Pe cit cel ce-o face este degradat. Cela ce in umbra pe vrsimas omoard. Dumnezeu gi omul insultind, coboard. Para ucigasul! Voi inmormantati Pe acest om mare gi onoare-i dati!” Ucigasul piete. $i cu pompa mare Batori primeste santa morméntare. 124 CUPRINS Muma lui $tefan cel Mare Preda Buzescu .... Doamna lui Neagu - Cupa lui Stefan. Minia tui Stefan ‘Aprodul Purice Consitiul secret Cex dep urd nape i Mis = Mare “i Calugienii Ferentarul Fata de la Cozia.. Un ostag romfn inchis. peste ‘Duntre Mircea la bataie Mihai scipénd st By Mircea cel Mare gi solii.. 125Mihai revenind de la Duntire Domnul Mavrogheni Han-titar Rossandra Balad Baia Codru Cosminului Stefan la moarte ‘Dumbrava rosie Maria Putoaica . Dragomir sau cetatea iui Radu Negu ‘Muma lui Mihai. Cantece din exil Proscrisul Invocatie La Constantin Negri Mihai in Transitvania Intoarcerea lui Mihai Miron Costin Laromani .. Milai gi ctl Tepes si soli. ‘Ana-doamna Sin-Petru Moldavii la Marienburg Soli lui Tepes la Mohamet Domnul Tonagcu . Voricul Dumitru Mihaila Vidin La Unire Siretul 126 Glubavii Clejani < Mustafa-pasa Butalia pe gheara Moartea lui Mihai Viteazul’ | Visul lui $tefan cel Mare Movila lui Ritzvan Petru Rareg : Bamoschi-domnul Mibai gi ueigitorul 127 10 1 117 22120 121 2122 £123MIHAILA PADURARUL ‘Mihai perduse lupta. El umbla ratacit, $i omul, gi natura acum l-au parasit. E noapte, Vestmintele-i sunt ude. = "Bine-ai venit, streine!... {ntr-0 coliba mica la zece pagi fl duce. El intr; la Iumind 2Areste-o fat dulce. Copila fi surdde ca cele dint flori Ce-anunt primavara la tristiicAlator Parintele ei vine si amandoi vegheaz 4 aibi multumire acel ce-I ospateazs. = "Tu esti Mihai Viteazul!... Eu ungur, tu roman, Dar mu ai nici o team’ fi zice-acest batran, Cici ospitalitatea in ceruri enascutt ind ura intre oameni era necunoscutd. Ea igi deschide sémul la toti citi o dorese; Altminterea, ar perde caracteru-i ceresc Sub simplele vestminte s-ascunde céteodat O inima de ur i de tridéri curata. Precum sub manta d-aur a omului bogat S-ascunde céte-un suflet de patimi degradat. ‘Agadar, nu te teme! Nu te-ndoi de mine! Ca sufletui si lutu-t in pace s& s-aline!” Tar tingra copil& cu buze de rubin, Eroului la mast tuma in eupa vin. Un plins de tinerefe pe fata lui straluce $i ctede inca-o dats c& viata este dulce. 26 COzIA 1 Noaptea trece lind. Stelele voioase Scuturd in aer coamele-auroase. Dar pe lungul apei, pe costs intins, Miriade focuri ungurii-au aprins. Ei cu fericire somnul dulce cat Si de line vise, sufletul imbata. Mai depart caii necheaza duios; Coda dupai codru sun zgomotos. Dar sub cortu-i mandru, regele maghiar Cheam& cavaleri gi le zice-amar: ~"Méine domnul Mircea la bataie vine, Curae sale cete de tilhari ca sine! Este timp s-aducem la indeplinire Prin o nous lupt8 planul de maire, Plan pe care regii marelui popor ‘Acnitiritcu viata, cu sngele lor. Pani unde Istrul sf arunct-n mare Totul st se plece armelor maghiare!" 0 Domnul cheami capii gle zice-ndatt ind frumoasa-i coamd soarele ne-aratd: ~"Azi tiranul frei e erestin popor ‘$i d-aceea-mi pare mai spaimantitor! Sub vorbirierestne, pline d-omenie, El ascunde nous lanturi de robie! Nu c&tati ce nume, ce eredinté are Cela ce va surpa sinta neatimare! Citi strtini va calcd pe acest plimént, 27Voitori de bine vous nu vi sunt. Orice-ar fi streinul ce va calct-n tard, Sub urgia voastrd trebuie 58 piard! Oamenii se pleaca la apasttor, Cand le putrezesteinimile lor. Dar un nobil popol piere cu méndrie $i cAt vietuieste, liber va si fie! ‘Tari au stat strabunii pentru-acest pimént, ‘Sa urmam in fapta cei ce nu mai sunt! Cum au fost ptrinti, fii n-or fi oare? Pirul nu coboard dintr-o dulce floare. Unde roza moare, rozele-nfloresc, Pe eroici urme, eroi stralucesc! Or ‘Acrul risunt... Muntele rispunde; Geme pretutindeni prin strémtori profunde. ‘Arme, coifuri, zale varsé raze pline Ce prin nori pulberii rispéndese lumine; Astfel cdnd dumbrava se incinge-n foc, Printre firm, in aer, flacdirele-i joc. Vv Regele igi perde marea lui armie $i prin fuga, singur, seapa de robie. Dape lupta, Mircea si cu-a lui ostime ‘alts monastire la Sénta Treime. 