“rer uuu YUCUIE alalUFate , pronuntate In SIAIVE wHTELWE MORFOLOGIA L.VERBUL Verbul este partea de vorbire flexibiki care exprima actiunea, starea sau existenta. ‘ategori matic (morfol modul - timpul = persoana = numirul - diateza Conjugirile = 1a): a cAnta, a mina - alll-a(-ea): a vedea, a ticea + allll-a ¢c): a face, a spune + alV-a i): citi, a hotiri Chasificare a) predicative (au infeles de sine stititor si formeazi singure predicat verbal): aiatul citeste. nu pot forma singure predicat verbal): b) nepredicative(nu au infeles de sine stitaitor si = copulative (nu au infeles de sine stitiitor sii alituri de un nume predicativ): El este elev. auxiliare (ajuti la formarea unor moduri si timpuri compuse: a fi, a avea, a voi): EI a intra in alcituirea unui predicat nominal mers la scoali. 2. Dupi posibilitatea rsoancle: 4) personale (au forme pentru toate persoanele): a serie, a citi, a lucra, a cobori. b) impersonale ca sens 5i unipersonale ca formé (au formi numai pentru persoana a 11-2, singular): ninge, plows, se cuvine, trebui, se intimpli, a Hitra, a merita, a ajunge, a rimine (ex: Riiméne cum am stabilit,). 3.Dy osi ratea de a avea un complement direct: 4) tranzitive (permit un complement direct): a spune, a vedea, a citi (ex.: vid ceva; vid pe cineva). b) intranzitive (nu permit un complement direct): a merge, a ¢ gindi. itive 1. Verbe de miscare: a merge, a fugi 2, Verbe impersonale: ploui, tund, ninge 3, Verbe unipersonale: trebuie, se cuvine Scanned with CamScanneri amine aajunge, a insemna 4, Verbe reflexive: a se gindl, a 5. Verbe copulative: a fi, a deveni, 6. Verbe la diateza pas Modurile verbul ; 'v, conjunctiv, condifional-optativ, imperativ personale: ind diional-opt = nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin Timpurile a) indicativ: - imperfect - perfeet simplu = perfeet compus ~ mai mult ca perfectul - prezent - viitor - _viitor anterior b) conjunetiv: - prezent - perfect ©) conditional-optativ: - prezent -_ perfect 4) infinitiv: - prezent - perfect Verbele la moduri personaleau functie sintaetied de predicat verbal sau predicat nominal. La modurile nepersonale, verbele au functie sintactica de: subiect, nume predicativ, atribut, complement, Analiza verbelor 1. Felul 2, Conjugarea 3. Diateza 4, Modul 5. Timpul 6, Persoana 7. Numaral 8. Forma Diatezele verbului Verbul are trei diateze: activa, pasivi, reflexiva, Diateza activa “Norocul ne cauti el pe noi...” Ela plecat la geoali. Scanned with CamScannerLa diateza activi actiunea este neexprimat), Actiunea verbutu Exemplu: Elevul a scris tema, v i , prin aliturare cu eratima: cal-de-mare ~ prin aiturare eu blane: Mihai Viteazul ~ prin contopire: binefacere, bunastare - prin abreviere: FMI, OPC, OZN Substantivele colective sunt substantive cu formii de singular si infeles de plural: tineret, tardnime, tufis, armati, grup, mulfime. Substantive defective de numir: - cu forma numai de singular: aur, lapte, foame, unt, Olt = cu forma numai de plural: iere, spaghete, blugi, Bucegi Substantivele mobile sunt substantive (nume de fiint3) cu o forma pentru masculin si alta pentru feminin: pring - prinfesi, gised - giscan, unchi— mitusi, Substantivele epicene sunt substantive care au o singuri formi pentru masculin si feminin: cimili, ciara, maimuta, sobolan, Categorii gramaticale a) genul: - masculin: un — doi (pom) + feminin: una dou (fati) + neutru: un —doud (tablou) Scanned with CamScannerb) numirul: singular (pom, elevl, ereion) plural (pomi, eleve, creioane) ©) cazul: = nomi 1, Subicet: Elevul serie. 2. Nume predicativ: Fratele meu este elev. 3. Atribut apozitional: Prietena mea, Maria, este eleva. = genitiv: 1, Atribut substantival ge ‘aictul eleyului este nou. 2. Atribut substantival prepozitional: Atacul contra lui Victor a fost violent. 3. Nume predicativ: Cir(ile erau ale Mariei. 4. Complement indirect: Roménii au luptat impotriva dusmanilor. Joaia s-a lisat deasupra orasului, 5. Complement circumstantial de loc: 6. Complement ci in jurul pranzului. 7. Complement circumstan{ial de mod: Ei inaintau contra vintului, 8. Complement circumstantial de cauz: Din cauza poleiului, masinaa derapat. aalive Nume predicativ: Gestul lui a fost contrar asteptirilor, Apozitie: I-am dat virului meu, lui Vasile, 0 carte. Complement indirect: I-am trimis bunicii mele o felicitare. Complement circumstantial de loc: El nu std locului. Complement circumstantial de cauzi: A intarziat datoritd tramvaiului. 1. 2 3. 4, 5. = acuzativ: 1. Atribut substantival prepozitinal: Florile de tei au cizut. 2, Nume predicativ: Cartea este far coperti. 3. 4. 5. 6. 