Principii psihometrice ale utilizarii testului psihologic.

Calitati psihometrice principale ale

unei probe psihologice

1. Care este relația dintre coeficientul de fidelitate și eroarea standard a măsurării?

Fidelitatea unei măsurători poate fi indicată și de interpretarea erorilor standard ale

măsurătorilor. Așadar, ele sunt direct proproționale: cu cât eroarea standard este mai mică, cu
atât puem vorbi despre o fidelitate mai mică. Acest lucru se datorează faptului că ceea ce ne
interesează, de fapt, este intervalul de încredere, adică posibilitatea ca scorul real să se plaseze în
acest interval, calculat atât pe baza abaterii standard, cât și pe baza coeficientului de fidelitate.

2. Este posibil ca un test să aibă un coeficient de consistență internă ridicat, dar un

coeficient de stabilitate scăzut? Explicați de ce.

Da, este posibil ca un test să aibă un coeficient de consistență internă ridicat și un coeficient
de stabilitate crescut, deoarece cele două concepte măsoară lucruri diferite. Coeficientul de
consistență internă se referă la fidelitatea întrebărilor testului față de conceptul pe care îl
măsoară. Vorbim despre un coeficient de consistență internă crescut în momentul în care
depășește pragul de 0.70, adică mare majoritate a întrebărilor măsoară aceeași caracteristică. Pe
de altă parte, coeficientul de stabilitate măsoară gradul în care scorurile acelorași subiecți, în
cadrul aceluiași test,au fost constante. Un grad de stabilitate ridicat poate apărea ca urmare a
unor întrebări cu un grad de dificultate mult prea mic, la care toată lumea va răspunde corect.

3. Dacă la un test de memorie o persoana a obţinut un scor egal cu 26, care este intervalul in
care se găseşte scorul real al persoanei dacă coeficientul de fidelitate al testului este 0,74,
iar abaterea standard a scorurilor la test este 2,6? Ce înseamnă acest interval de
încredere?

Z=1.96 (95%)

Sx=2.6

rxx=0.74

 Se=2.6
√ 1−0.74
 Se=2.6×0.5

Se=1.32

IC=X Z×Se
±¿
IC=26 1.96×1.32
±¿
IC=26 2.58
±¿
IC= [28.58; 23.42]

În urma calculelor efectuate putem spune că scorurile testului de memorie mai sus
menționat se încadrează în intervalul [28.58; 23.42], având un risc de a greși mai mic de 5%.

1. Un studiu a urmărit crearea unei grile se observaţie a 10 alcoolici în scopul determinării

metodei de psihoterapie optimă. Grila conţine 3 categorii distincte: hipnoză, joc de rol,
tehnici cognitiv-comportamentale. Rezultatele obţinute de 2 evaluatori independenţi pe
evaluări simultane sunt redate în tabelul următor. Ce puteţi spune despre grila de
observaţie?

E1 Hipnoză Joc de rol Tehnici cognitiv-

comportamentale
E2

Hipnoză
2 1 1 4

Joc de rol
0 4 0 4

Tehnici cognitiv-
0 1 1 2
comportamentale

2 6 2 7
 K= P o−P e
1−P e

Pg= 7 = 0.7
10

Pe = 2 ×4 + 6 ×4 + 2 ×2
10 10 10 10 10 10

Pe = 8 + 24 + 4
100 100 100

Pe = 36 = 0.36
100

 K= 0.7−0.36 = 0.34 = 0.53

1−0.36 0.64

Coeficientul de concordanță (K) =0.53 este mai mic decât valoarea prag 0.7. Prin urmare,
grila nu este fidelă.

1. Au fost evaluaţi simultan 8 de subiecţi de către 4 evaluatori cu proba Rosenzweig pentru

rezistenţă la frustrare. Rezultatele obţinute de către fiecare evaluator sunt redate în tabelul
următor. Ce puteţi spune despre coeficientul de concordanţă interevaluatori care este și
coeficientul de fidelitate al testului?

În urma analizei statistice, am obținut un coeficient de fidelitate al testului de .90, mai

mare decât valoarea prag minimă de .70, deci putem concluziona că fidelitatea testului este
una ridicată.
 Tabel 1: Coeficientul de
fidelitate al testului (Alpha
Cronbach)

Cronbach's Al- N of Items

pha

.901 4

Concordanța interevaluatori este dată de pătratul coeficientului de fidelitate, deci .902 =

81%. Așadar, 81% din varianța totală a rezultatelor se datorează varianței reale, în timp ce 19%
se datorează varianței eroare, generată de surse multiple de eroare în măsurare.
În concluzie, putem constata că nivelul concordanței interevaluatori este unul ridicat,
întrucât varianța de eroare este una destul de mică (19%).