INSPECTORATUL ScOLAR JUDETEAN NEAT a MINISTERUL EDUCATIEI OLIMPIADA DE LIMBA $I LITERATURA ROMANA, CLASELE V-VIIL Etapa judefeani, 19 martie 2022 CLASA A V-A inainte de a raspunde cerinfelor formulate, citeste cu atentie urmitoarele Precizari: * Toate subiectele sunt obligatori, ¢ Rispunsuriletezolvarile nu vor fi precedate de tith si/sau de motto, * Timp de lucru: 3 ore. * Nusse acordi puncte din ficiu, Punctajul maxim este de 100 de puncte Se dau fragmentele: A. Mam uitat la tata, care avea gi el paul ondulat, Pieptiinat pe spate, cea ce scotea la iveali o frunte ‘nalti, la fel i tatil verilor mei, doar ci al iui era drept. Aga purtacerd tofi tinerii céndva, [...] Aveam ce face, iama, ordinea eelor gapte biblioteci ale famililor, repartizate e etaje, dintre care ‘pumai una de stinfl (medicind, chime, matematica) era tulburata mai des, fiecare igi alegea ce-i plicea, bel » de An Rutgers Van der Leoff, care avea pe coperti niste lc infigeam $i noi, si doi copii alaturi. $i cartea asta, pe care ne-o diduse tata, avea parti triste, [...] dar miicar se termina vesel, iar copii erau, cumva, invingatorii, Ca toate celelalte tucruri ale Noastre, si carfile treceau de la unul la altul. C2 Asa cl uneori primeam destul de repede o carte cititi de Dina, Parinii spuneau totusi cd si mintea creste, 4s fel ca piciorul, dar, inruet caile nui jucau in mand ea picioarele te shete, nu se vedea cind iti sunt prea mari si nici cand iti rimén mici. Nici nu li se toceau canturile*, ca la schiuri. Era deci mult mai bine, u cartile decat cu celelalte obiecte folosite de noi, rand pe rand, Neam vizut pe nimeni din casa citind cu atita pofté ca tata, Cum avea un ban, cum fsi lua sau ne Jua o carte, pe care o deschidea de pared ar fi vrut si ‘se mute cu totul acolo, induntru, Nici nu ma auzea, dacd-i vorbeam cfind citea. Tata avea la indeménd un vLarousse” in care mi punea s& caut cuvinte Fanjuzest, chiar inainte de a sti limba asta, mi le spunea pe litere, si asa franceza s-a amestecat incetul cu incetul inte cuvintele mele. Mergeam uncori cu cl a libris vad ultimele outa La cAteva zile dupa ce Tanti mi-a povestit despre prima ei excursie pe zipada, m-am imbolnavit de ‘gripd. Facusem febri mare, care nu-mi trecea gi transpiram de parca urcasem si eu pe jos, in fust Tunga, pan la cabana Postivaru. Mama m-a ,,doftoricit” eficient, cum invatase, ca fiick de medic, c& trebuie si fact, isi fata mi-a adus, pe post de medicament, o carte mate si groasd cu multe desene si poezii si fragmente din carti de coy Pentru oamenii mari -, pe al carei cotor ‘Scria, cu un seris clar, de mani, ~Antologia inocenfei”. Am citit din ea zilnic, toatl iama, si nu mam mei desparfit de ea niciodati, oriunde am mai locui (loana Parvulescu, Inocentii) “cant ~ margine, muchic a suprafejei de alunecare a schiurilor@ MINISTERUL EDUCATIEL ® PDO ATUL SCOLAR Dibliotecara, apoi intreba daca i ‘Se permite si stea acolo gi sa citeasca o carte. Domnigoara Phelps ramase destul de surprinsa de aparitia acestei Prichindute, care venise singurd, neinsofit de nici adult, ins fi Rispunse c& era binevenitd. (...] Si uite-asa, de atunci incolo, in fiecare dupi-masé, imediat dupa ce maicé-sa pleca la bingo, Matilda | Se ducea Ia biblioteca din origel. {i lua doar zece minute de mers pe jos pnd acvlo Si, odat ajunsa, se Putea bucura de doui ore neintrerupte de pace, in timpul cdrora sedea comod intrun coltigor si devora carte dupa carte, Cand termina de citit toate c&rtile pentna Copii, se apucd si caute altceva, Domnigoara Phelps, care o Privise fascinata pe parcursul ultimelor saptimini, se ridic& de la birou $i ti iegi in intampinare, ‘Ai nevoie de ajutor, Matilda? zise ea, —MB intreb ce-as putea si mai citesc, spuse Matilda, Am terminat toate carfile pentru copii. — Vrei si spui ci te-ai uitat la poze? — Sigur, dar am citit gi textul. Domnisoara Phelps era mult mai inalta decat Matilda, aga cd o privi pe copild de sus, iar fetita ti intoarse privirea, serioasa. ~ Unele nu prea mi-au plicut, spuse Matilda, insé altele mi s-au parut grozave! Mi-a placut foarte mult .,Gridina secreta”, Era plin de mister. O camera secreti Ascunsi dupa o usa inchis& si o gridina ‘secret ascunsi-n spatele unui zid, Domnigoara Phelps ramisese cu gura cliscati, (Roald Dabl, Matilda) c LAROUSSE [laris}, casi de editurd francez8, infinata la Paris, in anul 1852 de Pierre-Athanase Karousse, editor si lexicogra francez, devenita in 1931 ,Librarie Larousse”, si apoi, in 1991, Larousse”, A publicat initial manuale scolare scrise de P.-A. Larousse. intre 1863 si 1876, a apirut ,Marele dictionar Universal al secolului al XIX-lea”, apoi, in 1905, prima edifie a ,Micului Larousge” ilustrat, Sa Specializat ulterior in lcravi de referinf, in special dicjionare (generale, tematice, de limba, bilingve etc.) Si enciclopedii, dar publica si lucriri pentru copii. in 1996, a fuzionat cu casa de editurd Bordas, formand societatea Larousse-Bordas, (https://dexonline.ro/definitie/Larousse) ¢ foaia de examen, numirul cerinfei § 1. Selecteazi seria in care fiecare cuvant are un 8) prichindufe, trecea, citi; b) ghete, antologia, fascinati, ©) citité, francezé, incetul; 4) piciorul, enciclopedii, generale. 2 punete 2. fn enunful ,,fn dupa-amiaza zilei in care tatal ei refuzase si-i cumpere o carte, Matilda porni singuricd spre biblioteca din ordgcl.” exist a) doua predicate verbale; ») trei predicate verbale; ©) patmu predicate verbale; 4) cinci predicate verbale, 2 punete 3. Antonimele contextuale ale cuvintelor subliniate in textul A: lua, deschidea, vorbeam, sunt in ordine in seria: ) cumpara, inchidea, transmiteam; Olimpiada de Limba gi literatura roméind Clasa a VaQo ERUL EDUCATIEI © Ube Eweuae ms b) didea, inchidea, indicam; ©) prindea, inchidea, discutam; 4) didea, inchidea, ticeam. 2 puncte Serie rispunsurile corecte pentru cerinfele de mai jo § Selectenzi, din extul B, doudverbe la timpuri diferite ale moduluiindicativ, precizéndu-le. 2 puncte 5. Transform in propozitie simpla urmtoarea propozifie dezvoltati: N-am vizut pe nimeni din cast citind cu atita poftt ca tata, 2 puncte 6. Transcrie un enunt interogativ si un enunt exclamativ din textul B 2 puncte 7, Aleatuieste o propozife, in care s& 0 indemni pe Matilda si citeasca alte lecturi pentru copii, folosind un verb la modul imperativ, forma afirmativi, 2 puncte 8. Construieste un enuny in care substantivul carte s& indeplineasca functia sintacticd de subiect. 2 punete 9. Rescrie coreet mesajul Matildei citre pirini sli: Findcd nu m-ai vreau sa stau la televizor, aim plecat La bibleotecds 2 punete 10. Formuleazi un enunf cu antonimul unui adjectiv din textul C. 2 punete SUBIECTUL al I-lea 40 de puncte Serie raspunsul, in enunfuri, pentru fiecare dintre intrebarile de mal jos: 1. De ce foloseste naratoarea din textul A verbul a doftorici, pentru a prezenta momentul cénd era bolnava? 6 puncte 2. Ce clement comun de continut identifici in cele trei texte? 6 puncte 3. Ce atitudine a naratorului se desprinde din paragraful incadrat in chenar din textul B? Exemplifica raspunsul printr-o secventi din text, 6 puncte 4. Ce trésituré personajului Matilda reiese din textul B? Iustreaz& cu un exemplu comentat din text 6 puncte 5, Cate dintre copiii prezentai in textele A si B constituie un model pentra tine? Motiveazd rispunsul, in 50-80 de cuvinte, valorificdnd textul ales, 8 puncte 6. Ce rol au precizarile dintre parantezele rotunde, prezente in textul C? 8 puncte SUBIECTUL al IT-tea 40 de puncte Scrie un text narativ, de 150-200 de cuvinte, n care si relatezio intimplare imaginarii cu un ‘luture captiv intr-o bibliotecs. in claborarea compunerii vei avea in vedere: 7 Gonstrurea unor del creative adecvate cerinje, respectnd relatia dine tema gi continut; 8 puncte ~ Precizarea a dou elemente ale contextului spatio-temporal; 4 puncte ~ prezentarea convingiitoare a personajelor; 8 puncte ~ Tespectarea conventiilor unui text narativ gia structurii unei compuneri; 4 puncte ~ realizarea coerentei tematice gi a coeziunii; 4 puncte ~ utlizarea claselor morfologice specifice int-un limbaj expresiv gia timpusilor verbale adecvate, 4 puncte Vel primi 32 puncte pentru confinutul compunerii si 8 puncte pentru