1 8. Complement direct: L-am vizut pe colegul meu. Complement indirect: Am vorbit despre pirinfii mei. Complement de agent: Problema a fost rezolvati de tata, Complement circumstan(ial de loc: S-a agezat in banca. Complement circumstantial de mod: Venea ca vintul, Complement circumstantial de cauzi: N-a venit de teami, 9. Complement circumstantial de scop: Mi pregiitese pentru examen, ~ vocativ: Vocativul exprima o chemare adresati cuiva pentru a-i atrage atenfia asupra unel comuniciri, Exemplu: Vino aici, haat! Model de analizd “De trecl codri de arama.” de aramé = substantiy simplu, comun, feminin, singular, defectiv de plural, caz acuzatiy, atribut substantival prepozifional Locutiunt substantivale “Patria este aducerca-aminte de zilele copiliiriel rea-aminte = amintirea Scanned with CamScannerLocutiuntte substantivate sunt gru substantly, ‘Prisiturd + AU Se pot analiza separat + nu se pot declina = aut forme de sing = pot prim! artical ~ se analizencd ca un substantly Lunctil sintactice a) sublet: Ma chinulau p&rerlle de rau, b) nume predieativ: Vacanta a riimus 0 aducere-aminte, url de cuvinte cu sens unitar echivalente eu 4m lar gf de plural Schimbarca clasci gramaticale + substantive provenite din adjectiv: tindrul, rosul, voinicul, un batran = substantive provenite din pronume personales eul = substantive provenite din pronume reflexive: sincle, sinea = substantive provenite din numeral cardinal: dolul, suta, mia, zecele, un trek = substantive provenite din verb: scrisul, maneatul, suferindul, vorbitul - substantive provenite din adverb: aproapele, binele, raul, greul substantive provenite din prepozitie: 0 contra substantive provenite din interJectle: oful, hopul, fasul J. PRONUMELE Pronumele este partea de vorbire lexibili care fine locul unui substantiv. Pronumele personal desemneazi persoancle care participa direct sau indirect la act comunicirit. Eunctiisintactice 1, Subicet: Noi pregitim un spectacol. 2, Nume predicativ: = nominatiy: Elevul este el. = acuzativ: Florile sunt pentru ea, - genitiv: Cirfile sunt ale lui. 3, Atribut pronominal prepozifional: Ei au vorbit cu respect despre ea. 4, Complement direct: Am vizut-o pe ea, 5, Complement indirect: = dativ: I-am dat cartea, = acuzativ: Se bizuie pe mine. 6. Complement de agent: Cartea este scrisi de el. 7, Complement circumstantial de mod: invati ea mine. 8. Complement circumstantial de loe: S-a agezat Kinga el. 9, Complement circumstan{ial de timp: Am sosit dupa el. Dativul posesiv Dativul posesiv este exprimat prin formele neaccentuate ale pronumelui personal, Scanned with CamScannerDativul posesiv determind: - un substantiv: mana-ti albi ~ un adjectiv: alba-ti mini - un verb: Ti-am ascultat sfatul. Funeti sintacticd: atribut pronominal (in cazul dativ). ee A Tegh prin cratid de o propozitic, are funcfia sintacticd de complement Dativul etic Das ul etic se exprimi prin formele neaccentuate ale pronumelui personal. xemp Mi si-l lua gi mi til tranti. Dativul etic nu are funetie sintacti Pronumele personal cu valoare neutri se exprima prin formele neaccentuate ale pronumelui personal in dativ si acuzativ = apare in expresii: A dat-o in bari. Schemi de anal 1. Persoana (I, a I-a, a TIl-a) 2. Numérul (singular, plural) 3. Cazul (nominatiy, genitiv - numai la persoana a III-a, dativ, acuzativ, vocativ — numai la persoana a Il-a) 4, Genul (masculin, feminin, neutru — numai la persoana a ITI-a) 5, Forma (accentuaté, neaccentuati — numai in dativ si acuzativ) 6. Functia sintacticd Pronumele personal de politete Pronumele personal de politefe exprimé respectul in relafille dintre oameni. Functii sintactice 1. Subiect: Dumnealui a plecat. 2. Nume predicativ: Cartea este a dumneavoastr’. 3. Atribut pronominal: Invitafia dumneaei mi-a facut plicere. 4, Complement direct: L-am chemat pe dumnealui, 5, Complement indirect: Va ofer dumneavoastra aceste flori. 6. Complement de agent: Ceaiul este pregitit de dumnealui, 7, Complement circumstantial de mod: El citeste ca si dumneata, 8, Complement circumstantial de loc: Nu stau mult Ia dumneata, ron Pronumele reflexiv {ine locul fine locul obicctului asupra ciruia se exercita actiunea verbului, exprimand identitatea intre obiect si subiectul verbului Scanned with CamScanner+ are numai cazurile dativ si acuzatiy are forme proprii numai pentru persoana a H-a > acuzativ: sey-s; dativs iii > la persoana I sia Il-a, rolul de pronume reflexiv il indeplinese formele neaccentuate de dativ si acuzatiy ale pronumelui personal ~ pronumele reflexiv neaccentuat poate fi folosit singur sau insofit de pronume accentuat: ma apar pe mine, imi adue mie m Roadele erau pentru sine. 2. Atribut pronominal: Lauda de sine nu este buna. 3. Atribut pronominal (dativ posesiv): {si puse ciciula pe cap. 4. Complement direct: Eu mi trezese devreme. 5. Complement indirect: Munceste pentru 6. Complement de agent: Convins de sine insusi, nu se mai temea. 