1.

Legalitatea unui act administrativ înseamnă:

a. conformitatea sa cu dispoziţiile legii stricto-sensu, nu şi cu alte acte normative;
b. conformitatea sa exclusivă cu dispoziţiile actelor administrative emise de organele ierarhic
superioare;
c. conformitatea sa cu dispoziţiile constituţionale, legale şi ale celorlalte acte juridice cu forţă
juridică superioară;
d. validarea actului în cauză de către Parlament, prin lege.

2. Inoportunitatea emiterii unui act administrativ:

a. constituie un motiv de anulare a actului, nu şi de revocare a acestuia de către emitent;
b. duce la suspendarea de drept a actului administrativ, din momentul formulării reclamaţiei
administrative de către persoana vătămată de dispoziţiile acestuia;
c. nu poate avea drept consecinţă invalidarea actului administrativ, întrucât oportunitatea nu
reprezintă o cerinţă imperativă, ci o recomandare;
d. afectează validitatea actului administrativ.

3. Intrarea în vigoare a unui act administrativ normativ:

a. este condiţionată de publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României;

b. este precedată, în mod obligatoriu, de afişarea acestuia la sediul emitentului;
c. operează doar după validarea actului în cauză de către Parlament;
d. este condiţionată de aducerea acestuia la cunoştinţă publică.

4. Actele administrative încep să producă efecte juridice:

a. de la momentul publicării;
b. pentru emitent din momentul emiterii, iar pentru celelalte subiecte de drept din momentul
aducerii actului la cunoştinţă, în funcţie de natura actului;
c. de la momentul comunicării acestuia către subiectele de drept interesate;
d. din momentul emiterii.

5. Actele administrative cu caracter individual:

a. trebuie întotdeauna comunicate subiectelor de drept vizate;
b. trebuie întotdeauna publicate;
c. sunt aduse la cunoştinţă publică;
d. ca regulă, sunt supuse regulii comunicării subiectelor de drept vizate.

6. Avizul conform:
a. reprezintă o specie a actului administrativ individual;
b. produce întotdeauna efecte juridice;
c. face parte din categoria operaţiunilor administrative;
d. poate forma obiectul unei acţiuni în faţa instanţei de contencios administrativ, înainte de
emiterea actelor pe care le fundamentează.

7. În lipsa cvorumului cerut de lege, organul administrativ colegial:

a. poate adopta acte juridice, sub condiţia întrunirii unei majorităţi la vot de cel puţin 2/3
din numărul celor prezenţi;
b. nu îşi poate desfăşura activitatea, în cadrul şedinţei în cauză;
c. poate adopta numai acte administrative individuale, nu şi acte administrative normative;
d. se dizolvă.
 8. Majoritatea calificată cerută pentru votarea (adoptarea) unui act de către un organ
colegial:
a. este întotdeauna de 2/3 din numărul celor prezenţi;
b. este mai mare decât majoritatea absolută;
c. este de jumătate plus unu din numărul celor prezenţi;
d. este de jumătate plus unu din numărul total al membrilor organului colegial.

9. Prezumţia de legalitate a actului administrativ:

a. este o prezumţie jures et de jure;
b. este o prezumţie juris tantum
c. nu operează în cazul actelor administrative individuale;
d. operează numai în cazul anumitor acte administrative expres prevăzute de lege.

10. Ieşirea din vigoare a unui act administrativ poate fi rezultatul:

a. nepublicării sau necomunicării acestuia;
b. suspendării acestuia;
c. neexecutării materiale a acestuia;
d. retractării de către emitent.