redactare. Not! Punetajul pentru redactare se acorda doar in cazul in eare compunerea are minimum 150 de euvinte si dezvolti subiectul propus. Olimpiada de Limba gi literatura romind Clasa a V-a© MINISTERUL EDUCATIEI ® oercoer OLIMPIADA DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA, CLASELE V-VIIL Etapa judefeand, 19 martie 2022 CLASA A VI-A inainte de a raspunde cerinfelor formulate, citeste cu atentie urmatoarele precizari: + Toate subiectele sunt obligatori, ¢ Rispunsurile‘tezolvarile nu vor fi precedate de ttl si/sau de motto * Timp de lucru: 3 ore, * Nut se acordi puncte din oficiu, Punctajul maxim este de 100 de puncte, Citeste cu atenfie urmitoarele texte: A trezito din somn un fip&t ingroztor. ,BUHUHU, BUHUHU!”, Penele i s-au zbarlit de fried gi a inceput si tremure. Afard era intuneric. Dormise toaté ziua, Bitea vintul, crengile copacilor scartéiau, iar fognetul frunzelor era infticosator. ,BUHUHU, BUHUHU!” a auzit Tup din nou, mult mai tare. Apoi a Apoi Tup nu a mai stiut nimic. Lesinase de Cand s-a trezt, n-a indrznit si deschidS ochii, S-a gandit e& murise, ei o mancase Buhu-Paduri Si, daca tot musise, ce rost mai avea si deschida och? Poate doar casi vada dacs i-a mancat piciorusele, Sea cum i eran scurte? ,Chiar... Piciorugele... Qare le pot migca?” $i a miscat un iciorus. Pe stangul. Se migea. ,Hopa, il mai am..." Apoi la migeat pe dreptu. Se migca si dreptul. .N-am murit, n-am murit, Sram muri!” si-a spus si inima a inceput si-i bat tot mai tare. Att de tare, incat trupul ei micut tremura odati cu ea. Ar fi vrut si vadi unde este, dar fi era fried. Pang la urma ‘ns, tot trebuia s-0 fac’. A deschis Putin ochiul sting. in fafa ei stitea ceva mare, intunecat, A inchis repede ochiul si gi-a tinut respiratia, ~_Deschide ochil ia spus 0 voce putintl rigusita. Stiu cf mu mai dormi. Am viout cum fi-ai migcat Piciorusele, Tup mu zicea nimic, nu migca, nu respira, = Paci’ nu deschizi ochii acum, te manne, i-a spus vocea pe un ton foarte eal, ‘Tup a deschis ochii atat de repede si atat de tare cum nu-i mai deschisese ip viafa ei. tn fata ei stitea 0 flingii uriasi, de sute de ori mai mare decit ea, Avea ochit Portocalii imensi, cu o bulini neagri in mijloc. $i erau aproape perfect rotunzi, parca erau o pereche de ochelari. Trupul fi era acopert cu pene, deci era 0 pasite, se gindi Tup. Spre deosebire de Tup, avea si aripi, pe care le finea indoite spre spate. Ciocul ei mare si incovoiat era indreptat in jos, spre pieptul pe care penele eran aranjate dup un model care semina cu o cravatd, Sunt o bufniti, dar nu te voi méinca. Ai avut norocul si fi gisiti de singura bufnita vegetarian din pidurea asta gi, poate, din lume. Oricum nu te-as fi mancat. E un luena ingrozitor s& faci rau unei ‘infe mai mici i mai lipsite de putere decdt tine. Cine esti, de ce erai singurd in cuib gi de ce nu ai aripi? acd mi mindnci,o ste otrivesti gio 58 mori, pentru sunt o pasie ottivitears a mingit Tup, incercéind si-gi scape pielea. ~ Pact f-am spus el nu te mindne, nu te voi ménca, $i e urat si minfi, aga ci te sfituiesc si nu o ‘ai faci. Te-am luat din cuibul tu ca site salvez. Dai e-as fi lisat acolo, ai fr mit de frig, de foame, Olimpiada de Limba gi literatura roménd Clasa a Via@ MINISTERUL EDUCATIEL @® INSPEECTORATULSCOLAR de sete sau te-ar fi mancat vreun animal, Nu te mai teme de mine si rispunde Ia intrebirile pe care fi le-am pus. ~ Dar inainte mi-ai spus ca, dack nu deschid ochii, ma manfnci. Apoi ai zis c& nu ma mai minénci pentru ci esti vegetariand. Eu ce s& mai cred?! Surprinsd, bufnita a zimbit. ~ ffi merge mintea, micufo! Ai dreptate, Daci minfi o dati pe cineva si te prinde cu minciuna, nu te va mai crede a doua oar. Chiar dac& spui adevarul. S& zicem c& cu te-am... picdlit, desi nici asta nua fost foarte corect. Dar stiam c& altfe! mu ai fi deschis ocii. Linisteste-te, mu-fi vreau riul! (Alex Donoviei, Tup. Imposibil e doar un cuvant) B Dommul Browne scrisese pe tabla cu litere mari de tipar: P-REN-C-P-AU! [..] ~ Bun, cine poate si-mi spun’ acum ce inseamngi un principiu? Stie cineva? Nu a ridicat nimeni mana, Domnul Browne a zimbit, a dat din cap si a scris din nou pe tabla: PRINCIPH = REGULI DESPRE LUCRURI CU ADEVARAT IMPORTANTE ~ De exemply, un motto? a intrebat cineva, ~ Un motto, a fost de acord domnul Browne, in timp ce continua si serie pe tabla, Sau un citat faimos. Sau un rand dintr-un rivas de plicinté. Orice fel de zicalé sau de regula de baz care ne poate motiva. in mod fundamental, un principiu este orice ne poate ajuta si ghida cand luim decizii despre lucruri cu adevarat importante A scris totul pe tabla, apoi s-a intors c&tre noi. ~ Care anume sunt Iucrurile cu adevarat importante? ne-a intrebat el, Cativa copii au ridicat mana. I-a lasat si réspunda si a notat pe tabla ce spuneau, cu un scris de mand foarte neingrijt.[..] Apoi, far si mai intrebe nimic, a scris; CINE SUNTEM! ~ Cine suntem, a zis el, subliniind fiecare cuvant pe masura ce il rostea. Cine suntem! Noi! Da? Ce fel de oameni suntem? Ce fel de persoani esti? Nu este acesta cel mai important lucru dintre toate? Nu este aceasta intrebarea pe care ar trebui si ne-o punem noua ingine tot timpul? Ce fel de om sunt?". A observat cineva placa de King’ intrarea acestei scoli? A citit-o cineva? Sa uitat in jur, dar nimeni nu stia rispunsul, ~ Serie pe ea: .Cunoaste-te pe tine insufi!", a spus domnul Browne, zimbind si dnd din cap afirmativ. Suntefi aici ca si invatati cine suntet. (Credcam c& suntem aici ca si invatim englezi, a replicat Jack, ficdndu-i pe tofi si radi. ~ Sigur, invitim si asta, a rispuns domaul Browne, ceca ce mi s-a parut foarte destept din partea Iu S-a intors apoi din nou gia scris cu litere uriase de tipar, pe toati tabla: PRINCIPIUL DIN SEPTEMBRIE AL DOMNULUI BROWNE: CAND AI DE ALES iNTRE A FICORECT SI A FI BUN, ALEGE SA FI BUN. [...] Olimpiada de Limba gi literatura roménd Clasaa ViaERUL EDUC. INSPECTORATUL SCOLAK Q were. EDUCATIEI @ ErEAN Mean In timp ce scriam principiul din Iuna septembrie al domnului Browne, mi-am dat seama bruse c& lurma si-mi plac& la scoala. Indiferent ce s-ar fi intamplat, (R.J. Palacio, Minunea) c SUBIECTUL I 20 de puncte Serie, pe foaia de concurs, numirul cerinfel gi litera corespunzitoare rispansulul pe care il consideri corect, 1. Sunt desparfite corect in silabe toate cuvintele din seria: a. dea-su-pra, of-rd-vi-toa-re, in-draz-nit; b, de-a-su-pra; o-tré-vi-toa-re; in-drd-znit; ©. dea-su-pra; o-trd-vi-toa-re; in-drdz-nit, 2 puncte 2. In seeventa Apoi ai zis ct nu ma mai mandnci pentru ca esti vegetariand, exist&: a. patru diftongi, un hiat; ». trei diftongi, un hiat; ¢. patru diftongi, dowd hiaturi_ 2 puncte 3, Sinonimele cuvintelor subliniate din seevenfa ,Sau un citat faimos, Sau un rénd dintrun vas de plicntd, Orie fel de zicalit sau de reguli de baza care ne poate motiva.” sunt, pe rand: a. elogios, scrisoare, explica; , renumit, bilefel, ambifiona; ©. cunoscut, anunf, justifica, 2 punete Olimpiada de Limba gi literatura romana Clasaa Vi-a@ MINISTERUL EDUCATIEI Serie, pe foala de concurs, rispunsurile corecte la cerintele de mai jos: 4. Precizeaza numirul de sunete din cuvintele: piciorusele si deschisese, 2 puncte 5. Aledtuieste céte un enunt cu omonimele cuvintelot subliniate in urmatoarele secvente: Siu 2 puncte od mu mat dormi $i Care anume sunt lucrurile cu adevrat importante? 6. Aledtuieste dou enunturi cu sensurile substantivului polisemantic placd. 2 puncte 7. Precizeaza valorile morfologice ale cuvintelor subliniate in urmitoarea seevent&: Fa ldsat 2 punete sd rdspundi sia notat pe tabla ce spuneau, cu un scris de mand foarte neingrijit §: Tndicd’ modul si timpul verbelor subliniate in seeventa: Te-am luat din cuibul td ca sd te 2 puncte salvez. Dacé te-as fi lsat acolo, ai fi murit de frig. 9. Transerie, din seevenfa ingrosatl in textul A, un predicat verbal si un predicat nominal 2 puncte 10. Formuleaza, int-un enunf, un rispuns pentru ntrebarea domnului Browne , Care anume 2 puncte sunt lucrurile cu adevirat importante? "in care si se tegiseascd un nume predicativ exprimat prin adjectiv si un atribut exprimat prin substantiv. SUBIECTUL al I-tea 40 de puncte Scrie, pe foaia de concurs, in enunfuri, rispunsul pentru fiecare dintre intrebiile de out jos, cu privire Ia textele date: |. Prezinté un element comun de confinut in cele trei texte. 