7. Complement circumstantial de mod: Se infelegea de Ia sine c& va veni- 8. Complement circumstantial de loc: El o apropie de sine eu fiecare zi. Pronumele si adjectivul pronominal posesiv Pronumele posesiv exprima ideea de posesie, inlocuind atat numele posesorului, pe cel al obiectului posedat. cat si Caracteristici ¢ insofit de articol posesiv genitival care isi schimba forma dupa genul si numdrul obiectului posedat - nu are forme pentru genitiy si datiy singular Ia genitiv, dativ plural apar formele alor mei, alor tii, alor nostri, alor vostri substituie numele posesorului (acordindu-se in persoana si numir) si se acorda in gen, numiar si cat cu obiectul posedat Ia persoana a IIJ-a plural nu are forma proprie, se foloseste pronumele personal lor in nominativ si genitiv: Pronume personale: eu, tu, el, ea, al lui, a ef Pronume posesive: al meu, al tiu, al situ, a sa 1, Subiect: Ai nostri sunt cei mai buni. 2, Nume predicativ: Pimantul este al alor mei. 3, Atribut pronominal: Rezultatele alor nostri s-au modificat. 4. Complement direct: I-am intilnit pe ai sii acolo. 5, Complement indirect: Am plecat cu ai mei Ia munte, 6. Complement de agent: Scrisoarea este trimisi de ai mei, 7. Complement circumstanfial de mod: Eu am procedat ca ai mei. Scanned with CamScanner8 Complement cireumstantial de loc: Vol merge ta al met. 9, Complement circumstantial de timp: Am venit dupit al mel, Adjectivul posesiv determing un substantiy, se acordi in gen, num gi caz cu acesta si substituie numele posesorului, cu care se acordi in persoand si numdr. melui posesiv, cu deosebirea ci articolul posesiv Formele sunt identice cu ale pron nu mai este obligato mplu: ~ Aimei piringi au plecat, = Paringii mei au plecal Functie sintacticd: atribut adjectival Pronumele demonstrativ aratp depirtarea sau apropierea obiectului (in spafiu sau in timp) sau identitatea acestuia cu el insusi sau un alt obiect. Clasificare 1, Dup’ inteles: a) de apropiere: acesta, aceasta, Asta b) de departare: acela, aceea, dla 6c) de identitate: acelasi, aceeasi 4) de diferenticre: astilalt, eclilalt, cestalalt 2, Dupi aleatuire: a) simple: acesta, acela, ali b) compuse: cestilalt, eclilalt la, istalalt Forme regionale: aista, ista, aistalalt Forme simplificate: cel, cea, cei, cele Caracteristich = se declina, schimbandu-si forma dupi gen, numar, caz = nv are categoria gramaticali a persoanei = devine adjectiv demonstrativ nti sintactice Subiect: Acesta este fratele meu. “olegul meu este acesta, Sartea este pentru acesta, = genitiv: Stiloul era al celuilalt. 3. Atribut pronominal prepozitional: = acurativ: Cartea de Ia acegtia este nous, Scanned with CamScanneret cr ase Spatele acestuia este a mea, - dativ: Sratie acestuia i-a ined ‘ 4, Mtibut pronominal yenitival: Renin tival: i 1 eamaleeat WHat Beeulatele celorlalti sunt mai bune. 6, Complement indirect: ee - dativ: Tam vorbit celuilalt, ; scuzatin Am discutat despre ceilalti 2 Comment circumstantial de mod: El a procedat ce acela, & Como pee circumstanial de loc: S-a asezat lingi acela. . nt circumstantial de timp: A ajuns inaintea celuilalt. Ci ; A eo aite ahem demonstrativ nu mai inlocuieste un substantiv, cil determind si se , Numiir si caz cu acesta, devine adjectiv pronominal demonstrativ. Exemple: Am altoit mirul cel bitran, (articol demonstrativ) we de acolo este colegul meu. (pronume demonstrativ) urcat cu oile pe cel munte, (adjectiv demonstrativ) Funcetie sintactica: atribut adjectival Schemii de analizi = felul (de apropicre, de identitate, de depirtare; simplu, compus) = genul (masculin, feminin) = numérul (singular, plural) = cazul (nominativ, genitiy, dativ, acuzativ, vocativ) = funefia sintactica Pronumele siadjectivul pronominal interogativ Pronumele interogativ apare in propozifi interogative si fine locul substantivului asteptat ea rlispuns Ia o intrebare. ne? Ce? Cat? Caqi? Cite? Cirora? Pe cine? Al cui? Caruia? 1, Subiect: Cine 2, Nume predicath nominativ: Ce este el? genitiv: A cui este serisoaren? = acuzatl tru cine este cartea? 4, Atvibut pronominal prepozifional: De care bomboane al ales? + Atribut pronominal genitival: A cui colee(ie e mai reuyith? 5, Complement direct: Pe cine astepfi? 6. Complement indirect: Scanned with CamScanner= datiy: Cui ai telefonat? acuzativ: Cu care ai vorbit? : 7. Complement de agent: De dae a feels a 8. Complement cireumstantial de loc: 1. stat? ef % Conaplemeat cireumstanfial de timp: Inaintea cui ai ajuns i pe 10. Complement circumstantial de mod: Precum cine ai prow 11. Complement circumstantial de cauzi: Din eauza cul al intAr7150" jecti i ativ cand = care, co cif, eft, efi, cate: au valoare de adjectiv pronomii eropate = mt fnsotese un substantiv pe care il determing gi cu care se acorda in Ben, au functie sintacticd de atribut adjectival. Pronumele si adjectival pronominal relativ Pronumele relativ se foloseste numai in frazi si este element de subordonati, pastréndu-si functia sintacticd in propozifia subordonata. je relafie intre regenti gi Forme: = simple: care, cine, ce, eat, citi, cfte 1. Subiect: Am citit aceasta carte care a fost interesanti, 2, Nume predicativ: Spune-mi ce a devenit Dan. 3. Atribut adjectival: Am aflat ee carte ai ales. 4. Atribut pronominal; Acesta este romanul in paginile cit 5. Complement direct: Am cumparat cartea pe care mi 6. Complement indirect: [ata caietul edruia i-am schimbat coperta. 