Leziuni traumatice ale parNilor moi oro-faciale.

1. EscoriaNiile sunt leziuni ale pielii produse prin:

*a. mecanism de frecare a unui corp dur;
b. muscatura;
c. arma de foc;
d. arme albe;
e. arsuri chimice.

2. Contuziile parNilor moi faciale :

*a. sunt leziuni traumatice în care tegumentele si mucoasa ramân integre, fara soluNie de continuitate ale tegumentului sau mucoasei;
b. sunt leziuni superficiale ale pielii, produse prin frecarea pe un plan dur;
c. au marginile nete, liniare sau neregulate, apropiate sau întredeschise întrerupând sau nu continuitatea orificiilor feNei;
*d. se manifesta clinic prin echimoza, hematoame;
e. pot realiza un tatuaj traumatic.

3. ComplicaNiile secundare locale ale plagilor de parNi moi ale feNei sunt:
*a. infecNia plagii;
b. blocari ale cailor aeriene superioare cu sânge;
c. tetanosul;
d. erizipelul;
e. gangrena gazoasa.

4. Tratamentul imediat al plagilor la locul accidentului consta în:

*a. sumara si rapida curaNare mecanica a plagii si hemostaza;
b. spalare cu apa si sapun;
c. antiseptizarea plagii;
d. aplicarea unui pansament steril;
e. spalare cu ser fiziologic.

Traumatismele dento – parodontale.

1. Contuzia parodontala se manifesta prin:

*a. usoara lezare a membranei periodontale;
b. subluxaNie;
c. deplasari vestibulo-orale ale dinNilor;
d. ruperea completa a ligamentului alveolo-dentar;
e. intruzia dentara.

2. Fisurile smalNului:
*a. necesita testarea vitalitaNii pulpare;
b. sunt soluNii de continuitate totale ale Nesuturilor dure dentare;
c. sunt soluNii de continuitate parNiale ale Nesuturilor dure dentare cu pierdere de substanNa;
d. provoaca tulburari în articulaNia dentara;
e. se clasifica în cervicale, medii si apicale.

3. Leziunile traumatice dento-parodontale au ca factori favorizanNi:

*a. modificari ale structurii de rezistenNa intrinseca a dinNilor;
b. accidentele sportive;
*c. dispozitivele corono-radiculare;
*d. tulburari de mineralizare;
e. agresiunile.

4. Criteriile principale ce trebuie îndeplinite de metodele de fixare în luxaNii la dentaNia permanenta sunt:
*a. sa fie posibila o fixare rapida;
b. fixatoarele sa fie elastice;
*c. sa fie posibila o fixare fara a afecta dintele;
*d. fixatoarele sa fie suficient de rigide;
e. indiferent de metoda folosita imobilizarea se menNine 2-3 saptamâni.

5. Clasificarea radiologica si histologica a vindecarii fracturilor radiculare dupa

Andreasen distinge urmatoarele:
*a. interpunerea Nesutului calcificat;
*b. interpunerea Nesutului conjunctiv;
*c. interpunerea de os si Nesut conjunctiv;
*d. interpunerea Nesutului de granulaNie;
e. interpunerea de Nesut conjunctiv si Nesut de granulaNie.

InfecNiile oro-maxilo-faciale.
1. Diagnosticul diferenNial al abcesului vestibular se face obligatoriu cu:
*a. furunculele feNei;
b. adenopatii aciale;
c. chiste sebacee;
*d. chiste maxilare;
e. tumori cutanate.

2. Incizia abcesului de loja submandibulara necesita:

a. anestezie locala de contact;
b. anestezie generala prin intubaNie orotraheala;
*c. anestezie generala de scurta durata;
*d. anestezie locala infiltrativa în straturi;
e. anestezie tronculara periferica.

3. Incizia abcesului lojei sublinguale trebuie sa evite elemente anatomice importante ca:
a. artera faciala;
*b. canalul Wharton;
c. nervul facial;
*d. nervul lingual;
*e. artera sublinguala.

4. Simptomatologia clinca a abcesului maseterin include:

*a. tumefacNie;
*b. dureri vii;
*c. trismus puternic;
d. Nesuturi indurate si crepitaNii;
*e. stare septica.

5. Orbita poate fi sediul unor procese infecNioase care au ca punct de plecare:

*a. sinuzite acute;
*b. supuraNii ale fosei infratemporale;
c. abcese parodontale;
*d. supuraNiile obrazului;
e. adenite faciale.

