ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ

ANUL I – A.M.G.

APARATUL CARDIO – VASCULAR – ANATOMIE

Este format din:
- Inimă şi vase de sânge
- Sistem limfatic: vase limfatice şi ganglioni limfatici
INIMA:
- Organ musculo-cavitar cu rol de pompă
- Aşezată în cutia toracică între cei 2 plămâni cu vârful spre stânga
Configuraţia externă:
- Alcătuită din 3 straturi:
1. Endocard (stratul intern) – înveleşte toate cavităţiile inimii
2. Miocard (stratul mijlociu) – muşchiul inimii
3. Epicard (stratul extern) – membrană subţire de acoperire
Configuraţia internă:
INIMA – prezintă 4 camere (tetracamerală)
 2 atrii: separate printr-un perete interatrial
 2 ventriculi: separate printr-un perete interventricular
Atriul comunică cu ventriculul prin orificiile atrio-ventriculare prevăzute cu valvule
ce se deschid spre ventricule:
Stâng – bicuspidă Drept – tricuspidă
Partea dreaptă a inimii nu comunică cu partea stângă a inimii
Atriile se caracterizează prin:
- Mai mici decât ventriculele
- În atrii se deschid venele
În A.S. – se deschid venele pulmonare
– orificiul atrio-ventricular stâng (valvula bicuspidă)
În A.D. – se deschid venele cave (superioară şi inferioară)
– orificiul atrio-ventricular drept (valvula tricuspidă)
Ventriculii se caracterizează prin:
- Mai mari decât atriile
- În ventriculi se deschid artere
În V.S. – se deschide artera aortă
– prezintă valvule aortice (cuib de rândunică)
În V.D. – se deschide artera pulmonară
– prezintă valvule pulmonare (cuib de rândunică)

1
ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ
ANUL I – A.M.G.

VASELE DE SÂNGE:
a. ARTERELE – duc sângele de la inimă la ţesuturi
– se deschid la nivelul ventriculilor
– prezintă punct de plecare dublu:
o V.S. – pentru artera aortă
o V.D. – pentru artera pulmonară
– cele mai importante sunt:
o Artera aortă pleacă din V.S. , se curbează formând cârja
aortică
o Artera pulmonară pleacă din V.D. – conduce sângele la
plămâni
b. CAPILARELE – cele mai mici vase de sânge
– fac legătura dintre artere şi vene
– permit schimbul de substanţe dintre sânge şi ţesuturi
c. VENELE – prin ele, sângele se întoarce la inimă
– se deschid la nivelul atriilor
– cele mai importante sunt:
o Venele cave – se deschid în A.D.
o Venele pulmonare – se deschid în a.s. şi aduc sânge de la
plămâni
SISTEMUL LIMFATIC:
- CAPILARE LIMFATICE
- Trunchiuri colectoare limfatice
- Ganglioni limfatici
Limfa – lichid ce conţine limfocite.
Ganglionii limfatici:
- Produc: limfocite, anticorpi şi enzime
- Rol de apărare
- Opresc substanţele străine din corp
- Barieră pentru infecţii
- Opresc celulele canceroase

2
ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ
ANUL I – A.M.G

APARATUL CARDIO – VASCULAR – FIZIOLOGIE

Proprietăţiile fiziologice ale miocardului:

a. Excitabilitatea – este o funcţie a membranei fibrelor musculare miocardice şi este
condiţionată de polarizarea electrică a membranei.
b. Automatismul cardiac – proprietatea inimii de a-şi continua activitatea în condiţii
fiziologice şi în afara organismului. Suportul morphologic al automatismului este
sistemul excitoconductor al inimii sau ţesutul nodal.
c. Conductibilitatea miocardului – asigură răspândirea excitaţiilor în întreaga masă
a acestuia
d. Contractibilitatea – proprietatea miocardului de a se contracta
e. Tonicitatea – starea de semiconstrucţie a muşchiului cardiac, care se menţine şi în
diastolă
Activitatea inimii – este ritmică şi involuntară
– se desfăşuară în trei timpi – revoluţia cardiacă (ciclul cardiac)
a. Sistola atrială – contracţia celor două atrii (pereţii atriilor se contractă,
sângele este împins în ventricule, în acest timp ventriculele
sunt relaxate)
b. Sistola ventriculară – contracţia celor două ventricule (peretele atriilor se
relaxează, pereţii ventriculelor se contractă, sângele
fiind împins în aortă şi artera pulmonară)
c. Diastola generală – repausul atriilor şi a ventriculelor (sângele din vene curge
în atrii)
Ritmul cardiac – numărul de contracţii ale muşchiului cardiac pe minut (60 – 70/min.)
Pulsul – şocul transmis în artere de contracţia ventriculelor

3
ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ
ANUL I – A.M.G
Circulaţia sângelui
Sângele este transportat în organism de la inimă la organe şi de la organe la
inimă.
Acest transport este realizat prin două tipuri de circulaţii: marea circulaţie şi mica
circulaţie.
- Mica circulaţie (circulaţia pulmonară) – ventriculul drept împinge în artera pulmonară
sânge venos (încărcat cu CO2). Ajuns la plămâni, sângele lasă CO2, fixează O2 în
hematoglobina din hematii, formând oxihemoglobina. Venele pulmonare aduc sângele
în atriul stâng , de unde, prin sistola atrială, trece în ventriculul stâng (11 secunde).
Mica circulaţie: inimă – plămâni
Vd – arteră pulmonară – PLĂMÂNI – vene pulmonare - As
- Marea circulaţie – ventriculul stâng, prin sistola ventriculară, împinge sângele în artera
aortă şi ramificaţiile acesteia. La nivelul organelor, prin intermediul capilarelor,
sângele lasă O2 şi primeşte CO2 formând carbohemoglobina. Venele cave, inf. şi sup.
dirijează sângele venos spre atriul drept.
Marea circulaţie: inimă – ţesuturi
Vs – artera aortă – ŢESUTURI – vene cave – Ad
În cursul marii circulaţii, sângele elimină substanţele nefolositoare,
conducându-le la rinichi.
Alături de sistemul circulator sangvin, în corp este întâlnită şi o reţea de vase ce
constituie sistemul circulator limfatic.
Sistemul limfatic este alcătuit din vase limfatice şi ganglioni limfatici.
Circulaţia limfei se face de la periferie spre centru şi spre deosebire de sânge
limfa nu mai revine la locul de plecare.