28 CORNUL LUI SAS I Inceteaza, tart dulce si iubits, ‘A spera mai bund, mai frumoas-ursita, Pe cat timp in viata mu vei cauta, Jn trae Iupte, fercirea tal Lanu-neinge numai brate nearmate, Slabe de robie gi de lagetate. Dar a ta ursita, 0, patria mea, A peri-n uitare, scrist nu erea! Misia-ti in lume fuse glorioas, Pentru ce pleci capul, tara mea frumoast? Este ined timpul; moartea n-a coprins Tot sufletu-tinobil de durere sts. {na vietei carte, zile de putere Poti st afli inca, tard de durere! ‘Scaldi al thu suflet in al vietei foc, Intre popoli liberi is-t- mitretul loc! 1 Ostile potone pe Cornu! lui Sas, Cu trufie mare tabarand, au mas, D-acolo Potoski dommului da stire: "Noi avem pe fard drept de mostenire, (Asia prin morn veilor ev ‘noi suntem la noi!” pe ‘ingamfat de fala Si-n pliceri molateci inima-si ingala. Asfel serie leahul; dar acest popor Nu plecase ined inima sub dor. Dominul se ridict cu a lui ostime Si, lovind, zdrobeste osile streine. 29‘Armia polond lauri-au perdut. Unii legi s-arunct i se-neacdhn Prat Alt seap prin fuga g-alfii prin robie, ase mii, in lupta, din poloni picars; Pe Potoski-I duce coperit de fiard. CAPITANUL DE VANATORI ‘Lautari cénta, hora se-nvirteste ‘Si un cal in spume d-odats s-opreste. = "Pace vous, oaspeti cu genele albe, Mume tinerele cu aure salbe! Bund ziua, vous, juni dinuitor, Vout, copilite,tineri criniori! Ojti nenumsrate tara ne robeste Sipe unde trece campul innegreste. Soarele e galben, nori- invelese, Raturile albe in singe rosesc. ‘Cum subt o secure cade-o dumbravioars, Floarea tari noastre sub fier se doboars, Daca e vreunul ce simte-ntre voi, Vie a combate §-2 muri cu noi!" Soarele in abur ca un foc rogeste Lautarii cnt, hora se-nvdrteste: = "Peste zece Sute cXpitan sunt eu Sica zece sute bate peptul meu. Ceata mea frumoass, agert, ugoara 30 $i pe cai in spume ce ca vintul zboars. Tar voinicii nostri se chem vinatori, ‘Au linci veninoase, iar la suflet flor.” Lumea-| incongioara, ziua se sfirgeste LLAutarii cinta, hora se-nvarteste: - "Viafa in sclavie este 0 povard, Tama nesfargit fra primavard, {Inst tara noastré mu € scrist-n cer Printre cele sclave ce prin veacuri per. CCéci romanul inca gtie a se bate ‘Si iste viata firs liberate, Astfel'o pidure cdnd s-a vegtejit, Pasirea suspint, cheam’-al ei sfirgit." [Nu stiu capitanul daca-a asteptat, aplecat. MARIOARA = "Dragul dulce-al vietii mele La oaste s-a dus, i de-atuncea, soare, stele, foate au apus! Mina mea I-a lui plecare Calu-i a-nfranat intro dulce sArutare fnima mi-a dat." Astfol cnt Marioara Dup-al ei iubit, i pe fat Mcrimioara lee anflorit 31‘Insa iat c& sos Mindral f ance $iin noaptea ce domneyte pune al sau dor. - in cémpia singeroast Fran artes hot ; i Ja tine-a mea frumoas’, aa e-am burt. Aci, vezi tu, , dulce nume, Inger ce iubesc! Fara tine-n asta lume ‘Nu pot si triesc”, ~"Ce zici tu, 0, neferice, Mina! met uit sadar eu mu-t voi zice: Bine ai venit! Dar de nu poti firs mine In lume-a trai, La bitaie eu cu tine, Hide, voi veni!" ‘Amindoi pe cai s-arunca i prin noapte zbor, i treedind prin verde-a lunct it cu. amor: 5 "Dacé nu poti fri mine lume-a trai, Pentru tar’, etieu tine Dulee voi mt 32 SORAANA De ciind a ucis prin sire Pacel bun Cantacuzin, Doamna Ghica-n monastire ‘Se ascunde cu-al ei chin. = "Sora Ana, Anioar’! ‘SA nu-ti vaza fata ta! Gelozia ci omoar’ Tot ce-o poate supara. Chipul tiu e rupt din soare; ‘Sanul tau din eriniori, Piiru-ti din a serii boare; Buzele-ti din foe de zori. chii i-ai ripit din mare, Sufletu-fie smuls din vant; Dela flori ata suflare; Gaindu-ti de la dubul sine!" Sora nu da ascultare ‘Yorbelor ce i s-a zis, Tnaintea doamnei pare Ca un fraged, dulce vis. ~ "Spuneti, maici fermecatoare, Far fric8 de pticat, Pruncul meu eu cosicioare, Cine mi I-a deocheat?” Sora Ana cea plavie? Sora Ana negresit!. 33