Sinuzita odontogena si comunicarea buco-sinusala.

1. Factorii favorizanNi ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:

*a. modificari de tip alergic ale mucoasei sinusale;
*b. inflamaNia cronica a mucoasei nazosinusale;
*c. deviaNia de sept nazal;
d. pulpitele cronice ale dinNilor laterali maxilari superiori;
e. atrofia marcata a crestelor alveolare maxilare superioare.

2. Factori cauzali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:

a. rinita alergica;
b. deviaNia de sept nazal;
*c. osteita procesului alveolar;
*d. chisturi radiculare suprainfectate;
e. carcinomul maxilarului superior.

3. Empiemul sinusal reprezinta:

a. faza catarala a sinuzitei acute;
b. faza de cronicizare a unei sinuzite acute;
*c. retenNionarea secreNiilor în sinus prin închiderea orificiilor de drenaj;
d. durerea pulsatila din faza purulenta a sinuzitei acute;
e. proliferarea de polipi în cavitatea sinusala.

4. Cauzele traumatice ale comunicarii oro-sinuzale sunt reprezentate de:

a. fracturi ale arcadelor dentare;
b. implante endoosoase ce au determinat osteita crestei alveolare;
*c. extracNia dinNilor sinusali;
*d. traumatisme accidentale cu distrucNii întinse în regiunea premolarilor si molarlo superiori;
*e. tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar.

Chisturile de maxilar.

1. Chistul rezidual se dezvolta din:

a. resturile epiteliale ale lui Malassez;
 b. celulele epiteliale ale periodontului;
*c. chisturi radiculare sau granuloame periapicale care nu au fost chiuretate;
d. modificarea chistica a organului smalNului;
e. iritaNie sau infecNie cronica a unui canal dentinar aberant sau a unei cai false.

2. Chistul folicular:
*a. este denumit si chist pericoronar;
*b. se dezvolta în legatura cu dinNii ramasi în incluzie în grosimea maxilarelor;
*c. se întâlneste în deosebi la copii si adolescenNi;
d. este denumit si chist rezidual;
e. este denumit si chist periodontal apical.

3. Chistul nazopalatin:
a. reprezinta 2,3% din totalul chisturilor de maxilar;
b. situat interincisiv inferior;
*c. ia nastere din celulele epiteliale care se gasesc pe pereNii canalelor incisive;
*d. poate evolua la orice nivel al canalului nazo-palatin;
*e. se mai numeste chist median anterior al maxilarului sau chistul canalului incisiv.

4. Chisturile neodontogene de dezvoltare sunt:

*a. chistul nazo-palatin (al canalului incisiv);
*b. chistul nazo-palatin (nazal alveolar);
*c. chistul globulo-maxilar;
d. chistul de erupNie;
e. chistul dentiger.

5. Chisturi odontogene de origine inflamatorie sunt:

*a. chistul radicular;
b. chistul de erupNie;
*c. chistul rezidual;
d. chistul dentiger;
e. chistul primordial.

Leziuni orale cu potenNial de malignizare.

1. Diagnosticul diferenNia al leucoplaziei se face cu:

*a. leucoedemul;
b. eritroplazia;
c. stomatite infecNioase;
d. stomatite provocate de agenNi fizici;
e. stomatite protetice.

2. Diagnosticul diferenNial al eritroplaziei se face cu:

a. leucoedemul;
b. leucoplazia;
c. chieilita;
d. papilomatoza florida;
*e. stomatite infecNioase.

3. Leziunea precanceroasa cu cel mai mare potenNial de malignizare este:

a. leucoplazia;
b. leucoedemul;
*c. eritroplazia;
d. cheilita;
e. lichenul plan oral.

4. Diagnosticul diferenNial al lichenului plan oral se face cu:

*a. lupusul eritematos oral;
b. leucoedemul;
c. leucoplazia paroasa orala;
d. keratozele actinice;
e. radiodermitele cronice.

5. Tratamentul lichenului plan oral se face cu:

*a. tetraciclina 1-2g/zi timp de 3-4 saptamâni;
b. hidroxoclorochin;
c. mepacrin;
d. atebrina;
e. clorochin.
Metode chirurgicale ajutatoare tratamentului endodontic (chirurgia endodontica).

1. Chiuretajul periapical are ca obiectiv:

*a. chiuretarea tuturor elementelor patologice sau materialelor de obturaNie care au depasit apexul;
b. creearea unei comunicari vestibulare de drenaj;
c. extirparea apexului radicular si a procesului patologic periapical;
d. chiuretarea unui focar acut principal;
e. îndepartarea unor obstacole care împiedica tratamentul corect a canalelor.

