CUPRINS

INTRODUCERE …...........................................................................................3

DEFINIREA ȘI OBȚINEREA TURTEI DULCI…..........................................4

CARACTERISTICI DE CALITATE ALE TURTEI DULCI ….....................12

AMBALAREA ȘI ETICHETAREA TURTEI DULCI …...............................13

CONDIȚII DE PĂSTRARE ….........................................................................16

BIBLIOGRAFIE …...........................................................................................17
 INTRODUCERE

Nelipsita din targurile de Craciun din toate colturile lumii, turta dulce este unul dintre deserturile
cele mai vechi. Primele scrieri despre turta dulce le gasim în antichitate la egipteni și greci, care
o foloseau la ceremonii.

Alte surse mentioneaza ca istoria turtei dulci isi are inceputurile prin anul 992, atunci cand un
calugar armean s-a retras în Franta, luand dupa el și retetele a mai multor produse de patiserie.
Cel mai apreciat desert a fost cel aromatizat cu ghimbir, un ingredient descoperit în Orientul
Mijlociu, adus în Europa pe Drumul Matasii.

Emigrantii germani au adus turta dulce în Suedia prin secolul al XIII-lea, unde istoricii
mentioneaza calugaritele care au vandut-o ca și remediu impotriva indigestiei, dar și ca decor
pentru ferestre, aluat fiind modelat în diferite forme.

Retea traditionala cuprindea firimituri de paine, iar amestecul se punea în forme de lemn, ce erau
apoi sculptate cu glazura simpla pentru cei mai saraci sau cu vopsea aurie comestibila pentru regi
și imparati.

Incepand cu secolul al 16-lea, englezii au inlocuit firimiturile de paine din turta dulce cu faina și
au adaugat oua și indulcitori, iar Regina Elisabeta I a avut idea de a face turta dulce în forme de
omuleti. Astfel, a devenit un desert pe care regina îl prefera atunci cand facea cadouri, în special
în vizitele oficiale peste hotare.

2
 DEFINIREA ȘI OBȚINEREA TURTEI DULCI

Turta dulce este un produs făinos care se prezintă într-o gamă sortimentală largă în funcţie de
felul modelării şi de natura finisării Materiile prime folosite sunt: făina, apa, substanţele folosite
pentru afânare chimică, materiile zaharoase, grăsimile; laptele, ouăle, substanţele aromate şi
colorante care se utilizează pentru prepararea aluatului, a cremelor şi a semifabricatelor pentru
glazurare.

Turta dulce este un produs de patiserie fabricat din aluat fraged, preparat din făină, zahăr, miere,
glucoză, ouă, grăsimi, arome, condimente şi carbonat de amoniu pentru afânare. După natura şi
proprietăţile materiilor prime şi auxiliare folosite turta dulce se fabrică într-o gamă de sortimente
foarte variată. Gama sortimentelor variate se realizează pe următoarele căi:

prin modelarea şi coacerea aluatului se obţin:

1. bucăţi de turtă dulce de formă şi dimensiuni diferite, obţinute prin decupare şi tăiere.Se aleg
asemenea formate şi dimensiuni, încât să se folosească întreaga suprafaţă a foii de aluat.Se obţin
de regulă blaturi de turtă dulce de forme paralelipipedice şi de dimensiuni mari, circa 10 cm
lăţime şi 20 cm lungime, sortimente cunoscute sub denumirea de turtă dulce simplă.

2. turtă dulce umplută care se obţine prin aplicarea de cremă de o anumită compoziţie între două
sau mai multe blaturi sau prin secţionarea pe orizontală a suprafeţei blatului şi ungerea acestei
suprafeţe cu un strat de cremă.Se pot obţine sortimente care conţin mai multe straturi de cremă
de compoziţii diferite.

3. turtă dulce glazurată care se obţine din turtă dulce simplă glazurată pe suprafaţă cu un sirop
care dă produsului un aspect marmorat.Glazurarea se poate face şi cu fondant sau
ciocolată.Glazurarea poate fi parţială sau totală, dacă ne referim la suprafaţa produsului.

Ambalarea produselor se poate face în cutii, pungi, plicuri, sau ambalare prin învelire.

.Materiile prime şi auxiliare folosite la fabricarea diferitelor sortimente de ciocolată, prin

cantitatea şi proporţia în care se găsesc, conferă calităţi diferite fiecărui sortiment.