7. Complement de agent: Stiu de cine ai fost certat. 8. Complement circumstantial de mod: Stiu precum te porti. 9. Complement circumstan{ial de loc: N-am aflat lingi cine s-a mutat, 10. Complement circumstantial de timp: Am aflat dupa cine a sosit. 11, Complement circumstantial de cauzii: Nu stiu de ce te-ai suparat. | m-am regisit. recomandat-¢ Pentru a stabili functia sintacticd a pronumelui relativ din subordonata, se face abstractie de propozitia regenti, iar in subordonati se pune intrebarea pirtii de propozitie care determing pronumele relativ. Pronumele si adjectivul pronominal negatiy Pronumele negative apar in propozifii cu verbul la forma negativa si tin locul unor substantive din propoziia afirmativa corespunzittoare, lasificare a) simplu: nimic, nimeni b) compus: nici unul, nici unii, nici una, niei unele Scanned with CamScannerForme cazuale: niminui, nici unuia, nici unora Pronumele negativ nimic este invariabil. Funetii sintactice 1, Subiect: Nimeni nu a rig 2, Nume predic: et Fl pare nimer - genitiv: Creionul nu este al nimanui. ~ _acuzativ: Cadoul nu estepentru nici unul dintre ci. 3. Atribut pronominal genitival: Scrisoarea nici uneia dintre fete n-# ajuns. jonanti 4, Atribut pronominal (acuzatiy): Felicitarea pentru nimeni nu a fost ‘tat de emofionant pentru el. 5. Complement direct: Nu am cumpirat nimic. 6. Complement indirect: = dativ: Nu-i dau niminui dreptul de a ma insult. = acuzativ; Nu am discutat cu nimeni despre vo! 7. Complement de agent: BI nu a fost ajutat de nimeni 8, Complement circumstantial de loc: Nu s-a agezat Vangii nimeni. 9, Complement circumstan(ial de timp: N-a sosit dup nimeni. 10. Complement circumstantial de mod: Nu citesti ca nimeni. a 11, Complement circumstantial de eauzis Cearta dintre ‘ei n-a fost din cauza nimanui- Adjectivul pronominal negativ determini un substantiv, cu care se acorda in gen, numir i caz. Funetic sintactici atribut adjectival Exemplu: Nici un eley nu a venit. Pronumele si adjectivul pronominal de folosit astizi numai ca adjectiv pronominalm insofeste un Pronumele de intirire, substantiv sau un pronume personal cu seopul de preciza persoana desemnati de acesta. au un pronume, insisténd asupra lor. ‘Aajectivul de intirire insofeste un substantiv si sicaz (daci determin un substantiv) gi ‘Adjectivul de intrire se acorda in gen, numir se acordi sin persoand (dacd determin un pronume). Exemple: Ele insele au plecat. Copiii insisi au luat hotirarea, Insesi fetei i se paruse curios. 1y. NUMERALUL Scanned with CamScannerNumeralul este partea de vorbire flexibili care exprim4 un numir, determinarea numeric a obiectelor sau ordinea acestora prin numirare, Clasificare 1. Numeral cardinal: a) propriu-zis: - simplu: zero, unu, zece, suti, mie, milion, miliard = compus: doisprezece, cincizeci b) colectiv: amandoi, tustrei ¢) multiplicativ: indoit, inzecit 4) distributiv: cate doi, efte trei ©) fractionar: doime f) adverbial: o dati, de dou’ ori 2. Numeral ordinal: primul, al doilea Structur’ Compunere (procedee): 1, Contopire: doudizeci, treizeci, tustrei 2, Aliturare cu blanc: doui mii, o suti zece 3. Jonetiune: doudzeci si patru Valoare: = substantivali: Trei pleaci. - _adjectivali: Trei copii pleacd. or genul (diferentiat la numeralele unu, doi, amvandoi, cfte unul, tustrei) numirul (au forme de singular si plural numeralcle suti, mie, milion etc., unu nu are formi de plural, doi, trei.. nu au forme de singular) cazul (nominativ, acuzativ: cei dois genitiv, dativ: celor doi; genitiv cu prepozitia caictele a doi dintre ei; dativ cu prepozifia la: am dat la trei dintre ci) Y. ADJECTIV' Adjectivul este partea de vorbire flexibili care exprimi insusirea unui obiect. Clasificare Dupi inteles 1. Adjective propriu-zise: a) variabile (isi modifici forma dupi genul, numirul si cazul substantivului): cu o terminatie si dowd forme flexionare: mare, dulce, verde, rece, subfire (vant rece, apa rece, ochi reci, ploi reci) cu dou terminatii si doua forme flexionare: greoi, dibaci, vioi, amirui (biiat vioi, fat vioaie, copii vioi, priviri vioaic) cu doui terminatii si trei forme flexionare: viu, lung, moliu, lumesc (par lung, strada lungi, stalpi lungi, clipe lungi) Scanned with CamScanner= cu doui terminatii sj si celeb, main celera p) invariabile (cu aceeasi forn. 2, varia si forma indi 2. Adjective provenite din alte, P i eal paleeeteetes a pranccn et le tl de vorbice rin schtsrse ala grommet Faeroe (osesive dene release eae eit e panicetaie s Mchotirate, demonstrative, negative, relative, Participiale: tema serist : sme Putere crescinda ale: a Dun bans semenea oameni 1. Simple: frumos, lind Compuse: cumsecade, nord-american m mparatic 1. Pozitiv: inalt 2. Comparativ: a) de superioritate: mai inalt b) de egalitate: la fel de inalt ¢) de inferioritate: mai putin inalt 3. Superlativ: : a) relativ: - de superioritate: cel mai inalt = de inferioritate: cel mai putin inalt b) absolut: = de superioritat = de inferioritat Adjective fir grad de comparati viu, mort, vesnic, principal, deplin, unic. form im flexionare: cme lonare: alb, celebru, uman, apusean (actor ‘clebri, cirti celebre) : foarte inalt foarte pufin inalt uuperior, inferior, anterior, maxim, minim, optim, complet, Funetii sintactice 1. Subiect (numai cdnd este substantivizat): Lenegul ma enerveazi. 