nvesteste in oameni ! Proiect cofinanfat din Fondul So ‘Umane 2007 - 2013 Axa priortara 1 Educaia si formarea profes European prin Programul Operational Sectorial pentru Dexvoltaren Resurselor sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere Domentul major de interventie DMI 1.1- ,Aeces Ia educatie i formare profesionalitinifiala de calitate” ‘Titlul proiectului: ,Dezvaltarea competentelor cheie pentru un parcurs scolar performant - Comperform” Cod Contract: POSDRU/1S3/1.1/S/137881 Beneficiar: Inspectorarul Seolar Judefean Timis »SUPRAVIETUIND ANILOR ADOLESCENTEI” GHID PENTRU PARINTI Tehnoredactat de: Fran{escu Beatrice ‘Scanned wih CamScannermn € O= 6 »Adolescentii au mereu aceiasi problemi — cum si se supuni si si se rizvriiteased in acelasi timp. Au rezolvat Crisp) ema, sfiddndu-si pArintii si copiindu-le comportamentul.” (Quentin Cel mai di jucru in adolescent este ed totul {i se pare prea mare. Nu pofi tine seama de context sau perspectiva,...durere si pkicere fara limiti, Nimeni nu poate trii asa la nesfiirsit, asa cA, in final experienta te salveazi. Ajungem astfel si stim ceea ce putem indura si in acelasi timp, aflim ci nimic nu dureazi o vesnicie.” Sara Paretsky, Bleeding Kansas +» Daca vai dorifi copii care si aiba picioarele pe pimnt, punefi responsabilitafi pe umerii lor.” - wishesquotes.com oTri onestitate, diruire va viata in asa fel, incit atunci cind copiii dumneavoastrd se gindese la: integritate, si se gandeased la voi.” - wishesquotes.com ‘Scanned wih CamScannerroo O= 6 CUPRINS PARTEA I- GHIDUL PARINTELUI ADOLESCENTA IN CUVINTE $I SUGESTI ‘Argument (Cristina Curea) 6 1. Copilul meu...adolescentul (Beatrice Franfescu,Luminifa Donea, Laura Secosan) 7 LI Cite ceva despre dezvoltare. 7 1.2 Etapele dezvoltairit umane 7 1.3 Caracteristicé ale principalelor etape de varstd 8 1.3.1 Copilaria 8 13.2 Pubertatea 8 1.3.3 Adolescenja 9 13.3.1 Dezvoltarea constiingei de sine 10 13.3.2 Afirmarea propriei personalitafi rr 13.3.3 Integrarea social 1 1-4 Sfaturi pentru parinji 2 2. Ce fel de parinte sunt? (Domelia Moga) 7 2.1 Conceptul de stil parental 7 2.2 Tipologia stilurilor parentale 7 3. Comunicarea si conflictul intre generatii (Florica Dinescu, Ligia Nescu, Floriana Tucra, 2 Liana Varan, Alina Martin) 3.1 Ce este comunicarea? 21 3.2 Care este rolul comunici 21 3:3 Formele comunicarit 21 3.3.1 Ce este asertivitatea? 21 3.3.11 Intrefinerea acestui comportament 21 3.3.2 Pasivitatea 21 33.2.1 Consecinge ale comportamentului pasiv 21 3.3.3 Agresivitarea 2 33.3.1 Consecinge ale comportamentulud agresiv 2 3-4 Vorbind cu adolescentul 2 3A] Bariere in comunicarea cu adolescentul 2 34.2 Sugestit de ameliorare a comunicari dintre paringi yi adolescenti 2B 34.2.1 Limbajul responsabilitagit 2B 3.4.2.2 Explorarea alternativelor a 3.4.2.3 Exprimarea emofiilor ma 34.24 Conversagiile constructive a 342.5 Cum gestiondim corect mania? Py 343 Adolescentul si independenja 2 3 ‘Scanned wih CamScanner3.5 Adolescentul si responsabilitatea 3.5.1 Locul legilor (limitele) 35.11 Reguli privind regulile 35.1.2 Regul privind consecinyele 3.6 Stabilirea sferelor de responsabilitate a 3.7 Sa-liubim $i atunci cand greseste 7 4, 80S, copilul meu e stresat? (Carmen Strainu-Stinean, Roxana Cojocariu, Doinija Chiroiu) | 28 41 Ce este stresul? 8 4.2 Formele stresului 8 43 Semnele stresului 29 44 Cum puteti face fasa stresului? 31 4.5 Modalitaji de comunicare cu un adolescent stresat 3 4.6 Pot si fara specialist sal tmi géisesc linistea! 2 47 Formare de obiceturt sdindtoase 33 5. Primele semne de alarma (Camelia Tihoi) 4 1 Tulburdri psihice in adolescenta si tinerete 4 5.2 Cele mai intdlnite tulburdri 4 5.2 1 Tulburdrile emotionale 4 5.2.1.1 Depresia 4 5.2.1.2 Anxietatea si fobia 4 5.2.2 Tulburdri de alimentaie 36 5.2.2.1 Anorexia nervoast 36 5.2.2.2 Bulimia nervoasit » 5.2.3 Tulburdrile de conduité 40 6. Sa vorbim despre sex yi sexualitate (Beatrice Franfescu) 2 61 Ce este educafia sexual? a2 62 De ce siile vorbim copiilor despre sex? a 6.3 Dacit nu it informiim, care sunt consecinjele? B ‘6-4 Cum sii le vorbim adolescenjilor despre sex si sexualitate? B 65 Ce informapit trebuie sa le oferim? 6 6.6 Care sunt cele mai frecvente intrebairi ale adolescengilor legate de viaja sexuald? 46 67 Cand sii ciutdim ajutor? a7 6.8 Sugestii a7 7. Omul potrivit la locul potrivit (Adina Gugonatu , Laura Tripa, lasmina Nagy, Nicoleta Fiat, | 49 Maries Gabriela) 7.1 Ortentarea in cariera 9 7.2 Educatia bazatt pe valori o 7.3 Sfaturi pentru paringi 31 7.4 Cum imi indrum copilul in carierté 33 7.5 Primul contact cu piafa muncii a4 7.6 Cate ceva despre inteligenja emotionalei 4 77 Sfaturi 36 4 ‘Scanned wih CamScannerPARTEA I - ANEXE CHESTIONARE, FISE DE LUCRU, HAND-OUTURI ‘Anexa 1: Portretul robot al adolescentului 37 Anexa 2: Test - Cait de bin cunosti copilul? 59 Anexa 3: Chestionar - Identificarea stilului parental 61 ‘Anexa 4: Hand-out parinti 64 Anexa 5: Chestionar - Sunt 0 persoana asertiva? 67 Anexa 6: Exercifii de comunicare 0 ‘Anexa 7: Test - Personalitate ji stres 70 ‘Anexa 8: Chestionar - Tipuri de inteligenta 4 Anexa 9: Utile pentru piringt 77 Anexa 10: Figi de lucru - Eficientizarea invagarit 8 ‘Anexa 11: Figii de lucru - Scoala, factor de stres 80 BIBLIOGRAFIE ‘Scanned wih CamScannerARGUMENT (Cristina Curea) Parinte de adolescent ... 0 etapa provocatoare gi interesanta din viafa de parinte Copilul/adolescentul creste, isi dezvolta i igi manifesta personalitatea intr-un rium alert, iar parintele trebuie s& tind pasul cu aceste schimbari fra a fi perceput ca un inamic. Ne propunem s& oferim parintilor ocazia de a-si explora nevoile, sentimentele gi gandurile; le adresim invitajia de a aplica informatiile prezentate in acest ghid in relatia cu adolescentii, pentru armonizarea acesteia. Ghidul pentru paringi,intitulat sugestiv: ,Supraviejuind anilor adoleseenfei”, transmite in primul rand gandul pozitiv: vom supraviefut adolescenfei copiilor, sustinut de o serie de informatii si tehnici de supraviejuire in relajia cu adotescentul. De ce este util ghidul? La aceasta intrebare veti gsi singuri rAspunsul, prin lecturarea acestuia. Pentru a va starni curiozitatea, vom spicui céteva informatii cheie © Copilul meu... adolescentul ~ este 0 invitatie in lumea adolescentei; © Ce fel de parinte sunt? — vi vom sustine s& v3 auto-descoperiti in rolul de parinte; © Comunicarea si conflictul intre generatii — solutii pentru comunicare eficienta si tehnici de ‘managementul conflictului © SOS. copilul mew e stresat! — observarea gi gestionarea situatiilor stresante Suntem alaturi de dumneavoastra si va dorim lectura plicutal ‘Scanned wih CamScannerm@ © ® 1.COPILUL MEU ...ADOLESCENTUL 1.1 Cite ceva despre dezvoltare... (Frantescu Beatrice) Termenul general de dezvoltare se refera la transformarile de ordin cantitativ 5i caitativ la care este supusd fiina umand de-a lungul existenfei sale. Dezvoltarea este 0 cAlatorie inteprinsa de copil/adolescent in vederea cdstigarii independengei, afirmarii de sine si a respectului de sine, inca din momentul yenirii lor pe lume, copiii progreseaza pas cu pas si transced spre a-si construi o lume in care sa fie independenti, Drumul lor nu este sinuos, uneori coboara un povaimis pentru ea mai apoi si urce, cu mai mult elan. in acest proces al autocunoasterii si desdvarsirii, a face educatie unui adolescent, constituie fara indoiala, 0 provocare pentru orice adult, b. Adultii stiu o multine de taine pe care copiti/adolescentii nu au cum sa le cunoasca, Ca si adultit am dobandit toate cunostintele in timp, Sarcina noastra este de a ne sprijini, indruma si invata copilul, dar céteodata se poate intampla sa uitam acest lucru, Tocmai de aceea, este esential, si oferim copilului spatiul exersarii unor multitudini de experienfe care si le formeze un set de abilitati si ‘cunostinte ce le vor servi mai tarziu ca suport in a alege ceea ce este mai potrivit sd fac €. Copiii/adolescentii, percep si vad lumea altfel decat adult; Fiecare individ uman igi contureaza o hart mental proprie, un set de rdspunsuri variate aplicabile in diverse situatii de viaja, set ce va funciona adoima unor ancore ce au rolul de a: anticipa, regla, transforma si modela comportamentul uman. Initial, copiii inteleg lumea din jur exact aga cum o exprima intrinsec cuvintele, Ei nu pot intelege decat mai tarziu sensul ascuns al metaforelor, parabolelor, figurilor de stil etc., intélnite conversatia $i relationarea cu adultii. Ulterior, ficdnd pasi consistenti pe seara dezvoltarii umane vor exersa gi reflecta la multiplele experiente de viata trate. 