3
Variantă tehnologică de fabricaţie

Ingrediente:

 Ouă
 Făină
 Mirodenii
 Afânători
 Zahăr
 Miere

Etapele productiei:

 Dozarea
 Prepararea siropului
 Frământarea aluatului la rece
 Odihna aluatului
 Vălţuirea
 Divizare
 Coacerea
 Răcirea
 Glasarea
 Uscarea
 Ambalarea
 Depozitarea

Aluatul are o temperatura de 30-37°C

Umiditate de circa 20-22%
Odihna aluatului , la temperatura de 10°C

4
La fabricarea turtei dulci se folosesc mai multe grupe de materii prime şi auxiliare: Pentru aluat
se folosesc: făină, zahăr, miere, glucoză, grîsimi, ouă, afânători chimici ca: bicarbonat de sodiu şi
carbonatul de amoniu.Aceste materii prime şi auxiliare contribuie la înbunătăţirea proprietăţilor
fizice ale aluatului, elasticităţii, rezistenţă la creşterea valorii nutritive, la conturarea aromei
specifice sortimentului respectiv, obţinerea unui aspect dorit. De exemplu adaosul de miere
conferă, miezului şi cojii o culoare maronie specifică. Pentru creme se folosesc: grăsimi
alimentare, zahăr, miere, aromatizanţi, coloranţi. Umpluturile pe bază de fructe, folosesc gemuri,
paste, dulceţuri diferite. Se recomandă folosirea de umpluturi din caise, portocale etc. care prin
gustul acrişor, diminuează gustul de dulce intens al turtei dulci. Pentru glazuri se foloseşte
siropul de zahăr sau alte glazuri pe bază de zahăr. Grăsimi, arome, coloranţi, cacao şi altele.

Pregatirea materiilor prime și auxiliare

Comporta operatii obisnuite, mai deosebita fiind doar prepararea siropului, care prezinta anumite
cerinte specifice.

Siropul folosit pentru prepararea aluatului de turta dulce se obtine prin amestecarea în apa a
zaharului, mierii și glucozei. Ordinea de amestecare este urmatoarea: se introduce mai intai
zaharul și apa, care se fierb impreuna timp de o ora, dupa care se adauga glucoza și mierea și se
continua fierberea lenta timp de circa 30 minute.

Prepararea siropului se realizeaza în cazane cositorite, incalzite la foc deschis.

Aprecierea calitatii siropului sub aspect tehnologic se face în functie de concentratia

refractometrica, care trebuie să fie de 75 grade.

Optional, pentru ca siropul să aiba o reactie neutra, dupa ce a fost preparat se adauga bicarbonat
de sodiu. Se recomanda ca introducerea bicarbonatului de sodiu să se faca numai dupa ce siropul
s-a racit sub 60oC, în caz contrar în momentul neutralizarii, siropul spumeaza puternic, isi
mareste volumul și se revarsa din cazan.

Deoarece printre alte roluri, siropul îl are și pe acela de a colora aluatul și în final produsul, acest
efect se imbunatateste prin folosirea zaharului caramelizat, denumit și color, în proportie de 1
kg zahar caramelizat la 100 kg zahar pentru prepararea siropului.

În siropul astfel preparat se introduc și condimentele pentru aluat prevazute în reteta.

 Framantarea aluatului

Consta în omogenizarea materiilor dozate.

Pentru framantarea aluatului de turta dulce se recomanda utilizarea unui malaxor de coca tare.
Un astfel de malaxor este prevazut cu doua brate în forma de Z, montate paralel, care se rotesc
cu aceeasi viteza sau viteze diferite. Pentru a usura descarcarea cuvei, aceasta se poate rabata la
90o.
5
La formarea aluatului este necesar să se tina seama de ordinea de introducere a materiilor dozate
în malaxor și anume: la inceput se dozeaza siropul de zahar, dupa care se pun în functiune
bratele de framantare, se adauga ouale, grasimile și condimentele și se amesteca pana se
omogenizeaza. Peste masa lichida rezultata se adauga afanatorii chimici și numai dupa ce s-a
realizat o omogenizare a tuturor ingredientelor, cu exceptia fainii, se incepe adaugarea treptata a
acesteia.

Framantarea aluatului se face pana în momentul în care faina s-a amestecat uniform în intreaga
masa și aluatul s-a format ca structura. Durata framantarii este conditionata de proportia și
calitatea fainii care contribuie la formarea consistentei aluatului și de temperatura amestecului.