4 puncte 2. Numeste o emotie care pune stipénire pe Tup la prima ei inlnire cu Buhu-Piduri, 4 puncte 3. Cum defineste domnul Browne prinejpiu!?Justficd-ji rispunsul print-un citat din textul B 6 puncte 4. Numeste o trisiturd a personajului Tup care reiese din oricare dintre cele dows replici ale sale 6 puncte din textul A. Motiveaza rispunsul cu o secvenfai comentati. 5: De ce sia dat seama personajul-narator din textul B cd urma siti plac a scoala, indiferent ce 6 puncte s-ar fi intimplat? 6. Ce au in comun Buhu-Padurii $i domnul Browne? Exemplifics prin efte 0 secvenfii din fiecare 6 puncte text. 7- Care este relatia dintre mesajul seris si imaginea din textul C? Motiveazé-fi ispunsul, 8 puncte SUBIECTUL al MI-lea 40 de puncte Serie un text narativ de minimum 150 de cuvinte, in care 68 prezinji o intamplare care oi evidentieze ‘wmitorul principiu: .Cénd aide ales inte afi bun sia fi corect, alege s& fi bun” (RL. Palacio). {in redactarea textului, vei avea in vedere: > Tespectarea temei gi adecvarea ei la continut; 6 puncte 7 _ Telatarea unei intimplai, respectind succesiunea logicd a evenimentetor; 6 puncte > Precizarea a dowd elemente ale contextului spatio-temporal; 4 puncte ~ _construirea unor personaje adecvate; 4 puncte + _includerea unei secvente descriptive: 4 puncte > construirea unui text coerent; 2 puncte > utilizarca unui limbaj expresiv, 2 puncte Se acordi 28 de puncte pentru confinutul compunerii $i 12 puncte pentru redactare (Clemente de comet puncte: elemente de punetuatie ~ 3 puncte; registrul de comunicare ~ 2 puncter waltaies Nota! Piacrajee mets Coerenta textului— 1 punet;Hzibilitate—1 punct;agezarea in pagiad - penct) ‘Nota! Punctajul pentru redactare se acordi doar in cazul in eare compuneren are mistwum Panna. cuvinte si dezvoltd subicctul propus. Olimpiada de Limba gi literatura romana Clasa a ViaQD) wv sr201 EDUCATIEI @ hnsrecronarutscolan OLIMPIADA DE LIMBA $I LITERATURA ROMANA, CLASELE V-VII Etapa judefeand, 19 martie 2022 CLASA A VILA Inainte de a rispunde cerinfelor formulate, citeste cu atentie urmitoarele preciziri: ‘Toate subiectele sunt obligatorii, Rispunsurile/tezolvarile nu vor fi precedate de titlu si/sau de motto, Timp de lucru: 3 ore. Nu se acord puncte din oficiu. Punctajul maxim este de 100 de puncte Se dau fragmentele: AL Sever e destept, nu ca mine, El nu ¢ tare de cap. El, dacd vrea, invafii pind maine toat cartea. Doi plus patru fac gase, s& fin minte asta, sare el sus cu mana. —Doamna! Eu, eu, doamna! $i douazeci cu patra fac... Doamna! Doarnna! Sever a méncat matematica si, daca vrea, zice pe de rost abecedarul, Sever citeste mai clar decat oricine din scoala. Ana are mere $i luput e rau. $i vulpea std pe un palton verde, [..] Sever efratele meu si, chiar dacS-i mai mic, o s8 last primul din clas&. $io sii zie Lucrefiei sau Mariei si mergem dupé flori. Din tinttim o ¢& strangem cateva Virdoage, cl n-0 si se supete mori. $i-o si punem ochiul-boului, mult, céte-un smoe le fiecare impletitur, $i neaparat citivaclopoei de munte. $i-o sf fac eu corona, fiindcd, oricdt de incuiatd ag smi descure si trag flrile una peste alta. Fiindca Sever o si i premiul inti, na ve oate altfel Ce bund e doamna Toth! M-a pus cu Sever in acecasi banc&. $i el imi mai Sopteste, acum nu ‘mai sunt ultima proasté. Pot si-mi seriu mumele bine, il desenez mai frumos ca orieare Si-mi fac lectile chiar mai foainte sf ni le dea doamna, Tau caietl, au stiloul,sterg cu sugativa penita, ma asez Corset eu Compal doar un pic indoit si eu umeri ca lipiti de perete. Apoi desenez Tinie, una, dou, treh Ia Inceput, apoi fac bastoanele, liniuele tngi si pe cele de mijloc, nu ma opresc nici la acoperigurile de case. $i, daca m& intreaba ceva greu doamna, in ce an m-amm nascut si care-i ziua, nu ‘mi balbdi. Stiu cl Sever ridica mana, o fluturd ct poate si aga imi ia apirarea, St mereu ex brapul Fidicat, imi vine sé bat din palme pentru el. Cénd cAnt8, e bun, cdnd face adunr, ¢ rimul, cfind face Sclideri termind una, dows Iucrarea. La caligrafie, cénd nu ne vede doamna, ii mai indrept ew uvintcle. Si acasi ii mai seri, findci ma pricep grozav si copiez fiecare a, ib, si Ana are mere din carte, iar doamna ii zice in 2iua urmatoare bravo, ~ Te descurci, Bulfa Sever. Mergi bine. Poate o mai invet si pe sora ta. Ca biata, nar nicio vind. Simt cum mi se aprinde faa, $i asta ma face hd... Pardon, uriti la scoal trebuie st vorbese Coreet. Nu ca tirani,uite lterele suna asa, e clar? $i puse laolaté fee nigte cuvinte deosebit de frumoase. Eu de ce mu le infeleg? ...] = Re-Pe-ten-tal sa instrambat la mine, in curtea geoli, Maxim, De ce? Ca el orcam a raimas {a doamna Halifa, nu mai eram colegi, si era intr-a doua acum. De ec? C& ne cunoaste, ci doar ne | Jucdm impreund, vine mereu si batem mingea ca nistelenesi, dupi-amiaza, edad not agen de pazit — Proas-la sco-lil! Proas-ta.. — Migarule! Ce fi-a ficut? ffi arat eu! strigh de Tanga poarta de fotbal Sever. Nu-i trebuie decét o clips s& se apropie si si-l trosneasc& cu pumnul. [...] —Nu mai fac! Nu! Te rooog! scanceste Maxim, Olimpiada de Limba si literatura roman Clasa'a Vita& MINISTERUL EDUCATIEL Instucronarn scouas ‘Stabia atunci Sever se opreste. E rosu de tot, iar pistrui i se vid ea secdreaua, Mi ia de mani, sunt sora Iui si nu sunt handicapati. Copiii stau in cere, rad, ce miilai mare era asta de-a doua! Au {0 fl Ricuse praf unul mic, Bulfa Sever, da, dla de--ntaia, de n-ai fi dat doi bani pe el! $i deodata soneria sund tare, iar in capul meu parca explodeaza. Afi inteles! zice Sever, S& fie clar: nu e handicapata! Si-apoi, intoredndu-se citre mine, imi sopteste: — Esti proasti? Ce tot dai apa la soareci? Sunt un rind care se cred frumoase. Eu nu, copiti, acum cd am trecut in a dous clas intdi, rad incontinun de mine, Repetentit imi suierd. Sau handicapats, igi dau coate doua fete de le blocuri. $i Proastd, aud mereu, mai ales la educajie fizicd. $i cred cd-i retardati, a zis o dat, ‘imbréncindu-mi, un biiat riu, dintr-a patra. [...] As putea si le mai trag cate una piticilor din clasa. fnsa ce castig cu asia? C& oricum se ferese de mine, $i poate c& nici nu m& deranjeaz prea tare. Ce imi pare rlu e od zu vor si fie in echipa mea la Tard, jar8, vrem ostasi. $i nu Ie place nici cand fi nimerese daca sunt tafe si cu vandtor. Doar cdteodatd vin la banca mea si-mi vada desenele. Doamna le ia, le arati, $i pe unul cu o frunza care are doisprezece pui de frunze, ag, ca mama, imi La lipit pe perete peste linia maro care desparte varul de vopsea. Doar desenul meu ¢ acole si-o Sil vadi tofi, femeile de serviciu, chiar si domnul Todea, directorul. (loana Nicolaie, Pelinul negrui) B. Merg de cinci ani la Scoala Generali Spaulding Street. Este un loc et se poate de obignuit ~ 0 ‘Scoala plina de copii, la fel ca cele pe care le vad la televizor. Copii care aleargé unii dupi alti prin curte si 0 iau la fugh pe holuri ca si ajunga in bancé chiar ‘nainte s& sune de intrare, Copii care se dau pe derdelus iama si sar in baltoace primavara. Copii care strigd si se imping, Copii care isi ascut ereioanele, ies la tabla si rezolve probleme de matematic& si deschid manualele s& citeasca o poezie, Copii care scriu rispunsuri la intrebari pe caiete si igi bag temele in ghiozdan, Copii care se bat cu méncare la cantina in timp ce beau sue la cutie. Copii care merg Ia cor, invafi si cnte la vioard gi au leofii de gimnastica, de balet sau de inot Copii care arunci cu mingea la cosul de baschet. Copii a céror conversafie umple holurle ca planurile, glumele si bucurile lor, Copii care, cei mai multi dintre ei, i ignord pe copiii ca mine, (...] Fac parte dintr-un program special impreun cu alfi copii cirora ei le spun ,cu dizabilitati”, Avem virste cuprinse intre nowi si unsprezece ani. ,Comunitatea noastri de invitare” ce ‘ghumal — ¢ste impreuni de cind a inceput scoala. Nu parem si progresim vreodat, s& trecem dinr-o clasl in alta, cum se intimpla cu celalf. Facem tot ce am ficut si in anul dinainte, dar eu alt profesor. Nici macar nu primim in fiecare an