Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARI TMI I
ARRHYTMI AS
tricular dyssynchrony: 8354 ms in OPT vs. 196106
ms with AbiV (p<0.005).
Conclusion: CRT with optimal fusion in patients with
concordant LV lead position produces a superior LV
resynchronization and a better acute haemodinamical
response than standard atrio-biventricular pacing.
73. Remodelarea structurala
a atriului stang in relatie cu
venele pulmonare superioare in
fibrilatia atriala
Mariana Floria, Blommaert Dominique, J.Jamart,
F.Dormal, M.Lacrosse, L.De Roy, Catalina Arsenescu
Georgescu
Spitalul Universitar Sf Spiridon , Iasi
Scop: Evaluarea remodelarii structurale a atriului stang
(AS) in relatie cu evolutia jonctiunii cu venele pulmo-
nare superioare (VPS) la pacientii cu fbrilatie atriala
(FA).
Metoda: Am masurat volumul AS cu formula elipso-
idului prin 2 metode imagistice diferite, ecocardio-
grafe (EEL) si tomografe computerizata (CTEL1 and
CTEL2) la 40 de pacienti inainte si dupa ablatia FA. Cele
2 diametre ortogonale pentru CTEL1 s-au masurat pe
aria cu suprafata cea mai mare a AS (metoda standard)
iar pentru CTEL2 pe prima sectiune transversala de
la nivelul VPS. Coefcientii de corelatie s-au comparat
utilizand testul Z cu transformarea Fisher.
Rezultate: Cea mai mare arie a AS a fost, la 57 din cele
80 de masuratori (71%), la nivelul VPS. Indiferent de
metoda, atat masuratorile prin CTEL1 cat si CTEL2
au fost semnifcativ statistic corelate cu EEL (p<0.001).
Inainte de ablatie coefcientii de corelatie dintre EEL si
CTEL2 (r2=0.915) au fost mai puternici decat cei din-
tre EEL and CTEL1 (r1=0.769) (p<0.001). La 3 luni
dupa ablatie am gasit aproximativ aceiasi coefcienti de
corelatie (r2=0.917 si r1=0.757; p<0.001). Atat r1 cat si
r2 au fost semnifcativ mai puternici pentru corelatia
CTEL1 si CTEL2 (p=0.016 si p=0.010).
Concluzie: Remodelarea structurala a atriului stang se
asociaza in multe cazuri cu remodelarea venelor pul-
monare superioare la pacientii supusi ablatiei fbrilatiei
atriale. Aceasta noua metoda de evaluare a volumului
atriului stang prin metoda dimensiunilor in biplan a
elipsoidulului (CTEL2) este adecvata si permite apreci-
erea mai rapida a remodelarii structurale la acest grup
de pacienti.
Left atrium structural
remodeling in relation with
superior pulmonary veins in
atrial fibrillation
Purpose: We aimed to assess lef atrium (LA) struc-
tural remodeling in relation with superior pulmonary
veins (SPV)-atrium junction alteration in patients with
atrial fbrillation (AF).
Methods: We measured LA volume with the ellipso-
id biplane dimensions length formula using two dife-
rent imaging methods, conventional echocardiography
(EEL) and computer tomography (CTEL1 and CTEL2)
in 40 consecutive patients before and afer AF ablati-
on. For CTEL1 measurements of the orthogonal di-
mensions were taken on the largest LA area (standard
method) and for CTEL2 on the SPV axial view area.
Te correlation coef cients were compared by Z test
with Fisher inverse tank transformation.
Results: Te largest LA area evaluated on CT was
found in 57 out of 80 measurements (71%) at SPV level.
Regardless of the methodology, each measure of LA
volume by computer tomography (CTEL1 and CTEL2)
was signifcantly correlated with EEL (p<0.001). Be-
fore ablation the correlation coef cient between EEL
and CTEL2 (r2=0.915) was stronger than the correla-
tion coef cient between EEL and CTEL1 (r1 = 0.769)
(p<0.001). At 3 months afer ablation we found ne-
arly the same correlation coef cients (r2=0.917 and
r1=0.757; p<0.001). Both r1 and r2 have been signi-
fcantly stronger for the correlation with CTEL1 and
CTEL2 (p = 0.016 and p=0.010).
Conclusion: Lef atrium structural remodeling is asso-
ciated in many cases with superior pulmonary veins
antrum remodeling in patients undergoing atrial f-
brillation ablation. Tis new technique evaluation of
the lef atrium volume is accurate and could aford a
less time consuming method of the lef atrium struc-
tural remodeling assessment in this particularly group
of patients.
ARI TMI I
ARRHYTMI AS
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
ARI TMI I
ARRHYTMI AS
Tachyarrhythmias in
professional athletes typical
and atypical
Background Te evaluation of professional atheletes is
sometimes dif cult, because of atypical presentation of
arrhythmias and low addressability, for fear of exclusi-
on from the team.
Method: From november 1998 to july 2010 there were
165 professional athletes admitted in Timisoara In-
stitute of Cardiovascular Disease, with the following
arrhythmias: 1. patent WPW syndrome 88 patients
(53,3%); 2. phase 4 block intermitent WPW syndro-
me 3 patients (1,81%); 3. benign intermitent WPW
syndrome evolving over time to malignant WPW
syndrome 3 patients (1,81%); 4. concealed accessory
pathways 28 patients (16,96%): - with declared ta-
chycardia 16 patients (9,69%); - without declared ta-
chycardia 12 patients (7,27%). 5. intranodal tachycar-
dias 29 pacienti (17,57%); 6. ventricular tachycardias
8 patients (4,84%); 7. ventricular extrasystoles 4
patients (2,42%); 8. lone atrial fbrillation 2 patients
(1,21%). All patients were submitted to electrophysio-
logical study and 163 of them were treated by means of
radiofrequency ablation.
Conclusions: 1. During maximal efort, ventricular or
supraventricular tachyarrhythmias can degenerate into
ventricular fbrillation and cardiac arrest and need to
be treated by radiofrequency ablation in order to pur-
sue with professional sport activity. 2. Atypical and still
undeclared cases represent a source of major accidents
during sport competitions. For this reason, any suspici-
on of tachyarrhythmia in athletes requires electrophy-
siological evaluation.
75. Tipic si atipic in
tahiaritmiile la sportivii de
performanta
G.Ivanica, Eugenia Venescu, Lavinia Albisoru,
A.Gheorghiu, Alina Negru, A.Ivanica, C.T.Luca,
S.Pescariu, St.I.Dragulescu
Institutul de Boli Cardiovasculare, Timisoara
Premise: Evaluarea sportivului de performanta este
uneori difcila datorita exprimarii atipice a aritmiilor,
precum si datorita neadresabilitatii acestora de teama
excuderii din lot.
Material si metoda: In Institutul de Cardiologie Timi-
soara s-au internat in perioada noiembrie 1998 iulie
2010 un numar de 165 de pacienti sportivi de perfor-
manta cu urmatoarele aritmii: 1. sindrom WPW patent
88 pacienti (53,3%); 2. sindrom WPW intermitent cu
blocaj in faza 4 3 pacienti (1,81%); 3. sindrom WPW
intermitent benign cu evolutie in timp spre WPW ma-
lign 3 pacienti (1,81%); 4. cai accesorii ascunse 28
pacienti (16,96%): - cu declararea tahicardiei 16 pa-
cienti (9,69%); - fara declararea tahicardiei 12 pa-
cienti (7,27%). 5. tahicardii intranodale 29 pacienti
(17,57%); 6. tahicardii ventriculare 8 pacienti (4,84%);
7. extrasistole ventriculare 4 pacienti (2,42%); 8. f-
brilatie atriala pe cord indemn 2 pacienti (1,21%).
