: MISCAREA Intrebari realizate de Asistent Univ. Dr. Joan Bulescu si Asistent Univ. Dr. Octavian Munteanu COMPLEMENT SIMPLU 1. Care dintre urmitoarele sunt oase lungi: frontal parietal fibula scapula occipital BOOm> 2. Care dintre urmatoarele oase ale craniului sunt nepereche: Lacrimal Nazal Palatin Maxilar Etmoid mDOD> 3. Cate oase carpiene participa la formarea scheletului mAinii: AS B.7 Cc. 8 Do E. 14 4, Articulafia dintre oasele gambei si picior constituie o parghie: A. De ordinul I B. De ordinul II C. De ordinul IIT D. De ordinul IV E. De ordinul V 5. Despre sinartgroze sunt adevarate urmatoarele afirmatii Sunt articulatii mobile Sunt articulatii sinoviale Poseda eavitate articular’ In acest tip de articulafii se execut migcari foarte ample Dupa tipul jesutului care se interpune intre cele doua oase articulare pot fi sincondroze sau sinostoze mOOR>6. Este muschi din loja anterioara a coapsei: . Biceps femural Biceps brachial C. Semitendinos D. Semimembranos E, Croitor o> 7. Potentialul de actiune se propaga in lungul fibrei musculare cu o vitezA de: 10 m/s 20 m/s 30 m/s 100 m/s 300 m/s moow> 8. Sarcomerul este unitatea morfofunctionala a miofibrilei si este cuprins intre: Doua membrane Z ‘Doua benzi H Doua benzi A Doua benzi I Trei membrane Z moap> 9. Randamentul contractiei masei musculare este de: A. 30% 40% 50% 60% E, 70% poe 10. Referitor de muschiul subclavicular sunt adevirate: ‘A. Face parte din mugchii spatelui B. Este situat in spafiile intercostale C. Face parte din muschii um&rului D. Face parte din muschii antero-laterali ai toracelui E. Face parte din muschii membrului superior 11. Articulatiile dintre corpurile vertebrale sunt: A. Sinostoze B. Sincondroze C. Sindesmoze D. Amfiartroze E. Artrodii 6512. Scheletul piciorului este format din: 7 oase 14 oase 26 de oase 27 de oase 29 de oase roOB> 13. Despre rotuli este adevarat cA: Este un os triunghiular cu baza in jos Fafa sa posterioard se articuleaza cu epifiza proximala a femurului Fafa sa posterioara se articuleaza cu epifiza distalé a femurului Fata sa posterioard se articuleaza cu epifiza proximaliia tibiei Fafa sa posterioara se articuleaza cu epifiza distalé a femurului si cu epifiza proximalé a tibiei mpoeD> 14, Urmatoarele oase se dezvolti prin osificare endoconjunctiva: Oasele scurte Oasele bazei craniului Oasele bolfii cutiei craniene Oasele membrelor Toate afirmafiile sunt false FooD> 15. Oasele care participa la formarea neurocraniului sunt: A. Parietale B, Temporal C. Etmoid D. Sfenoid E, Toate afirmafiile sunt adevarate 16, Despre osul sacru nu este adeviirat: Este un os medial Este un os nepereche Are forma triunghiulara Inferior se articuleaz& cu baza coccisului Lateral se articuleaz& cu oasele coxale moom> 17. Excitabilitatea fibrei musculare nu se datoreaza: Permeabilitatii selective Conductanfei unice Polarizarii electrice Extensibilitatii Pompelor ionice A. B. G D. EB.18. Aponevroza lombara este situatd: e fafa posterioard a trunchiului . Pe fata anterioara a trunchiului Pe fata posterioard a gétului . Pe fafa anterioard a gétului . Pe fafa posterioara a gambei moO D> 19. Muschi din planul profund al lojei posterioare a gambei sunt reprezentati de: A. Muschiul solear Muschiul gastroenemian .. Muschiul triceps sural ). Mugehiul tibial posterior Toale afirmatiile sunt adevarate pooR 20. in regiunea toracala se gisesc: A. 7 vertebre B. 17 vertebre C. 12 vertebre D. 33 de vertebre E. 10 vertebre 21. Prima vertebra cervicala se numeste: A. Atlas B. Axis C. Sacra D. Coccis E. Occipital 22, Despre scapuli nu este adevarat: A. Este unos lat . Are forma triunghiular C. Se articuleazi lateral cu clavicula D. Se articuleaz4 medial cu coloana vertebrali E. Se articuleazé lateral cu humerusul @ 23. in cazul fibrei musculare striate durata fazei de latenfa este de: A. 0,015 B. 0.045 C. 0,05 s D. 0,15 E. 1s24, Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la loja mediali a coapsei este falsi? Confine muschiul evadriceps Confine mugchiul adductor lung Confine muschiul adductor scurt Confine muschiul adductor mare Musebii din aceasti loja realizeaza adductia coapse moUOw> 25, Despre tendoane sunt adevarate urmiitoarele: "A. Sunt prtile centrale ale muschilor scheletici B_ Tendonul care se inser& pe osul fix se numeste inserfia muschiului C. Tendomul care se insera pe osul mobil se numeste originea mugchiului D. Reprezinté pile mai voluminoase ale muschilor scheletici E. Au in structura lor fesut fibros 26. Despre fascia muschiului este adevarat: 'A. Este o membrana conjunctiva B. Imediat sub ca se gaseste 0 Jama denumité perimisium C. Imediat sub ea se gaseste 0 lama denumité endomisium D. Este acoperita de epimisium E. Este format din fesut pavimentos 27. Lateral de muschii drepfi abdominali nu se gaseste: A. Muschiul oblic intern B. Musgchiul oblic extern C. Muschiul piramidal D. Muschiul transvers abdominal E. Tofi sunt situati lateral de muschiul drept abdominal 28, Scheletul mainii este format din urmitoarele oase cu excepfia: ‘A. Dous falange in cazul policelui B. Cte trei falange in cazul degetelor II-V C. Cinci oase metacarpiene D. Sapte oase carpiene E. Opt oase carpiene 29. Muschii scheletici reprezinta: 20% din masa organismului 30% din masa organismului 40% din masa organismului 50% din masa organismului 70% din masa organismului moOw> 6830. Unul dintre urmatorii muschi are forma triunghiulara: A. Biceps brahial B. Triceps brahial C. Piramidal al abdomenului D. E. |. Orbicular al pleoapelor Drept abdominal COMPLEMENT GRUPAT 31.Despre contractiile izometrice sunt adevirate: 1. Lungimea muschiului riméne neschimbata 2. Mugehiul nu presteaza lucru mecanie extern 3. Toaté energia chimica se pierde sub forma de caldura plus lucru mecanic intern 4, Sunt caracteristice majoritajii muschilor scheletici 32.Despre muschii scheletici sunt adevarate: 1. Prezint& o porfiune centrala mai putin voluminoas numit corpul muschiului 2. Prezinté dou extremitafi de culoare alb-sidefie numite tendoane 3. Tendonul care se inser& pe osul fix se numeste inserfia muschiului 4, La exterior muschii sunt acoperiti de fascia mugchiului 33.Despre mugchii membrului superior sunt adevarate urmitoarele, cu excepfia: 1. Sunt grupafi in muschi ai umfrului, brafului, antebrafului si méinii 2. Lanivelul brafului, pe fata posterioard se gsese muschii biceps brahial, brahial, si coracobrahial 3. Pe fafa posterioara a brafului se giseste mugchiul triceps brachial 4. Mugchiul deltoid este responsabil de adductia brafului 34, Despre structura mugchiului sunt adevarate urmitoarele afirmafii: 1. La.exteriorul mugchiului se giseste o membrand numité fascia muschiului 2. Fiecare fibra musculara este invelita de perimisium 3. Sub fascia muschiului se giseste o lama numité epimisium 4. Din epimisium pomese spre interior septuri conjunctive numite endomisium 35. Din muschii fusiformi fac parte: 1, Mugehiul trapez 2. Muschiul piramidal al abdomenului 3, Muschiul mare dorsal 4, Muschiul biceps brahial36. Despre contractilitate sunt adevarate urmatoarele cu exceptia: 1. Baza anatomic a contracfiei o constituie proteinele contractile 2. Baza molecularé a contractici o constituie sarcomerul 3. Contractilitatea este o capacitate nespecificd muschiului 4, Reprezinté capacitatea mugchiului de a dezvolta tensiune intre capetele sale sau de a se scurta 37. Despre tonusul muscular sunt adevirate urmitoarele afirmafii: 1. Este 0 caracteristicd a muschiului indiferenta de inervafia motorie gi senzitiva 2. Tonusul muscular este prezent dupa denervarea mugchiului 3. Reprezint& starea de tensiune intermitenta a muschiului 4, Tonusul muscular este de natura reflexa 38. Este adevarat despre tipurile de contractie ale fibrei musculare striate: 1. in timpul contractici izotonice muschiul efectueaza lucru mecanic extern 2. {In timpul contractici izometrice mugchiul efectueazai lucru mecanic extern 3. in contractia auxotonicd variazA si lungimea si tensiunea muschiului 4. in timpul contractiei muschiul trece printr-o singurd faz& de contractie 39. Despre manifestarile contractiei musculare sunt adevirate urmStoarele afirmagi cu exceptia: - Dupi primele 2 minute de efort, necesitafile energetice sunt satisficute in cea mai mare parte anaerob 2. Manifestirile electrice se studiazi cu ajutorul miografului 3. Metabolismul muscular este aerob in primele 45-90 s ale