4. Copiii/adolescenjii pot invaja numai prin intermediul experienfelor personale ( a trai, simfi, vedea, auzi, experimenta ete) si nu prin intermediul povestirilor relatate de cei din jur; Ei nu sunt receptori pasivi, ci adevarate creuzete in care se adund toata infelepciunea universului stiut gi nestiut e. Fiecare copil are propria lui personalitate. Un copil nu este un tipar prefigurat care poate si se potriveased unei matrife universal valabile gi niciun parinte nu este. Fiecare dintre acestia are o unicitate care nu poate fi pusi la indoiala de niciun expert in arta educatiei in plus, atét educabilul cat si educatorul, ar trebui s& parcurg’ drumul cunoasterii gi al modelarii umane, completdndu-se unul pe celalalt si supravietuind obstacolelor inerente, 1.2 Etapele dezvoltirii umane (Luminita Donea) in dezvoltarea oamenilor exist anumite constante care permit identificarea unor asemanari apartindnd unei etape de dezvoltare si deosebiri intre cei din perioade distincte de viata. ‘Scanned wih CamScannermo ® - = © a. Jean Piaget: considera ca fiecare stadiu se bazeaz pe cel anterior il anticipeaz pe cel care urmeaza intr-o ordine invariabila b. L. Vagotski arati cd sistematicitatea este una din cele mai importante caracteristici ale psihogenezei (functiile si procesele psihice sunt interdependente) ¢_Brik Erikson: vede fn fiecare stadiu 0 componenta pozitiva gi una negativa ‘© primul an de viata: se bazeaza pe conflictul ineredere (datorata satisfactiei si confortului) — neincredere (data de ingrijirea inconstanta, neadecvata). * 1-3 ani: autonomie (susfinere emotional , este stimulatd emanciparea) - indoiala ( incerearea simtului rusinii, Ingrddirea emaneip2ri lui); © 4-5 ani: initiativa (se observa in jocuri, succesul une initiative atrage altele noi) - vinovatie (insuccesul unei initiative atrage un sentiment de eulpabilitate), ‘© 6-11 ani: sirguinta (acomodare la regulile din scoala) - inferiorizare (din cauza discordantelor pe care le simte intre capacitatile lui si cerinfele scolii se simte vinovat) ‘* 12-18 ani: constientizarea identitati (rolurile sociale sunt convergente sporind inerederea in sine) - confuzie de roluri (rolurile de fiu, elev, coleg, prieten sunt discordante ducdnd la neincredere in sine); eputul varstei mature: intimitate (intemeierea unei familii) - izolare (esec in aceasta initiativa); + varsta adulta mijlocie: altruism (ajutarea celuilalt) - egoism (orientare spre propria persoand) ‘© batranetea’ realizare (implinirea) - disperare (inf&ptuirea a putine lucruri din cele dorite) 1.3 Caracteristici ale principalelor etape de varstd 1.3.1 Copilari ‘© Timp al asimilarii de norme, valori, atitudini si modele de viatA, este perioada socializarii primare, Copilaria incepe odatii cu nasterea si se sfirseste in jurul varstei de 14 ani, Dat fiind c& un copil nu este un adult fn miniaturd, raportarea la el trebuie s& fie adecvatd nivelului la care a ajuns, ‘© Experienta afectiva joacd un rol esential: copilul are nevoie de sustinere afectiva, trebuie ingrijit cu dragoste, trebuie s& i se acorde atentie; forma principala de invatare este imitatia; ‘© Piaget identificd cAteva trisituri ale copiliriei: egocentrismul (nu diferentiaza fntre punctul lui de vedere, dorinfele lui si realitate), animismul/antropomorfismul (totul in jurul lui are suflet, totul preia atributele umanului); gandire magica (tendinta copilului de a face legaturi cauzale incorecte intre fenomene); artificialismul (toate lucrurile sunt concepute de oameni); ‘© Jocul: prineipala forma de activitate care stimuleaza coordonarea, echilibrul, dinamismul, cevaluarea spatialit initial copiii se joaca unii Kinga alfii, apoi unii cu ali, * Descoperirea de sine incepe cu explorarea direct senzorialé, jocul cu oglinda este semni initial copilul nu isi da seama cd imaginea din oglinda il reprezinta, © Treptat varsta “de ce’- ului este inlocuitd cu cea a colectiilor, + Pela 8 ani apare constiinta de sine, permisivitatea parintilor se dezvolta la copil inerederea in sine, excesiva lor autoritate determina aparitia sentimentului de inferioritate, teama, nefericire. ‘Scanned wih CamScanner1.3.2 Pubertatea: © modificari biologice (maturizarea functiilor sexuale, dezvoltarea caracterelor sexuale secundare) si psihice (definitivarea identitajii); ‘© activitatea principal este invajarea, sunt posibile mari achizifi intelectuale: se dezvoltd gndirea abstracta, formala; afectivitatea este efervescenta, sensibilitatea accentuata; © exesterea rapid poate provoca dezechilibru afecti tulburare comportamentala, dispozif variabile, nonconformism, criza de originalitate datorat& efortului de individualizare, © apare conflictul dintre rol (ansamblul asteptarilor pe care le au ceilalfi) si status (pozitia social in virtutea cAreia se pretinde din partea celorlalti un anumit comportament) 1.3.3 Adolescenta Probabil cd fiecare parinte isi doreste un adolescent care este responsabil, dispus tot timpul sa dea o mani de ajutor, c&ruia ii place s& stea de vorbi cu pirinfii sai si este foarte dornic si le impiirtiigeasc’ tot ce i se intdmpla, se hrdneste s’inatos, nu se uitd la televizor, face sport, are burs& pentru performanta scolar, munceste in fiecare vacanja de vara, tsi cdstiga singur banii de buzunar, din care face gi economii pentru studiile universitare sau pentru prima masind, igi respect p&rintii, fratii, profesorii si vecinii, in realitate, ins, acesta este dezordonat, egoist, ascult’ muzica prea tare, sfideaz autoritatea, prefera grupul de prieteni in locul familie, are perefii acoperiti de postere, pujine lucruri sunt mai importante pentru el decdt o masin de ultima generatie sau o pereche de jeans de firma, vrea un stil de viata independent, se imbracd la fel ca cei din generatia lui, fumeazai si consuma alcool. Adolescenfa este varsta schimbarilor rapide si dramatice. Reprezinta perioada de trecere de la copilarie la maturitate, adolescentul confrunténdu-se cu situatii de confuzie, crizi de identitate, cu schimbari in felul in care se comporta, igi exprima sentimentele si emofiile sau interactioneaza cu membrii familiei. Este important ca p&rintii sA tsi adapteze modalitatea in care se relationeaz cu copilul la nevoile in schimbare ale acestuia. in masura in care vor sti mai multe despre schimbarile prin care tree adolescentii, vor putea si-i infeleagi si sa le facd fata mai bine. jin tabelul de mai jos (tabel 1) sunt redate stadiile adolescenei cu caracteristicile de dezvoltare fizica si psihologica. TABELUL 1 : STADIILE ADOLESCENTEL STADIILE DEZVOLTAREA FIZICA DEZVOLTAREA PROCESELOR ADOLESCENTE! PSIHICE ADOLESCENTA 1.La fete in jurul varstei de 11-13 © Se concentreazi pe ‘TIMPURIE ani apare: consecinfele imediate ale unei actiuni (PUBERTATEA) © cresterea sanilor, decat pe cele de lunga durata; 11-13 ani ‘© parul pubian si axilar, ‘© Auconvingerea c& sunt © largirea soldurilor; invineibili, e& nu li se poate intampla * prima menstruatie nimic rau, isi asuma riscuri foarte des; 2.La baie{i apare la varsta de 13- © Se simt neinfelesi 15 ani: ‘ Interesafi de aspectul moral ‘Scanned wih CamScanneri < ‘© schimbarea voci al realitati, de corectitudine, © aparifia parului pubian, axilar | Spirit eritic, pun la indoiala si facial; orice, intra in discutii contradictorii © ejacularile nocturne. isi pierd interesul pentru 3. Ocrestere in inaltime siin | tnvajaturd, au note proaste, invata doar greutate spectaculoasd lace le face placere. 4. Aparitia interesului fata de sexul opus, ADOLESCENTA ‘© Pubertatea s-a incheiat * dezvoltarea idealuritor gi PROPRIU-ZISA © Dezvoltarea fizicd se selectarea modelelor; 14-18 ani incheie pentru fete, dar continua ‘© capacitate sporita de fixare a pentru baieti scopurilor; ‘interes pentru problemele morale; © dezvoltarea interesetor creative. ADOLESCENTA ‘© inmod normal, tinerele © capacitate de introspectie gi TARZIE femei sunt complet dezvoltate din analiza, 19-21 ani punct de vedere fizi © accent pe demnitate gi ‘© Tinerii barbati continua si | stima de sine, cdstige in inaltime, greutate, masa ‘© capacitate de fixare gi de musculara si s& apar mai mult par pe | urmarire a unor scopuri, corp. ‘© acceptarea normelor sociale sia tradifiilor culturale. Alaturi de toate aceste modificari este de mentionat si faptul ca adolescenta este o etapa mai linistita decit preadolescenja, ténarul adoptind 0 pozitie mai constienta faja de mediul social. Copilul se orienteazi mai mult cdtre lumea extern’, dar igi indreapta atentia si cltre propria viaga psihicd, avind loc: ‘* dezvoltarea constiinjei de sine; © afirmarea propriei personalitafi; ‘© integrarea treptatd in valorile vietii 1.3.3.1 Dezvoltarea constiinfei de sine Adolescenfa se manifesta prin autoreflectare, prin constiinfa c& existenta proprie se deosebeste substanjial de a celorlalti oameni, reprezenténd 0 valoare care trebuie prejuitd si respectata Adolescentul incearcé, cu infrigurare, s se cunoasca si s& se autoevalueze in raport cu realizaiile sale si ale altora. El se intreaba adeseori, “cine sunt eu?”, iar raspunsurile ce si le di se bazeaza pe maturizarea intelectual-afectiva foarte evidenta pentru unii adolescenfi, chiar de la 16 ani, iar pentru alfii la 18 ani. Constiinga de sine este un proces complex care include, pe de-o parte, raportarea subiectului 1a sine insusi, la propriile trai, iar pe de alta parte, confiuntarea acestora, compararea lor cu lumea in mijlocul 10 ‘Scanned wih CamScannerez ne careia traieste, Cel mai inalt nivel al constiinfei de sine este atins de elev atunci cénd el se poate privi ca subiect al activitatii sociale, ca membru al colectivului Un factor de seama al constiinfei de sine il constituie activitatea scolara si natura relatiilor cu adulii, aprecierile acestora faa de calitajile si munca adolescentului., O caracteristicd a adolescentei este gi proiectarea idealului in viitor, un aspect al acestei preocupari este interesul pentru profesia pe care © va imbrafisa, determindndu-I la reflectie asupra vietii sale interioare. Capacitatea de a se preocupa de propria persoand nu inseamna insi fuga de societate, Caraeteristica principal a adolescentului este un puternic impuls citre actiune. Acum dispar dorinjele vagi