2. ContraindicaNiile rezecNiei apicale:

a. în cazul lezarii accidentale a apelului unui dinte vecin, în cursul unei intervenni chirurgicale;
*b. în cazul unor procese apicale însemnate, care au distrus osul pe o mare întindere, reducând mult implantarea radacinii;
c. în cazul unor leziuni periapicale;
d. în cazul unor cai false în apropierea apexului;
e. în cazul unor leziuni periapicale depasind ½ din lungimea radacinii.

3. RezecNia apicala este indicata în cazul:

a. fracturi radiculare plasate în 1/3 inferioara a radacinii;
b. leziuni coronoradiculare întinse care depasesc marginea alveolara si radacina;
c. atrofii alveolare întinse, care au redus mult implantarea radacinii;
*d. lezarea accidentala a apexului unui dinte vecin, în cursul unei intervenni chirurgicale;
e. în primele 2 luni de sarcina.

4. Osteotomia trans-maxilara:
*a. poate duce la deschiderea sinusului maxilar sau a foselor nazale;
b. are indicaNii de baza parodontita apicala cronica;
*c. se realizeaza la dinNii la care nu s-a obNinut un drenaj suficient al procesului periapical pe cale transodontala;
*d. au indicaNii de faza parodontita apicala acuta în faza periapicala;
e. trepanaNia se realizeaza cu freze cilindrice nr. 4, 6;

5. AmputaNia radiculara:
*a. consta în îndepartarea completa a uneia dintre radacinile molarilor 1 si 2 superiori si 1 si 2 inferiori;
*b. la molarii superiori metoda se poate adresa radacinilor, astfel încât spaNiul dintre apex si baza sinusului sa fie suficient pentru a se evita deschiderea
acestuia;
c. se indica în procese patologice apiale extinse;
*d. metoda se mai numeste premolarizare;
*e. atât la molarii superiori cât si inferiori este de preferat anestezia tronculara.

Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice.

1. Metodele chirurgicale de tratament în parodontopatii urmaresc:

*a. eliminarea pungilor parodontale;
b. creearea unor margini gingivale groase;
c. creearea unei zone de gingie fixa keratinizata îngusta;
*d. stabilizarea evoluNiei procesului patologic al bolii parodontale;

2. Pregatirile preoperatorii în chirurgia parodontala consta în:

a. chiuretajul gingival;
b. clatiri bucale cu soluNii antiseptice;
*c. obturarea corecta a cariilor de colet;
d. restaurari protetice ceramice definitive corecte;
e. clatiri bucale cu clorhexidina si cu soluNii fluorate.

3. Pregatirile preoperatoreii în chirurgia parodontala constau în:

*a. detartraj minuNios cu ultrasunete si cu instrumente manuale;
b. chiuretaj gingival;
*c. obNinerea corecta a cariilor de colet;
d. clatiri bucale cu soluNii antiseptice;
*e. reechilibrarea ocluziei.

2. Gingivoplastia:
*a. urmareste refacerea unei laNimi si a unui contur gingival aproximativ normal;
*b. se poate realiza cu lambou peticulat alunecat în sens lateral;
c. se poate efectua si prin gingivectomie;
*d. se realizeaza si prin operaNii cu deplasare apicala a lamboului;
*e. se poate efectua cu grefa de mucoasa libera.
3. Gingivoplastia cu lambouri gingivo-mucoase:
*a. se realizeaza prin incizii de degajare;
*b. presupune o incizie orizontala de-a lungul festonului gingival;
c. presupune aducerea inserNiei muschilor mimicii spre marginea gingivala;
*d. se efectueaza sub anestezie loco-regionala;
e. consta în osteotomie limitata.

Chirurgia proprotetica.

1. Pentru a permite o protezare în condiNii optime, câmpul protetic trebuie sa îndeplineasca urmatoarele condiNii:
*a. crestele alveolare edentate sa fie suficient de înalte, netede, acoperita de mucoasa keratinizata, fara eroziuni;
b. crestele alveolare edentate sa fie suficient de înalte, netede, acoperite de mucoasa keratinizata, cu eroziuni;
*c. bolta palatina sa fie suficient de mare, moderat de adânca cu torus redus;
*d. limba sa aiba un volum normal;
*e. gaurile mentoniere sa fie situate la distanNa de coama crestei alveolare.