Toti pacientii au fost explorati electrofziologic, iar un
numar de 163 pacienti au fost ablatati prin curent de
radiofrecventa.
Concluzii: 1. In conditiile unui efort maximal, tahiarit-
miile supraventriculare sau ventriculare pot degenera
in stop cardiac prin fbrilatie ventriculara si necesita
ablatie prin radiofrecventa ca prima conditie pentru
continuarea activitatii sportive. 2. Cazurile atipice si
nedeclarate de sportivi la examenul medical reprezinta
inca o sursa de accidente majore in timpul competitii-
lor sportive. De acceea, orice suspiciune de tahiaritmie
la sportivi trebuie investigata electrofziologic pentru
confrmare sau infrmare.
Revista Romn de Cardiologie | Vol. XXV | Suplimentul A, 2010
VARI A 1
VARI A 1
were men and 16 women. 16 patients were aged less
than 55 years. 90% of patients had chest pain. 11% had
stents or bypass previous investigation and CT scan
were performed to verify the permeability of coronary
stents or grafurilor. Was little likelihood of restenosis
as one patient was diagnosed as a signifcant stenosis
in another vessel than the stent and showed corona-
rography. Of those without previous revascularization
only 12% had signifcant stenosis in one, two or three
coronary vessels. Four patients had signifcant LM ste-
nosis, 6 on LAD, CX and 5 on CD 2. Calcium score was
0-20% of patients, 18% had calcium scores who belong
to the risk of over 90% for race, age, sex, 16% risk of
75-90%. Of all patients, 5 were sent for confrmation to
coronarografy. Te two lesions were confrmed lesions
present at CT coronary stent and were to be found a fal-
se positive. Te rest did not have coronary angiography.
10% of patients have been diagnosed pericarditis and
coronary was normal.
77. Rolul Angio CT multislice
in asociere cu tehnici
interventionale complexe in
imbunatatirea rezultatelor
tratamentului interventional in
leziunile aortoiliace
I.Benedek, Oana Bucur, Monica Chitu, Claudia Matei,
I.Kovacs, P.I.A.Sarbu, Gabriela Kozma, Zsuzsanna
Suciu, Theodora Benedek
Universitatea de Medicina si Farmacie, Targu Mures
Scop: Evidentierea rolului procedurilor interventio-
nale complexe in extinderea indicatiilor tratamentului
interventional in afectiunile arteriale iliace, si a rolului
evaluarii preoperatorii prin angiografe CT 64 multisli-
ce in imbunatatirea tehnicii operatorii si a rezultatelor
tratamentului interventional.
Materiale si metoda: Au fost inclusi in studiu 144 pa-
cienti la care s-au efectuat 205 interventii la nivel aorto-
iliac. S-au implantat 102 stenturi iliace, iar in 14 cazuri
s-a asociat angioplastie laser (10 la nivelul axului iliac
si 4 cazuri de angiolastie aorto-iliaca). Leziunile au fost
incadrate in functie de clasifcarea TASC astfel: TASC
D- 29.16%, TASC C 20.84%, TASC B 28.5% si TASC
A- 21.5%. La 36 pacienti s-a efectuat preinterventional
si evaluarea complexa prin angioCT 64 slice a patului
vascular periferic.
Rezultate: Succesul tehnic inregistrat a fost de 97.71%.
Valoarea indexului Doppler s-a imbunatatit cu 51% in
grupul cu PTA comparativ cu 93% in grupul cu implan-
tare de stent iliac (p< 0,001). Asocierea preangioplastie
a evaluarii angioCt a axului arterial a dus la reducerea
timpilor opratori in medie de la 40 minute la 25 minu-
te. Permeabilitatea primara a fost de 88.34% la 24 luni,
iar permeabilitatea secundara a fost de 95.13%. Rata de
supravietuire a fost de 93% la 30 luni, iar rata de salvare
a membrului inferior la 30 luni a fost de 98.61%. Eva-
luarea complexa prin AngioCt preoperator a permis o
mai buna pregatire a strategiei interventionale ducand
la reducerea numarului cailor de abord necesare si la
evitarea complicatiile hemoragice chiar in ciuda unor
leziuni vasculare complexe (20 leziuni arotoiliace si 12
leziuni ale axului iliac bilateral).
Concluzii: Angioplastia axului iliac este sigura si efci-
enta in tratamentul stenozelor si ocluziilor de la acest
nivel, progresele tehnice din ultimii ani permitand
extinderea indicatiilor acesteia si la leziuni din cla-
sa TASC C sau D. Evaluarea preoperatorie a patului
vascular periferic prin AngioCt 64 multislice permite
evaluarea exacta a leziuniilor si calcifcarilor prezente
permitand alegerea strategiei terapeutice optime, ceea
ce duce la reducerea timpilor operatori si evitarea com-
plicatiilor. Lucrare fnantata prin grantul de cercetare
41-069/2007 LASCOR, fnantat de MEC prin CNMP.
Role of multislice angio CT
in association with complex
interventional techniques
in improving interventional
treatment results in aortoiliac
lesions
Purpose: Highlighting the role of complex interventio-
nal procedures in the interventional treatment indicati-
ons of iliac arterial disease, and the role of preoperative
evaluation by 64 multislice CT angiography in order to
improve the operating technique and the results of in-
terventional treatment.
VARI A 1
VARI A 1
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
VARI A 1
VARI A 1
buminuria (table). Proteinuria correlated positively
with arterial stifness parameters (r=0.45 for , r=0.50
for Ep, both p<0.01, and r=0.36 for WS, p<0.05). By
stepwise multiple regression analysis (using a model
including age, duration of hypertension, duration of
diabetes, ABPM values, HbA1c values, and all arteri-
al function parameters), best determinants of albumi-
nuria were indices of arterial stifness (beta index and
arterial compliance) and of endothelial dysfunction
(FMD): r=0.64, r2=0.40, p=0.001.
Conclusion: Arterial stifness and endothelial dysfunc-
tion, but not duration of disease and blood pressure or
diabetes control, are the main determinants of albumi-
nuria in patients with mild to moderate hypertension
and type 2 diabetes mellitus. Tis should be considered
when new targets for preventive treatment are imple-
mented. Parameter Value IMT (mm) 0.8 0.2 Beta in-
dex 8.9 3.0 Ep (kPA) 129.3 47.2 WS (m/s) 6.7 1.2
AC (mm2/kPa) 0.7 0.3 FMD (%) 9.2 4.2 Albuminu-
ria (mg/l) 55.6 146.1
79. Hipertensiunea arteriala
pulmonara se amelioreaza
rapid dupa inlocuirea
percutana de valva aortica
C.Stoicescu Bucuresti, Nicotera Mariuca Vasa, D.Chin,
D.Vinereanu, J.Kovac
Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila",
Bucuresti
Context: Pacientii care asociaza stenoza aortica seve-
ra (SA) si hipertensiune arteriala pulmonara severa
(HTP) au un prognostic rezervat. Datele din literatura
care urmaresc efectul inlocuirii percutane a valvei aorte
(TAVI) asupra HTP la acesti pacienti sunt limitate. Am
evaluat efectul pe care il are TAVI prin eliminarea gra-
dientului trans-aortic, asupra HTP, la pacientii care au
primit dispozitivul CoreValve Medtronic System TM.