Temperatura aluatului decurge din temperatura la care este folosit siropul, distingandu-se doua
variante tehnologice:

- framantarea la rece, pentru situatiile în care siropul are o temperatura de 20 - 25 oC, nivel
aproximativ la care rezulta și aluatul;

- framantarea la cald, varianta în care siropul are temperatura de 35 - 40 oC, iar aluatul se obtine
la o temperatura mai ridicata decat în cazul precedent.

În mod obisnuit durata framantarii unei sarje de aluat este de 30 - 35 minute, fiind mai scurta
pentru framantarea la cald și mai indelungata la framantarea la rece. Aceasta se datoreste faptului
ca prin cresterea temperaturii aluatul se omogenizeaza mai usor și mai bine.

Calitatea fainii, respectiv calitatea glutenului determina, de asemenea, prelungirea timpului de

framantare. Deoarece din punct de vedere tehnologic, pentru fabricarea turtei dulci nu se
recomanda utilizarea unor fainuri cu indice de deformare mic; în cazul în care dispunem numai
de o astfel de faina, se recomanda amestecarea cu o faina mai slaba sau cu amidon.

La sfarsitul framantarii, aluatul are temperatura de 30 - 37oC și o umiditate de circa 20 - 22%, în

functie de aportul de apa pe care l-au adus materiile utilizate.

 Odihna aluatului

Se recomanda să se desfasoare pe o perioada de cel putin 24 ore. În aceasta perioada au loc o

serie de procese ce influenteaza favorabil structura aluatului și prin aceasta calitatea produsului.

Pentru odihna aluatul framantat este rasturnat în carucioare mobile și depozitat în camere
speciale, în care temperatura este de circa 10oC, dar nu depaseste 25oC. Pe suprafata aluatului se
presara un strat subtire de faina pentru a evita formarea cojii.

O importanta imbunatatire a aluatului se obtine prin prelungirea duratei de odihna a aluatului,

intre 10 și 30 zile, la temperatura optima de 10 - 12 oC. Se influenteaza astfel mentinerea vreme
indelungata a prospetimii, se amelioreaza structura și aroma produsului finit.

Un alt mijloc de ameliorare a aromei îl reprezinta aplicarea metodei de preparare a aluatului în

doua faze, utilizand efectul transformarilor biochimice și microbiologice ce se produc. în acest
scop o parte din faina și din cantitatea de sirop se amesteca cu toata cantitatea de apa pregatindu-
se un aluat. Acesta este lasat să fermenteze mai multe ore pentru a avea loc transformarile ale
6
caror produsi de descompunere dau aroma produselor. Dupa aceasta faza, prepararea aluatului se
desfasoara dupa tehnologia obisnuita.

Intrucat pastrarea indelungata a aluatului necesita un spatiu de pastrare foarte mare, pentru
maturizarea aluatului se adauga substante chimice cum ar fi metabisulfitul, pirofosfatul și altele.
Ele imbunatatesc intr-un timp scurt structura aluatului și a produsului finit, insa nu au acelasi
efect și asupra aromei produsului.

În timpul odihnei are loc și reducerea umiditatii aluatului cu circa 2%, în final ajungand la circa
18 - 20%. Pierderea de umiditate este mai intensa la aluaturile mai umede și creste prin
prelungirea maturizarii. Aceste pierderi sunt datorate evaporarii apei din aluat. Pentru reducerea
lor se recomanda pe langa presararea aluatului cu un strat subtire de faina și acoperirea cuvelor
cu o panza.

 Prelucrarea aluatului de turta dulce

În aceasta faza se urmareste imbunatatirea proprietatilor tehnologice ale aluatului, respectiv a

structurii și plasticitatii lui prin

- valtuire

- modelare sub forma de foaie

- modelarea la dimensiunile și în formatul pe care trebuie să-l aiba produsul finit.

Imbunatatirea structurii aluatului se face prin mai multe solutii tehnologice, cum ar fi: valtuirea
repetata, reframantarea indelungata a aluatului și ghilotinarea lui. Din acestea se aplica una sau
mai multe solutii succesiv.

Prelucrarea aluatului favorizeaza imbunatatirea plasticitatii și contribuie la realizarea unei

structuri fine, omogene și stratificate în sectiune, iar culoarea lui se amelioreaza (se albeste) în
urma inglobarii de aer în masa.

Daca odihna aluatului se realizeaza în bune conditii, operatiile de prelucrare enuntate mai sus se
realizeaza mai usor, durata și intensitatea lor reducandu-se. Pentru aluaturile insuficient
maturizate este necesara o prelucrare energica și de mai lunga durata.