2. Frenoplastia:
*a. este indicata în cazurile în care frenurile linguale sau labiale sunt deosebit de scurte;
b. este indicata în cazurile în care frenurile linguale sau labiale sunt lungi;
*c. este indicata anestezia loco-regionala prin infiltraNie;
d. este indicata anestezia tronculara;
*e. este indicata când frenotomia simpla nu realizeaza o eliberare suficienta a buzei sau a limbii si nici adâncirea sanNurilor periosoase reespective.

3. Plastia sanNurilor periosoase:

*a. se mai numeste metoda Kazanjian;
b. se mai numeste metoda Traunner;
c. se mai numeste metoda Obwegeser;
*d. este indicata în cazurile în care inserNia mucoasei mobile se face pe creasta alveolara, iar sanNurile vestibulare sunt sterse;
*e. este indicata anestezia tronculara periferica.

4. Tehnica operatorie a crestei alveolare neregulate:

*a. prezinta IV timpi operatori;
b. prezinta III timpi operatori;
c. timpul III reprezinta sutura;
*d. timpul III reprezinta rezecNia ciocurilor osoase;
*e. anestezia tronculara periferica poate fi asociata cu o infiltraNie submucoasa în scopul diminuarii sângerarii;

5. Tehnica operatorie a crestei alveolare subNiri:

*a. prezinta III timpi operatori;
b. prezinta IV timpi operatori;
*c. intervenNia consta în rezecNia porNiunii subNiate si deplasate vestibular;
*d. poate prezenta devieri vestibulare, îndeosebi frontale, cunoscute sub denumirea de alveolo-protruzii;
*e. se face sub anestezie loco-regionala.

Incluzia dentara.

1. Anclavarea dentara reprezinta:

a. incluzia parNiala a unui dinte;
b. incluzia superficiala a unui dinte;
c. ancorarea unui dinte descoperit chirurgical;
*d. se refera la un dinte a carui coroana, parNial degajata de os, se afla sub fibromucoasa gingivala si al carui sac pericoronar comunica cu cavitatea orala,
dar nu-si poate desavârsi erupNia datorita unui ostacol mecanic;
e. situaNia în care se afla un dinte dupa decapusonare.

2. La dinNii permanenNi, în ordinea frecvenNei, incluzia consta în:

*a. molarii de minte inferiori;
*b. caninii superiori;
*c. molarii de minte superiori;
d. incisivii laterali;
*e. caninii inferiori.

3. Clasificarea incluziilor molarului de minte dupa Parant:

*a. în prima clasa sunt încadraNi molarii de minte a caror extracNie nu necesita nici un sacrificiu osos;
b. în prima clasa sunt încadraNi molarii de minte a caror extracNie necesita nici un sacrificiu osos;
*c. în clasa a III-a sunt grupaNi molarii pentru a caror extracNie se va recurge la trepanarea osoasa, secNionarea la colet a molarului inclus si separarea
radacinilor;
d. în clasa a II-a sunt grupaNi molarii pentru a caror extracNie se va recurge la trepanarea osoasa, secNionarea la colet a molarului inclus si separarea
radacinilor;
*e. în clasa a II-a sunt grupaNi molarii a caror extracNie se va recurge la trepanarea osoasa si o secNionare a molarului inclus.
4. Molarul de minte inferior poate fi dezinclus în urmatoarele condiNii:
*a. coroana si radacinile sunt bine conformate;
b. direcNia coroanei este oblica;
*c. coroana se gaseste inclusa în regiunea procesului alveolar, acoperita complet sau parNial de un strat osos foarte subNire, sau chiar submucos la o
distanNa convenabila;
*d. direcNia coroanei este verticala, usor oblica putând fi paralelizata prin slefuire;
e. parNile moi ale obrazului se insereaza în imediata vecinatate a crestei alveolare, unde se gaseste inclus molarul de minte.

5. În incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face diferite incizii:
*a. incizia în „T”;
*b. incizia curba cu concavitatea în sus;
*c. incizia curba cu concavitatea în jos;
d. incizia „în V”;
e. incizia curba cu convexitatea în jos;

Patologia articulaNiei temporo-mandibulare.

1. LuxaNiile temporo-mandibulare anterioare sunt favorizate de:

*a. o adâncime redusa a cavitaNii glenoide;
*b. prezenNa unui condil temporal cu o panta stearsa;
*c. laxitatea capsulei si ligamentelor periarticulare;
*d. scaderea tonicitaNii muschilor temporali, maseterini si pterigoidieni;
e. deschiderea exagerata agurii.