2, Nume predicativ: Ziua era frumoasi. 3 Atribut adjectival: Am citit o carte interesanti. 4. Complement indirect: Din rosu s-a facut p: 5, Complement circumstan ‘al de timp: Il cunose de mic. € Complement circumstantial de mod (eu adverb ‘comparati decit altii. 7. Complement circumstantial de cauzii: Nu lea ocutiunea adjectival \s unitar, avand valoarea unui nile adjectivale sunt grupuri de cuvinte cu sen : El era mai mult indriznet primit de rele ce erau. Locutiu adjectiv. Clasificare tras de par, tot unul si unul T Locutiuni adjectivale variabile: peste picior, Scanned with CamScanner2, Locufiuni adjectivale invariabile: de seam’, de treabii, fel de fel, cu capul in nori VLADVERBUL Adverbul este partea de vorbire neflexi i care exprima caracteristica unei acti Clasificare 1, Dupa inteles: a) de mod: asa, bine, repede b) de loc: acolo, departe, jos 6) de timp: maine, astizi, cindva 2. Dupi structur: a) simple: bine, ieri, jos b) compuse: niciodat’, devreme, dupi-amiazd 3. Dupi rok: a) interogative (foloste in exprima cat, ineotro by relative (utlizate in fraz,leagd subordoata de propozifia regent): unde, cdnd, cum, cat, ‘incotro ¢) nchotirate (nu dau indicatii precise despre circumstanta): cindva, altundeva, oriunde, oricum {) negative (neaga circumstanta exprimati):niciunde, nicer miciodats, nico, niciednd «) predicative (au funetie sintactic de predicat verbal, end sunt urmate de conjunctiile c&, sal, s3):fireste, desigur, poate, negresit, posibil, imposibil, normal 4, Dupa provenienta: a) propriu-zise (mostenite): sus, nu, mai ) provenite din alte parti de vorbire, prin schimbarea valorii gramaticale: = din substas 4 timpul: noaptea, iarna, lunea = din adjective: frumos, rapid, puter ~ din pronume relative/interogative: ce, cat ‘ntrebirii in propozifille interogative): unde, cind, cum, 2. Comparatin ~ de superiorita * de egalitate: la fel de bine ~ de inferioritate: mai putin bine 3, Superlativ: ~ relativ: cel mai bine = absolut: foarte bine Je He Adverbele pronominale provin din ridicini pronominale, tactice Scanned with CamScanner1. Predicat verbal: Fireste 2. Nume predicati 3. Atribut verbal; 4. Complement 5. Complement cire 6. Compleme ha priceput ‘Um este copilul? Etajul de ircumstantial de tim, ‘nt circumstantial de mo Locutiunea adverbiats Locutiunil i i Indeplingg: el® Aaverbile sunt rupuri de dou sau mai multe cuvinte care, impreuni, leplinese rolul unui adverb, P: Azi am cumparat mere. id: Mergea repede spre scoali Loe iunile adverbiale Pot fi formate din: Substantiy, adjectiv substantivizat, participiu, numeral sau adverb eu una sau mai multe prepozi ata, de obicei, in grabi, cu de-a sila, pe de rost, din nou, pe negindite : Substantiv, pronume sau adverb, repetat cu una sau mai multe prepozi de clip’, rand pe rind, din ce in ce din parti de vorbire de acelasi fel: colea-valea, ici-colo, vrand-nevrind MII. PREPOZITIA. : zi cu zi, clip Prepoi este partea de vorbire neflexibili care marcheazi raporturi de subordonare in cadrul propozitiei, legind atributele sau complementele de cuvintele pe care acestea le determina, Clasificare 1. Dupa alcatuire: a) simple: cu, la, pentru, din b) compuse: de pe la, pe la, de lings 2. Dupa cazul cu care se construiese: tiv: de ling, peste, din contra, asupra, impotriva rafie, mulfumiti, contrar Locutiunile prepozitionale sunt grupuri de cuvinte cu valoare de prepozitie. vorbire: = un substantiv: in fafa, din eauza, in loc de = un pronume: cu tot - unadverb: in afara, de-a lungul, inainte de in alcdtuirea unei locufiuni prepozitionale intra cel putin o prepozitie si o alta parte de UN' Scanned with CamScannerface legitura intre: i t gramatical care Conjanctis te tn sore depind una de alta (doud subiecte, dous ~ dou parti de propozitic de acelasi fel si care nu nume predicative, dou atribute, douk complemente) 7 : = doua propozifii care nu depind una de alta sau intre o propozitie suboronati si propozitia pe care o determina Clasificare 1, Dupa form: a) simple (sunt formate din elemente identice b) compuse: ca si, ineat si, cum ci 2. Dupi funetia pe care o indeplinese: : a) coordonatoare (fac legitura intre dou parti de propozifie sau intre doua propozitii care nu depind unde de alta): in plan morfologie): si, nici, ed, deci, si = adversative: dar, ins, el, iar = conclusive: deci, asadar b) subordonatoare (fac legitura intre doud propozitii, dintre care una este dependent de cealalti): ci, si, fiinded, daci, desi, de, inca, deoarece) Exemple: Bajiatul era cuminte si retras. A cules flori albe si parfumate, ‘A cumpirat caiete si carti. Plecase, dar s-a intors. A invi(at si serie sisi