o sal now, Prin urmare, $i in clasa a doua am fost impreund cu aceiasi copii cu care sunt acum siam avut © profesoara pe care 0 chema doamna Tracy. [..] Si-a dat seama c¥ imi plac citle, aga c& a cut rost de citi sa inceput sit imi pund carfi audio &e pe CD. A inceput eu cirticele pentru copii, de exemplu cele scrise de Dr. Seuss, pe care tata sicu Tine le citisem end avear doi ani. Dupi ce-am dat ou ele de pamant de céteva or, in lov af ma pedepseasci, doamna Tracy a infeles ci aveam nevoie de ceva mai bun, Olimpiada de Limba si literatura romani Clasa a Vil-a@ MINISTERUL EDUCATIEI @ juorrewnean Am ascultat toate cdrfile din seria The Baby-Sitters Club! $i din seria Goose-Bumps?. Doamna Tracy imi punea dupi fiecare carte intrebari si eu réspundeam corect de fiecare data. Intrebari de Benul: .Care dintre aceste obiecte au ajutat la rezolvarca misterului?”, iar pe urmé imi arita 0 Pictricicd, o stea-de-mare gi un stlou, Pitricica, evident. Ma luda dupai ce rispundeam la intebisi $i pe urma imi punea in cdsti o alta carte. in anul acela am ascultat toate cartile lui Beverly Cleary si ‘ald seria cu orfanii care locuiau intr-un vagon. A fost nemaipomenit![...] La opt ani, Iucrurile s-au schimbat, Cred ci mi-am dat seama inaintea ei ci mama va mai avea un copil, Mirosea diferit, ca un ipun nou. Avea pielea mai moale gi mai calda. [...] Penny s-a niscut perfecta si strilucitoare ca un binut, exact ca numele ei, A fost un copil vesel ‘ncd din clipa in care a ajuns acasi dela spital. Mama chiar cf adusese un ghem de bucurie in cast. [-.] Dupi numai eéteva luni, dormea toats noaptea si zimbea toata ziua, A statin fund enact cind stau fof copiti, -a rostogolit fix la momentul potrivit si a mers in patra labe la fanc, Uimitor! Parea at de simplut Desigur, a cizut gi ea in nas de céteva ori, dar, imediat ce invita ceva, fi dédea inainte [...] A invajat 8 sora ei, Melody, nu putea face ce putea ea, dar n-a parut si-i ese. Asa ci am incereat si nu-mi pese nici mie. [...] Cred cial treilea cuvant rostit de Penny a fost ,Di-di", Nu putea spane Melody, dar a pastrat finalul! imi plicea cand mama o punea la mine in at, dupa baia de dimineaf. Ma ingfica si imi didea Peste tot pe faté pupici uzi, care miroseau a put de copii, ,Di-di!” zicea ea iar $i ia, (Sharon M. Draper, Din capul meu) | Serie eu 213 cirtipublicate in perioada 1986-2000 scrisl de Ann M. Martin * Seis de RL. Stine, seria cuprinde 62 decir cu mony, fantom alte personae ificositoare. c. Articolul 7: Copii cu dizabilitati Guvemele se angajeazi si ia orice misurd ecesard pentru ca acesti copii si se poati bucura de toate drepturile omului si libertafile conexe, in ‘mod egal cu tofi ceilalti copii. Se angajeaz3, de asemenea, si asigure cadrul in care copiii cu Gizabilitafi_si-sipoatt exprima liber opiniile. Prioritatea tuturor guvernelor trebuie s& fie a le Fetele si baiefii cu dizabititafi au aceleasi repturi ca tofi ceilalfi copii: dreptul de a merge Ta scoala, dreptul de a se juca si de a fi protejati ‘impotriva violenfei, dreptul de a fi implicati in deciziile care fi privesc. Guvernele se angajeazi si asigure informafia necesara si sprijinul pentru exercitarea acestor drepturi, oferi copiilor ce este mai bun pentru ei Mass-media —, Articolul 8: Educafia publica trebuie sa Guvernele igi iau angajamentul seduce populatia _informeze asupra ‘in sensul respectirii drepturilor, abilititilor gi demnitiii cazurilor de ersoanelor cu dizabilitafi. Se angajeaz, de asemenea, tratament necorespunzitor aplicat copiilor gi adultilor cu dizabilitagi. in combaterea stereotipurilor, prejudecitilor sau activititilor care ar putea afecta integritatea persoanclor cu dizabilitati. De exemplu, scolile trebuie s& promoveze © atitudine de respect fafé de persoanele cu dizabilitii, chiar gi in rndul copiilor foarte mici. (Victor Santiago Pineda, Stiu ca pot! O interpretare a Conventiei Drepturilor Persoanelor cu Dizabilitai) Olimpiada de Limba gi literatura romdnd Clasa a VI-a& MINISTERUL EDUCATIEI @ UE EA TL ECOLAR SUBIECTUL I 20 de puncte Serie, pe foaia de concurs, numaral cerinfl gi litera corespanzltoare rlspunsulul core 1. Selecteaza seria in care fiecare cuvant are un numar egal de litere si de sunete: a. ce, oricine, auzi; b. abecedarul, Melody, copii; ©. conexe, chiar, céteva; d. Penny, mici, stercotipurile, 2 puncte 2. in enuntul: $i-0 sé-i zic Lucrefiei sau Mariei sa mergem dupé flori. Din fintirim 0 sé stréngem Cdteva vazdoage, céin-o sé se supere morfii, exist, in ordine: & doull substantive in cazul genitiv, un substantiv in cazul acuzativ, tei substantive tn cazul dativ; >. doua substantive in nominativ, un substantiv in vocativ, dows substantive in cazul dativ, un substantiv in cazul acuzativ; © douit substantive in eazul dativ, trei substantive in cazul acuzativ, un substantiy in cazal nominativ; ¢ oul substantive in cazul dativ, dou substantive fn cazul nominatv, un substantiv fn cazul acuzativ, un substantiv in cazul genitiv, 2 puncte 3. Semnificatiile expresilor din textal A, (zice) pe de rost, sa bat din palme, dai api la soareci, sunt, in ordine, in seria: a. pe dinafari, s aplaud, plangi; b. complet, si lovese, plangi; ©. tot, si aplaud, adapi; 4. complet, sa aplaud, plangi 2 punete Serie, pe foain de concurs, rispunsurile corecte ale cerinfelor de mat jos: 4, Transcrie, din textul A, din al treilea paragraf, doi termeni din cémpul semantic al florilor, 2 puncte 5. Precizeazi tipul de compunere prin care s-au format cuvintele: doudzec, ochiul-boului, 2 puncte & Rescrie enunjul: $-apoi, intorcdindu-se cétre mine, imi sopteste,trecénd verbul de la forma nepersonald la modul indicativ, timpul perfect compus, i verbul de la modul personal, la forma nepersonald de gerunziu, 2 puncte 7. Identified, in emuntul Copii care se bat cu méncare la cantind in timp ce beau suc la cutie, douk tipuri distincte de complemente, precizandu-le felul. 2 punete 8. Transcrie, din textul A, din primele cinci rénduri, un predicat nominal si explicd modul de aledtuire, 2 puncte 9. Porind de la textul C, formuleaza un enunt imperativ prin care si atragi atentia asupra nevoii de a le fi respectate drepturile copiilor cu dizabilitii 2 puncte 10. Explic intrun enunt,legatura dintre imaginea si informatile prezente in textul C. 2 punete Olimpiada de Limba gi literatura romana Clasa a Vila& MINISTERUL EDUCATIEI @ TIRE UL ROOLAR SUBIECTUL al I-lea 40 de puncte Serie, pe fosia de concurs, in enunfuri, rispunsul pentru fleeare diate intrebarile de mai Jos: 1. Ce element comun de confinut identifici in cele trei texte? 6 punete 2. Ce stare afectivi a copilei este sugeraté in fragmentul incadrat, din textul A? Exemplifica prin transcricrea unei secvente din text 6 puncte 3. Ce semnificajic are coronita pe care copila din textul A doreste so realizeze? 6 puncte 4. Care este rolul repetirii substantivului nearticulat copii, din textul B? 6 puncte 5. Ce trstturi ale personajului Sever poti identifica in textul A? Tlustreazi dou dintre ele cu exemple adecvate din text 10 puncte 6 Explicdrolul semnuluiexclamari in enunful 4 fost nemaipomenit!, din text B. 6 puncte SUBIECTUL al Til-lea 40 de puncte Redacteazi o paging de jural, de 200-300 de euvinte, din perspectiva ni Sever sau a Ini Penny (ta varsta adolescents), valorificénd confinutul gi semniicatile textelor-suport. {n elaborarea insemnarii tale in jurnal, vei avea in vedere: ~ prezentarea relatiei pe care o ai cu sora ta special; ~ inserarea unei secvente narative prin care si fie ilustata incdlearea unui rept al persoanclor cu izabilitati si modul tau de raspuns la acest fapt; _ RsPeciarea convenilorredactrit unei pagini de jumal,folosind ca dati ziua de 19 martie 2022; + realizarea coerenfei tematice gia coeziunii; ~ utlizarea claselor morfologice specifice intr-un limbaj expres sia timpurilor verbale adecvate, Vei primi 32 de puncte pentru confinut si 8 puncte pentru redactare, Noti! Punetajul pentru redactare se acordi doar in cazul in care compunerea are minimum 200 de cuvinte si dezvolta subiectul propus, Olimpiada de Limba gi literatura roménd Clasa a Vila@ MINISTERUL EDUCATIEL INSPECTORATULSCOLAR JUDETEAN NEAMT OLIMPIADA DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA, CLASELE