2. Tratamentul luxaNiilor temporomandibulare:

a. este de regula chirurgical;
b. urmareste reducerea si imobilizarea fracturii;
*c. necesita infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridicatoare a mandibulei;
d. se face prin coborârea condilului temporal si trecerea sa pe sub condilul mandibular;
e. implica antibioterapie aplicata cât mai precoce si în doze mari.

3. Tratamentul chirurgical al luxaNiilor temporo-mandibulare:

a. este recomandat în luxaNiile recente;
*b. implica uneori rezecNia condililor;
c. este precedat de mecanoterapie;
d. se face prin interpunerea la nivelul ultimilor molari al unui rulou de comprese si exercitarea unei presiuni pe menton;
e. nu necesita imobilizare postoperatorie.

4. LuxaNiile recidivante:
*a. se produc foarte usor în timpul miscarilor de deschidere a gurii, daca acestea depasesc o anumita amplitudine;
*b. bolnavul, cunoscându-si afecNiunea, îsi reduce singur luxaNia;
c. bolnavul nu poate sa-si reduca singur luxaNia;
*d. tratamentul urmareste limitarea miscarilor mandibulare;
*e. cele mai obisnuite, se citeaza tulburarile mioclonice postencefalice si atrofia maseterului dupa poliomielita.

5. Tratamentul ortopedic consta:

*a. consta în reducerea luxaNiei si imobilizarea temporara a mandibulei;
*b. reducerea luxaNiei se face prin coborârea condilului mandibular si trecerea sa pe sub condilul temporal, dupa care este repus în cavitatea glenoida;
c. este nevoie de anestezie în cazul luxaNiilor recente;
d. în cazul luxaNiilor mai vechi se poate folosi anestezia tronculara;
*e. în cazul luxaNiilor mai vechi se poate folosi anestezia generala.

Fracturile de mandibula.

1. Fracturile de mandibula se pot produce prin:

a. apasare;
b. elongare;
c. compresie;
d. dilacerare;
*e. flexiune, tasare sau smulgere.

2. Fracturile paramediane:
*a. sunt localizate între incisivii cantrali si laterali sau între laterali si canini;
b. reprezinta 15,5% din totalul fracturilor de mandibula;
c. reprezinta 2,9% din totalul fracturilor de mandibula;
d. sunt denumite si medio-simfizare;
e. deplasarile secundare sunt mai puNin accentuate la edentaNi.

3. Fracturile laterale ale corpului mandibular:

*a. localizate între canini si molarii de minte;
b. reprezinta 25% dupa Rowe si 20% (V. Popescu) din totalul fracturilor de mandibula;
c. sunt denumite si laterosimfizare;
d. reprezinta 10% (Archer) din totalul fracturilor de mandibula;
 e. prezinta fragmentul mic, distal, tras în jos si înapoi.

4. Osteita si osteomielita apar într-un focar de fractura mandibulara datorita:

a. vârstei pacientului;
b. reducerii si imobilizarii monomaxilare;
*c. întârzieri mari a reducerii si imobilizarii;
d. imobilizari dupa eliminare focarelor odontogene;
e. instituirii unui tratament antibiotic cu eritromicina

5. Zonele de rezistenNa crescuta ale mandibulei sunt:

a. apofiza coronoidiana;
b. apofiza condiliana;
c. unghiul mandibular;
*d. simfiza mentoniera;
e. foramenul mentonier.

Fracturile de masiv facial.

1. Factorii etiologici ai fracturilor de masiv facial sunt:

a. traumatisme de intensitate redusa, repetate;
*b. accidentele de circulaNie;
c. accidentele de erupNie ale dinNilor permanenNi;
*d. agresiuni interumane;
*e. accidente de sport.

2. Fractura Le Fort I:
a. este o fractura mandibulara paramediana;
*b. traverseaza tuberozitatea;
c. traverseaza apofiza pterigoida în treimea superioara;
d. consta în asocierea a doua linii de fractura orizontale cu una verticala;
e. se mai numeste si fractura orizontala mijlocie.

3. Fractura Le Fort II:

a. este o fractura transversala joasa;
b. se mai numeste „fractura de tip Guerin”;
*c. este o fractura transversala submalara;
d. linia de fractura traverseaza apofiza pterigoida în treimea inferioara;
e. linia de fractura nu intereseaza planseul orbitar.