i apar jelurile bine conturate, visarea ia forme constiente 1.3.3.2 Afirmarea propriei personalititi Deserierea, oriedt de schematic’, a .portretului” adolescenjei nu poate ignora problema din punet de vedere psihologic, 0 caracteristica esentiala a adolescenfei, numita tendinfa afirmarii de sine, riginalitaqii ca atribut predilect al indivizilor care o traverseazd. Dorinja de originalitate reprezin tendinfa de afirmare a propriei personality. Dorind si atraga atentia asupra sa, adolescentul se considera punctul central in jurul cdruia trebuie s& se petreacd toate evenimentele. Fortele propr sunt considerate superioare fati de ale celorlalfi oameni, opinie care decurge dintr-o insuficienta cunoastere de sine. Acesta doreste ea toate actiunile sale s& fie cunoscute si apreciate de adult. Un mijloc curent de afirmare il constituie aspectul exterior, adolescenfii ciutind si se evidenfieze prin fizicul bine conformat, imbricdmintea care diferentiaza, care scoate in relief propria persoana. Viribila este si o alté expresie a tentafici originalitatii in adolescent — limbajul .,colorat”, presirat cu expresii .cdutate”, cu neologisme si arhaisme. Adolescentul isi alege cu grija cuvintele, utilizeazd din abundenta citate si expresii celebre, maxime gi cugetiiri savante despre care insinueaz ca i-ar apartine. in privinja limbajului, adolescenfei ii este proprie gi tendinfa de ermetizare a acestuia, de folosire a unei vorbiri .ciffate”, si anume, a unei vorbiri populate de expresii argotice. De obice circulatia acestui fel de limbaj are loc in cadre restrdnse, in grupuri spontan constituite si combaterea acestui fenomen necesiti eforturi educative prelungite. in stransa legatura cu limbajul, tentatia riginalitagii se exprima gi in corespondenta adolescentilor, caracterizata prin aceeasi .ploaie” de citate, prezenta fn limbajul lor, Dominant pentru tentafia originalit3tii la aceast& varst este prezenta spiritului de contradictie. in special discutile dintre adulfi, la care iau parte si adolescentii, ajung repede sa fie monopolizate de intrebarile iscoditoare ale acestora din urma, de afirmarea spiritului lor de contradictie, Nu de putine ori, adolescentul se contrapune in discufie chiar cand e constient de faptul c& nu are dreptate. Ele mobilizat atunci de aceeasi statornica tentajie de a atrage atentia asupra sa, de a se afirma, de a fi luat in seam. Adolescentii manifesta tendinja de a se afirma nu numai individual ci si in grup: vor si activeze, s& se distreze impreund, Fi sunt atrasi gi de viata politica; in politica adolescentul vede o inaltd activitate social’. 1.3.3.3 Integrarea social Esenfa integrarii sociale const in atasamentul din ce in ce mai constient si mai activ la grupul cAruia fi apartine (clas, scoala, marele organism social), Cu cat inainteaza in varsta, cu atat el este mai obiectiv in judecafile sale, aprecierile efectudndu-se in functie de criteriile sociale pe care gi le-a insugit Dorinfa de a cunoaste valorile sociale si culturale se manifest riguros si tenace. Integrarea ‘Scanned wih CamScanneradolescentilor in aceste valori ale colectivitatit contribuie la formarea conceptiei despre lume si viaf’ Datori experienfei de viafa limitatd gi a lipsei unor criterii de autoapreciere corecta, adolescentii au nevoie de consiliere si indrumare discret, fiind sprijiniti s8-si formeze idealul de viat’, s8-si perfectioneze judecatile morale si si-siridice nivelul constiinfei si al conduitei morale 1.4 Sfaturi pentru parinti (Franjescu Beatrice, Secosan Laura) Adevaratul motiv pentru care ne educdm copiii nu este doar acela de a realiza un transfer de ‘cunostinfe si deprinderi pentru ca ei sd inregistreze succese pe plan economic si satisfactii personale, ste important s&-i sprijinim sf intre in contact cu propria umanitate, sA fie capabili sA fie empatici, si-si susfind punctul de vedere in orice imprejurare si s& se comporte in acord cu propriile convingeri Inteligenta emotionald a copiilor se dezvoltd intr-un mediu plin de afctiune. Pentru dezvoltarea sndtoas& a oricdrui copil este esential ca acesta sA simtA cA este sustinut, Copiii care au relafii bazate pe afeciune gi ineredere cu parini lor se simt, de cele mai multe ori, in sigurangd, Fara acest sentiment de incredere, este greu pentru un copil si devina autonom, iar autonomia dobandita poate fi limitata de un sentiment puternic de rugine gi indoiala, Atunci cénd nu se bucurA de ingrijire adecvati, ei ies din copilarie cu un sentiment de neineredere in Jumea din jur. Un parinte inteligent emotional va recunoaste in majoritatea situatiilor emotiile si sentimentele sale, emofii pe care le va impartasi si celor din jur, incercdnd si infeleaga si puncte de vedere diferite , manifestind o atitudine optimist, proactiva si plind de speranjé. Va sti si asculte cu atentie si sa analizeze mai multe variante atunci cand va lua o decizie important pentru sine si cei din jur. Un copil inteligent emotional define in bagajul su lingvistic multe cuvinte necesare exprimarii emofiilor si sentimentelor, vorbeste cu usurinfa despre propriile emofii, implicdndu-se si ardtand infelegere fag’ de cei din jur. De asemenea, are rabdare pentru a obline cea ce-si doreste cu adevarat, avand idealuri rezonabile pentru varsta sa Obligatia principal’ a unui parinte este s& ofere oportunititi de explorare copiilor. Sarcina unui parinte este de a-si ajuta copiii sa inveje cum anume pot gasi singuri raspunsuri, intr-o maniera proprie. Cuvintele care descriu cel mai bine relafia dintre un parinte si copilul su se referd la afectiune, inspirafie, imaginatie, bucurie, optimism, umor, sprijin, fermitate, siguranta, valori clare gi respect. Se spune c fn familiile in care exista un adolescent, linistea este tulburata de furtund, intr-adevar, parintii dau piept unor provocari cirora trebuie si le facd fata, fie cu pasi mici, fie ‘cu pasi mari Tata ce putefi face in situafiile cu care va confruntati ‘TABELUL 2: Ce pot face? Provocarea | li facem fati cu pasi mici, -.-sau pagi mari Vorbeste despre temerile tale! Vorbifi despre cum intentioneazi si se Roagi-l si iti explice de ce se simte att | distreze la petrecere! Petrecerile | de bine la petreceri! Fii realist! Adolescent sunt ,Juati de val”. Aminteste-ti de propria adolescenta! Petrecea ideala din punctul lor de vedere Planificati o petrecere la voi acasa,la | este acel loc in care nu exista parinfi, in care 12 ‘Scanned wih CamScannermm oO ~ & re are stig invite prieteni gla care tus [berea, vinul sau chiar drogurile sunt din ‘nu iji faci simpita prezenya (desi vei belsug, iar fetele/ baietii coo!” sunt ira raméne acasa)! numir. Probabil cd nu iti va plicea aceasti Citeste in revistele pentru adolescenti | perspectiva, dar nu ai cum sa o impiedici despre parerea acestora in legatura. cu | Vorbeste totusi cu copilul despre asta, fii petrecerile! deschis si nu il judeca. in acest fel, daca la Chiar daca pleci in weekend, nu iti lisa | petrecerea ideal” Iucrurile vor scapa de copilul adolescent nesupraveghea sub control, te va suna si jji va cere ajutorul singur acasi Cunoaste-ti copilul si ai ineredere in ell Roagi un prieten/ vecin s& se mute in Invafi-l si facd fap la cele mai diverse casa voastra pentru cateva zilel situatii sis aiba incredere ca va face ceea Faceti urmatoarea infelegere: daca va __| ce trebuie astfel ineat sA fie bine pentru el consuma alcool la petrecere, va va suna | tnsusi! pentru a-! lua acasa, fir a-i pune Intrebari sau a-l cicdli; e mai bine decdt si se urce intr-o masini condusi de un coleg sau prieten care a consumat alcool! Faun mic exereifiu de observafie. agezat_| Bucurd-te de ceea ce vezil Fa poze! confortabil in propria magin®, in afara | Dac& adolescentul tau nu acordai suficient scolii/liceului fn care invat& copilul tiu | atentie igienei personale, construiti o ruting si observa-i pe ceilalfi adolescentil {in acest sens! Du-te intr-un mall si fii atent la felul in | Last-ti copilul sa isi aleaga singur stilul care se imbrac& adolescentii! vestimentar si negociati doar acele situafii Negociafi un buget pentru haine gi importante pentru tine in care vrei si se accesorii si respecti-I cu fermitate! in ‘imbrace intr-un anumit fel (de exemple, 0 cazul in care copilul greseste gi depageste | cind formala cu prieteni de-ai tai sau colegi bugetul, lasi-l sa invete din propria de serviciu, la scoala, la biserica)! Haine, ¢greseala (de exemplu, va plati datoria din | Planifieati tmpreuna o zi pentru frizuri, stil | banii de buzunar), Nu ii face morala!