citeased. Locs njunctionale Locufiunile conjuncfionale sunt grupuri de cuvinte eu valoarea de conjunctie, ‘lasificare atoare: 1. Locutiuni conjunetionale coord a) copulative: precum si, et si, ci si at b) adversative: numai ci 6) conelusive: prin urmare, de aceea, in concluzie, asa ci, in consecinty 2, Locutiuni conjunetionale subordonatoare: fara si, dupa cum, in timp ce, in vreme ce, din aun ss aa pricing cd, eu scopul si, pentru ca si, in caz. ci, cu conditia sf, cu toate ci, macar ci, inedt si. : IX. INTERJECTIA efit si Interjectia este o parte de vorbire neflexibild specifica limbii vorbite (stilului colocvial). lasifi Scanned with CamScanner1. Dupa structura: a) simple: Vait Zu! on ! Zau! On un b) compuse: Hodo, i 2D ronc-trone! Bing-bang! Cotcodac! ‘Teleap-teleap! 8) propriu-zise: Aht Aut V; Viileu! b) onomatopeice (imiti 9 topei sunete si zgomote din natura): Bull Trone! Ham-ham! Miau! ©) provenite din alte Parti de vorbire: Foc! Tnainte! ee 1. Subiect: De departe se aude: Cioe! Cioe! Cine! 2, Predicat verbal: Hai acasat 3. Nume predicativ: Este vai de ell 4. Atribut: Halal exemplu! 5. Complement direct: Am auzit: buf! 6. Complement indirect: Di-i cea! 7. Complement citcumstantial de mod: Porn lipa-lipa! Partea gramaticii care se stabileste regulile imbinirii cuvintelor in propozitii si a propozifiilor in fraze se numeste sintaxd, Propozitia este o comunicare scris& sau spusi cu un singur predicat. Propozitia principali are ifeles de sine stitdtor. Propozitia secundari_explicd si intregeste infelesul propozitici ce se leagh de aceasta printr-un element de relatie, Propozitia subordonat depinde din punet de vedere grammatical de alti propozitie, indeplinind functia unei parti de propozitie a regentei sale. SUBIECTUL Este partea principal de propozitie despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului, LClasificare: 1. simple: Andreea canta, 2. multiple: Ana si Maria au plecat la scoalé. 3. compuse: Floarea-soarelui a risarit. vid we Scanned with CamScannersubiect exprimat - subject neexprimat: -inclu -subinjeles + Plecati! Venii mii Eu plec la coal ‘Subiectul poate fi exprimat prin substantiv comun; Jepurele a fugit. substantiv propriu: Adina invat. adjectiv: Batrinul se sprijin’ in cdrje. pronume personal: El serie. - de politefe: Dumnneavoastri citicti. posesiv:_Al meu a castigat. de intirire: Insusi_a marturisit adevirul, interogativ: Cine a citit cartea? relati tin cine m-a ciiutat. demonstrativ: Acela este el, negativ: Nici unul.nu stie. nehotirat: Altul a invafat. numeral cardinal: Doi merg. ordinal: Al doilea merge. ditributiv: Cate doi au plecat. ‘Améndoi invafé. fracfionar: O treime. au plecat. verb- infinitiv: A invata este bine. supin: De citit este frumos. interjectie: Trose! Se auzi acolo. Dupi felul in care subiectul este sau nu autorul actiunii, exprimati de predicatul verbal, se disting doua feluri de subiecte: - subiectul logic ~ subiectul gramatical Subiectul grammatical este partea de propozitie care rispunde la intrebarea cine? sau ce? Pusi predicatului verbal, In propozitia “Florile sunt culese de copii.”- subiectul gramatical este substantivul “florile”. Subiectulogic este autorul real al acfiunii exprimate de predicatul verbal Cartea este cititd cu plicere de elev, ~~ subiectul grammatical este substantivul cartea. Scanned with CamScannerPredicatul este partea principals de prop trebarile Ce face? Ce este? 1. predicat verbal 2. predicat nominal Predicatul verbal Predicatul verbal poate fi exprimat prin: a) indicativ prezent: Baiatul citeste o carte, (diateza activa) imperfect: Fl se gndea la examen. (diateza reflexiva) subigctului. Ras Scanned with CamScannerplu; Tu citisi repede perfect compus: Tu a_cumpiirat 0 mai mult ea perfect: Voi adiirasenitiindelung 4 viitorul [: Eu yoi cumpir 0 rochic. viitorul I: Tu yei fi viizut spectacolul. viitorul popular: Tu osiL yergi_ta teatra, b) conjunetiv prez ese E teste! Citifil (diateza activa) Spaki-te! — Spalay (dinteza reflexival) Fiirespectat! Fifi respectaji! (diateza pasiv) ¢) locutiuni adverbiale: Biri indoiald voi invita. este student.(P.N.) irul este pe mast. rea modurilor i timpurilor compuse): d) imperativ b) conjunetiv perfect: $i fi cantat. ag fi cantat. 4) infinitiv perfect: A fi cantat. min: Predicatul nominal este partea principal de propozitic care arati o insugire sau atribuic o calitate subicctului, Este format dintr-un verb copulativ, la mod personal, si unul sau mai multe nume predicative.