Metoda: 67 pacienti consecutivi (826.2 ani, 52% fe-
mei) cu TAVI au fost divizati in doua loturi: grup I, cu
25 pacienti (37%), cu istoric de boala pulmonara cro-
nica obstructiva (COPD) si cu HTP severa (defnita
ca presiune sistolica in artera pulmonara (sPAP) >50
mmHg); grup II, cu 42 pacienti (63%), fara istoric de
COPD, divizati si ei in doua subloturi: - IIa, cu sPAP<50
nanti ai albuminuriei au fost indicii de rigiditate arteri-
ala ( si AC) si parametrii ce evalueaza functia endote-
liala (FMD): r=0.64, r2=0.40, p=0.001.
Concluzii: Rigiditatea arteriala si disfunctia endoteli-
ala, nu durata bolii si nici controlul diabetului sau al
hipertensiunii arteriale, sunt principalii determinanti
ai albuminuriei la pacientii cu hipertensiune usoara-
moderata si diabet zaharat tip 2. Parametri de rigidi-
tate arteriala si cei de evaluare a functiei endoteliale ar
trebui luati in discutie si considerati noi tinte pentru
tratamentul preventiv. Parametru Valoare IMT (mm)
0.8 0.2 Beta index 8.9 3.0 Ep (kPA) 129.3 47.2 WS
(m/s) 6.7 1.2 AC (mm2/kPa) 0.7 0.3 FMD (%) 9.2
4.2 Albuminuria (mg/l) 55.6 146.1
Arterial stiffness and
endothelial dysfunction are
the main determinants of
albuminuria in patients with
diabetes and hypertension
Background: Patients with type II diabetes and associ-
ated arterial hypertension have increased arterial stif-
ness due mainly to endothelial dysfunction. Meanwhi-
le, they usually have microalbuminuria, also as a result
of difuse endothelial dysfunction. We hypothesized
that these markers of subclinical organ damage are re-
lated and, therefore, we assessed the strength of corre-
lation and the infuence of other parameters.
Methods: We evaluated 53 patients (579 years, 28
males), with mild to moderate hypertension (mean
ABPM values: 146/93 mmHg) and type II diabetes
(mean duration of 3.65 years). Arterial function was
assessed by e-tracking and wave intensity analysis, at
the level of the RCCA, with measurements of intima-
media thickness (IMT), beta index (), elastic module
(Ep), carotid wave speed (WS), and arterial compliance
(AC). Endothelial function was assessed by fow me-
diated dilation (FMD) at the level of the right brachial
artery. Albuminuria was measured by an imunoturbi-
dic method.
Results: IMT and arterial stifness parameters (, Ep,
WS, and AC) were at the upper limit of normal. FMD
was slightly decreased, indicating mild endothelial dys-
function. Proteinuria was into the limits for microal-
VARI A 1
VARI A 1
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
ECOCARDI OGRAFI E
ECHOCARDI OGRAPHY
Assessment of left atrial
function in patients with
left ventricular hypertrophy:
comparison between aortic
stenosis and hypertension
Background. Te importance of lef atrial (LA) func-
tion in patients (pts) with lef ventricular (LV) hyper-
trophy was previously demonstrated. LA myocardial
deformation parameters recently emerged as a robust
tool for the noninvasive assessment of LA performance.
Purpose: We aimed to assess LA strain() and strain-
rate (Sr) in pathological LV hypertrophy (LV mass in-
dex > 115g/m2 in men and > 95 g/m2 in women) in pts
with hypertension (HTN) and in pts with severe aortic
stenosis (AS), all of them with preserved LV ejection
fraction (>50%).
Methods: We prospectively enrolled 36 consecutive pts
(599 years, 11 men) with isolated arterial hypertensi-
on (HTN) and 37 age-matched pts with severe AS (62
7years, 31 men, indexed aortic valve area, AVAi<0.6
cm2/m2). A comprehensive echocardiogram was per-
formed in all, including TDI-derived parameters of LV
diastolic function. LV flling pressures were assessed
using the E/E ratio. Longitudinal LA strain parameters
were assessed from apical 4-chamber view by speckle
tracking echocardiography using 2D strain sofware.
Peak values of global LA and LA systolic Sr (SSr, reser-
voir function); early diastolic Sr (ESr, conduit functi-
on); and late diastolic Sr (ASr, booster pump function)
were measured in all pts.
Results: in pts with AS, AVAi was 0.40.1 cm2/m2 and
mean transvalvular gradient was 5319 mm Hg. Inde-
xed LA volume, LV mass, LV volume and LVEF were
similar in pts with AS and pts with HTN (p >0.30 for
all). Pts with AS had higher E/E ratios both at the sep-
tal and lateral sites (p<0.001). In pts with AS, peak LA
was signifcantly lower than in pts with HTN (197 vs
24 5%,p=0.003). SSr and ESr were also signifcantly
lower in pts with AS (p=0.04; p=0.002, respectively).
Conversely, ASr was similar in both groups (p=0.50). In
pts with AS signifcant correlations were found betwe-
en LA, SSr, ESr and E/Eseptal ratio (r=-0.36, p=0.03;
r=-0.36, p=0.03; r=0.47, p=0.005, respectively).
Conclusions: Patients with AS had a greater impair-
ment of LA reservoir and conduit functions than pts
with HTN, despite similar extent of LV hypertrophy
and LA dilatation. Te reduction of LA function in pts
with AS was related to increased LV flling pressures,
showing the close interplay between LA and LV func-
tion in this setting. Te additive clinical value of asses-
sing LA deformation in pts with LV hypertrophy needs
further study.
82. Disfunctia diastolica a
ventriculului stang evaluata
prin Doppler spectral si tisular
in timpul intervalelor pre si
postextrasistolic in insuficienta
cardiaca cu fractie de ejectie
pastrata
T.Nanea, Gabriela Silvia Gheorghe, S.Visan, Adriana
Iliesiu, N.Paun, Camelia Nicolae
Spitalul Universitar de Urgenta ELIAS, Bucuresti
Introducere. Aritmiile cu umplere ventriculara varia-
bila produc diferite tipare de umplere ventriculara. Ex-
trasistolele ventriculare duc la reducerea presarcinii si
scurtarea timpului de relaxare ventriculara. Modifcari
in sens opus apar in intervalele diastolice postextrasis-
tolice. Scop. Studiul functiei diastolice a ventriculului
stang (VS) in insufcienta cardiaca (IC) cu fractie de
ejectie pastrata (pFEVS) utilizand diferite modele de
umplere ventriculara create de extrasistolele ventricu-
lare (EV).
Metoda: Au fost examinati ecocardiografc 51 pacienti
(pts), 55% barbati cu varsta medie 60 +/- 10 ani, avand
IC cu pFEVS (FEVS > 50%). S-au folosit tehnica 2D
pentru masurarea FEVS (metoda Simpson), Doppler
spectral pentru evaluarea fuxului diastolic transmitral
(FDT) si Doppler tisular (TDI) pentru determinarea
vitezelor longitudinale de relaxare protodiastolica (Ea)
si telediastolica (Aa) inainte si dupa EV. EV se produc
inaintea depolarizarii atriale si de aceea efectele con-
tractiei atriale nu se identifca in diastola cardiaca.
Rezultate: Modelul TMF a fost: relaxare intarziata (RI)
(E/A <1, Ea=5+/-3.1 cm/sec) la 59% pts si pseudonor-
mal (PN) (E/A>1, Ea=6+/-2.5 cm/sec) la 41% pts. In
timpul pauzei postextrasistolice, la 20% pts cu RI fuxul
devine normal(E/A>1 si E/Ea<8) iar la 80 % pts rama-
ECOCARDI OGRAFI E
ECHOCARDI OGRAPHY
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
ECOCARDI OGRAFI E
ECHOCARDI OGRAPHY
tiple; au fost realizate planuri de sectiune prin aceste
imagini astfel incat sa se vizualizeze pozitia exacta a
locului de insertie a sondelor. Pozitia radiologica a fost
determinata folosind incidentele standard (PA, LAO
40, RAO 40). Au fost defnite 4 locatii: tract ejectie VD
(TEVD), sept interventricular, apex VD si perete liber
VD. TEVD a fost impartit in TEVD septal si TEVD an-
terior. Septul interventricular a fost de asemenea im-
partit in sept anterior (jonctiunea intre peretele liber
VD si septul adevarat, la nivelul bandeletelor septomar-
ginale) si sept adevarat (corpul septului).