 Valtuirea aluatului de turta dulce

Este cea mai raspandita solutie de prelucrare. Pentru a se obtine un bun efect de prelucrare
aluatul se trece de 6 - 7 ori printr-un valt, cu precizarea ca la primele 4 - 6 valtuiri aluatul se
intoarce de fiecare data cu 90oC, pentru a se actiona asupra lui din toate directiile. în urma
prelucrarii, banda de aluat rezultata trebuie să aiba grosimea de 8 - 10 mm.

Temperatura cea mai indicata pentru valtuirea aluatului este cea de 22 - 25oC. Pentru a creste
temperatura aluatului de la 10 - 15oC cat are aluatul la sfarsitul perioadei de odihna pana la

7
nivelul recomandat pentru valtuire aluatul se aduce intr-o sala cu temperatura mai ridicata și se
tine cateva ore. Nerespectarea temperaturii optime de valtuire influenteaza defavorabil calitatea.

Astfel: valtuirea unui aluat rece (de ex. cu temperatura de 10 - 15 oC) se face mai greu, el este mai
putin elastic, are tendinta de a se lipi mai usor, iar la modelare și coacere se deformeaza;

- aluatul prea cald (de ex. la temperatura de 30 - 35oC) se prelucreaza cu usurinta, foile au
plasticitate ridicata, dar se deformeaza la modelare și coacere.

Pentru a se realiza o buna omogenitate a aluatului în intreaga lui masa, fara a ramane pronuntate
zonele care au rezultat prin stratificare în faza de laminare, trebuie evitata presararea aluatului cu
faina. Aceasta se va face numai pentru a micsora efectul de lipire a aluatului.

 Modelarea aluatului de turta dulce

Are scopul de a da forma definitiva a viitoarelor produse. Se folosesc urmatoarele metode de

modelare:

- modelarea prin stantarea foii de aluat - în acest scop se utilizeaza o stanta speciala, care face
decuparea aluatului fara a lasa interspatii de aluat care să trebuiasca separate de bucatile de aluat
modelat; mai intai în plan longitudinal, cu ajutorul unor cutite rotative și apoi transversal, prin
cutite ghilotina;

- modelarea aluatului prin trefilare sau spritare, caz în care aluatul este impins printr-o matrita
care-l modeleaza, dupa care cu ajutorul unui cutit se face decuparea la lungimea necesara;

- modelare prin presarea aluatului în matrite rotative.

- modelare manuala - cu ajutorul unuia sau mai multor cutite cu care prin taiere se da forma
dorita a bucatilor.

Aluatul modelat, în cazul în care se coace în cuptoare cu vatra fixa, se aseaza pe tavi. Aluatul
trebuie să fie asezat pe tava cat mai uniform, respectandu-se interspatiile necesare.

 Coacerea și racirea aluatului de turta dulce

Coacerea aluatului de turta dulce se face mai lent datorita urmatoarelor cauze:

- grosimea aluatului pentru turta dulce este mai mare: 10 - 15 mm;

- pentru afanarea aluatului se utilizeaza carbonat de amoniu care actioneaza intens în timpul
coacerii și afaneaza puternic aluatul în aceasta faza; pentru ca efectul lui să fie cat mai bun se
cere ca aluatul să fie supus unei coaceri lente care să intarzie formarea cojii și deci să permita
sporirea volumului produsului prin afanare.

8
Temperatura camerei de coacere pentru fabricarea turtei dulci este indicat să fie cuprinsa intre
150 – 180oC. Nivelul optim al temperaturii de coacere este conditionat de grosimea bucatilor de
aluat și de continutul în zaharuri. O data cu cresterea grosimii aluatului și a continutului în
zaharuri, temperatura de coacere trebuie și ea redusa corespunzator. Utilizarea unor temperaturi
de coacere mai ridicate provoaca o brunificare prea rapida, ca urmare a caramelizarii zaharurilor,
fara ca nivelul de culoare să fie corelat cu gradul de coacere.

Durata coacerii variaza intre 10 și 14 minute și este influentata de temperatura din camera de
coacere, grosimea bucatii de aluat și de compozitia lui.

Coacerea turtei dulci se realizeaza în cuptoare cu vatra fixa, de mica capacitate, specifice
sectiilor de patiserie, dar se pot folosi și cuptoare continue, cu coacerea aluatului pe banda.