_ | cumparaturi, Lasi- pe copil si aleaga vestimentar | Linisteste-te! Copilul tiu nu va pastra | magazinele! acest stil vestimentar nonconformist 0 vegnicie, Nu va trece mult pana cénd stilul vostru vestimentar va fi similar! ‘Surprinde-ti flica gi Mio programare la stilist! Plateste-I doar pentru acele activitati | Tnvaf&-l sa facd si si administreze un buget! pentru care ai fi angajat si platit in mod _| invafa-l sau roaga-I s& te invefe programe Baniide | Svstuit pe altcineval Pata se face Ta | computerizate de administrare a bugetuluit uzunar | Hllzarea activitt Pentru inceput, fixeazi o alocatie pentru Banii de buzunar nu au legaturd cu activititile gospodaresti. Evita cautiunile”! Atunci cfind ramane imbracdminte! invatd-l trucuri pentru a face economii: ,trei plicuri cu bani” — unul cu bani de cheltuiala, 1B ‘Scanned wih CamScannermOe®. « = re ‘3rd bani intr-o situatie in ‘waiver ava | alvittu econorail pe termen. Tune si ultimul nevoie de ei, nu ii da sume suplimentare | cu economii pe termen scurt Pentru cA nu va invaja si isi administreze singur bugetul Daca cere bani de imprumut, di-i sume mici si tine o evident’ clara a platii datoriilor. Mareste limita de credit doar dupa ce va dovedi c& este capabil si plateasc’ datoriile. Intreaba-te de ce copilul tau igi alege Da-i voie copilului tau s& petreacdi timp cu tocmai prietenii pe care fi are! Se simte _ | prietenii in camera lui, cu usa inchisd, fard a cumva nesigur? isi alege prieteni care nu | da buzna peste ei. Doar pentru ci au nevoie asteapti foarte mult de la ei? s& vorbeascd intr-un spatiu privat, nu Ofera-i numeroase oportunitifi pentru a- | inseamna ci in spatele usii se consuma si dezvolta inerederea in sine gi a-si droguri sau au loc orgii. E ok sa bati la us constientiza competentele, Astfel, igi va _| si s& ceri permisiunea de a intra; cu Prieteniit alege prieteni asemenea lui siguran{, raspunsul va fi,da”: vei fi Nu-i critica prietenii, invité-ila voi acasa | surprins s& vezi un grup de adolescenti si oferd-le un model pozitiv de relaxafi, ascultéind muzica si vorbind comportament! in cazul in care copilul tau are dificultati in a-si face prieteni, intreaba-I dacd are nevoie de sfaturi; daca nu, ai ineredere c& va rezolva singur problema! Toti copiii fac diverse treburi in Implic’-i adolescentul in activitayi de gospodarie! gospodiirie edt mai variate: gatit, facut in timpul unei ,,sedinte de familie”, piata, spalatul si cdlcatul hainelor, cere-i parerea in legatura cu felul in care | pregatirea mesei, ingrijirea maginii, ar trebui ficute treburile gospodaresti! | curaenie sau orice alta activitate care il va ‘Treburile | Construiti o rutind a gospodaririi si pregati pentru viata de adult! folositi consecinte pentru a va asigura c& este respectatal Evitati scuzele, chiar dac& a doua zi are un test important la scoala! Astfel va invata sa igi planifice timpul pentru toate tipurile de activitati Respecti-i programul foarte incarcat, dar insist sa igi planifice cel putin o sear pe saptimand pentru a te ajuta in gospodarie. Camera Lasi-lio si-si decoreze singur/a cameral Transformati curdfenia saptiménala {ntr-o rutina a familiei! Oferd-i alternative: face curat singur sa cu ajutorul tau Dormitorul lui/ ei va arata asa cum igi doreste el/ ea si arate, chiar daca din punctul tau de vedere este un mic haos! Ai incredere 4 va face ordine in camera alunci cand va simti nevoia. Uneori, cei mai dezordonati adolescenti, devin cei mai ordonati adulti Permite-i si redecoreze peretii cu posterele 4 ‘Scanned wih CamScanner‘rupei/ cAntarefului favorit sau sf vopseased mobilierul! Fiica ta de 14 ani are un prieten, Nu reactiona exagerat! Sunt sanse mari ca in ‘mai putin de o siptiména relatia s& se incheie - cu conditia si nu intervii. Este important sa infelegi ca ,relatie stabila” inseamna alteeva cu fiecare varsta; afld ce inseamna pentru copilul tau! in cazul preadolescentilor, insofest Tnformeaziii fica despre riscurile intdlnirilor cu baieti mai mari si neeunoscuti (riscul violului)! Discutafi deschis despre sex, sexul in adolescent, sexul neprotejat. Asculta cu atenfie ceea ce are de spus copilul tau! Daca copilul se simte pregitit pentru intdlniri romantice, lasi-1, dar fii atent si deschis la orice discutie! Ini i pang la locul intalnirii (cinema, mall ete.) | Inviti-l pe partenerul/a fiicei/ fiului ti omantice | fixati impreund o ord la care s8 vi casa la voi si include-I in activitatile de reintalnifi, pentru intoarcerea acasat familie! Lasi-ti adolescentul sa dea petreceri la | Asiguria-te ca fiul/ fiica tau se simte voi acas, cu tine prin preajma (dar nu | iubit/iubita gi valorizat/& in familie, Astfel foarte ..vizibil”)! in felul acesta, ii vei scade riscul de a cduta iubire i acceptare in cunoaste grupul de prieteni contexte nepotrivite incurajeaza activitatile de grup! Scoala ‘Aminteste-fi cd scopul educajiei este de a | Scoala nu este pentru toata lumea, unit finvata, nu de a lua notele cele mai mari | adolescenti se gndese mai degraba la o din clasal meserie, care le-ar oferi independent’, decat Spune-i copilului cael este mai a continuarea studiilor. Fii pregatit sa important pentru tine decat notele pe care | accepti aceasta alternatival le ia la scoala! Ofera-ti sprijinul pentru teme din end in Dac’ notele sale sunt mici, incearc’ si | cdnd. Nu interveni intre copil si profesorii vezi din ce cauza se intdmpla acest lueru. | sai decdt atunci cand apar probleme. Nu Fii realist gi obiectiv cdnd vine vorba de _| reactiona exagerat la prima nota proasta! competentele si abilitatile copiluluil Asteapta sa vezi ce face copilul pentru a-gi Nu-i interzice activitatile favorite (de | tmbunatati situatia. Fil disponibil gi exemplu sportul) ca pedeapsa pentru —_| suportiv, fra a prelua controlul! note mici! Apreciaza eforturile gi fiecare progres al Cititi impreuna sau inscriefi-va la un curs | copilului, fird si te gandesti ce loc ocupa in (de exemplu, aerobic pentru mama— _| ierarhia claseit fiica, tenis de cdmp pentru tata-fiw/ fica). | Incurajeaza-I pe copil sa aiba ineredere in punctele sale tari. Nu trebuie sa fie bun Ta toate! Telefonul | Limitati timpul petrecut la calculator, | Af1& care este emisiunea lui/ ei favorita gi mobil, pentru jocuri, facebook sau navigare pe | urmariti-o impreund, pentru a-ti face o idee computerul, | internet, in cadrul unei yedinfe de despre continutul acelei emisiuni! Ipod-ul, | familie, negociati cu atentie numarul de | Discutati despre influenta TV-ului sia MP3 ore alocat acestor activitati calculatorului asupra a ceea ce face gia Is ‘Scanned wih CamScannerye [player-al | Controlati serverele de interned site-urile | Felulur in care gandeste! toatede | la care are acces copilul! Nu-i cumpara telefon mobil, deedt in ultima Discutafi cu copilul despre riscul gi situafie de urgent, Dac economiseste bani generatie | valoarea unor convorbiri online cu pentru a-si cumpara telefonul, gandit necunoscufii, impartisifi idei despre cum | impreund la o modalitate de plata a ar putea si se protejeze de riscurile facturilor. potentiale ale convorbirilor online, CAnd copilul tu igi doreste un produs Nu cumpaira un televizor special pentru | cdruia i se face reclama intens la TV, ajuti-l camera copilului! si ia 0 decizie: .De ce iti doresti de fapt Copii sunt expusi la scene explicite de | acel obiect? iti permiti s& il plitesti? fl vrei violenfa si sex in mass media mai mult _ | doar pentru c& nimeni de la tine din clas nu ca niciodat8, Nu-I poti proteja in fiecare | il are/ toti colegii tai il au? Ai in mod real dintre aceste situatii, dar poti diseuta eu | nevoie de el?” el despre ceea ce vede si despre cea ce rede gi simte in raport cu acest tip de informatie. Roagi-I sa te invete sa lucrezi la calculator! Nu mancafi in timp ce priviti la TV. Masa va fi rezervata discutiilor relaxante in familie Insoteste-ti adolescentul la mall/ cinema, | Nu uita! Mall-urile si concertele sunt la fel ceva i s-a parut nedrept, stupid, inuman. Atunci cand adolescentul striga, reactia imediata ar fi de a-1 pune la punct, Rezultatul firesc al acestei reactii este inhibarea maniei, atat la parinte, edt i la copil «at o posibil metoda, recomandat pentru o astfel de situatie: end adolescentul striga, Iuati foaie si notafi tot ce va spune (cu alte cuvinte, concentrarea e pe mesaj, nu pe felul in care acesta e transmis). Apoi, urmeaza runda 2 de ascultare: Ceea ce am injeles eu este ci esti furios pentru ca Asta ai vrut sé spui? (serie in continuare, nu va justificati) Adolescentul introvertit (imploziv) * Introversie si putere: cind un parinte controleaz prea mult viata adolescentului, acesta se simte lipsit de putere. Tocmai de aceea, refuznd s8 vorbeasca, el controleaza situatia, Daca un adolescent refuza si vorbeasca, parintele ar trebui si isi pun citeva intrebiri: Oare exageres, controldndiel? di las destula libertate sit judece i st ia decizii singur? Ma port cu el ca $i cu un copil? * Uneori, adolescentii se inchid in ei pentru a evita torentul de ocari al parintelui, cénd este furios> in acest caz, parintele trebuie s& tsi marturiseasca greselile din trecut. Ce avem de fireut: ‘Sa fim empatici, sA-i spunem 4 mania lui e justificata ‘© Apoi, fi exprimam punctul nostru de vedere 3.4.3 Adolescentul si independenta Nevoia de independenja se manifesta in urmatoarele planuri: ‘* Dorinta unui spatiu personal (camera lui, masina lui); 25 ‘Scanned wih CamScanner‘eva GciicinnsMbciva (oa tant me mao Va Mp RATE. oT lui). Ei simt nevoia de a fi iubifi, dar nu sufocati cu grija excesiva, ca niste copii; # Dorinja de independenta sociald; intai prietenii, apoi familia; «© Muzica preferati: «Alte vorbe, alte haine (limbajul lor este ingeles de cei de aceeasi varsta, nu de paringi) * Dorinja de independenfa intelectual; * Sistemul de valori: adolescentul igi creeazi propriul sistem de valori (ce € important gi ce nu), + Crezurile morale (ce ¢ corect gi ce nu): adolescentul va céntari faptele paringilor. De accea, nu este important ca paringii sa fie perfecti, ci sa fie cinstifi, adicd s& recunoasca faptul cd mai gi greyese citeodata, © Crezurile religioase (apar intrebari de genul: Care este adevarul?), © Nevoia de a decide singur. Parinjii vor crea un mediu in care adolescentul sa poatd deveni independent din punet de vedere social, intelectual si emofional. Acesta este unul din cele mai mari cadouri pe care i-1 poate face un parinte. 