Rezultate: Localizarea sondelor conform ecografei 3D
a fost: TEVD5 pacienti (1 septal, 4 anterior); sept in-
terventricular15 pacienti (8 anterior, 7 sept adevarat);
apex VD7 pacienti; perete liber VD3 pacienti. Acor-
dul general intre criteriile radiologice si ecografa 3D a
fost doar moderat (=0.587; 95I; = 0.378 - 0.796). Crite-
riile radiologice au discriminat localizarea apicala VD
(=1) de cea septala (=0.733; 95I; = 0.490 - 0.977) si
de TEVD (=0.870, 95I; = 0.618 - 1.121). Totusi, aceste
criterii nu au discriminat pozitiile anterioare TEVD de
cele septale TEVD (=0.048; 95I; = -0.370 - 0.465), si au
fost relativ imprecise pentru discriminarea localizarilor
septale anteriore si septale adevarate (=0.452; 95I; =
0.054 - 0.850), precum si in identifcarea peretelui liber
de VD (=0.348; 95I; = -0.352 - 1.048).
Concluzie: Criteriile radiologice pot identifca pre-
cis doar localizarile apicale ale sondelor de stimulare
ventriculara, dar nu si pe cele alternative. Studiile care
compara efectul stimularii VD apicale fata de localiza-
rile alternative pot utiliza ecografa 3D pentru defnirea
pozitiei sondelor, dar nu criteriile radiologice.
Inaccuracy of radiological
criteria for pacemaker
lead implantation by
comparison with assessment
of lead position using 3D
echocardiography
Introduction. Alternatives to right ventricular (RV)
apical pacing have been sought in an attempt to decre-
ase the incidence of pacing-induced heart failure. Ra-
diological criteria for implantation of pacemaker leads
at alternative sites have been described, but agreement
of these criteria compared with the exact location of the
lead by 3D echocardiography is debatable.
Methods: We documented the exact location of ventri-
cular pacemaker leads in 30 implanted patients, using
3D echocardiography (Vivid 7, 3V probe, GE). Full vo-
lume data sets were acquired from multiple views and
appropriate slices were cropped, in order to detect the
exact location of the tip of the lead inserted into the
myocardium. Radiological location of the leads was
assessed from 3 standard fuoroscopic views (posteri-
or-anterior; LAO 40; RAO 40); lead placement was at-
tributed to 4 locations: RV outfow tract (RVOT), inter-
ventricular septum, RV apex, and RV free wall. RVOT
was divided into septal RVOT and anterior RVOT;
interventricular septum was also divided into anteri-
or septum (the junction between RV free wall and true
septum, at the level of septomarginal trabeculations)
and true septal position (the body of the septum).
Results: Exact lead positions by 3D echocardiography
were: RVOT - 5 patients (1 septal, 4 anterior); interven-
tricular septum - 15 patients (8 anterior, 7 true septal);
apical - 7 patients; RV free wall - 3 patients. Overall
agreement between radiological criteria and 3D echo-
cardiography was only moderate ( = 0.587; 95% CI =
0.378 - 0.796). Radiological criteria were able to dis-
criminate apical ( = 1) from septal ( = 0.733; 95% CI
= 0.490 - 0.977) and RVOT positions ( = 0.870, 95%
CI = 0.618 - 1.121); however, they did not discriminate
septal RVOT from anterior RVOT ( = 0.048; 95% CI
= -0.370 - 0.465), and were only moderately accurate in
discriminating anterior septal from true septal position
( = 0.452; 95% CI = 0.054 - 0.850), and in identifying
RV free wall locations ( = 0.348; 95% CI = -0.352 -
1.048).
Conclusions: Current radiological criteria can accu-
rately identify only apical but not alternative sites for
pacemaker lead implantation. Studies which compare
the efects of apical versus alternative site pacing should
use 3D echocardiography instead of radiological crite-
ria for documentation of lead placement.
Revista Romn de Cardiologie | Vol. XXV | Suplimentul A, 2010
96
denta de endoteliu (dupa administrare de nitrogliceri-
na) nu a diferit semnifcativ la nici unul dintre grupu-
rile analizate.
Concluzii: Disfunctia endoteliala analizata prin vaso-
dilatatia dependenta de endoteliu (FMD) s-a corelat
doar cu genotipurile genei IL-6 (atat-174 G/C, cat si nt
565 G/A), dar nu si cu genotipurile celorlate gene pro-
infamatorii (IL-1 -889 T/C, IL-1 (-511 C/T si +3962
C/T ), IL-2 (+166 G/T si -130 G/T) si IL-4 -590 T/C).
Influence of proinflammatory
citokines polymorphism on
endothelial function at patients
with peripheral arterial disease
Objective: To identify genotypes of proinfammato-
ry citokines genes with negative efect on endothelial
function at patients with peripheral arterial disease.
Methods: We included 48 patients with peripheral ar-
terial disease stages IIB-IV Fontaine admitted for elec-
tive surgical interventions at Institutul de Boli Cardi-
ovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu between 1.07.2007
and 1.07.2008. We exclude patients with recend acute
coronary syndrome and stroke (last 3 months), with
decompensated heart failure, severe renal dysfuncti-
on, neoplasms and cardiac or vascular surgical inter-
ventions in the last 6 months. We analyzed the pro-
infammatory citokines genes IL-1(-889 T/C), IL-1
(-511 C/T and +3962 C/T), IL-2 (+166 G/T and-130
G/T), IL-4 -590(T/C) and IL-6(-174 G/C and nt565
G/A). Endothelial function was evaluated preoperati-
vely in all subjects by endothelium dependent (FMD)
and independent (afer nytroglycerine administration)
vasodilation on the brachial artery.
Results: Patients mean age was 61.758.66 years.
Mean FMD was 8.82.28%, and mean endothelium
independent vasodilation afer nitroglycerine admi-
nistration was of 14.89 2.11%. FMD variation was
signifcantly lower only at patients with genotype IL-
6-174CC (7.051.49% versus 8.41 1.9 % for Il-6 -174
GC and 9.422.46 % for IL-6-174 GG, p=0.009)) and
at patients with genotype IL-6 nt 565 AA (7.141.61 %
84. Influenta polimorfismului
citokinelor proinflamatorii
asupra functiei enoteliale la
pacientii cu boala arteriala
periferica
Adina Liliana Stoica, Ileana Constantinescu,
Ana Moise, Carmen Ginghina
Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare
"Prof.Dr. C.C.Iliescu", Bucuresti
Obiective: Identifcarea unor genotipuri ale genelor ci-
tokinelor proinfamatorii cu efect negativ asupra func-
tiei endoteliale la pacientii cu boala arteriala periferica.