La scoaterea din cuptor bucatile de turta dulce sunt inca fragile, ceea ce le face usor deformabile.
Pentru a se evita degradarea lor este indicat ca manipularea lor în stare calda să se faca cu multa
grija. Dupa ce s-au preracit – ceea ce se realizeaza în circa 10 minute de la scoaterea din cuptor –
produsele capata o rezistenta suficienta și se pot scoate de pe tavi mai usor, iar manipularea lor în
continuare nu mai ridica probleme speciale.

Pentru racirea definitiva, care dureaza 24 ore, produsele se introduc în lazi, dupa care, în functie
de organizarea productiei, sunt trecute la fazele tehnologice de finisare.

Finisarea turtei dulci

Operatia de finisare depinde de grupa de sortiment, fiind specifica pentru turta dulce
simpla, umpluta și glazurata. Toate sortimentele de turta dulce se livreaza ambalate.

9
Variantă tehnologică de fabricaţie

10
CARACTERISTICI DE CALITATE ALE TURTEI DULCI
11
Ce textura ar trebui să fie turta dulce?

Pentru a verifica calitatea turtei dulce în primul rând, textura prăjiturii trebuie să fie destul de
crocantă de-a lungul exteriorului, cu un interior semi-moale, asemănător unei prăjituri și, ca toate
prăjiturile decupate „perfect”, trebuie neapărat să-și păstreze forma când sunt coapte.

Cum ai descrie gustul turtei dulce?

Turta dulce este o gustare clasica, care este deosebit de populara în perioada sărbătorilor. Poate fi
prezentata într-o varietate de forme, de la prăjituri, la case până la omuleti. Indiferent de aspectul
său, gustul este întotdeauna plăcut dulce, cu o tenta ușoară, piperată.

Ce culoare ar trebui să fie turta dulce?

Frumoasa culoare aurie a turtei dulci este minunată de la sine, dar atunci când este folosită în
combinație cu turte dulce de diferite culori, puteți crea efecte uimitoare. Anumite culori
completează perfect nuanțele naturale aurii ale turtei dulce – roșul și galbenul funcționează
deosebit de bine, la fel și roșul și verdele.

Cum ai descrie mirosul de turtă dulce?

A ce miroase turta dulce? Turta dulce are un miros unic care seamănă cu aroma prăjiților din
turtă dulce. Este un amestec de melasă dulce, ușor amară, miere, zahăr și condimente calde
precum scorțișoară, cuișoare, nucșoară și, bineînțeles, ghimbir.

12
 AMBALAREA ȘI ETICHETAREA TURTEI DULCI

Importanţa ambalajului, considerat parte integrantă a unui sistem, este evidenţiată de principalele
funcţii pe care ambalajul trebuie să le îndeplinească. Acestea sunt: conservarea şi protecţia
produselor, manipulare, transport, depozitare, informarea şi promovarea produselor.

Ambalajul facilitează manevrarea produsului prin forma să, volumul, greutatea, prezența unor
orificii în scopul prinderii sale cu mâna sau cu un utilaj. Trebuie să asigure o securitate maximă
pentru operatori, garantând în același timp o bună stabilitate a încărcăturii.

Ce tip de ambalaj este folosit pentru turta dulce?

➢ Cea mai comună alegere de mediu de ambalare este plasticul sau filmul metalic

➢ Oferă protecția și conservarea necesare, rezistența la grăsimi, rezistența fizică,

prelucrabilitatea și imprimabilitatea.

Cum sunt ambalate produsele de panificație?

Materialul principal pentru ambalarea produselor de panificație ar trebui să fie un film metalic,
deoarece acest tip de material face o treabă fantastică prind căldura și umezeala chiar și după
perioade lungi. În plus, aceste folii sunt ușor de imprimat, ceea ce le face perfecte pentru
produsele de panificație.

Produsele de panificaţie, într-o piaţă cu tot mai mulţi jucători, depind în mare măsură de ambalaj
pentru a comunica informaţii şi pentru a încuraja decizia de cumpărare. Un număr tot mai mare
de produse de gen sunt achiziţionate – atât în supermarketuri cât şi în magazinele mici - fără
ajutorul unui angajat, fapt ce sporeşte semnificativ importanţa impactului ambalajului.
Ambalajele bine concepute oferă un instrument de promovare pentru producător dar şi un
instrument util pentru client. Acest aspect poate duce la o altă formă de diferenţiere a produselor
dar şi de creştere a brand awarness-ului.