3.5 Adolescentul si responsabilitatea Independenta vine man-n man& cu responsabilitatea Parintele are datoria de a-l ajuta pe adolescent si injeleagi si si isi asume responsabilitatea faptelor sale. Independenta insofita de responsabilitate paveaza drumul catre maturitate 3.5.1 Locul legilor (limitele) Responsabilitate aduce cu ea limite, reguli, legi. Principiul este: Dacdt estt in mdsurdi sd-ti asumi responsabilitatea, atunci te poti bucura $i de libertate, in familie, parintii sunt datori sA stabileascA reguli si si se asigure c& adolescentul le respect. Problemele care pot aparea nu jin de autoritatea parinteasca, ci de manifestarea acesteia intr-o manierd dictatoriala gi lipsit de afectiune: ex. Fact asa, pentru ca am spus eu! Aceast& manier’ duce cu siguranfa la rizvratirea adolescentului. Regulile se stabilese impreund cu adolescentul. in acest caz, e mai posibil si le considere corecte gi si le respecte. 3.5.1.1 Reguli privind regulile: « Regulile s& fie cat mai pufine cu puting. Prin acestea si i se evidengieze si evite ceea ce-i poate diuna adolescentului gi si se incurajeze ceea ce-l ajuti s& ating’ scopuri meritori « Regulile si fie cat mai clare cu puting’, cat mai legate de comportamente concrete, Regulile neclare duc la conflicte 3.5.1.2 Reguli privind consecintele: Consecinjele pot fi dure uneori, insa ele duc la un mod de viata responsabil © Consecinjele se stabilese inainte de a fi incilcatd regula. E bine si pentru parinte si pentru adolescent sa stie ce urmeazi © Consecinfele se aplica in dragoste Suportarea consecinfelor ¢ un lucru dureros, de aceea e recomandabil ca dupa aplicarea consecintei, parintele sA ii vorbeasca in limbajul favorit, pentru a-1 asigura de dragostea sa. * Consecinjele se aplica in mod consecvent. Inconsecvenfa va naste amaraciune, resentimente gi derutd in sufletul adolescentului 26 ‘Scanned wih CamScanner3.6 Stabilirea sferelor de responsabilitate: « Indelemicirile casnice: pentru a invata mai tarziu s4 fi slujeascd pe ceilalti, adolescentul va trebui, mai intdi, sd-gi slujeased familia. Refuzarea indeplinirii unor sarcini va avea drept consecinta pierderea unor responsabilitii. Principiul este: dac indeplineste responsabilitiqile, va fi tratat ca © persoand matura ‘© Obligariile scolare: incalcarea lor va duce la petrecerea unor smbete si duminici cu teme. * Folosirea masinii: este 0 libertate care se castiga prin dovedirea unui comportament responsabil, nu este un drept. Se are in vedere siguranja sa, a celor din trafic, respectarea regulilor de circulatie * Administrarea banilor- adolescentul trebuie s& inteleaga cA nu poate avea tot ce isi doreste. E bine si fie stabilit © sum care i se aloca sptimanal/lunar, precum si destinatiile acesteia. Daca nu ti ajung banii, va trebui sa fi edstige singur pe restul: dus ziare, baby: iting ete. Nu e bine sa combinam bani cu indeplinirea sarcinilor casnice gi nici sa fi imprumutéim * intalnirile: o fata care incepe o relatie cu un baiat de timpuriu, va avea sentimente romantice foarte confiwze: baiatul mai mare o va domina fizie gi psihie. * Alcoolul si drogurile: nimic nu distruge mai repede independenta unei persoane, decdt consumul de alcool si droguri. Nu putem fi nonstop cu ochii pe adolescent. Ce putem face: sa dam exemplul propriu: parintii vor fi foarte fermi in interzicerea alcoolului gi drogurilor, iar consecinfele incalearii regulilor vor fi severe (incluzand si consecingele legale) 3.7 Sil iubim si atunci cind greseste ipuri de greseli « Neimplinirea asteptarilor noastre: dac& obiectivul propus e nerealist, atunci esecul inevitabil Locul 2 nu este un esec, inseamna c& adolescentul a fost mai bun decét 28 de participanti, Daca i forjam sa se orienteze spre domenii pentru care nu are nici o atractie, sigur va ajunge la esec. « Gregelile morale: sunt devastatoare, atat pentru parinte, cét si pentru adolescent. Riscumpararea esecurilor morale ale adolescentului: «Nu va acuzaji singuri: dacd va asumaji intreaga vind, se sterge complet vinovatia adolescentului insa stim ca fiecare este responsabil pentru propriile esecuri «Nu: fineti predici: cand greseste, adolescentul are de infruntat propria vinovatie si ultimul lucru de care are nevoie este 88 il condamnam si noi © Nu incercati si-l scutiti de consecinte: in acest fel, el nu va invata lectii de viat& si nu se va maturiza, Va stii cd mereu e cineva acolo sa ti find spatele. = bi I neconditionat: asigurafi-I ci iubiti, indiferent de greselile pe care le face. Altfel, coplesit de vinovatie, adolescentul se va indepiirta de parti. # Ascultati-I cu empatie: infelegeti-isentimentele, de ce a gresit i ce simte legat de asta # Acordafi-i sprijin afectiv: asigurati-l cf vei fi akituri de el cdind va avea de suportat consecintele. + Indrumaji- oricdnd e nevoie: doar pentru ci a gresit, nu inseamna c& parinfii trebuie si hotdrascd in Jocul lui. Nu fi vom spune ce gandim, ci il vom ajuta sd-si limpezeasca gandurile si deciziile. El nu are nevoie de comenzi, ci de indrumare. Un parinte responsabil este cel care il ajuté pe adolescent sf inveje din greselile sale. a ‘Scanned wih CamScanner4.S.0.S., COPILUL MEU ESTE STRESAT! (Carmen Strainu-Stinean, Roxana Cojocariu, Doinifa Chiroiu) Motto “Oamenii nu sunt afectati de ceea ce li se intmpla, ci de cum infeleg ei ceea ce li se tntémpla.” (Epictet) 4.1 Ce este stresul ? in zilele noastre auzim: ¢ stresat, nu te mai stresa, il streseazd. Parc este o boala generala si ccnd se intimpla ceva, primul lucru care ne vine in minte: STRESUL este de vina! Zilele aceste am descoperit pe refeaua de socializare o poveste care mi s-a parut foarte elocvent& cu privire la acest subiect. Parca cineva m-a luminat. Tin s& v-o impartigese si vous: “Un psiholog ii invata pe cursangii lui despre managementul stresului, A luat un pahar de apa si s-a plimbat prin sala in liniste, Toata lumea astepta o intrebare de genul Este pe jumatate plin sau pe Jumatate gol?”. La un moment dat psihologul s-a oprit, aridicat paharul si a intrebat auditorii = Cat de greu este acest pahar cu apa? Mirafi, cursanjii au dat raspunsuri intre 250 si 500 ml, dar raspunsul psihologului a fost urmatorul: Greutatea absolut nu conteaz’. Conteaz’ cat timp I vei fine ridicat. Un minut — nici o problema. 0 ord — o durere de braj. O zi — iji paralizeazA bratul. in fiecare din aceste trei cazuri, greutatea paharului nu se schimbi, Se schimba doar timpul si cu cat e mai lung, cu atat mai greu este. Stresul si grijile din viafd sunt asemenea paharului cu apa. Daca te gandesti putin la ele, nu se intampla mare lucru, Daca te ‘gindesti mai mult Ia ele, incepe sd te doara sufletul. Daca te gandesti tot timpul la ele, ii “paralizeaza” mintea si nu mai poti sd faci nimic. De aceea este important si te eliberezi de stres, Cand ajungi seara acasa, lasi-{i grijile deoparte. Nu le purta cu tine in noapt Pune paharul jos!” “Felul in care privesti lucrurile, gandurile pe care le ai sunt cele care te pot face si te simti bine, nu ceea ce esti, cea ce ai sau ceea ce se intimpla in interiorul tu.” (Dale Carnegie in Secretele suecesult). 4.2 Formele stresului Cercetatorii au identificat mai multe forme de stres. Termenul de "eustres” desemneaza nivelul unei stimuli psihoneuro-endocrine moderate, optime, care mentine echilibrul gi tonusul fizie si psihic al persoanei, starea de sanatate gi induce o adaptare pozitiva la mediu Stresul ce depageste o intensitate critica, a carei valoare variaza in limite largi de ta individ la individ |, este desemnat prin termenul de “distres”. Distresul este provocat de supraincdrcari, suprastimuldri intense si prelungite, care depagese resursele fiziologice si psihologice personale, reaulténd scdderea performantei, insatisfactie, tulburari psihosomatice gi fizice ‘Termenul de "hiperstres” desemneaza un nivel de suprastimulare care duce la suprasolicitare pana la epuizarea persoanei, in vreme ce termenul de “hipostres’ desemneaz un nivel de solicitare extrem de redus ce duce la o lips’ de autorealizare manifestata prin imobilitate fizica, plictiseala si deprivare senzorialas Aceastd clasificare este completat de alti autori cu alte tipuri de stres si agen{i stresori, utilizand variate criterii, Astfel, se vorbeste despre stresul acut sau de scurt durata (dureaz minute, 28 ‘Scanned wih CamScannerore) si stresul cronic sau de lung’ durata (dureaza zile, luni) sttesori majori, minori si potentiali; stresul informational; ete. Va prezentim in continuare ce anume ar putea sa Il streseze pe copilul dumneavoastra, si anume FACTORII STRESORI: ‘© schimbarea scolii sau a clasei; * schimbarea locuintei; ‘© probleme de comunicare cu colegii, profesorii, familia; ‘© notele, examenele, standardele nerealiste ale pirintilor si profesorilor, ‘© neincrederea in sine, nemultumire fafa de aspectul fizie; © dezastre naturale (cutremur, inundaii) © pierderea locului de munca; © starea de sinatate fiziea gi psibica, © abuzurile emotionale, fizice si sexuale - starea financiara precara, etc 4.3 Semnele stresului Daca in lista de mai jos regasiti simptome ale copilului dumneavoastra., este foarte posibil ca cesta sii se confrunte cu stresul ‘Simptome fizice © dureri de cap: * tensiune; ‘© crampe sau spasme