Material si metoda: Au fost inclusi 48 pacienti inter-
nati consecutiv cu boala arteriala periferica stadiile II
B IV Fontaine, la care s-au practicat interventii chi-
rurgicale elective de revascularizare periferica, in peri-
oada 1.07.20071.07.2008 in cadrul Institutului de Boli
Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu. Au fost exclusi
pacientii cu sindrom coronarian acut si/sau AVC/AIT
in ultimele 3 luni, cu insufcienta cardiaca decom-
pensata, afectiuni renale severe, neoplazii, interventii
cardiace/vasculare in ultimele 6 luni. A fost analizat
promotorul genelor citokinelor proinfamatorii IL-1
(-889 T/C), IL-1 (-511 C/T si +3962 C/T), IL-2 (+166
G/T si -130 G/T), IL-4 -590 (T/C) si IL-6 (-174 G/C
si nt565 G/A). Functia endoteliala fost evaluata la toti
pacientii preoperator prin vasodilatatia dependenta de
endoteliu(FMD) si independenta (dupa administare de
nitroglicerina) de endoteliu, masurata ultrasonografc
la nivelul arterei brahiale.
Rezultate: Pacientii inclusi au avut o varsta me-
die de 61.758.66 ani. Variatia FMD medie a fost de
8.82.28%, iar variatia medie a vasodilatatiei indepen-
denta de endoteliu dupa administrarea de nitrogliceri-
na a fost de 14.892.11%. Dintre citokinele proinfama-
torii studiate variatia FMD a fost semnifcativ mai mica
doar la pacientii cu genotip IL-6 -174CC (7,051,49%
fata de 8,41 1,9 % pentru Il-6 -174 GC si 9,422,46
% pentru IL-6-174 GG, p=0,009)) si la pacientii cu ge-
notip IL-6 nt 565 AA (7,141,61 % fata de 8,491,91
% pentru IL-6 nt 565 GA si 9,42 2,46% pentru IL-6
nt565 GG, p=0,018), la celelalte citokine analizate nee-
xistand diferente semnifcative. Vasodilatatia indepen-
POSTER FORUM I I | POSTER FORUM I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
9I
POSTER FORUM I I
POSTER FORUM I I
vs. 8,491,91 % for IL-6 nt 565 GA and 9.42 2.46% for
IL-6 nt565 GG , p=0.018). For the rest of analyzed ci-
tokines there were no signifcant diferences. Endothe-
lium independent vasodilatation (afer nytroglycerine
administration) was not dignifcantly diferent at any
of analyzed subgroups.
Conclusions: Endothelial dysfunction analyzed by
endothelium dependent vaodilatation (FMD) was cor-
related only with gene IL-6 genotypes (174 G/C, and
nt 565 G/A), not with other proinfammatory gene ge-
notypes (IL-1 -889 T/C, IL-1 (-511 C/T and +3962
C/T ), IL-2 (+166 G/T and -130 G/T) and IL-4 -590
T/C).
85. Poate disfunctia aortei sa
explice angina la pacientii cu
artere coronare permeabile
angiografic?
Marinela Serban, Madalina Iancu, Ileana Craciunescu,
Aneida Hodo, Ioana Ghiorghiu, B.A.Popescu, Carmen
Ginghina
Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare Prof.
Dr. C. C. Iliescu, Bucuresti
Premise. Angina cu artere coronare normale (ACN)
angiografc inca are mecanisme controversate. Rigi-
tatea aortica (Ao) este recunoscuta acum ca find un
marker de morbi- mortalitate cardiovasculara si s-a
demonstrat a f crescuta la pacientii cu boala cardiaca
ischemica (BCI).
Obiective: Evaluarea functiei vasculare Ao prin mai
multe tehnici ecocardiografce, la pacienti cu angina si
ACN versus BCI confrmata angiografc.
Metoda: Studiul a cuprins 54 pacienti care s-au pre-
zentat cu angina si au efectuat coronarografe. Subiectii
au fost impartiti in 2 grupuri, imperecheate ca varsta:
ACN, n=17 si BCI, n= 37. Functia vasculara Ao a fost
evaluata prin Doppler tisular (TDI), determinandu-se
of ine velocitatile sistolica (SW) si diastolice precoce
(EW) si tardiva (AW) ale peretelui Ao anterior. Indi-
cii de rigiditate Ao, calculati pe baza diametrelor Ao
ascendente si a TA au fost: pulsatilitatea aortica (Ao
Strain), distensibilitatea aortica (Ao Dis), indexul de
rigiditate aortica (Ao SI). Postsarcina a fost evaluata
prin: elastanta arteriala efectiva: Ea=0.9 X TA sistolica/
volumul bataie. Indexul de rezistenta vasculara siste-
mica (SVRI)= TA medie/indexul cardiac. Complianta
arteriala totala (Ca)= volum bataie/presiunea pulsului.
Rezultate: Varsta medie a pacientilor a fost 63.28.2
ani in grupul cu ACN vs 60.910.3 ani la pacientii cu
BCI (p=0,54). Velocitatile TDI ale peretelui Ao, para-
metrii de rigiditate Ao, Ea, SVRI and Ca au prezentat
valori similare in grupul cu ACN vs pacientii cu BCI:
SW 6.571.8 vs 6.21.9 cm/s (p=0.32), EW 5.42.1
vs 4.71.5 cm/s (p=0.32), AW 6.92.3 vs 7.12.3
cm/s (p=0.77), Ao Strain 21.210.9% vs 23.114.6%
(p=0.79), Ao Dis 0.80.4 vs 10.6 cm2/dyne (p=0.26),
Ao SI 2.891.40 vs 2.61.4 (p=0.78), Ea 2.20.7 vs
2.30.6 mmHg/ml (p=0.52), SVRI 3.21.1 vs 3.40.8
dyne *s *m2/cm-5 (p=0.2), Ca 1.10.4 vs 1.20.4 ml/
mm Hg (p= 0.81).
Concluzii: In pofda permeabilitatii arterelor epicardi-
ce, subiectii din grupul cu angina si ACN au avut velo-
citati ale peretelui Ao, parametrii de rigiditate Ao, Ea,
SVRI si Ca similare cu cele ale pacientilor cu BCI con-
frmata angiografc. Intrucat s-a demonstrat anterior
faptul ca pacientii cu BCI au functie vasculara Ao alte-
rata, angina in absenta stenozelor coronariene ar putea
f consecinta fziopatologica a cresterii rigiditatii Ao si
a alterarii propagarii si secventialitatii undei pulsului.
Could aortic dysfunction
explain angina in patients
with angiographically normal
coronary arteries?
Background: Angina with angiographically normal co-
ronary arteries (NCA) still has controversial pathophy-
siological mechanisms. Aortic (Ao) stifness is now
known as a marker of cardiovascular morbi-mortality
and it was demonstrated to be increased in patients
with coronary artery disease (CAD).
Objective: To assess aortic function by diferent echo-
cardiographic techniques in patients with angina and
NCA versus those with coronary stenoses.
Methods: 54 patients (pts) who underwent coronary
angiography for angina were enrolled in this study.
Tey were divided into two age-matched groups: NCA,
n=17 and CAD, n= 37. Aortic function was evaluated
in tissue Doppler imaging (TDI), by measuring of ine
systolic (SW), early and late diastolic (EW, AW) veloci-
POSTER FORUM I I
POSTER FORUM I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
98
ties of the anterior aortic wall. Aortic stifness indices,
calculated using systolic and diastolic ascending Ao di-
ameters and blood pressure values, were: Ao Strain, Ao
distensibility (Ao Dis), Ao stifness index (Ao SI). Total
aferload was defned by the efective arterial elastance
(Ea=0.9XSBP/SV, SV=stroke volume). Systemic vascu-
lar resistance index (SVRI) = mean arterial pressure/
cardiac index. Total arterial compliance (Ca)=SV/pulse
pressure.