V-VIII Inainte de a rispunde cerinfelor formulat Toate subiectele sunt obligatorii Timp de lucru: 3 ore, Se dau fragmentele: A. Stam sara la fereastri, lar stelele prin ceata Cutzinicd dulceata Pe ceruri izvorea. Citeam pe-o carte veche, Cu mii de negre ganduri $i literele-n randuri Prinsese a juca, Jos lacul se-neretise ‘Sub purpura tarzie Si valuri verzi de graie ‘Se legiina pe lan, Ostea din cer albastru Trecu a ci icoana Din fafa apei plan fn fundul diafan... Si cted pe infeleptul Ce-I vid ca-n carte zice Ca-n lume nu-i ferice, CA toate-s naluciri.,. Deodati la ureche-mi Aud soptind copila.. Tar vantu-ntoarce fila Cu negrele gandiri, (Mihai Eminescu, Lectura) Olimpiada de Limba gi literatura romén& Clasa a Villa Etapa judefeand, 19 martie 2022 CLASA A VIA te, citeste cu atenfie urmiitoarele preciziri: Rispunsurile /rezolvarile nu vor fi precedate de tittusi/sau de motto. ‘Nu se acordé puncte din oficiu. Punctajul maxim este de 100 de puncte B. In cartea asta, fird-ndeménare, ‘Am pus intreaga tinerefe-a mea. Mirturiseso, acum cand ea apare, (Ca mutte-a5 fi putut si schimb in ea Dar, cum $i firea noastri-i schimbatoare, De ce sa fac trecutu-altminterea? Te du, deci, biatd pasire, in zare $i Dumnezeu te-ndrume unde-i vrea, , cititorule, oricine-ai fi Citeste cit mai mult ma poti citi; La urmi vine-osinda, Pare-mi-se, intaiul vers copitu-1 migali; Pe cel de-al doilea, baietandrul; gi Barbatul, doar pe el din urmi-l scrise, (Alfred de Musset, Cititorului)ee O vee c. Orice opera literard valoroasi contribuie la Cunoasterea mai adincd a vietii, Dar aceasti imbogitire mu © dati numai de cunostinfle noi care parvin individulu, ei 8 de felul in care seriitorul reuseste st le Prezinte, si il emogioneze pe cititor. Manualele seolare contin un numar important de cunostinge; cu toate acestea ele sunt tratate, si nu opere literare. Tratatele stiintifice se adreseaz3 in primul rnd minfii cititorului, Insusirea adevirurilor stiintifice se “hee pe baza unui efort sustnut al ganditi si voinfi; sintanovease ve Judecifi generale, cu idei abstracte, Opera literaré dezvaluic si ea aspecte ale realitatii. Ca gi stiinta, si ea contribuie ta cunoasterea adevarului. Dar metodele ei sunt altele. Ea pleaci de la cazuri singulare, de 1a Personaje si actiuni individuale, prezentandu-le in ceca ce ¢ fipic in caracterul lor. Prin arta evocdtii Jor, prin complexitatea Stdrilor sufletesti trlite de personajele Povestiri, prin amploarea acjiumii, prin Puterea conflictului, prin bogitia de idei ce determing intreaga logica a intémplarii, scriitorul ne dezvaluie in mod veridic un colt de Tealitte, El se adreseazd in primul rand emoteicitorului cAstiga prin frumusefea imaginilor, prin cildura ‘Sentimentelor, prin justetea ideilor ce anima ‘si lupta eroilor povestirii. Cartea literari nu poate si nu trebuie si inlocuiasc’ un manual de scoali, dar ‘impreuna cu manualul, si Si conving’ pe cititori de adevarul ideilor pe care le apiri. fh aceasta consti si rolul ei educatiy. Dezvaluindu-ne un crimpei de viatd, ficindu-ne si {1 ‘raim, pune la contributie cele mai inalte sentimente, Hirgeste orizontul nostru de viafS. Ea di cititorului Posibilitatea de a se infelege pe sine insusi si de aj intelege pe ceilalti. fi descopera ca exist bucurie si nu numai a Ii, cd exista tristefe pe care o resimt alti, ca existd frimantare si vise, ndzuinte ale tuturor, Apoi, opera literard rispunde imaginatiei celei mai bogate. Citind cartes, cititorul parcurge cu mintea Spat imense, el depaseste incorsetiiletimpului, ajungénd fn trecut si viitor, (https:/svwow seritub, convliteratura-romana/Lectura-in-dezvoltarea-cultura $321 1209,php) Subiectul 1 20 de puncte A: Serie numiral cerintei si litera corespunzitoare nispunsului corect. 1. Cuvintele inteleptul si deodata din textul A s-au forme rin: 2, conversiune si derivare; ». derivare si compunere; ©. conversiune si compunere; . derivare si conversiune, 2 puncte a. lucreaza, citeam; b. injelege, valoarea; ©. cartea, educativ; 4. ureche, reuseste, 2 puncte Olimpiada de Limba gi literatura roman Casa a VitaINspEcroRATUL gcoLAR © MINISTERUL EDUCATIEL ® weneeee 3. Numérul de litere este mai mare decat numarul de sunete in fiecare dintre cuvintele din serie a, imaginatici, infelege, ganduri b. schimbatoare, gheata, dulceat ©. generale, deci, ferice; . complexitatea, existi, similare, 2 puncte B. Serie, pe fonia de concurs, rispunsul eerinfelor de mal jos, 4 Scrie cite un sinonim pentru cele patra cuvinte subliniats fn fextul A. 2 puncte 5. Alcituieste dou enunpu verbul ,,a da” 7. Mentioneaza valoarea morfologica a celor patra cuvinte subliniate in textal C. 2 puncte 8. Precizeaza cazul cuvintelor subliniate din enunl: Dezvidluindu-ne un crimpei de viati, facéndu-ne si il ‘niin, pune la contributie cele mai inalte sentimente(..) 2 puncte 9. Mentioneazi functia sintactica a substantivelor din versul: /ntdiul vers copilu-! migali; 2 puncte 10. Formuleaza un enung imperativ roferitor la valoatea educativa « lecturi, 2 puncte Subiectul al I-lea 40 de puncte 1. Care este un element comun de confinut celor wei texte-suport? 4 puncte 2. Ce tipar textual predomina in fragmentul A? Excmplificati cu doua seevente pottivite, 4 puncte 3. Care sunt dou dintre figurile de stil dferite pe care le ofi identifica in textal A? 4 punete ‘4 Care sunt, in textul B, douit parti de vorbire diferit, ce ot reprezenta mirci ale subiectivitsii? 4 puncte 5. Care este unul dintre sentimentele exprimate de eul Poetic in textul B? Exemplifica cu 0 secventi potrivits 4 puncte 6. Care este semnificatia primei strofe din textul B? 6 puncte 7 Care sunt dou dintre argumnentele textului C in susfinereaideti 4 literatura are un putemic confinut educativ? 6 puncte 8. Ce trisituri ale textului nonficyional pofi identifica in textul C? Iustreazi dou’ dintre ele, 8 puncte Subiectul al IH-te 40 de puncte Scrie un text narativ, de 200 - 300 de cuvinte, in care aa prezinti emotiile trite in timpul participirii la tin Project desfisurat de Ziua Nationalé a Lecturi, inserind o Secventé dialogati care valorific’ idei din textul C. Vel avea in vedere: ~ dezvoltarea creativi si adecvat8 a sugestiilor ‘extului-suport indicat, respectind relafia dintre tema gi continut; 7TesPectarea conventiilor unui text narativ gi ale structurii unei compuneri; 7 Precizarea a doua elemente ale contextului spatio-temporal ~ utilizarea unei secvente dialogate; ~ exprimarea adecvati a emotiilor; ~ tealizarea cocrenfei gi a coeziunii; ~ utlizarea claselor morfologice specifice gia timpurilor verbale adecvate, N{iBrim 32 de puncte pentru continutul compuneri i 8 puncte pentru redactare, a ‘Notit Ponctajal pentru redactare se acordi doar is cara! i, care compunerea are minimum 200 de ‘cuvinte gi dezvolti subiectul propus. Olimpiada de Limba gi literatura roman Clasaa ViaINSPEC TORATUL ScOLAR JUDEPEAN NEAAtr @ MINISTERUL EDUCATIEL OLIMPIADA DE LIMBA $I LITERATURA ROMANA, CLASELE V-vmit Etapa judefeand, 19 martie 2022 CLASA A V-A BAREM DE EVALUARE $I DE NOTARE * Se puncteazi oricare alte formuliri/modalititi de rezolvare corecti a cerinfelor. * Nuse acorda punctaje intermediare, altele decat cele Precizate explicit in barem, * Nu se acorda puncte din oficiu, Totalul este de 100 de puncte, SUBIECTUL 1 20 de puncte TA. Le 2 puncte 2b 2 puncte 3. 2 puncte LB. 4. cate 1 punet pentru precizarea timpurilor verbale ale celor doua verbe identificate in rindurile indicate (de exemplu: am cit perfect compus, era — imperfect, Privi— perfect simplu etc.) Notit! ~ Punetajul se acordi pentru rispunsul complet. 5. tansformarea propozitei dezvoltae in propozitie simpl& (N-am vazut) 6. edte 1 punet pentru transcrierea fiecdrui tip de cnunf din fragmentul indicat (de exemplu: Ai autor, Matilda?; Unele nu prea mi-au plicut, spuse Matilda, insa altele mi s-au pérut grozave!) 7-~aledtuirea corecté a enuntufui (de exemplu: Matilda, citeste cartea Minunea!) ~ utilizarea unui verb la modul imperativ, forma afirmativa, §, cite 1 punet pentru construirea corecti @ enunfului Si Pentru ilustrarea functiei sintactice (de Cartea 0 fascina) @. ste 0,5 puncte pentru corectarea ficcreigreseli (Find mu ‘mai vreau si stau la t biblioteca.) 