musculare; © stare de oboseal, lipsa relax © insom * indigestie; © palpitatii sau dureri de inima, © dificultaji respiratorii; © stare de voma; © iritatii ale pielii, © stare de lesin; * transpiratie excesiva, ameteli, stare generala de rat © susceptibilitate la alergii; © constipatie sau diaree: © apetit alimentar scazut sau crescut; © crestere sau scdere rapida in greutate; * freevente raceli, gripe sau alte infectii minore; © modificarea patternului menstrual la fete. ‘Simptome pe plan intelectual © dificultati in luarea deciziilor, © ulburari de memorie, ‘© incapacitatea de concentrare; ‘© tulburari ale somnului; 29 ‘Scanned wih CamScanner© stare de ingrijorare, * lipsa de ordine tn gandire, + eroris © intuitie setzuta, © persistenta gandirii negative, ‘© gandire pe termen scurt mai mult deedt pe termen lung: © decizii pripite. imptome pe plan emotional * nervozitate gi iritabilitate, © anxietate, sentimentul de insecuritate; + proasta dispozitie; © sensibilitate mare la criti * pierderea interesului pentru prieteni; © mai multa suspiciune; © deprimare; sentiment de incordare nervoasa © mai multa ingrijorare fara motiv; © lipsa entuziasmului; © lipsa simfului umorulu © alienare; ‘© mai putina satisfactie in viata; © lipsa motivatiet; © subestimare, pierderea increderii in sine, ipsa satisfactiei in munca Schimbiri de comportament * neliniste, agitatie; + sociabilitate redusa: * pietderea apetitului sau supraalimentare; insomnia; * consum mai mare de alcool; © consum mai mare de tigari © continuarea lucrului acasd: ‘© prea preocupat de problemele de scoala pentru a se relaxa gi a se ocupa de propria persoana, ‘© tendinja de a minfi pentru a acoperi greselile; ‘© comportament necorespunzator (tendinta de a se certa, abuzuri verbale ete ); * productivitate redusa, ‘* predispozitie spre accidente de munca, * dificultate in vorbire (balbaiala, tremurul vocii) 30 ‘Scanned wih CamScanner4.4 Cum puteti face fat stresul Cercetarile efectuate in domeniu au aratat c& primul pas in abordarea stresului este de a deveni constient/constienta c& acesta reprezinta o problema pentru dumneavoastra. Stadiul urmator const in a face un plan pentru a prelua controlul asupra cauzelor si efectelor stresului. lata cateva modalitati practice de a controla stresul: 4) Vacanta~ cel putin o data pe an incercayi si schimbagi mediul gi activitaile: b) Munca — este 0 problema? Ce optiuni aveti? Va puteti recalifica? Ce aspecte sunt stresante? Puteti delega activitati? Puteti obtine mai mult suport? ¢) Starea prezenti— concentraji-va asupra ei! Nu sondaji grijile din trecut sau viitor, d) Admiteti cat sunteti stresat/stresata — jumitate din batalie este deja cAstigata, ¢) iti realist/reatista - in legiturd cu ceea ce puteti realiza, Nu va asumayi prea mult: P Consumati o dieté echilibrata — mancati incet, alocdnd cel putin jumatate de ord pentru fiecare mast; ) Faceti planuri de actiune — incercai si pune|i pe hirtie problemele din viata dumneavoastra care ar putea cauza stresul si ct de multe solutii puteti imagina. Faceti un plan de a aborda fiecare problem’, h) Planificati-va timpul — facet un singur lucru o data si alocali-vai momente de pauzi. Evitati si faceti prea multe schimbari deodata in viata; i). Ordonati-vi prioritagile — ce se poate intampla daca nu face{i un anumit lucru! BD) Ampartasig k) Acordafi-va timp de relaxare — zilnic. incereati metode noi de relaxare, cum ar fi aromaterapia, vd problemele — cu un prieten sau membru de familie in care puteti avea incredere: reflexologia sau yoga; 1D Faceti miscare fizicd in mod regulat ~ cel putin de dou sau trei ori pe saptamén’ cate 20 de minute. Activitatea fizic’ reprezinti o metoda foarte bund de control al stresului, Mersul pe jos este, de asemena, foarte bun; m) Invatati si spunegi NU — Sr’ s& va simtiti vinovat/vinovata. Daca afi incercat toate cele enumerate si simtifi cd stresul incé este o problema pentru dumneavoastra apelati la ajutor profesional! 4.5 Modalititi de comunicare cu un adolescent stresat Orice parinte ar trebui si fie capabil si recunoasca simptomele stresului la copilul su, Daca le reperafi, scopul dumneavoastri este acela de fi alaturi de adolescent, de a-i da sfaturi infelepte si de a-1 ghida spre 0 rezolvare. Verificati daca stresul fi afecteaza sandtatea gi comportamentul adolescentului dumneavoastra, ascultafi-i problemele pentru c& nu le poate rezolva de unul singur si oferiti-i exemple din viata dumneavoastra pentru ca el si stie cum s& fact fafa situafiilor stresante. (Cum pot interveni paring © punand 1a dispozitia copilului un cZmin sigur, securizat, familiar, consistent gi pe care se pot baza; © sii petreaca destul timp cu copii si sd fie relaxati; © sG incurajeze exprimarea grijilor, fricilor; * sisi asculte copilul fra si fie crtici, sii creased copilului stima de sine, sentimentul de auto-implinire; 3 ‘Scanned wih CamScanner© si incerce si implice copilul in activitaji pe care stie ca le poate face, © si foloseasca incurajarea pozitiva i recompensa in loc de pedeapsi. permit copilului si aleaga si si aibé ceva control in viafa lui; © SG incurajeze activitiqile fizice; ‘© Sil ajute pe copil sa constientizeze situafile stresante, ‘© SGrecunoasca simptomele stresului; ‘© SA caute ajutor profesionist sau sfituire cand semnele de stres nu dispar, + svvorbeasea despre situatie. 46 Pot si invatati si va relaxati! ri specialist sit imi giisese a) Relaxarea musculara profunda Relaxarea este un lucru care se invata si necesit timp. Urmatoarele exercifii sunt pentru 0 relaxare musculara profunda. Multe persoane gasese aceste exercifii foarte utile in reducerea nivelului global de tensiune. incepeti prin selectarea unui loc linistit, calm confortabil unde s& nu fiti deranjat/deranjata. Alegeti un moment al zilei cand va simiti mai relaxat s& incepefi, intindefi-va si faceti-va comod/comoda. Inchideti ochii si concentrafi-va asupra respiratiei timp de céteva minute, respirénd calm si incet Spunefi-va cuvintele “calm” si “relaxat” in timp ce respirati Exercifile de relaxare se fac pe diferite grupe musculate, pe care invajafi sa le incordati si apoi sa le relaxati. incordati muschii in timp ce inspirafi gi relaxati in timpul expiratiei. De fiecare data cand relaxati un grup muscular gandifi-va la senzafia pe care o simfifi cand mugchii sunt relaxafi Nu incercafi si va relaxati, pur si simplu lasati tensiunea si plece. Permiteti muschilor si se relaxeze cat de mult posibil. Ganditi-va la diferenta pe care o simtiti cnd sunt incordati si relaxati. Este util si pastrafi aceeasi ordine cénd lueraji grupele musculare! Ancepeti cu méinile - inchideti un pumn strans si ganditi-va la tensiunea care se produce in muse! mainii si ai antebrafului, Observati aceast’ tensiune timp de cateva secunde si apoi relaxati mana, Observati diferenja dintre tensiune si relaxare. S-ar putea s& simfifi usoare furnicaturi. Este relaxarea care incepe si se produc. Facefi acelasi lucru cu cealalta mana. Brae ~ indoiti cotul si incordati brafele. Simfiti tensiunea indeosebi la nivelul brafelor. Nu uitati, menfine{i incordarea pentru cdteva secunde, apoi relaxati Gét — Lasati capul pe spate si rotifi-l incet dintr-o parte in alta. Simtiti cum tensiunea se mut’ Aduee{i apoi eapul in faja intr-o pozitie confortabila Fafii — La nivelul acesta se gisesc mai multi muschi, dar este suficient sa va concentrai asupra tr frunfii si maxilarelor, Pentru inceput coborafi sprancenele intr-o incruntare, apoi relaxati fruntea. Puteti, de asemenea, si ridicati gi relaxati sprincenele. inclestati si relaxaji maxilarele. Observati diferenta cdnd relaxati Umeri — Ridicati umer apoi relaxati-i Torace ~ Inspirati profund, inefi-va respirafia pentru edteva secunde, observai tensiunea, apoi relaxafi. Lasafi respiratia si revina la normal. Abdomen ~ incordaji cat de mult puteti muschii abdomenului, apoi relaxafi Fese~ Strangeti fesele apropiindu-le, apoi relaxafi Picioare — Strangeti picioarele apropiate si aplecati-va in fata, apoi relaxati 32 ‘Scanned wih CamScannermo ® b) Relaxarea prin respiragie profunda Respirajia profunda este o tehnicd alaturi de alte tehnici mai complicate utilizate de profesionisti bine antrenati pop > © Ideal ar fi ca persoanele sd se afle intr-o sald confortabild, linistita. Nu este posibil intotdeauna Ja scoala acest lucru. in aceste condifii ar fi bine sf gasescA totusi un loc ceva mai linistit, astfel {neat aceasta tehnica sa poatl fi exersata zilnic pentru reducerea stresului © Asezati-va confortabil pe un scaun, into pozitie confortabila, cu mainile si picioarele incrucisate. Spre exemplu, mainile pot fi asezate pe abdomen. ‘© _Inspirati aer in piept numardind pind la 4, adanc, umplind stomacul cu aer. Atentie, trigdnd aer in piept, stomacul este cel care igi va mari volumul, incereafi deci si umflati stomacul 0 dat& cu respiratia, pina cdnd aveti impresia cd aveti o minge in abdomen. Nu umflati toracele, plaméni ci abdomenul. © Expirafi aerul incet numardnd pana la sase © Realizafi aceasta respiratie de 10 ori pand cénd simpiji c& va relaxafi, Pentru indepartarea tensiunii incercafi acest exercitiu zilnic, timp de 10-15 minute, 7 Formare de obiciuri siniitoase Stadial gi progresiv, se procedeazA in felul urmator se identified factorii de stres actuali sau potentiali; se evalueaza resursele personale si caracteristicile generale de a evalua factorii de stres; se identificd reacfiile specifice (cum se comport, se simte persoana), in functie de condifile specifice identificate, se intervine pe rand sau in acelasi timp, la unul, la dowd, sau la toate cele trei aspecte mentionate anterior. 