Results: Te mean age was 63.28.2 years in NCA
group vs 60.910.3 years in CAD pts (p=0.54). Aortic
wall tissue velocities, aortic stifness parameters, Ea,
SVRI and Ca showed similar values in the group of pa-
tients with NCA vs CAD: SW 6.571.8 vs 6.21.9 cm/s
(p=0.32), EW 5.42.1 vs 4.71.5 cm/s (p=0.32), AW
6.92.3 vs 7.12.3 cm/s (p=0.77), AoStrain 21.210.9%
vs 23.114.6% (p=0.79), Ao Dis 0.80.4 vs 10.6 cm2/
dyne (p=0.26), Ao SI 2.891.40 vs 2.61.4 (p=0.78), Ea
2.20.7 vs 2.30.6 mmHg/ml(p=0.52), SVRI 3.21.1
vs 3.40.8 dyne *s *m2/cm-5 (p=0.2), Ca 1.10.4 vs
1.20.4 ml/mm Hg (p= 0.81).
Conclusion: Despite having normal coronary arteries,
patients with angina and NCA have aortic wall velociti-
es, aortic stifness parameters, Ea, SVRI and Ca compa-
rable with patients with established CAD. As impaired
aortic stifness was previously demonstrated in CAD
patients, these results might explain angina in the ab-
sence of coronary stenoses, as a consequence of increa-
sed aortic stifness and altered pulse wave propagation
sequentiality.
86. Antrenamentul fizic
supravegheat poate imbunatati
o parte din parametrii
hemodinamici si de rigiditate
arteriala la pacientii
hipertensivi
M.Iurciuc, C.Avram, Stela Iurciuc, V.Adrian, G. Cio-
riaca, Silvia Mancas
Universitatea de Medicina si Farmacie V. Babes,
Timisoara
Premize: Majoritatea evenimenteelor cardiovascula-
re au loc in cursul diminetii. Acest fapt este asociat cu
cresterea stresului hemodinamic matinal (MBPS).
Scop: De a demonstra ca efortul fzic poate imbunatati
o parte din parametrii hemodinamici ai monitorizarii
tensionale automate / 24 ore (MATA); stresului hemo-
dinamic matinal si indicele glezna brat (ABI).
Metoda: Am selectat 212 pacienti cu HTA esentiala
cu varsta cuprinsa intre 35 si 70 ani. Pacientii se ga-
seau sub tratament antihipertensiv neschimbat timp
de cel putin 1 luna si la tinta terapeutica recomandata
de ESC/ESH 2007. Am evaluat acesti pacienti inainte si
dupa 4 luni de antrenament fzic controlat. Am studiat
urmatorii parametrii masurati prin MATA: tensiunea
arteriala sistolica (TAS), tensiunea arteriala diastolica
(TAD), tensiunea arteriala medie (TAM), presiunea
pulsata (PP), frecventa cardiaca (FC), indexul de ri-
giditate arteriala ambulatorie (IRAA) defnit ca 1-alfa
(panta de regresie statistica intre diastolica si sistolica);
MBPS2 = media TAS in primele 2h dupa trezire - me-
dia TAS in ultimele 2 ore de somn; MBPS1 = media
TAS in primele 2 h de la trezire media celor mai joase
3 valori TAS nocturne. Pentru ABI am impartit lotul in
2 grupe: grupul cu ABI 1 si ABI* >1.
Rezultate: TAS a scazut de la 128,14 la 122,9 mmHg
(,0001); TAD a scazut de la 72,12 la 71,89 mmHg
(,1695); TAM a scazut de la 90,79 la 88,91mmHg
(,0426); PP a scazut de la 56,02 la 50,89 mmHg (,0018);
FC a scazut de la 72,66 la 68,51 b/min (,0048); AASI
a scazut de la 0,5509 la 0,4246; MBPS1 a scazut de la
15,82 la 12,07mmHg (,0019); MBPS2 a scazut de la
12,69 la 9,49 mmHg (,0028); ABI a crescut de la 0,917
la 0,964; ABI* a scazut de la 1,25 la 1,121.
Concluzii: Programele de recuperare pot imbunatati
o parte din parametrii hemodinamici masurati prin
MATA. Antrenamentul fzic, parte esentiala a progra-
mului de recuperare cardiovasculara, poate ameliora:
stresul tensional matinal; unii din parametrii de rigi-
ditate arteriala defniti prin PP si ABI*. Programele de
exercitii fzice controlate sunt sigure si efciente in di-
minuarea riscului cardiovascular.
Supervised exercise training
may improve the ambulatory
blood pressure monitoring and
arterial stiffness parameters
Background: Cardiovascular events have their grea-
test impact in the morning period. Tis is thought to
be associated with and dependent on morning blood
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
99
POSTER FORUM I I
POSTER FORUM I I
87. Enoxaparina plus terapia
antiplachetara duala cea mai
buna solutie pentru pacientii
fara tratament de reperfuzie
a infarctului miocardic cu
supradenivelare de segment
ST? Registrul RO-STEMI
G.Tatu-Chitoiu, Maria Dorobantu, Elvira Craiu,
I.Benedek, D.Vinereanu, C.Macarie, Crina Sinescu,
Lacramioara Topolnitchi, V.Firastrau, Eugenia Nechi-
ta, A.Petris
Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca, Bucuresti
Introducere: Efcienta terapiei antiplachetare dua-
le aspirina plus clopidogrel (A&C;) - combinata cu
heparina (H) sau Enoxaparina (E) la pacientii (pts) cu
infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment
ST (STEMI) si fara tratament de reperfuzie continua sa
fe un subiect controversat.
Obiective: compararea mortalitatii intra-spitalicesti si
a incidentei complicatiilor hemoragice la pts fara trata-
ment de reperfuzie pentru STEMI tratati cu H sau E in
combinatie fe cu A fe cu A&C.
Metoda: in perioada 1.01.2002-31.12.2009 Registrul
Roman pentru Infarct miocardic cu Supradenivelare
de Segment ST (RO-STEMI) a inrolat consecutiv 11325
de pacienti. Am identifcat 2214 pts internati in prime-
le 12 ore dupa debutul STEMI si care nu au benefciat
de tratment de reperfuzie coronariana. Un subgrup de
1119 pts au primit H (1000 i.u./ora, 48-96 ore) in com-
binatie fe cu A 150-300 mg/zi (subgrupul H&A;, 823
pts) sau cu aceeasi doza de A plus C 75 mg/zi (subgru-
pul H&A;&C;, 296 pts). Un alt subgrup de 818 pts au
primit E (1 mg/kg la fecare 12 ore timp de 8-10 zile)
combinata fe cu A (subgrupul E&A; 490 pts) sau A
plus C (subgrupul E&A;&C;, 328 pts). Un subgrup de
277 pts tratati cu H timp de 48 ore urmata de E a fost
exclus din aceasta analiza. Toti pacientii au primit beta-
blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angioten-
sinei si statine in absenta contraindicatiilor.
Rezultate: Mortalitatea intra-spitaliceasca a fost simila-
ra in subgrupurile H&A;&C;(18.24%), H&A;(16.88%)
sau E&A;(16.93%). O reducere semnifcativa a morta-
litatii intra-spitalicesti a fost constatata in subgrupul
E&A;&C;(6.40%) comparativ cu fecare dintre celelalte
pressure surge (MBPS).
Aims: To show that exercise training, may improve
some of the hemodynamic parameters of the ambula-
tory BP monitoring, the MBPS and the ankle brachial
index (ABI).