( a fi+ NP: ase naste, a rimfne, a se numi) vb. Copulative Predicatul nominal poate fi exprimat prin: -substantiv: El este clev. -adjectiv: El este frumusel. -numeral cardinal: Ei sunt doi. -numeral ordinal: El este al doilea. -numeral colectiv: Ei sunt amandoi. -numeral distributiv: Ei sunt cate doi. -numeral fractional: Ei sunt o jumitate. numeral multiplicative: Laptele este indoit. -pronime personal: Acesta este cl. -pronume posesiv: Acesta este al meu, -pronume demonstrativ: El este acesta. -pronume relativ: Problema este cine invaja. -pronume nehotarat: El este altul. Scanned with CamScannerPronume Regativ: Acolo nu este nici unul. ~verb la infinitiv: Actiunea este a canta. “verb la supin: Actiunea este de cantat. ~interjectie: Sunetul este trosc! ~adverb: Mersul este agale, ~locutiuni verbale: Este fiira indoiald bine si inveti. ATRIBUTUL pane indi | este Este partea secundari de propozitie care arati insusirea unui obiect determinandu-l, se numes' atribut. Atributul se exprima prin: Substantiv: Perdelele se migcau usor sub adierea vantului Pronume: Ea insisi a pictat acest tablou. Locutiune pronominali: Acel nu stiu cine sun mereu la telefon, Numeral: A doua dintre concurente a castigat locul intai. ‘Adjectiv: Frumoasa Oana a ajuns procuror. Atribut multiplu: Perdelele albe de mitase din camera mea se migcau usor. Atribut adjectival Adjectiv propriu-zis cu functia sintacticd de atribut adjectival poate fi la orice grad de compara Atribute acordate Numeral cardinal:in fafa mea mergeau Numeral ordinal: Prima banc& este liberi. Numeral multiplicative: Castigul inzecit a fost neasteptat. Numeral distributive: in noapte risuna din cind in cdnd cate fluieraturi. Numeral colectiv: Amindoi copiii au adormit in fotoliv. Adjectiv pronominal de intirire: Elevul insusi a compus acest cdntec. ‘Adjectiv pronominal posesiv: Baiatul meu si prietena sq i ‘Adjectv pronominal dmonstativ: Casa agesta este nou, SE stayiunea Neptun, Adjectiv pronominal reflexiv: Lauda de sine nu miroase a bine, tineri. © chemare, urmati de_cAte trei_ Scanned with CamScannerFigcare tanir doreste sf se afirme- Care carte iti place? Adjectiy pronominal nehotira "Adjectiv pronominal interogati Stiu/eare carte iti place’ in dimineata senind de vara, D nici unnor nu era Adjectiv pronominal relativ: Adjectiv pronominal negati pe cer. Verb la participiu: Lec eu atentic ‘si invitatd ¢ usoara. Verb la gernziu: El apucd painea cu mi Atribut substantival Este exprimat prin: Substantiv comun simplu: Cartea copilului este pe mas’. Substantiv comun compus: Dinfii unui cdine-lup Ia muscat. ‘Substantiv propriu simplu: Camera Oanei este ordonatd. Locutiune prepozitionala: Banca din spatele clasei este liberi, Numeral cardinal: Raspunsul celor doi a fost correct. Numeral ordinal: Banca celui de-al treilea este ocupati. Adjectiv: Lucrurile din jurul celui hamic strilucesc. Atribut pronominal Atribute neacordate Se exprimi prin: Pronume: personal: Camera lui este ordonati. demonstrativ: Casa acestora a fost demolata. de politete: Calatoria dumnealor a fost anulata, posesiv: Victoria alor nostrii este de neuitat, relativ: Parisul este orasul/ ale cdrui bi ulevarde sunt mit interogativ: A cdrui elev este cartea? a nehotarat: Raspunsul tuturor a fost bun. negativ: Nu mi-a plicut rispunsul nici unuia, Scanned with CamScannerAtribut verbal Este exprimat prin: . Plicerea de_a.ciinta este a mea. ‘xercifiul de rezolvat a fost usor. ind in gradi Atribut adverbial Este exprimat prin: Locutiune adverbiali de loc: Casa din dreapta este a mea. | Locutiune adverbiald de mod: Alergatul de jur-imprejur I-a oboist. Locutiune adverbial de timp: Nu stiu ce-fi aduce ziua de maine. Atribut interjectional Este exprimat prin: Interjectie: Sunetul “cioc” Lam auzit. La usa se auzeau biti: boc, boc! COMPLEMENTUL Partea secundara de propozitie care determina un verb, adjectiv, adverb. Clasificare: 1. Complemente circumstantiale:a) Complement circumstantial de loc b) Complement circumstantial de mod c) Complement circumstantial de timp d) Complement circumstantial de scop ¢) Complement circumstantial de cauza Scanned with CamScannerle: a) Complement direct ¢ necireumstantial b) Complement indirect 2, Compleme Complemente eircumstangiae ComplementuL circumstantial de loc (CCL) Este exprimat pri = substantiv: Cagelul alearg inaintea copilului.(comun simplu) Pisicul stitea fra fried in faja cdinelui-lup. (comun compus) a oprit in dreptul lui Mihai, (propriu simplu) nele au zburat deasupra Curtiide Argcs. (propriu compus) 4 inaintea Jui. (pronume personal) dreptul acestora. (pronume demonstrativ) lu se juca in jurul alor sai. (pronume posesiv) n grajd, calul nu s-a oprit inaintea niménui. (pronume negativ) Copilul S Stele strilucesc deasupra tuturor, (pronume nehotarét) “Aeeasta este camera/ inLcare am locuit/ (pronume relativ) Citre cine aleragi copilul? (pronume interogativ) jtonali; Eu locuiesc aproape de oras. - locutiune prepozitonali: numeral: Eu plec la cei doi, (numeral cardinal) Eu plec la cel de-al doilea, (numeral ordinal) Eu merg la améndoi, (numeral colectiv) Eu mi duc la 9 zecime, (numeral fractional) Eu merg la cfte doi, (numeral distributiv) ~ adjectiv: Eu merg la cel harnic. Li jal de ms Este exprimat prin: - adverb: Eu inva ru. ~ substantiv:Eu invat cu spor, - — pronume: Eu scriu ca el numeral: Eu inva ca cei doi, ~ — adjectiv: Fu scriu ca cei hamici. - — verb: Eu scriu cnténd, Complementul circumstantial de timp