33 ‘Scanned wih CamScanner5. PRIMELE SEMNE DE ALARMA. (Camelia Tihoi) 5.1 Tulburari psihice in adolescenta si nerefe in ultimul timp s-a constatat faptul cd, din ce in ce mai multi adolescenfi si tineri prezinta tulburdii psihice mai mult sau mai putin grave. Aceste tulburari pot influenfa in mod negativ echilibrul ‘emofional, performanjele scolare gi relafiile interpersonale ale adolescenjilor. in cele mai grave cazuri cle pot pune in pericol chiar si viafa tndrului, Att parinfii cat si profesorii trebuie si fie informati cu privire la simptomele acestor tulburari pentru ca s& le recunoascd gi si ia mAsurile necesare pentru a preveni agravarea situatiei. Cei care sesizeazi problema ar trebui in primul rand si diseute cu adolescentul, iar ulterior, functie de gravitatea situatiei se poate lua legitura cu un psiholog, psihoterapeut sau medie psihiatru 5.2 Cele mai intalnite tulburari sunt: © Tulburarile emotionale: depresia si anxietatea © Tulburavile de alimentatie: anorexia nervoasa si bulimia nervoasi © Tulburari de conduita 5.2.1 Tulburirile emofionale 5.2.1.1 Depresia Depresia este una dintre cele mai intalnite tulburari afective in adolescenfa. in spatele tulburdrilor emojionale se regisese diverse probleme. Unii adolescenti, din cauza dificultaqilor familiale, scolare sau din cauza structurii lor psihice prezinta probleme emotionale mai mult sau mai putin grave. Unii dintre acestia prezint’ o stima de sine redusa si sunt nesiguri, depresivi, anxiosi, timizi, emotivi sau labili afectiv. Alfii sunt iritabili, impulsivi sau dimpotriva, nepasdtori, indiferenti Adolescentii ce cu astfel de probleme de multe ori au rezultate geolare mai slabe. Depresia are ca principal simptom tristefea. Ea apare in mod obisnuit in situatii de viata dificile, caracterizate printr-o ,pierdere™: boala grava sau moartea unui membru al familiei, probleme materiale grave ale familiei, egecuri importante etc. Dar sunt si cazuri in care tinerii sunt deosebit de trigti aparent fara motive serioase, Depresia poate fi insofitd de simptome cum ar fi gandirea pesimista, plansul facil, inapetenfa, insomnia. Uneori depresia este ,mascata”, adicd persoana nu se plinge de tristeje (aceasta poate fi totusi surprins de ciitre familie, medic, psiholog, profesori), ci se plinge de simptome somatice ca durerile abdominale, sau cefaleea (durerile de cap) Cei mai multi depresivi isi pierd interesul fata de activitajile care anterior le féiceau placere, devin apatici, au probleme de concentrare a atengiei, Ei devin lenji, lipsiti de energie, obosese usor. Din aceste motive rezultatele lor scolare se inrautatesc. 5.2.1.2 Anxietatea si fobia Anxietatea este 0 stare afectiva neplacuta de 4, neliniste, ingrijorare fra motive serioase. ‘Teama este difuz3, nu are un obiect bine precizat, tindrul nu poate preciza de ce anume ii este fricd. Totusi, el se simte incordat, ameninjat, are presimgiri rele. Acesti elevi in general sunt timizi in relaiile 34 ‘Scanned wih CamScannercu persoanele mai putin cunoscute, se descurca greu in situafii mai putin obignuite, evita situatiile in care ar trebui si fie in centrul atentiei Anxietatea est sofitd de simptome organice, corporale precum: + cefilee, © dureri abdominale, © great © varsaturi, © diaree, © transpiratie, © tremor, © tahicardie (puls accelerat), * tulburari de respiratie, * insomnie (mai ales de adormire), cosmaruri ete Anxietatea de intensitate redusa este in limite normale si are un rol pozitiv deoarece ne poate mobiliza pentru unele actiuni (elevul invafd pentru cd fi este fricd s nu ia © not mica) sau poate sa inhibe unele manifestari nepermise, Cercetarile au dovedit ca elevii cu o anxictate moderaté au rezultate scolare mai bune decdt cei lipsiti de anxietate si cei foarte anxiogi in cea ce priveste anxietatea intensd, aceasta are efecte negative asupra invatarii. Elevii foarte anxiogi sunt nesiguri pe ei, nelinistili, incordati, se gdndese la diverse evenimente neplacute posibile. Ei se concentreazi greu si din aceasta cauzi nu injeleg lectia si nu reugese si 0 memoreze. Anxietatea intensa poate fi att cauza cat si efectul egecului scolar (elevul are rezultate scolare slabe, este pedepsit, devine anxios, rezultatele sale scolare scad — ajunge intr-un cere vicios din care este greu de iesit). Pentru a ajuta un adolescent depresiv sau anxios, este bine s8 il incurajam si vorbeasc& despre problemele sale, Dac problemele sunt grave sau persistente, este important si apelim la specialisti (psiholog, medic psibiatru etc.). Fobia este o fric& persistent de un obiect, gand sau situatie care in mod obignuit nu justificd teama, Subiectul igi d& seama de faptul c& frica sa este ridicold, lipsitd de sens, lupta impotriva ei, dar nu o poate invinge. Pentru adaptarea scolara, o importanta deosebiti 0 are fobia seolard, Uneori fobia scolard este confundata cu fuga de la scoala. Elevul, atunci cand se apropie momentul plecarii la scoala, devine © nelinistit, © anxios, © se plnge de dureri de cap, © dureri abdominale, stare de rau. Astfel de simptome apar in zilele de scoala, dar nu gi in zilele libere, totusi nu putem vorbi de 0 simulare, Simptomele se explicd printr-o fried extrem de puternica de scoala in general, de anumiti profesori sau colegi. Fobia scolar este mai freeventa in clasa 1, dar poate s apara i in clasele mai mari sau chiar la liceu, in urma unor conflicte cu colegii sau profesorii, Cadrele didactice trebuie si diferentieze fobia scolara de fuga de la scoala si si-1 sprijine pe elevul anxios pentru ca si se diminueze frica si s& se imbunatajeasca adaptarea scolara 35 ‘Scanned wih CamScanner5.2.2. Tulburari de alimentatie 5.2.2.1 Anorexia nervoasit Simptome * Primul simptom se referd la autoinducerea infometarii pana la un grad semnificativ, ‘© Aldoilea este mentinerea unei cure de slabire necrutatoare si/sau teama morbida de ingrasare; * Al treilea criteriu este prezenfa unor semne si simptome medicale provocate de infometare — simptomatologie fiziopatologica. in trecut, amenoreea de cel putin trei luni consecutive era obligatorie. ‘* Anorexia mentala este adesea, dar nu intotdeauna, asociata cu perturbari ale imaginii corporale (dismorfofobie corporal) © Exist doud tipuri de anorexie mental, care prezinta multe caracteristici comune, existind frecvent posibilitatea de a trece dintr-una in alta: © tipul restrictiv - forma clasicd de anorexie neryoasd © tipul cu mancatul compulsiv/purgare in forma clasicd de anorexie nervoas’, prezenta in aproximativ 50% din cazuri, ingestia alimentara este foarte restricfionata (freevent cu un consum de mai putin de 300 ~ 500 calorii pe zi gi nici un gram de grdsime) si pacientul poate face compulsiv exerciti fizice epuizante. {n al doilea subtip, cu méncat compulsiv/purgare (bulimie), pacienfii alterneaza perioade de urmare a unor diete riguroase cu episoade de mancat compulsiv si/sau folosirea intermitenta a purgativelor. Aprecierea mancatului compulsiv poate fi ficuta subiectiv: categoric bolnavii mananc& mai mult decat isi dorese ei Simptomele anorexiei mentale © Scadere semnificativa in greutate ‘© Obsesia asupra formei corpului gi greutaqii © Caderea parului, piele useatd, unghii casante © Furnicaturi in extremititi - maini si picioare © Ameteali, chiar si lesin © Palpitatii- rtm cardiac neregulat © Greutiti in memorare ‘© Constipatie, dureri de stomac * Disparifia ciclului menstrual la femei © incetarea dezvoltarii fizice a adolescentilor ~ cresterea in inaltime este stopata © Tensiune mica © Anemie ‘Comportamentul adolescentilor ce suferd de anorexie mentalt: © Numara caloriile * Se cantirese zilnie * Nusse considera niciodata indeajunsi de slabi ‘© Fac sport excesiv de mult, desi sunt slabi © Manifesta o repulsie fatade orice fel de grasimi © Tau masa dupa un ritual anume, de exemplu taie méncarea in bucafele mici, folosese farfurii mici, astfel incdt mancarea si para mai mult, etc. 36 ‘Scanned wih CamScannercaloric scAzut (supe, pufuleti, iaurt); © Se retrag in sine si nu mai comunica bine cu cei din jur, cu prietenii si familia © Nu mananed cu familia sau prieteni ‘© Prezint& un interes foarte mare fati de méncare: vorbese despre mancare, citese Arti de bucate. Unul dintre criteriile de diagnostic pentru anorexia nervos4 este tulburarea imaginii corporale. Tulburarea imaginii corporale se referd la tulburarea modului in care este perceputi dimensiunea sau forma corporala, de exemplu, adolescenta pretinde c’ este grasa chiar daca este slabi. Efectele fizice ale anorexiei in urma infometarii la care se supune persoana, corpul acesteia intra intr-o stare de stres extrem si ajunge si consume resursele de care are nevoie din propriile tesuturi Apar urmatoarele efecte: ‘© lipsa de energie si starea de slabiciune © se instaleazi amenoreea © dezvoltarea fizicd este oprita ‘© apare senzatia continua de frig, © parul cade mai mult decat de obicei si se rareste * pielea se decoloreaz’, este palida si desidratata © par constipafia, balonarea (care este luata drept ingrasare) si durerile abdominale ‘© apar amefeala si chiar lesinul ‘+ somnul devine neodihnitor, se instaleaza insomnia in plan biologic: * metabolismul lipidelor si