405 p.=2 puncte otal Rescrietea incorecté a oricrui cuvént se depuncteaza cu 0,5 puncte. 10. formalarea unui enunt cu antonimul unui adjectiv din textul dat, Se acordi cate 1 punct pentru Construtea corecté a enunfului si 1 punct pentru utilizarea corectt a antonimului SUBIECTUL al T-tea Mhanfati §i adecvaté —4 p.; explicare corect, dar schematics 3 P.; explicare relativ corecti ~2 p.; incereare de explicare~ tp, 4 puncte ~ formularea rspunsului in emmt 1 punet 3. neciarea normelor de ortografie si de punctuatie (0-1 erori — 1 P.:2-sau mai multe erori~0p,) 1 punet 2.~ identficarea elementului comun ~ cartea —prezent in cele ttei texte (de exemplu: Textul A: ,,mi-a adus, Pe post de medicament, o carte mare si groasa”. Textul B. »sedea comod intr-un colfisor i devora carte typi carte”. Textul C: , Mareledictionar universal al sec. a) ADlea”) 4 puncte Olimpiada de Limba si literatura romind Clasa a V-aQ wr ssrs0r overt ® ra ~formularea rispunsului in enunt 1 punet _ Tespectarea normelor de ortografie si punctuatie (0— 1 erori~ 1 p2 sau mai multe erori-Op.) 1 punet 3.~ precizarca atitudinii naratorutui din fragmentul cvidentat (de exemplu: sugerarea ideii ci, in conditile date, Matilda se bucura de libertatea pe care 0 avea, in ‘imp ce mama ei era plecati; naratorul pare sa fi Susting alegerea de a-sipetrece timpulintr-un mod plcut, in compania cirtilor~,, se putea bucura de dowd cerelmant Corsetd a alitudini, insofté de exempiu - 4 puncte; Precizarea corecta a atitudinii, firs cxemplificare ~ 2 p.; incereare de precizare — 1 p, 4 puncte ~ formularea raspunsului in enunt 1 punet ,_ “sPectarea normelor de ortogratie si de punctuatie (0— 1 erori — 1 P.; 2 sau mai multe erori—0 p.) 1 punet 4. ~ numirea oricarei tasituri a personajului (de cxemplu: Matilda este tenace/iubitoare de cirti/ descurcireafi/comunicativa) 2p, 4 puncte = omeniarea exemplului care motiveard trisitura numiti: foarte bine — 2 ps bine - 1 p. 2 puncte ~ formularea rispunsului in emt 1 punct 5 ectarea normelor de ortografie si de punctuatie (0 1 erori — | P52 sau mai multe erori~0 p,) 1 punet 5. — motivarea rispunsului valorificdnd textul ales (de exemplu: As urma personajul din textul B, deoarece distrugi aceasta pasiunc, oferindu-i posibilitatea de ‘$1 petrece timpul in fata televizorului.): foarte bine -6 p.; bine ~4 p,;relativ bine ~2 p, 6 puncte ~ formularea rispunsului in enunt 1 punct gsPectarea normelor de ortogratie gi de punctuatie (0 1 erori—1 2 sau mai multe erori~0 p,) 1 punet 6. ~ precizarea rolului parantezelor rotunde prezente in textul C (de exemplu: cuprind 0 explicate, 9 precizare): foarte bine ~ 2 p.; bine ~ 1 p. 2 puncte jallvareardspunsului dat (de exemplo: inte parantezele rotunde sunt mentionate tipurile de dictionare pe ate le publicd editura): foarte bine 4 p.; bine ~3 p.;relatv bine. 2p. 4 puncte ~ formularea rspunsului in enunt 1 punet ~TSpectarea normelor de ortografic gi de punctuatie (0 ~ 1 erori —1 P52 sau mai multe erori—0 p.) 1 punct SUBIECTUL al I1-lea 40 de puncte Confinutul si actul comunicarii — 20 de puncte ~ construitea continutului: foarte bine— 2 p.; bine — 1 p,;relativ corect—0,5 p. ~ Substanfialitatea ideilo; idei complexe gi creative 2 P.; moderat in idei si creativitate~ 1 p, ~ebectarearelafei temi-continut: foarte bine ~2 p.; bine —1 p,; relativ bow. 0,5. ~Yelorificarea unui element de interculturalitate: foarte bine - 2 Ps bine-1p, cpreersatea a Goua clemente ale contextutui spatio-temporal: 2 p. +2 P.=4 puncte “ Giszentarea convingitoare a personajelor: foarte bine ~8 p.; bine -6 .;relativ bine~ 4p, Organizarea si structurarea discursului — 8 puncte Situete earet conventiilor unei compuneri narative (situajia inifiali, succesiunea intémplarilor, situatia finalA), prin dispunerea corecté a ideilor in Taport cu elementele de structurd: a Introducere (numirea personajelor, cadrul Spatio-temporal, momentul inifial): foarte bine — 2 p,; bine~ 1p. ». cuprins ~ 2 puncte distribuite astfel: { Preventarea unei probleme care declangeaz& actiunea: | p, + suecesiunea intimplatilor: 1 p. ¢ incheiere revenirea la 0 situatie de echilibru): foarte bine —2 bine~ 1 p Olimpiada de Limba gi literatura roman Clasa.a Va@ MINISTERUL EDUCATIEL ® juorrearanet soe { Unitatea discursiva obfinuté prin enunfuri aflate in Tegituri unele cu altele, dati de utilizarea corecti a “frectorilor pragmatici: foarte bine ~2 p, bine —1 p Aspectele lingvistice — 4 puncte compusimai-mult-ca-perfect)— 2 puncte si a unui limbaj expresiv —2 puncte ~Utlizarea corecti a elementelor de gramaticd gi de vocabular: 2 p, 7 TsPectarea normelor de ortografie: 0 ~ 1 erori 72 Ps 2 crori~ 1p; 3 sau mai multe erori ~0p. ~ Respectarea normelor de punctuatie: 0 — 1 erori — 2 P32 erori ~ 1p; 3 sau mai multe erori — 0 P. ~ asezarea corecta in pagin’ (margine, marcarea alineatelor) si lizbiltatea (grafia, distamqa dintre Titere gi dintre cuvinte) (1+1=2p,) 2 p, Nota! Punctajul pentru redactare se acordi doar in cazul in care compunerea are minimum 150 de cuvinte si dezvolti subiectul propus, Clase a V-aINsprcroraruL scone 9 VUDETEAN Neaavy @ MINISTERUL EDUCATIEL OLIMPIADA DE LIMBA $1 LITERATURA ROMANA, CLASELE V-Vor Etapa judefeani, 19 martie 2022 CLASA A VI-A, BAREM DE EVALUARE $1 DE NOTARE alititi de rezoWvare corecti a cerintelor, Nu se acorda punctaje intermediare,altele decit cele precizate explicit in barens, Nu se acorda puncte din oficiu, Totalul este de 100 de puncte. SUBIECTUL I (20 de puncte) Le 2 puncte Qa 2 puncte 3b 2 punete ‘4 cite 1 punet pentru menfionarea corecth a mumirului de sunete din cele douk cuvinte indicate @iciorusele~ 10 sunete; deschisese 9 sunete), 2x1p.=2 puncte 5. céte 1 punct pentru alcatuirea corectd jeérui emunt care itusteae’ omonimia cuineacy Ace! baiat tocmai si-a cumparat o noua laci de surf), 2x1p.=2 punete 7. cate 1 Punct pentru precizarea corecté a valorilor Morfologice ale celor dou cuvinte indicate (a- verb auxiliar; able — substantiv comun), 2x1p.=2 puncte & cite 0.5 puncte pentru indicarea corecti @ ‘modurilor si timpurilor verbale ale celor dows verbe Subliniate (am tuat ~ modal indicativ, ‘Smpul perfect compus; as fi Lésat — modul conditional- optativ, timpul perfect), 4x05 p.=2 puncte 9. ete 0,5 puncte pentru transerierea unui Predicat verbal si @ unui predicat nominal (de exemplu: @ deschis, sitea, avea; erau rotunzi, eray 6 pereche). cite 0,5 puncte pentru precizarea ffeciras tip de predicat (de exempla: stdtea — predicat verbal; erau rotunci — predicat nominal) 40,5 p.=2 puncte 10. serierea unui enunt care si fie un rlspuns la intrebarea domnului Browne 1 punct SUBIECTUL al II-tea (40 de puncte) 1; ~ prezentarea unei asemiiniri intr cele trei fexte (de exemplu: Cele tre texte au fn commun motivul bundtatii; Cele trei texte promoveaza rincipii de viaga,) 2 puncte Olimpiada de Limba si literatura romana Clasaa Via& MINISTERUL EDUCATIEL @ ODE aRATU SOLAR > formularea rispunsului in enun 1 punet ~ _*SPectarea normelor de ortografie si de punctuatie (0-1 erori ~ 1 P.; 2 sau mai multe erori —0 p,) 1 punct 2. ~mentionarea emofici care earacterizeaza modul in care Tup reactioneazi la prima ei intalnire cu ‘ricd/spaima.) 2 punete > formularea rispunsului in enunt 1 punet ~ Pepeclarea normelor de ortografc side punctuafie (0-1 erori~ 1 Ps 2 sau mai multe erori - 0 p,) 1 punet 3. ~ precizarea modului in care domnul Browne defineste principiul (de exemplu: Pentru domaul Browne, principiul este acea idee/motivatie in funetie de care ne ghidim atunci cénd trebuie +3 udm hotdréri importante.) 2 puncte ~ Manscrierea unei secvenfe elocvente; (de exemplu: Sau wn eitat faimos. Sau un rind dintr-un adevirat importante.) 2 punete > formularea rispunsului in enunt 1 punet ~ _fepectarea normelor de ortografic gi de punctuatie (0-1 erori — 1 P.; 2 sau mai multe erori ~ 0 p,) 1 punet 4+ ~numirea oricdrei trasituri a personajului (de cxemplu: inventiv, descurcéet, nedumerit ec.) 2 puncte » rpeante® seeventei cate iustreazd trsérura precizata: foarte bine — 2 puncte, bine ~ 1 punct, superficial ~ 0,5p 2 puncte > formularea rispunsului in enunt 1 punct ~ _MSpectarea normelor de ortografe side punctuate (0-1 erri~ 1p: sau ‘mai multe erori 0 p.) 4 puncte ~ _formularea rispunsutui in enung 1 punet ~_"SPectarea normelor de ortografie side punctuatic (0-1 erori — | P.;2 sau mai mute erori — 0p.) 1 punct 6 ~ identficarea asemandtilor dintre Bubu-Padurii $i domnul Browne (de exemplu: Cele dou Personaje au in comun grija pentru celal. Atat Buhu-Pédurii, cit si profesorul de englezs enunt Principii de viayi' menite a le fide ajutor celor carora li se adreseaza), 2 punete 7 ¢xemplificarea prin céte o seeventi din fiecare text 2x1p.