Sunteți pe pagina 1din 3

Istoria sistemului monetar Roman

Pe parcursul sec. V si IV ien, in Republica Romana exista un sistem de troc, diverse bunuri, produse agricole, animale sau servicii fiind schimbate pe altele. Cu toate acestea, republica a continuat expansiunea, ndreptandu-se catre un punct in care economia avea nevoie de un alt sistem mai eficient. Astfel, diferite piese din metal, cum ar fi bronzul, au nceput sa fie folosite pentru achizitionarea de bunuri. Aceste bucati de bronz au fost numite Aes Rude, adica bronz brut. Ele nu au fost utilizate numai ca moneda, ci i n productia de diferite instrumente. Cantareau aproximativ 10.9 gr. si au fost folosite initial in centrul Republicii-Cetate, nu aveau forma determinata, nu erau marcate iar valoarea lor era data doar de greutate. La inceputul sec. III ien, a aparut prima moneda oficiala romana, numita Aes Signatum adica bronz marcat. A aparut ca inlocuitor al bronzului brut, odata cu evolutia economica a societatii romane. Aceste monede reprezentau mai mult decat niste simple piese de metal, avand o forma dreptunghiulara conturata cu precizie si marci cu desene in relief, dovada a emiterii de catre autoritatea guvernului. S-a pastrat insa valoarea monedei data de greutatea ei, Aes Signatum cantarind 160 gr. Datorita acestui fapt, deseori monedele erau rupte in bucati mai mici pentru a crea subdiviziuni dar pe termen lung s-au dovedit destul de incomode pentru desfasurarea tranzactiilor si a aparut iarasi nevoia unui inlocuitor. Dupa cativa ani de dominatie a primei monede romane, a fost dezvoltata o serie noua, definita mai clar. Aes Grave bronzul greu, a intrat in circulatie in jurul anului 269 ien, facilitand considerabil schimburile comerciale. Ea a avut mai multe denumiri, ceea ce i-a permis sa devina mult mai functionala si sa castige popularitate in randul societatii. Un sistem monetar mult mai bun a dus si la imbunatatirea relatiilor comerciale intre Roma antica si alte civilizatii. Aceste monede au fost emise initial cu sculpturi de pasari exotice iar mai tarziu cu prora unei nave. Ele au evoluat in unitatea monetara de baza, numita As care era turnat din cupru. O serie de monede, a avut stantata o roata cu sase spite pe revers si un animal pe avers. Acest sestert de bronz cantarea 38.4 gr. si reprezenta 1/6 a unui Dinar prima moneda din argint. Monedele turnate nu au avut niciodata detalii fine, ca monedele batute. Cu trecerea timpului inflatia a redus cantitatea de bronz ce valora 1 As iar la sfarsitul sec. III ien monedele au devenit suficient de mici pentru a putea fi batute. Cand noile monede de argint au fost lansate pe piata, acestea s-au suprapus constant cu circulatia celor de bronz greu. In Grecia antica monedele din argint au fost emise inca din sec. VII ien. Argintul a fost considerat baza sistemului monetar al Greciei. Dupa ce romanii au inceput sa importe marfuri grecesti, mestesugarii au inceput sa bata propriile monede de argint dar au fost obligati totusi sa se supuna autoritatii pentru a nu afecta activitatile de comert. In concluzie, monedele romane au fost influentate in mare masura de Grecia. Printre primele monede din argint create pentru Roma, s-au numarat si Quinarius dublul dinar sau Antoninianus care infatisau un car cu patru cai. Ele au fost produse in timpul izbucnirii

razboiului cu Pyrrhus si au fost batute in Neapolis. Au fost cel mai probabil emise pentru a se potrivi cu normele de comercializare a coloniilor greceti, gasite n sud. Mai tarziu, Quinarius au fost inlocuite cu Victoriatus, care aveau 3,5 gr. Si au aparut pentru a celebra infrangerea Cartaginei in razboaiele punice. In timpul sec III en, dinarul a fost inlocuit in timpul reformei monetare a lui Diocletian, care a creat si denominarile Argenteus argint si Follis bronz argintat. Dupa reforme, sistemul monetar roman a constat in cea mai mare parte in Solidus aur si denominari mici din bronz, pana la sfarsitul Imp. Roman de Apus.
Republica timpurie
(dupa 211 ien)

Denarius Sestertius Dupondius

As

Semis

Triens

Quadrans Quincunx

Denarius Sestertius Dupondius As Semis Triens Quadrans Quincunx Augustan


(27 ien 301 en)

1 1/4 1/5 1/10 1/20 1/30 1/40 1/24 Aureus 1 1/2 1/25 1/50 1/100 1/200 1/400 1/800 1/1600

4 1 4/5 2/5 1/5 2/15 1/10 1/6

5 1 1/4 1 1/2 1/4 1/6 1/8 5/24

10 2 1/2 2 1 1/2 1/3 1/4 5/12

20 5 4 2 1 2/3 1/2 5/6

30 7 1/2 6 3 1 1/2 1 3/4 1 1/4 As 400 200 16 8 4 2 1 1/2 1/4

40 10 8 4 2 1 1/3 1 1 2/3

24 6 4 4/5 2 2/5 1 1/5 4/5 3/5 1

Quinarius Quinarius Denarius Sestertius Dupondius Aureus Argentus 2 1 2/25 1/25 1/50 1/100 1/200 1/400 1/800 25 12 1/2 1 1/2 1/4 1/8 1/16 1/32 1/64 Argenteus 50 25 2 1 1/2 1/4 1/8 1/16 1/32 Nummus 100 50 4 2 1 1/2 1/4 1/8 1/16 Radiate 200 100 8 4 2 1 1/2 1/4 1/8

Semis Quadrans 800 400 32 16 8 4 2 1 1/2 1600 800 64 32 16 8 4 2 1 Denarius

Aureus Quinarius Aureus Denarius Quinarius Argenteus Sestertius Dupondius As Semis Quadrans Diocletian
(301 305 en)

Solidus

Laureate

Solidus Argenteus Nummus Radiate Laureate Denarius Imperiul tarziu


(337 476 en)

1 1/10 1/40 1/200 1/500 1/1000 Solidus 1 1/12 1/24 1/180 1/7200

10 1 1/4 1/20 1/50 1/100 Miliarense 12 1 1/2 1/15 1/600

40 4 1 1/5 2/25 1/25 Siliqua 24 2 1 2/15 1/300

200 20 5 1 2/5 1/5

500 50 12 1/2 2 1/2 1 1/2 Follis 180 15 7 1/2 1 1/40

1000 100 25 5 2 1 Nummus 7200 600 300 40 1

Solidus Miliarense Siliqua Follis Nummus

Bliniteanu George-Cristian