glucidelor este dereglat © nivelele de sodiu, magneziu si potasiu sunt sedzute © scdderea nivelului glucidelor poate duce la afectarea ficatului si rinichilor, si mai departe la deteriorare mentala + oboseala cronicd, datoratd scdderii imunitatii © palpitatii, scdderea tensiunii sistemul endocrin este grav afectat, iar acest lucru se manifesta in primul rand prin dereglarea sau disparitia ciclului si intarzierea dezvoltarii fizice * scdderea densititii osoase — osteoporoza © infertilitatea - imposibilitatea de a avea copii - datorita pierderii ciclului si disfunctiilor metabolice. * imposibilitatea de a duce o sarcind la termen sau nasterea unui copil cu malformatii - datoritd devitaminizarii si malnutritiei Efecte in plan psihic © depresia * panica si atacuri de panica ‘© obsesii gi compulsii © retragerea in interior $i introspectia © senzatia de a se simti grasa © afectarea gandirii 31 ‘Scanned wih CamScanneree) ® = © afectarea concentrarii * obsesia asupra méncari © gindire irajionala ‘© sferd de interese din ce tn ce mai ingust © pierderea sinelui real Sfaturi pentru piringi Ajutorul familiei este esential in tratamentul anorexiei nervoase, pentru c4 adolescentul are nevoie ‘de mult curaj si susfinere ca sa poata trece peste impulsul, extrem de puternic, de a se infometa. Ca $i parinte / familie: © Discutati cu adolescentul pe un ton cat mai prietenos: © Exprimati-va ingrijorarea in legitura cu ce i se intémpla, cu felul in care arata (daca a slabit mult in ultimul timp, daca pare exagerat de obosita si deprimata); © Oferifi-va deschis ajutorul, asigurati-o de dragostea dys. si de faptul cd ii sunteti alaturi orice ar fis ‘© Ascultati intotdeauna si cu atentie ce are de spus, care-i sunt temerile si dorintele; ‘© Discutati cu un medic despre ingrijorarea dvs. - de preferinta medic neuro-psihiatru, psiholog, psihoterapeut; © incercati si aveti rabdare: vindecarea este dificil si poate dura mult timp; ¢ incercati si creati conditiile pentru vindecare; ¢ incercati s& aveti ribdare - boala nu se vindecd intr-un timp scurt; 0 boala de alimentatie se poate dezvolta in luni de zile, uneori ani, si se prea poate si se vindece tot in ani ‘© Participati ori de cate ori este nevoie si vi se cere la gedintele de psihoterapie. ‘* Sa caute in interiorul ei acele mecanisme care poate au contribuit la sustinerea bolii si sa incerce salle resolve; ‘* Sa incerce si modifice acele relatii care sustin boala - incordari intre membrii familiei, presiuni puse pentru fortarea unor anumite situatii, tensiuni care izvordse din lucruri nespuse sau nemultumiri neexprimate, ‘© Sainvete si-si exprime sentimentele bune, dragostea, afectiunea unuia pentru celalalt Ce sa NU faceti © NU va suparafi sau méniaji pe ea/el. Anorexia/bulimia este 0 boala si nu este vina ei/lui cd 0 are; © NU recurgefi la ameninfari (.,dacd nu mandnci, nu te mai iubesc" sau "mergi la spital"), © NU negociati (daca manénci, iti cumpar un cadou"); © NU discutati despre diete, greutate sau imaginea corporal, Nu acestea sunt adevaratele probleme; ‘© NU insistati sa céntariti copiluV/adolescentul acasai, © NU fortati copilul/adolescentul si mandnce; © NU incereati sa vindecati anorexia/bulimia singuri, Lasati un medic si participe la acest lucru, pentru a-i asigura copilului dvs. sanse cét mai mari de vindecare; © NU uitati ca boala netratata poate fi mortal 38. ‘Scanned wih CamScanner.2.2.2 Bulimia nervoasi Bulimia nervoasa (sau mentala) este o lupta continua intre nevoia compulsiva de a manca excesiv si dorinta de a ramane slab Se creeaza un ciclu distructiv in care persoana suferinda de bulimie nerveasa manéinea foarte ‘mult, dupa care isi provoacd voma sau ia laxative pentru a-si tine sub control greutatea, Totul se petrece cu extrema discretie, la adapost de privirea celorlalti, Persoana cu bulimie mentala poate si mandnce noaptea sau dupa ce familia s-a ridicat de la masa, in afara casei, ftrd sd fie vazuta de ceilalti membrii ai familie, Dupa aceea insd este coplesita de rusine gi de teroarea cd va lua in greutate, aga e2 recurge la masuri care si restabileasca controlul: provocarea vomei, Iuarea de laxative ete. Bulimia este insotita de episoade de méncat incontrolabil, resimtite ca 0 pierdere de control si insotite de © mare susine gi teama. Persoana cu bulimie mentala isi asigura stabilitatea aparentelor fizice, mentinerea unei imagini corporale pe care doreste s-o afigeze. Nu este vorba aici de o problema de a deveni slab, obez sau puternic, ci de a prezenta o imagine fra cusur, perfect. Un anumit comportament se instaureaz’ foarte progresiv. Persoanele cu bulimie nervoasi tind prin toate metodele s4 restrang& consumul alimentar pentru a se conforma exigenjelor ponderale ce caracterizeaz societatea noastrd, dar tensiunea gi foamea aparute prin aceasta restrictie alimentara stricta devin putin cate putin o sursi important de tensiune in viata lor. Supraalimentarea reprezint’ nu doar 0 reactie de foame devoranti, ci si o modalitate de a elibera anumite tensiuni, ea constituind la randul su o sursi de tensiune importantd. ‘Simptome ale bulimiei nervoase: ‘© Obsesii in ceea ce priveste forma corpului si greutatea © Sentimentul ed nu te poti controla in fafa mane © Mancatul pana i se face rau © Sentimente de vinovatie, deprimare sau rusine dupii maneare ‘+ Face orice fi sta in putere ca sa igi controleze greutatea: flamanzeste, face gimnasticd excesiv, igi provoaca voma,, ia laxative, diuretice, pastile de slabit, etc. © Greutatea corporal fluctueazi, ca urmare a episoadelor alternante de mancat excesiv — eliminate ‘© Simptomele bulimiei pot fi ignorate de catre cel in cauza, de aceea observatiile familiei si celor apropiati pot fi de mare ajutor. Comportamentul unui adolescent ce sufera de bulimic: © Mesele sunt in general secrete, nu ia masa cu familia sau prietem Seduce in buedtarie dupa ce toata lumea a plecat sau noaptea, © Uneori poate fi surprinsdi ménednd cantitifi neobisnuit de mari de méneare. Greutatea corporal poate s4 fluctueze destul de mult, uneori mai mica, alteori mai mare. ‘* Dupa mese se duce Ia baie intotdeauna gi se poate reintoarce mirosind a voma sau a substante puternic mirositoare (pasta de dinti, apa de gurd, guma de mestecat, etc.) © Se retrage in sine si nu mai comunica bine cu cei din jur, eu prietenii i familia ¢ E preocupati s& faca sport in special dupa mese, + © persoana cu bulimie nervoasi nu este obligatoriu slaba! Greutatea acesteia poate sa fluetueze uncori semnificativ, cdind mai mare, cénd mai mica, 39 ‘Scanned wih CamScannermee .- « O= 6 ‘© Persoana cu bulimie poate si slabeasca o perioada, dupa care poate si aiba episoade de mancat n care greutatea reste si ciclul slibire-Ingrasare se reia, Ca urmare, aceasta poate s& fie chiar gi usor supraponderala! Deci, in cazul bulimiei, greutatea corporal nu este relevant Efectele fizice ale bulimiei De multe ori, persoana suferind’ de bulimie nu este subponderala si deci efectele bulimiei nu sunt urmarea malnuttitiei, ci a ciclurilor de binge-purge: ingurgitarea unor mari cantitdji de hrand, care apoi este eliminati prin diverse metode de compensare, cum ar fi utilizarea in exces a laxativelor sau vomismentele Efecte fizice ce pot sa apara in bulimie: © dureri si usturimi cronice ale gatului * degete cu pielea inrosita si ingrosatd, ca urmare a introducerii lor pe gat, pentru a putea vomita © -hemoragie interna din cauza rupturilor de stomac si esofag ‘© umflarea mAinilor si picioarelor ca urmare a retentiei de fluide © hemoragie intraoculara * umflarea obrajilor sia glandelor salivare (aspect de "obraji pufosi") * apar constipatia, balonarea (care este Iuata drept ingrasare) si durerile abdominal © distrugerea dintilor si a mucoaselor gurii. © apar amefeala si chiar lesinul + somnul devine neodihnitor, se instaleaza insomnia reflux acid si ulcer + pierderea menstruatiei © constipatie cronicd ca urmare a folosiriilaxativelor. fn ciuda severitajii lor, efectele fizice si psihice ale tulburarilor de alimentatie dispar cu tratarea bolii, Daunele organelor interne ( rinichi, ficat, sistem digestiv, etc.) se vor vindeca integral in urma realimentarii si tratamentului 5.2.3 Tulburarile de conduiti Tulburairile de conduita se manifesta prin comportamente care incalc& drepturile fundamentale ale altora sau normele si regulile sociale. Aceste comportamente se ineadreaza in patru grupe principale: © conduit agresiva (ameninfari, iniierea unor batdi, comportament crud cu oameni sau animale etc); * distrugerea proprietajii (de exemplu prin incendiere): © fraude sau furturi; * violati seriose ale regulilor (fuga de la scoala, de acasd ete.) Pentru a fi diagnosticate ca tulburiri de condui |, aceste comportamente trebuie si aibd o mare gravitate (s4 nu se reducd la obrazniciile obignuite ale copiilor sau la ,,rAzvratirea” adolescentilor) si s& fie persistente (s se menina timp de cel pujin 6 luni), Tulburarile de conduita sunt mai freevente la baie{i. Tulburarile de conduit pot debuta chiar inainte de varsta de 10 ani. in perioada pregcolard in general tulburarea se manifest ca un comportament agresiv acasa. in primii ani de scoala debutul este de obicei tot in familie, cu furt, minciund, nesupunere, agresivitate verbala si fizicd. Mai térziu tulburarea se manifesta si in afara familiei, mai ales la scoala, cu fuga de la scoala, furturi, distrugeri, 40 ‘Scanned wih CamScanner