=2 puncte > formularea rispunsului in enunt 1 punet ~ _RSpectarea normelor de ortografie gi de punctuatie (0-1 erori —1 2 sau mai multe erori—0 p.) 1 punct 7. — brecizarearelafci dintre mesajul scrs si imaginea din textul C (de exemplu: sublinierea unei ‘dei prin diferite tipur de limba): foarte bine ~2.p: bine 1 P. 2 puncte Olimpiada de Limba si literatura romana Clasaa Viaa MINISTERUL EDUCATIEI ® OER ARATULGCOLAR ~ motivarea raspunsului dat (de exemplu: valorile morale confimite in imagine sunt organizate sub forma unei flor, simbot al frumusefi); excelent ~ 4 p., foarte bine 3 Ps bine 2 p.; superficial — Ip. 4 puncte > formularea rispunsului in enunt 1 punet ~_ Bpectarea nonnelor de ortografie side punctuate (0-1 eri 1 p; 2 sau mai multe eri _ Op) 1 punet SUBIECTUL al IIf-lea (40 de puncte) Conyinutul compuneri SGpecnn (amel si adeovarea ei la conginut: excelent ~ 6p, foarte bine — 4p, bine — 2p, superficial ~ Ip 6 puncte ~ Telatarea unei intimpliti, respectind suecesiunea logici a evenimentelor (Gituatia inigiala, succesiunea intimplatilor, situafa finala) 6 punete 2) Introducere (numirea personajelor, pecizarea cronotopului) foarte bine ~2p, bine ~ Ip 5) Cuprins: prezentarea unei probleme care declangeaza Aactiunea (foarte bine ~ Ip, bine ~ 0,5p) si prezentarea succesiunii intimpliritor (foarte bine ~ 1 p, bine —0,5p) ©) Incheiere revenirea la o stare de echilibra): foarte bine - 1 p, bine —0,5p 7 Precizarea a doui elemente ale contextului spatio-temporal: 2x 2p.=4 puncte ~ _ construirea unor personaje adecvate: excelent — 4p, foarte bine ~ 3p, bine 2p, superficial - Ip 4 puncte ~ Construrea unei seevente descriptive: excelent ~ 4p, foarte bine ~ 3p, bine 2p, superficial ~ Ip 4 puncte > construirea unui text coerent 2 puncte * claritatea expuneri: foarte bine — Ip, bine —0,5p + _tilizarea adecvata a conectorlor logici: foarte bine ~ Ip, bine — 0.5p ~ _uilizarea unui limbaj expresiv: foarte bine ~ 2p, bine - Ip 2 puncte Redactare: ~_ Rspectarea normelor de ortografie: 0-1 erori~3 p, 2-3 erori —2 p, 4-5 erori — Ip, mai mult de 5 erori-Op 3 puncte ~_ Rspectarea normelor de punctuafie: 0-1 erori ~3 p, 2-3 erori—2 p, 4-5 erori ~ 1p, mai mult de $ erori - Op 3 puncte 7 Feeistrul de comunicare: adecvat ~2 p., parfal adecvat — 1p. 2 puncte + unitatea compozitiei 1 punct ~ coetenta textului 1 punet + lizibilitate 1 punet ~ agezarea in pagina I punct Notit de cuvinte si dezvolté subiectul propus. Olimpiada de Limba gi literatura romfind Casa a ViaQ wns te1. EDUCATIEI @ persone OLIMPIADA DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA, CLASELE V-VIIT Etapa judefeand, 19 martie 2022 CLASA A VIT-A BAREM DE EVALUARE $I DE NOTARE /modalitati de rezolvare corect a cerinfelor. * Se puncteazi oricare alte formul + Nu se acordi punctaje intermediare, altele decitt cele precizate explicit in barem. «Nase acorda puncte din oficiu. © Totalul este de 100 de puncte, SUBIECTULI 20 de puncte Lb 2 puncte de 2 puncte ja 2 puncte 4, - alcituirea cdmpului semantic specific, prin includerea termenilor: vézdoage, ochiul-boului, cloporei de munte; 2 puncte ~ precizarea unui singur termen — 1 punet; = rispuns gresit/ipsa rspunsului - 0 punete; 5. - precizarea tipului corect de compunere: doudzeci ~ subordonare; ochiul-boului— subordonare; 2 puncte ~ precizarea unui singur rispuns corect ~ 1 punet; ~ rispuns gresit/lipsa raspunsului - 0 puncte; 6. - rescrierea emuntului, respectind modurile indicate, ortografia si punctuatia: $i-apoi, s-a intors itre mine, soptindu-mi; 2 punete ~ Fispuns gresit/lipsa raspunsului 0 punete; 7. - identificarea oricdror dou complemente, pentru care sunt menfionate tipologia specified: cu ‘mdncare — complement prepozitional; la cantind — circumstantial de loc; suc — complement direct; 2 puncte ~ selectarea unui singur tip de complement pentru care este precizati corect tipologia — 1 punet; - Fispuns gresit/lipsa rispunsului — 0 punete; 8. - transcrierea corecta a unuia dintre predicatele nominale prezente: de exemplu, ¢ destept, mu e tare de cap, e réu $i explicarea modului de formare 2 punete ~ transcrierea corectd a unui predicat nominal - 1 punct ~ explicarea modului de formare ~ 1 punet - transcrierea altor predicate sat analiza lor incorectd — 0 puncte; 9. - formularea corect a enuntului, adaptat la tema gi intentia de comunicare 2 puncte ~ utilizarea imperativului, fir adaptare tematic& sau folosirea altui mod personal ~ 0 puncte; 10. - explicarea nuanfati a relafici dintre imagine gi text, asa cum reiese din textul C (de exemplu: ilustrarea dreptului la educatie, incluziune socialé sau de a fi tratafi in mod egal pentru copii cu dizabilitai etc.) 2 punete ~ explicarea schematicd a relafiei dintre imagine gi text ~ 1 punet. Olimpiada de Limba gi literatura roman Clasa a Vila@ MINISTERUL EDUCATIEI ® PRCTORATUL SCOLAR SUBIECTUL al II-lea 40 de puncte 1. (6 puncte) ~ identificarea clementului comun celor tei texte: de exemplu, copiti cu dizabilititi, incluziunea sociald, drepturile copiilor, oleranga, relatia dintre frat etc. (foarte bine 4 bine ~ 2 p; relativ bine-1 p,) 4 puncte ~ formularea raspunsului intr-un enunt 1 punct - FSpectarca nomelor de ortografie si de punctuatie (0-1 erori ~ 1 p.; 2 sau mai multe erori 0 Pp) 1 punct 2. (6 puncte) ~ numirea stiri afective a copilei ce este sugeratd in ftagmentul incadrat, din textul A, insofitd de ‘ranscrierea unei secvente: de exemplu, nedumerire, revolta, frustrare ete, 4 punete ~ humirea stariiafective, fri transcrierea unei secvente (2 p.) ~ incercare de raspuns (1 p.) ~ formularea rispunsului intr-un enunt 1 punet ~ respectarea normelor de ortografie si de punctuatie (0-1 erori ~1 p.; 2 sau mai multe erori 0 3) 1 punet 3.6 puncte) ~ Prezehtarea semnificatiei coronifei pe care copila doreste si o realizeze pentru fratele ci, Sever: de exemplu, wtilzarea ei pentru a simboliza acordarea premiulu J, exprimarea sentimenielon de mandrie sau de afetiune faa de fratele mai mic, itstrarea unei abla a copilet ete (foarte bine ~4p. bine ~2 p,; relativ bine — 1 p.) 4 puncte ~formularea raspunsului intr-un enunt 1 punct ~ Fespectarea normelor de ortografe si de punctuafie (0-1 erori —1 p.; 2 sau mai multe ereri 0 P) I punct 4. (6 puncte) ~ explicarea rolulu repettiet: de exemplu, izolarea sau diferentierea naratoarei de masa copiilor nobisnuiti”, ilustrarea incapacitiyii de adaptare, lipsa sentimentului de apreciere din partea celorlalti copi et. (foarte bine - 4 p.; bine ~2 p.; relat bine — 1 p,) 4 puncte ~ formularea raspunsului intr-un enunt 1 punct - Fespeciarea normelor de ortografie si de punctuatie (0-1 erori— 1 p.; 2 sau mai multe erori 0 P) 1 punet 5.