Methods: We selected 212 patients with essential
hypertension, aged: 35-70y. Tey were under unchan-
ged medication at least 1 month and at target BP. We
evaluate these patients before and afer 4 months of su-
pervised physical training. We studied the ambulatory
blood pressure monitoring/24h: systolic blood pressure
(SBP), diastolic blood pressure (DBP), mean blood pre-
ssure (MBP), pulse pressure (PP), heart rate (HR), am-
bulatory arterial stifness index(AASI) defned as 1-
( = regression slope between TAD and TAS), MBPS1=
mean SBP in the frst 2h afer awaken the average of
the lowest 3 nocturnal values, MBPS2 = mean SBP in
the frst 2h afer awaken mean SBP value in the frst
2h pre awake. We divided these 212p into to groups:
with ABI1; and with ABI*>1.
Results: Te SBP has decreased from 128,14 to
122,91mmHg (p,0001); the DBP has decreased from
72,12-71,89mmHg (p,1695); the MBP has decreased
from 90,79-88,91mmHg(p,0426); the PP has decreased
from 56,02-50,99mmHg (p,0018); the HR has decrea-
sed from 72,66-68,51 b/min (p,0048); the AASI has de-
creased from 0,5509-0,4246 (p,0069); MABS1 has de-
creased from 15,82-12.07mmHg(p,0019); MABS2 has
decreased from 12,69-9,49mmHg(p,0028) Te ABI has
increased from 0,917- 0,963 (p,0021); ABI* has decrea-
sed from 1,254- 1,121 (p,0014).
Conclusion: Rehabilitation programs can improve
some of the hemodynamic parameters: SBP, MBP, and
HR. Exercise training, may decrease MBPS. Physical
training may also improve some of the parameters that
describe arterial stifness: AASI and PP. Rehabilitation
programs are a safe and efective method for reducing
cardiovascular risk.
POSTER FORUM I I
POSTER FORUM I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
100
trei subgrupuri (p< 0.0001 pentru toate comparatiile).
Diferentele de incidenta a accidentelor vasculare ce-
rebrale (1.01%, 0,60%, 0.81% si, respectiv, 0.30%) si a
hemoragiilor majore (0.0%, 0,97%, 0,81% si, respectiv,
0.30%) au fost fara semnifcatie statistica.
Concluzii: Registrul RO-STEMI sugereaza faptul ca
administrarea combinatiei Enoxaparina, Aspirina si
Clopidogrel constituie cea mai buna strategie terape-
utica la pacientii cu STEMI care nu au benefciat de o
terapie de reperfuzie coronariana.
Enoxaparin combined with
dual antiplatelet therapy -
the best solution in patients
not undergoing reperfusion
for ST-elevation myocardial
infarction? RO-STEMI data
Background: Te ef cacy of the dual antiplatelet thera-
py (aspirin+clopidogrel) combined with either unfrac-
tionated heparin (UH) or Enoxaparin (E) in ST-eleva-
tion myocardial infarction (STEMI) patients (pts) not
undergoing reperfusion is a subject of debate.
Objective: To compare the in-hospital mortality and
the rates of the major bleeding events in STEMI pts not
undergoing reperfusion who received either aspirin
(A) or Aspirin plus Clopidogrel (A&C) both combined
with either UH or E.
Methods: Between 1.01.2002 and 31.12.2009 the Ro-
manian registry for ST-elevation myocardial infarction
(RO-STEMI) enrolled 11325 consecutive STEMI pts.
In this registry we identifed 2214 pts admitted within
the frst 12 hours afer the STEMI onset who did not
receive reperfusion therapy. A subgroup of 1119 pts. re-
ceived UH (1000 i.u./hour, 48-96 hours) either combi-
ned with 150-300 mg./day of A (UH&A subgroup, 823
pts) or with the same dose of A plus 75 mg/day of C
(UH&A&C subgroup, 296 pts). Another subgroup of
818 pts received E (1 mg/kg every 12 hours for 8-10
days) combined with either A (the E&A subgroup, 490
pts) or A plus C (the E&A&C subgroup, 328 pts). A
small subgroup of 277 treated with UH for 48 hours
followed by E was excluded from this analysis.All pts
received beta-blockers, angiotensin converting enzyme
inhibitors, and statins if not contraindicated.
Results: Te in-hospital mortality were similar in
the UH&A&C (18.24%), UH&A (16.88%) and E&A
(16.93%) subgroups, respectively. However, signifcant
lower in-hospital mortality was seen in the E&A&C
subgroup (6.40%) compared with each of the other
three subgroups (p< 0.0001 for all comparisons). Te
rates of the global stroke (1.01%, 0,60%, 0.81% and
0.30%, respectively) and of the major bleeding (0.0%,
0,97%, 0,81%, and 0.30%, respectively) were low and in
all soubgroups, below the threshold of statistical signi-
fcance.
Conclusions: Data from the RO-STEMI registry
suggest that a combination between Enoxaparin, As-
pirin and Clopidogrel should be the best strategy in
STEMI patients not undergoing reperfusion.
88. Stenoza de artera renala -
aspecte diagnostice
R.C.Motoc, Motoc Adriana Crina, Laszlo Mihaly,
I.Tilea, Monica Borda
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta, Clinica Medicala 3,
Targu Mures
Obiectiv: Diagnosticare rapida si cu cat mai mare acu-
ratete a stenozei de artera renala cu ajutorul examina-
rii ecografce Doppler,evidentiind leziunile stenotice
semnifcativ hemodinamic. Orientarea screening-ului
de boala renovasculara implica incercarea de cunoste-
re a celor mai puternici factori de predictie care se pot
asocia cu aceasta patologie, precum si asocierea cu alte
afectari vasculare.
Material si metoda: S-au inclus in studiu 122 hiperten-
sivi, internati in perioada 2000-2009 in clinica noastra.
Toti pacientii au avut aspecte semnifcative anamnestic,
clinic si paraclinic pentru stenoza de artera renala. Cu
ajutorul ecografei Doppler in sistem duplex am masu-
rat o serie de parametrii la nivelul arterei renale si a
arterelor interlobare. Examenul angiografc a verifcat
prezenta stenozei precum si gradul ei de severitate.
Rezultate: Din cei 122 de pacienti hipertensivi intro-
dusi in studiu, in functie de viteza maxima sistolica
masurata >1,8m/sec este caracteristica ptr. SAR sem-
nifcativ hemodinamic, indice de rezistenta sub 0,6),
au rezultat doua loturi: fara stenoza - 86 de pacien-
ti(70,49%) si cu stenoza - 36 de pacienti(29,51%). Media
valorilor tensiunii arteriale sistolice a fost semnifcativ
mai mare(p<0,001), in lotul cu stenoza(194mmHg)
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
101
POSTER FORUM I I
POSTER FORUM I I
higher in the group with stenosis (194mmHg) vs. the
group without stenosis (160mmHg), with the value of
p<0.001. A larger proportion of patients required 3
antihypertensive drugs in the group with the stenosis
86.11% vs. 56.98% in the group without stenosis, the
value of p<0.01. Coronary disease was found in 58.33%
of the patients with stenosis vs. 19.77% in those without
stenosis (p<0.01). In the group with stenosis 55.56% of
the patients had peripheral arteriopathy versus 24.42%
in the group without stenosis (p<0.001). Cerebrovas-
cular disease was signifcantly more frequent (p<0.001)
in the group with stenosis 41.67% versus no stenosis
17.44%.
Conclusions: Coronary disease, peripheral arterio-
pathy and cerebrovascular disease have a much higher
frequency in the group with stenosis. In the group with
stenosis blood pressure values were signifcantly higher
and required more ofen over 3 antihypertensives. Te
angiographic examination confrms that Doppler vas-
cular ultasonography is an ef cient relatively inexpen-
sive and reproducible examination in the diagnosis of
renal artery stenosis.