4. Fractura Le Fort III:

a. se mai numeste „fractura muta Duchange”;
b. se mai numeste „fractura tip Wassmund II”;
c. se mai numeste „fractura tip Wassmund I”;
*d. se numeste si disjuncNie intercraniomaxilara.
e. linia de fractura despica masivul facial în doua jumataNi cu deschidere anterioara.

5. Fractura de tip Walter:

a. asociaza o linie de fractura tip Rowe cu o linie de fractura Le Fort;
b. asociaza o linie de fractura orizontala unilaterala tip Guerin cu o linie de fractura Le Fort;
c. asociaza fracturi cominutive închise cu dislocaNii cranio-orbito-nazo-maxilare;
d. combina o fractura de tip Le Fort I cu doua fracturi verticale paramediane;
*e. asociaza prin închidere, o linie de fractura orizontala bilaterala de tip Guerin sau Le Fort II cu una mediosagitala si cu câte un traiect vertical de o
parte si de alta a maxilarelor.

Tumorile odontogene ale maxilarelor.

1. Care din urmatoarele tumori sunt tumori odontogene epiteliale?

*a. ameloblastomul (adamantinomul);
b. fibromul odontogen central;
c. cementomul;
d. fibromul cementifiant;
e. dentinomul.

2. Care din urmaoarele tumori sunt tumori odontogene mezemchimale?

*a. fibromul odontogen central;
b. fibromul ameloblastic;
c. odontomul;
d. fibroadenomul ameloblastic;
 e. tumora Pindborg.

3. Care din urmatoarele tumori sunt tumori odontogene maligne?

a. adamantinomul;
*b. fibrosarcomul ameloblastic;
c. odontoameloblastomul;
d. fibroadenomul ameloblastic;
e. ameloblastomul.

4. Fibromixomul adontogen (mixofibromul):

*a. este o tumoare foarte agresiva care distruge osul adiacent;
b. este considerat un neoplasm adevarat al cementului;
c. tumora apare în cele mai multe cazuri la nou-nascut;
d. expulzia dentara duce la ulcerarea tumorii;
e. imaginea radiologica este de radioopacitate cu diametrul de 5-10 mm.

5. Care din urmatoarele tumori odontogene ale maxilarelor au origine necunoscuta?

a.displazia periapicala a cementului;
b. tumora Pindborg;
c. tumora epiteliala calcificata;
*d. tumora neuroectodermala melanica a sugarului (melanoameloblastom);
e. tumora odontogena adenomatoida.

Durerea în teritoriul oro-maxilo-facial.

1. Durerea:
*a. este un semnal de avertizare a organismului;
*b. influenNeaza nociceptorii;
*c. se transmite prin impulsuri la centrii înalNi de integrare;
*d. influenNeaza starea afectiva;
e. necesita întotdeauna tratament medicamentos.

2. În legatura cu localizarea durerii distingem:

a. durerea retransmisa;
*b. durerea transferata;
*c. durerea iradiata;
*d. durerea locala;
*e. durerea proiectata.

3. Durerile oro-faciale sunt grupate în funcNie de caracteristicile lor în:

a. dureri localizate;
*b. dureri somatice;
c. dureri proiectate;
d. dureri transferate;
e. dureri iradiate.

4. Durerile oro-faciale sunt grupate în funcNie de caracteristicile lor în:

*a. dureri neurogene;
b. dureri localizate;
c. dureri translate;
d. dureri proiectate;
e. dureri transmise.

5. Durerile oro-faciale sunt grupate în funcNie de caracteristicile lor în:

a. dureri proiectate;
b. dureri reflectate;
c. dureri iradiate;
d. dureri psihogene;
*e. dureri transmise.

InflamaNiile glandelor salivare, litiazele salivare.

1. Infectarea glandelor salivare se poate face pe urmatoarele cai:

*a. cale directa;
*b. cale hematogena;
c. cale indirecta;
*d. cale canaliculara;
*e. cale limfatica.
2. Infectarea glandelor salivare pe cale canaliculara necesita urmatoarele condiNii:
a. prezenNa unei plagi deschise care intereseaza parenchimul glandular;
*b. diminuarea fluxului salivar;
*c. scaderea rezistenNei generale a organismului;
*d. exacerbarea virulenNei florei microbiene saprofite a cavitaNii bucale;
*e. prezenNa unui megastenon si megawarton.

3. În sialadenitele parotidiene se descriu urmatoarele forme anatomoclinice:

a. forma virala;
b. forma bacteriana;
*c. forma purulenta;
*d. forma catarala;
*e. forma gangrenoasa.