Este exprimat prin: = substantiv: Tu ai sosit la scoala inaintea colegilor. Scanned with CamScanner~ verb In infinitiv: Pina. a-veni voi, era linigte in casa. + verb Ja.gerunziu: Intend incase: vazut. sis-a culcat. c. ia pus turbincasub cap Complementul circumstantial de scop Complementul circumstantial de scop se exprima prin: Genitiv: Noi am mers in excursie in scopul documentarii. Acuzativ: El a venit la noi in control, e Locujiune substantivala: Medalionul mamei il port spre aducere aminte. Pronume interogativ: Lace ai venit la scoala. Pronume relativ: Stiu/ la ce s-a dus pand la magazin./ Adverb: De aceea fi-a spus totul, ca sa-| ierti. Verb la infinitiv: Am fost la biblioteca pentru a lua 0 carte. Verb la supin: Problema fi-a fost data spre rezolvat. Complementul circumstantial de cauzi Complementul circumstanfial de cauzi se exprima prin: Substantiv: A lipsit de la scoala din pricina boli. Locutiune substantivala: A plins mult din pricina parerilor de rau. Pronume personal: N-a venit la scoala din cauza lui, Pronume demonstrativ: Ai intérziat din pricina acestuia, Pronume posesiv: Sunt supirat din pricina alor mei. Pronume nehotarat: Ai fost pedepsit din cauza altuia, Pronume relativ: Cunosc fapte/ din cauza cAruia_ai fost pedepsit. Pronume interogativ: Din pricina cui ai intarziat? Numeral: Ai intarziat din cauza celor doi. Adjectiv: Ai intarziat din cauza celui Jenes, Dativ: N-a reusit la examen gratie pregiitrii slabe din timpul anului. Acuzativ: Tremuram de fricd, Verb la infiniti a fost arestat pentru a fi furat o paine. Verb la gerunziu: Find atent a injeles totul, Verb la supin: Nu mai putea de obosit, Scanned with CamScannerComplemente necircumstantiale Complementul direct EI rispunde la intrebarile pe cine? ce? Este partea secundara de propozitie care dtermina un verb trai sau o interjectic. zitiv la mod personal sau nepersonal Este exprimat pri Subsrantiv: Tu citesti cartea, Locutiune substantivala: El are o buna tinere de minte, Pronume personal: L-ai chemat pe cl, Pronume demonstrativ: Voi admirati pe aceste, Pronume posesiv: Eu Pronume nchotirat: Tu fi cunosti_pe toti. Pronume negativ: Nu cumpar nimic. Pronume relativ: lat omul/ pe care il admir./ Pronume interogativ: Pe cine ai intrebat? Numeral cardinal: I-ai vazut pe doi dintre copii. Numeral colectiv: I-am vazut pe tustrei. Numeral fractional: El a luat 9 zecime din total. Adjectiv: Il respect pe cel hamic. || stic a vorbi roméneste. Verb la gerunziu: Aud cantind pe undeva. Verb la supin: Tu ai terminat de rezolvat exercifiul. Interjectie: Deodata am auzit: buf! Complementul indirect Complementul indirect este partea seoun o caracteristicd sau o insusire. Este exprimat prin: Substantiv: - Gerunziu: Vulturul s-a aruncat asupra puilor, - Dativ; Dau puilor cateva boabe de porumb. = Acuzatiy: El isi aminteste de copilarie. Pronume: - Gerunziu: Voi afi luptat contra Ini - Dativ: fi.dau lui cartea. - Acuzativ: Ma gandesc la cl. ‘Numeral: - Gerunziu: Ei au luptat impotriva celui de-al doilea - Dativ: Primului fi dau cartea, - Acuzativ: Tu te temi de primul. Adjectiv: - Gerunziu: Ei au luptat contra celui hamic. - Dativ: Celui hamie i se cuvine aceste premiu. - Acuzativ: Ma bucur de cel harnic, dara de propozitie care numeste obiectul c&iruia i se atribuie Scanned with CamScannerVeub ta intinitiy Verb ta gerunzin: ¥ bucur W tei pli supin: El era ga bine de copilul Interjcetic: Bravo youl Preseurtari AT-atributiva 4.CD-complementiya directa Cl-complementiva indirect 6,.CT-temporala omplementiva cauzala -complementiva consecutiva conditionale 10,.CV-concesiva qume predicativ tribut substantival apozitional ibstantival genitival 14.CCL-complement circumstantial de loc 15,CCM-complement circumstantial de mod 16.CCT-complement circumstantial de timp 17.CCC-complement circumstantial de cauza 18.CCS-complement circumstantial de seop 19.C.Ag-complement de agent 20.S-Subieet ribut adjectival 'AP-atribut pronominal wn \Felul propozitiilor 1. Dupa structura, propozitiile pot fi mple: Alexandru mananea ~ompuse: Soare stralucitor ma mangaie cu razele calde, 11, Dupa aspectul predicatului, prapozitiile pot fi: afirmative : Afara ploua cu galeata. -negative: Nimeni nu lipseste astazi de la scoala. III. Dupa scopul comunicarii, propozititile pot fi: -cnuntiative -propiv-zise: Astazi avem Latina ive: Ar fi fost bine daca ar fi luat 10 zise; Cat este ceasul? =propiu: -optative: Ea ar fi plecat de la ora de mate? Scanned with CamScannerIV.Dupa rapoturile sintactice propozitiile pot fi: -regente: ( determinate de propozitii subordonate ) Am plecat/ pentru ca trebuia sa ajung la timp/ -subordonate: ( determina o propozitic regenta ) - coordonate: ( de acclasi fel ) Duapa ce mi-am facut tema si am manacat,/ am venit la tine. V. Dupa inteles propozitiile pot fi: -principale: ( au inteles de sine statator ) ~secundare: ( depinde de intclesul altci propozitii ) Cine se scoala de dimineatza departe ajunge. Scanned with CamScanner