Norme privind etichetarea alimentelor

13
Informațiile trebuie:

 să fie exacte

 să fie vizibile și ușor de înțeles

 să nu inducă în eroare

 să nu poată fi șterse

Informații obligatorii pentru produsele alimentare preambalate

Ce tip de informații trebuie să menționați?

 denumirea alimentului

 lista ingredientelor (inclusiv orice aditivi)

 informații privind alergenii

 cantitatea anumitor ingrediente

 marcarea datei (a se consuma de preferință înainte de/până la)

 țara de origine, dacă este necesară pentru claritate (de exemplu: produsele care afișează
pe ambalaj drapelul țării sau repere geografice celebre)

 numele și adresa operatorului din sectorul alimentar stabilit în UE sau a importatorului

 cantitatea netă

 condițiile speciale de păstrare și/sau condițiile de utilizare

 instrucțiunile de utilizare, dacă este necesar

 nivelul alcoolului pentru băuturi (dacă este mai mare de 1,2 %)

 declarația nutrițională

În temeiul legislației europene și/sau naționale, s-ar putea impune ca unele produse alimentare să
fie însoțite de avertismente specifice referitoare, de exemplu, la ingredientele al căror consum nu
este recomandat la copii (cum ar fi cafeina).

Lista ingredientelor
Lista trebuie să fie precedată de un titlu care să includă cuvântul „ingrediente" și să enumere
toate ingredientele produsului alimentar:

14
  în ordinea descrescătoare a greutății

 desemnate prin denumirea lor legală

Informații privind alergenii

Alergenii prezenți trebuie să fie evidențiați în lista ingredientelor, de exemplu prin utilizarea unui
font special, a unei litere cu o dimensiune diferită sau a unui fond de altă culoare.

În cazul în care nu există o listă a ingredientelor, prezența alergenilor trebuie indicată cu ajutorul
cuvântului „conține" urmat de numele alergenului.

Etichetarea

Informațiile obligatorii trebuie să fie tipărite cu un font având o înălțime minimă a literei x de 1,2
milimetri. Dacă cea mai mare suprafață a ambalajului este mai mică de 80 cm², înălțimea literei x
trebuie să fie de minimum 0,9 mm.

Pentru o suprafață de ambalare mai mică de 10 cm², trebuie să includeți:

 denumirea alimentului

 orice substanțe sau produse care provoacă alergii sau intoleranțe, utilizate în timpul
fabricării sau preparării și prezente în produsul finit

 cantitatea netă de produs alimentar

 mențiunile „a se consuma de preferință înainte de" sau „a se utiliza până la data de"

CONDIȚII DE PĂSTRARE A TURTEI DULCI

Turta dulce pote fi păstrata doar la temperatura camerei timp de 1 până la 2 săptămâni. Le puteți
pune într-o cutie mare de depozitare cu capac pentru a le proteja de umiditate.

15
Cât se va păstra turta dulce?

Cât durează turta dulce? Turta dulce coapta se va pastra 5 zile intr-un recipient ermetic. Dacă
este umed sau este prezentă umiditate, turta dulce se va înmuia.

Este relativ ușor să depozitezi prăjiturile din turtă dulce și oamenii din turtă dulce decorate.
Puneți fursecurile într-un borcan acoperit sau într-o formă acoperită sau înfășurați în plastic sau
folie și păstrați-le într-un loc răcoros și uscat. Oamenii turtă dulce au nevoie de un spațiu mai
mare și de o împachetare mai atentă din cauza membrelor lor. Dacă nu aveți un borcan sau o
cutie suficient de mare, faceți un cort din folie de aluminiu. Asigurați-vă că folia nu atinge
vârfurile, astfel încât decorațiunile să rămână intacte. Fursecurile și turta dulce vor rămâne moi
mult timp dacă sunt depozitate corect.

16
 BIBLIOGRAFIE

Storing Gingerbread Cookies and Houses Properly (thespruceeats.com)

Mini Gingerbread House - Easy Recipe - Free Template (sweetlycakes.com)

Tehnologia Fabricarii Turtei Dulci (dokumen.tips)

Functiile Ambalajului | PDF (scribd.com)

Structural Analysis of Gingerbread (ubc.ca)

The Perfect Gingerbread Cookie – Sweetapolita™

How to colour gingerbread: a simple guide (foodheavenmag.com)

gingerbread flavor (thegoodscentscompany.com)

Cine a inventat turta dulce. Povestea desertului care a devenit simbol al Craciunului în intreaga lume
(urban.ro)

17