(10 puncte) 7 Rimirea a doul trisatur ale personajului Sever: de exempla, iste, siltor, protector, solidar eu sora lui ete. (I p. + 1p.) 2 punete ~ lustrarea acestora cu exemple din text (3 p. + 3 p.) (foarte bine —3 p,; bine ~2 Ps relativ bine ~Ip) 6 puncte ~ formularea rispunsufui intr-un enunt 1 punct ~ respeciarea normelor de ortografie si de punctuatie (0-1 erori~ 1 p.; 2 sau mai multe erori 0 P) 1 punet 6. (6 puncte) ~ explicarea rolului semnului exclamari (foarte bine ~4 p.; bine -2 p.; relativ bine 1 P) 4 punete ~ formularea rispunsului intr-un enunf 1 punct ~ Fespectarea normelor de ortografie si de punctuatie (0-1 erori~ 1 p.; 2 sau mai multe erori 0 P.) 1 punct Olimpiada de Limba gi literatura roména Clasa a VIl-a@ MINISTERUL EDUCATIEL SUBIECTUL al If-lea 40 de puncte Confinutul si actul comuniciii 10 punete ~ construirea confinutului: foarte bine ~2 p.; bine ~ 1 p. 2 punete ~ substantiaitatea ideilor: complexitate si creativitate ~ 4 p.; varietate si creativitate — 2 p.; moderatie in idei gi creativitate ~ 1 p. 4 puncte ~ respectarea relatiei tem&-confinut: foarte bine — 2 p.; bine ~ 1 p. 2 puncte ~ precizarea a doua elemente ale contextului spatio-temporal ~ 2 p. (I p. + I p.) 2 punete Organizarea $i structurarea discursului 16 puncte 4 Fespectarea conventilor unei pagini de tip jumal (atilizarea datei, consemnarea unui registru variat din punct de vedere afectiv, in functie de situatia prezentats) 4 puncte ~ utilizarea datei — 2 puncte ~ consemnarea unui registru variat din punct de vedere afectiv, in functie de situafia rezentatdi ~2 puncte b. respectarea conventilor unei text de tip reflexiv, prin dispunerea corecti a ideilor in raport cu clementele de structura 8 puncte ~introducere: descrietea relafici cu sora mai mare: foarte bine - 2 p.; bine— 1 p. ~cuprir ~ prezentarea unei probleme care marcheaza secvenfa de tip narativ: foarte bine — 2 ps bine ~1 p, ~ suceesiunea intmplatilor, punctarea atitudini/starilor afective si a luirii de pozitie fafi de incdlcarea unui drept: foarte bine —2 p.; bine - 1 p. ~ incheiere: revenirea lao situatie de echilibru: foarte bine ~ 2 p.; bine — 1 p, ¢. realizarea unui text coerent 4 punete ~ claritatea expunerii oferita de cauzalitatea realizatd: foarte bine ~ 2 p.; bine ~ I p. ~ unitatea discursiva obfinuti prin enunfuri aflate in legaturd unele cu altele, dati de utilizarea corectd a conectorilor pragmatici: foarte bine — 2 p.; bine ~ | p. Aspectele lingvistice 6 puncte ~ utilizarea partilor de vorbire specifice unui text de tip confesiv (de exemplu, verbe si promume la Persoana I, cémpul semantic al emofiilor), ale seeventelor descriptive (de exemplu, grupul nominal, limbajul expresiv) si ale celor narative (de exemplu, verbe la perfect compus/mai-mult-ca-perfect): 2p.+2p.+2p. Redactare (criteriul formal) 8 puncte ~ utilizarea corecta a elementelor de gramatica gi de vocabular 2 punete ~ Fespectarea normelor de ortografie: 0-1 erori ~2 p.; 2 erori ~1 p.;3 sau mai multe erori—0 p.) 2 puncte ~Fespectarea normelor de punctuafie: 0-1 erori—2 p.; 2 erori ~ 1 p.; 3 sau mai multe erori—0 p.) 2 puncte ~ agezarea corectii in pagini (margine, marcarea alineatelot) gi lizibilitatea 2 punete Nota! Punctajul pentru redactare se acordi doar in cazul in care compunerea are minimum 200 de cuvinte si dezvolti subiectul propus. Olimpiada de Limba gi literatura romani Clasa a Vil-aINSPECTORATULSCOLAR & MINISTERUL EDUCATIEL ® Feiaaleiiea OLIMPIADA DE LIMBA $I LITERATURA ROMANA, CLASELE V-VIIL Etapa judefeand, 19 martie 2022 CLASA A VHA BAREM DE CORECTARE $I NOTARE ‘Subiectul 1 20 de puncte A J. Alegerea corecti a rispunsului c) privind modul de formare a cuvintelor infeleptul si deodaté. 2 punete 2. Alegerea corecti a rispunsului d) privind valoarea de vocald a lui ne” 2 puncte 3. Alegerea corecti a rispunsului b) privind corespondenta dintre nusatral de litere gi sunete, 2 punete B. 4 Scrietea a cate unui sinonim pentru cele patru cuvinte subliniate in textul A, dup’ cum urmeaza: geam, misierioasd, unduia, lui ete. (4x0,5p=2p);rispunsul greit/ ipsa rispunsul- 0p. 2 punete 5. Aleituirea a doua enunfuri care si confind frazeologisme (expresii sau locufiuni) ce au in structura lor verbul a da”. (De exemplu: a da de stire, a da ortul popii, a da in vileag) - 2p.; identificarea a céte unei expresii: 0,5p+0,5p.; enunfuri corecte gi logice: 0,5p.+0,5p.); raspunsul sresit/ipsa raspunsului - Op. 2 puncte cunt ~ 0:5p; includerea unui pronume demonstrativ - Ip; construirea, uni ‘enunt demonstrativ cu functia de aribut —2p.; rSspunsul grest/lipsa rispunsuli Op. 7 Mentionarea valorii morfologice a celor patru cuvinte subliniate tn textal (De exemplu: literard — adjectiv propriu-zis; insusirea — substantiv comun; sunt ~ verb copulativ; orice — adjectiv pronominal nehotérat) (0,Spx4=2p); réspunsul gresit/lipsardspunsului - Op 2 punete 8. Precizarea carurilor cuvintelor sublinite in secventa citai: ne — cazul dativ; un erémpei — cazul scuzativ (2x1p=2p); réspunsul gresit/lipsa rispunsului - Op. 2 punete °. Mentionarea funcfiei sintactice a color dows cuvinte subliniate in textul B. (De exemplu: vers — complement direct; copilu ~subiect (1px22p); rispunsul gresitlipsaraspunsului- Op. 2 puncte 10. Aleituitea unui enun} imperativ, cu referire la rolul educativ al leoturli » 2 P. Alc&tuirea unui emunt “peratv fra referte la rou educati al lecturi- 1p; rispunsul gresitipsa rispunculut- Op. 2 punete Subiectul al T-lea dep 1. Menfionarea elementului comun celor trei texte el texte-suport poate fi lectura/iteratura/cititul ete, Formularea rispunsulu inion cenunt logic gi huanjat ~ 1p.; menfionarea elementului comun de confinut ~ 3 p,) 4 punete 2% Precizarea corecti @ tiparului textual din textul A — dp: Exemplificarea descrierii cu dous Scovenfe/Versuri/sintagme potrivite ~ 2p. (De exemplu: ,,Jos lacul Se-neretise/Sub purpuris tarzie” Din fafa apei plandt ete.) (\p+1p) 4 puncte 3. Mentificarea si exemplificarea a oriciror doua figuri diferite din textul A — 4p.; numirea figurilor de stil > Ip+Ip; exemplificarea acestora ~ 1p.+1p. 4 puncte 4 Numirea orieizor douii piri de vorbire diferte care se pot constitui in mirci ale subiectivitijii din textul B = (Ip+tp=2p) (De exemplu: verbe si pronume de persoanele I sisau a Ia, adjective pronominale etc.); exemplificarea acestora ~(Ip+Ip=2 p.) 4 puncte 5+ Numirea unui sentiment exprimat de eul poetic in textul B ~ 3p (Raspuns logic si nuanfat 3p/exprimare Sschematicd ~ 2p.) Exemplificarea cu o secven{ potrivt& —Ip. 4 puncte & Prezentarea semnificatici versurilor (De exemplu: Ajuns la maturitate, poetul fi priveste creatia dintr-o ispuns foarte bun ~ 4p.; rispuns schematic — 2p, 6 puncte Olimpiada de Limba si literatura romana Clasa a Villa& MINISTERUL EDUCATIEL ® UO Ee icon in procesul de continudt evocare si de transformare a acesteia.) (3p.+3p.) 8. Numirea gi ilustrarea cu exemple din textul-suport a doud trisituri ale textului nonfet cxemplu: scopul de a informa cititorul cu privire la rolul lecturivaccentul pe informa adevarurilor stiintfice se face pe baza unui efort sustinut al gandiri si al voinfe- Stiinja lucreazi cu Judeciti generale, cu idet abstracte etc, si uilizarea, cu preponderen{d, a termenilor ‘monosemantici, din sfera stinfelor: manualele, metodele, educativ etc.) (2p+2p2p+2p) 8 puncte Subiectul al I1tea 40 de puncte Confinutul si actul comunicarii (10 puncte) ~ construirea confinutului: foarte bine- 2p; bine - Ip.; relativ bine - 0,5 p. 2 puncte < substanfilitatcaideior:idei complexe gi creative - 6 p,; idei variate gi creative - 4 p; moderat in det si creativitate - 2p, 6 puncte ~ respectarea relatiei tema - confinut: foarte bine - 2 relativ bine - 0,5 puncte 2 puncte Organizarea $i structurarea discursului (16 de puncte) ~ Fespectarea convenjiilor unei compuneri narative: 8 puncte ~ introducere - 2 puncte: foarte bine - 2 p.; bine- Ip. ~ cuprins- 4 puncte distribuite astfel: prezentarea unei situajii care declangea7% actiunea: foarte bine - 2p. bine ~ 1 p.; succesiunea intémplitilo: foarte bine ~2 p.; bine — 1 p. ~ incheiere: 2 punete (foarte bine - 2 p.; bine - 1 p.) j ilizarea unei seevenfedialogate,valorificind idei din textul C: foarte bine - p.; bine- 2 ps schematic - Ip. 4 punete ~ realizarea unui text coerent: 4 puncte _ clartaea expuneri oferite de cronologia/cauzalitatea realizaté: foarte bine ~2 p.; bine 1p, j imitatea discursiv objinuté prin enunfuriaflate in legituré uncle cu altele, dati de utlizarca corecti a conectorilor pragmatic: foarte bine -2 p.; bine —1 p. Aspecte lingvistice (6 puncte) 6 puncte _ ullizarea parfilor de vorbire specifie textului naraiv: foarte bine -2p ; bine -Ip. ~ utilizarea unui limbaj expresiv: foarte bine - 4p.; bine - 2p. Redactare - eriteriu formal (8 puncte) ~ utilizarea corecti a elementelor de gramatic& i de vocabular 2 puncte “Pe bectarea normetor de ortografie: O-1 erori-2p.;2erori-1 punet;3 sau mai multe erori=Op. 2 punete 7 Rspectarea normnclor de punctuate: 0-1 erori-2p.;2 erori~1 punct; 3 sau mai multe erori-Op. 2 Puncte ~ agezarea corecti in pagina gi lizibilitatea scrisului 2 puncte Nota! Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care compunerea are minimum 200 de cuvinte si dezvolti subiectul propus. Olimpiada de Limba yi literatura romana Clasaa Villa