4. În parotidita cronica nespecifica aspectul radiologic evidenNiaza:

*a. aspect de pom înflorit;
b. radiotransparenNa punctiforma;
c. canalicule regulate;
d. o eliminare usoara a substanNei de contrast;
e. aspect marmorat.

5. Diagnosticul diferenNial al parotiditelor cronice se face cu:

*a. parotidite acute;
*b. sindroame sialozice;
c. litiaza salivara;
*d. tumorile de parotida;
*e. parotidite toxice.

Sialozele.

1. Sindromul Sjogren prezinta simptomatologie:

*a. salivara;
*b. oculara;
*c. articulara;
d. musculara;
*e. apare mai frecvent la femei dupa vârsta de 40-45 ani.

2. Manifestarile oculare din sindromul Sjogren cuprind:

a. conjunctivita cu lacrimare abundenta;
*b. keratoconjunctivita uscata;
*c. senzaNie de arsura oculara;
*d. senzaNie de corpi straini intraoculari;
*e. fotofobie.

3. Manifestarile buco-faringiene din sindromul Sjogren cuprind:

*a. hiposialie;
b. saliva cu aspect clar;
*c. imagini sialografice cu zone de opacifiere punctate „miliare”;
*d. imagini sialografice cu contur neregulat moniliform al canalului Stenon;
*e. parenchim glandular cu imagine de „arbore mort” evidenNiat sialografic dupa o
evoluNie îndelungata.

4. Tratamentul sindromului Sjogren consta în:

*a. administrare de lacrimi artificiale;
b. sialolitotomie;
*c. administrare de sialogoge;
*d. administrare de saliva artificiala;
*e. vitaminoterapie masiva (A, B, C, PP).

5. Boala Mickulicz:
*a. este o afecNiune rara cu evoluNie îndelungata;
b. se manifesta prin hipertrofia asimetrica a glandelor salivare si lacrimale;
c. este însoNita de sialoree;
*d. este însoNita de scaderea secreNiei lacrimale;
*e. se manifesta prin hipertrofia simetrica a glandelor salivare si lacrimale.

Tumorile maligne ale maxilarelor; cancerul etajului mijlociu al feNei.

1. Biopsia si explorarea sinusului sfenoidal se poate efectua pe urmatoarele cai:

*a. cale transetmoidala;
 *b. cale transseptala;
c. cale transmaxilara;
d. cale infraorbitara;
e. cale suprazigomatica.

2. Tumorile localizate la nivelul suprastructurii maxilare se pot extinde:

*a. antero-lateral în spaNiul zigomatic;
*b. antero-lateral spre fosa infratemporala;
*c. ascendent spre sinusurile etmoidale;
d. spre procesul alveolar;
e. spre sanNul gingivo-bucal;

3. Cancerul etajului mijlociu al feNei, prin invadarea cavitaNii orbitare, poate produce:
*a. paralizia nervilor oculomotori;
b. conjuncitivite nespecifice;
*c. keratite neuro-paralitice;
d. keratite herpetice;
e. glaucom.

4. EvoluNia cancerului etajului mijlociu al feNei în cavitatea bucala determina:

*a. tulburari de masticaNie;
*b. tulburari de vorbire;
c. tulburari respiratorii;
d. tulburari olfactive;
*e. tulburari de deglutiNie.

5. Când cancerul etajului mijlociu al feNei afecteaza porNiunea anterioara a bazei craniului, poate determina la debut:
*a. la debut poate sa lipseasca simptomatologia specifica;
b. alterari funcNionale la nivelul cavitaNii bucale;
c. tulburari respiratorii;
d. tulburari de deglutiNie;
e. tulburari olfactive.

Tumorile maligne ale mandibulei.

1. Grupele de limfonoduli interesate precoce în cadrul carcinomului mandibular sunt:

a. limfonodulii parotidieni;
b. limfonodulii preauriculari si retroauriculari;
*c. limfonodulii submandibulari;
*d. limfonodulii submentonieri;
*e. limfonodulii jugulo-carotidieni.

2. În perioada de debut a sarcomului mandibular endoosos (sarcom central), bolnavii acuza:

*a. dureri dentare;
*b. dureri nevralgiforme;
*c. dureri parestezice;
d. trismus;
*e. mobilitate dentara.

3. În formele cu debut periferic a sarcoamelor mandibulare putem întâlni:

*a. deformaNia tablei osoase, mai frecvent a celei vestibulare;
*b. tumoare vegetanta, asemanator epulidelor;
c. tulburari de sensibilitate în teritoriul nervului dentar inferior;
d. epistaxis;
e. trismus.