unui efort moderat 4. Manifestarile electrice sunt reprezentate de potenfialul de actiune 40. Manifestirile mecanice au urmitoarele caracteristici: 1, Faza de contractie dureaza in medie 0,04 s 2. Faza de relaxare dureazi 0,01 s 3. Faza de latenté dureazé din momentul aplicérii excitantului pénd la aparitia contractiei 4. Aplicarea unui stimul cu valoare mai mica decat valoarea prag determina o secusa muscularaé 41. Despre proprietitile muschilor sunt false urmitoarele cu excepfia: Elasticitatea este proprietatea muschilor de a se alungi pasiv 2 Tonusul muscular este o stare de contractie permanent 3. Contractilitatea este capacitatea mugchilor de a se deforma sub actiunea unei forte si de a reveni pasiv la forma de repaus atunci cénd forja a incetat s& actioneze 4. Extensibilitatea are ca substrat anatomic fibrele conjunctive si clastice din muschi 42. Despre secusa sunt adevarate urmitoarele afirmati 1. Poate fi izometrica 2. Poate fi izotonicd 3. Durata totala a secusei este de 0,1 s 4. Amplitudinea ci variaz invers proporfional cu intensitatea stimulului aplicat 7043. Despre contracfia tetanicd sunt false urmatoarele afirmafi 1. Tetanosul incomplet este reprezentat de un grafic ce prezinté un platou regulat, 2. Tetanosul complet este reprezentat de un grafic ce prezinté un platou dinjat 3. Tetanosul este determinat de o stimulare unic& 4. Sumatia mai multor contracfii tetanice reprezinta o secusi 44. Sunt mugehi anteriori ai 1. Muschii flexori ai m: 2. Muschi extensori ai degetelor 3. Muschi pronatori ai mainii 4. Muschii extensori ai antebrafului ebraului: 45. Despre muschii membrului inferior sunt adevarate urmatoarele afirmafii: 1, Muschii piciorului se gisese numai pe fafa plantard 2. fn jurul articulatiei soldului se gases muschii fesieri 3. In loja anterioara a coapsei se gisesc muschii adductori 4, {in loja lateral’ a gambei se gisesc muschii peronieri 46. Care dintre urmatoarele elemente intra in structura unei artrodii: 1. Capsula articular’ 2. Cavitate articulard 3. Membrand sinoviala 4, Ligamente articulare 47. Care dintre urmitoarele structuri osoase pot avea rol de protectie pentru organe vitale: ‘Cutia craniana Canalul rahidian ‘Cutia toracica Bazinul osos Beye 48. Oasele bolfii cutiei craniene se dezvolt4 prin osificare: 1, Desmala 2. Endoconjunctiva 3. De membrana 4. Encondrala 49. Despre rotuli nu este adevarat: 1, Este un os sesamoid 2, Este un os lung 3. Se giseste in grosimea tendonului muschiului cvadriceps 4, Se giseste in grosimea tendonului muschiului biceps femural50. Osificarea encondrala: 1, Realizeaza cresterea in lungime a osului 2. Realizeaza cresterea in grosime a osului 3. Se desfiigoara la nivelul cartilajului diafizo-epifizar 4, Se desftsoard la nivelul zonei interne a periostului 51. Oasele nepereche ale viscerocraniului sunt: 1. Nazalul 2. Vomerul 3. Lacrimalul 4. Mandibula 52. Osul coxal provine din sudarea oaselor: 1. Ilion 2. Ischion 3. Pubis 4. Sacru 53. Centura scapulard este formata din: 1. Scapulé 2. Omoplat 3. Clavicula 4. Mamubriu 54, Care dintre urmiitoarele afirmatii sunt adevarate, cu privire la ultimele dous coaste: 1. Nu au cartilaj propriu 2. Nuajung la nivelul stermului 3. Se numese coaste flotante 4. Se numesc coaste libere 55. Dupi tipul de fesut care se interpune intre cele doud oase articulare, sinartrozele se impart in: 1. Sincondroze 2. Sindesmoze 3. Sinostoze 4, Amfiartroze 56. Curburile coloanei vertebrale in plan frontal: 1. Se numesc cifoze 2. Se numese scolioze 3. Convexitatea este dispust posterior 4. Convexitatea poate fi dispusa la stinga sau la dreapta57. Lordozele au concavitatea posterior in regiunile: 1. Cervicala 2. Toracala 3. Lombar& 4. Sacral. 58. Despre oasele coxale sunt adevarate urmiatoarele afirmatii: 1. Se articuleaza posterior cu sacrul 2. Se articuleaza anterior intre ele, forménd simfiza pubiand 3. Participa la formarea bazinului 4. Participa la formarea pelvisului osos 59. Care dintre urmitoarele oase sunt clasificate ca oase scurte: 1. Parietale 2. Carpiene 3. Coxale 4. Tarsiene 60. Care dintre urmatoarele oase pereche participa la alcdtuirea neurocraniului: 1. Frontal 2. Temporal 3. Occipital 4, Parietal