4. Sarcomul Ewing:
*a. se întâlneste rar la nivelul oaselor feNei, doar în 1% din cazuri;
*b. apare mai frecvent la mandibula;
c. apare mai frecvent la maxilar;
d. apare mai frecvent la rasa alba;
*e. apare mai frecvent la rasa neagra.

5. Simptomatologia sarcomului Ewing este caracterizata de:

*a. febra;
b. leucopenie;
*c. anemie;
*d. cresterea VSH-ului;
*e. leucocitoza.
Conduita fata de pacientul cu afectiuni asociate sau stari fiziologice speciale

1. Hipotensiunea arteriala cronica este definita prin:

*a. valori repetate ale TAS<100mmHg
b. valori repetate ale TAS<120mmHg
c. valori repetate ale TAS<105mmHg
d. valori repetate ale TAS>90mmHg
e. valori repetate aleTAS>100mmHg

2. Tabloul clinic al astmului bronsic cuprinde:

*a. dispnee predominant expiratorie
b. dispnee predominant inspiratorie
*c. wheezing
*d. diminuarea debitului respirator
e. bradicardie

3. Simptomatologia BPOC cuprinde:

*a. tuse
*b. expectoratie vascoasa
c. subfebrilitate prelungita
d. transpiratii nocturne
e. hemoptizii

4. Simptomatologia in cazul insuficientei cardiace stangi cuprinde:

*a. dispnee de repaus si efort
*b. astm cardiac
c. edeme ale partilor declive
d. staza in venele gatului
e. cianoza periferica

5. Simptomatologia in cazul insuficientei cardiace drepte cuprinde:

*a. edeme ale partilor declive
*b. staza in venele gatului
c. ortopnee
d. astm cardiac
e. dispnee de repaus si efort

6. Atunci cand apar tulburari de ritm in cursul tratamentului

stomatologic,simptomatologia poate fi reprezentata de:
*a. dispnee
*b. angina pectorala
c. insuficienta mitrala
d. stenoza aortica
e. insuficienta aortica

7. Urmatoarele aparate pot interfera cu pacemakerul:

*a. micromotorul actionat electric
*b. aparatul de detartraj cu ultrasunete
*c.bisturiul electric
d. aparatul Roentgen
e. LASER

8. Care din urmatoarele tulburari de ritm sunt catalogate ca instabile si necesita tratament
stomatologic in conditii de spitalizare:
*a. tahicardie paroxistica supraventriculara
*b. fibrilatie atriala paroxistica sau flutter atrial
*c. tahicardie ventriculara
d. bloc atrio-ventricular grad II cu pacemaker
e. boala de nod sinusal cu pacemaker

Urgente medicale in cabinetul stomatologic

1. Sincopa:
a. poate dura de la cateva minute pana la 1 ora
*b. se poate insoti de miscari tonice ale muschilor fetei
*c. prezinta puls slab
*d. prezinta respiratie superficiala
e. prezinta incontinenta sfincteriana

2. Sincopa vagala este:

*a. de obicei recidivanta
*b. favorizata de stress
*c. favorizata de durere
d. insotita de tahicardie
e. insotita de hipertensiune arteriala

3. In sincopa cardiaca:{
a. este prezent prodromul
*b. nu este prezent prodromul
*c. frecventa cardiaca poate scadea sub 35-40 b/min.
d. frecventa cardiaca este de 70-75 b/min.
*e. simptomatologia e determinata de o tulburare reversibila de ritm cardiac

4. Coma hipoglicemica:
*a. poate aparea la diabeticii care si-au administrat insulina dar nu au consumat o
cantitate suficienta de glucide
b. poate aparea la diabeticii care au consumat glucide
c. apare brusc
*d. nu apare brusc
*e. apare dupa o perioada de hipoglicemie moderata

5. Hipoglicemia moderata se manifesta prin:

*a. slabiciune
*b. ameteli
*c. foame dureroasa
d. tegumente uscate
e. bradicardie

6. Tabloul clinic al socului anafilactic cuprinde:

*a. frison
*b. edem si prurit generalizat
*c. eruptie urticariana
*d. tensiune arteriala foarte scazuta
e. hipertensiune arteriala

7. In tratamentul socului anafilactic se administreaza:

*a. adrenalina
*b. hemisuccinat de hidrocortizon
*c. antihistaminice
d. antianginoase
e. antiagregante plachetare