89. Activitatea fosfolipazei A2
asociata LDL la pacientii cu
insuficienta cardiaca si fractia
de ejectie conservata
Elena Moldoveanu, Daciana Silvia Marta, M.Serban,
Irina Serban, Lazar Mihai, Sorina Crenguta Serboiu,
Tetsuya Kosaka
INCD in Domeniul Patologiei si Stiintelor Biomedicale
Victor Babes, Bucuresti
Scop: IC se manifesta si la pacientii cu insufcienta
cardiaca (IC) si fractia de ejectie a ventriculului stang
conservata (cFEVS). Diferite studii au gasit proportii
diferite ale cFEVS si anume intre 13-74% din totalul
pacientilor cu IC. Datele din literatura care compara
din punct de vedere clinic si al prognosticului pacientii
cu IC cu fractia de ejectie normala si scazuta sunt con-
tradictorii. Fosfolipaza A2 asociata LDL (LpPLA2) este
un marker al infamatiei vasculare cu o caracteristica
unica find independenta de indicele de masa corporala
si de rezistenta la insulina. Deoarece stresul oxidativ si
infamatia sunt implicate in evolutia IC am investigat
comparativ cu lotul martor(160mmHg). Mai multi
pacienti sunt tratati cu 3 antihipertensive(p<0,01)
la lotul cu stenoza 86,11%, comparativ cu 56,98%-lo-
tul martor.Boala coronariana a fost descoperita in
proportie de 58,33% in lotul cu stenoza, comparativ
19,77% in lotul martor(p<0,01). In lotul cu stenoza am
avut 55,56% dintre pacienti cu arteriopatie periferica
(p<0,001), comparativ 24,42% in lotul fara stenoza.
In lotul cu stenoza de artera renala s-a decelat boa-
la cerebrovasculara(p<0,01) in proportie de 41,67%,
comparativ cu 17,44% din lotul fara stenoza.
Concluzii: Boala coronariana, arteriopatia cronica pe-
riferica si boala cerebrovasculara au o frecventa mult
mai ridicata la cei cu stenoza. In lotul cu stenoza se in-
talneste un numar mai mare de tratamente ce necesita
peste 3 antihipertensive, valorile tensionale find mai
ridicate. Raportarea la angiografe, confrma, ca ultra-
sonografa Doppler vasculara este o metoda efcace, re-
lativ iefina, reproductibila, in diagnosticul stenozei de
artera renala.
Renal artery stenosis -
diagnosis aspects
Objective: Te rapid and accurate diagnosis of renal
artery stenosis with the aid of duplex mode Doppler
ultrasonography, that provides functional information
revealing hemodynamicaly signifcant stenosis (with
more than 60% decrease in arterial diameter). Gui-
ding the screening for renovascular disease implies
identifying the prediction factors associated with this
pathology and its relation to other vascular diseases
(coronary, carotid, peripheral).
Material and method: We included in our study 122
patient with hypertension admitted to hospital and
with a follow-up between 2000 and 2009. Using duplex
mode Doppler ultrasonography we measured a series
of parameters (maximum systolic speed, pulsatility and
resistivity indexes) in the renal artery and interlobar
arteries. Angiographic examination has confrmed the
presence of the stenosis and its severity.
Results: Te 122 patients included in the study were
included in two groups according to the maximum
systolic speed (Max speed >1.8m/s is characteristic for
hemodinamicaly signifcant renal artery stenosis): wi-
thout stenosis 86 patients (70.49%), and with stenosis
36 patients (29.51%). Te average blood pressure was
POSTER FORUM I I
POSTER FORUM I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
102
plicated in HF evolution we investigated LpPLA2 in HF
in function of EF.
Methods: We measured LpPLA2 (spectrophotometric
methods) in 100 patients with HF with NYHA II, III
and IV and 20 controls. Baseline evaluation for pati-
ents with HF included clinical examination, 12-lead
ECG, estimation of NYHA functional class, transtora-
cic echocardiography (lef ventricular ejection fraction
LVEF- and lef ventricular end diastolic diameter -
LVED), and routine laboratory tests.
Results: LpPLA2 activity was higher (412.1 85.29
U/L) in HF patients than in normal (225.65 20.8
U/L). pLVEF patients (ejection fraction > 50) represen-
ted 35% from total HF patients. Te incidence of lef
ventricular hypertrophy was higher in pLVEF patients
than in the patients with ejection fraction < 50, but the
incidence of diabetes was the same. LpPLA2 activity
was higher [444.9 80.6 (U/L) (p<0.002)] in pLVEF
patients than the other [401 74.9 (U/L) (p<0.003)].
Conclusion: Elevated plasma values of LpPLA2 are
in concordance with exacerbated infammatory state
existing in pLVEF patients with lef ventricular hyper-
trophy. Te present study was supported by the Grants
42-146/2008 and PN 09.33.02.06/2009.
90. Adenozin deaminaza
- marker de prognostic la
pacientii cu insuficienta
cardiaca si fractia de ejectie
conservata
Daciana Silvia Marta, M.Serban, Irina Serban, Gabri-
ela Catalin, V.G.Dinca, Simona Tudor, N.Radulescu,
Elena Moldoveanu
INCD in Domeniul Patologiei si Stiintelor Biomedicale
Victor Babes, Bucuresti
Scop: Diferite studii semnaleaza existenta fractiei de
ejectie ventriculare stangi conservate (cFEVS) la 13-
74% din pacientii cu insufcienta cardiaca (IC). Datele
din literatura care compara din punct de vedere clinic
si al prognosticului pacientii cu IC cu fractia de ejectie
(FE) normala si scazuta sunt contradictorii. Adenozin
deaminaza (AD) catalizeaza conversia extracelulara a
adenozinei si a deoxiadenozinei la inozina si respec-
variatia concentratiei Lp-PLA2 in functie de fractia de
ejectie.
Metode: Activitatea plasmatica a LpPLA2 a fost masu-
rata spectrofotometric la 100 pacienti cu IC din clasele
NYHA II, III and IV si la 20 normali. Evaluarea bazala
a pacientilor a inclus: examinarea clinica, ECG cu 12
derivatii, estimarea clasei functionale NYHA, ecocar-
diografe transtoracica (fractia de ejectie ventriculara
stanga si diametrul ventricular stang telediastolic) si
teste de laborator de rutina.
Rezultate: Activitatea plasmatica a LpPLA2 a fost mai
mare la pacientii cu IC (412.1 85.29 U/L) comparativ
cu normalii (225.65 20.8 U/L). Pacientii cu cFEVS
(FE > 50) reprezinta 35% din totalul pacientilor IC. In-
cidenta hipertrofei ventriculare stangi a fost mai mare
in lotul pacientilor cu cFEVS comparativ cu pacientii
cu fractia de ejectie scazuta (EF < 50), iar incidenta
diabetului a fost asemanatoare. Activitatea LpPLA2 a
fost mai mare la pacientii cu cFEVS [444.9 80.6 (U/L)
(p<0.002)] comparativ cu ceilalti [401 74.9 (U/L)
(p<0.003)].
Concluzie: Concentratiile plasmatice crescute ale Lp-
PLA2 sunt in concordanta cu statusul infamator ac-
centuat la pacientii cFEVS cu hipertrofe ventriculara
stanga. Acest studiu a fost fnantat din contractele PN
42-146/2008 si Nucleu 09.33.02.06/2009
Lipoprotein associated
phospholipase A2 activity
in heart failure patients with
preserved left ventricular
ejection fraction
Purpose: It has now been clear established that heart
failure (HF) may occur in patients with preserved lef
ventricular ejection fraction (pLVEF), but diferent stu-
dies reported proportion of preserved ejection fraction
(EF) among patients varying between 13-74%. Te lite-
rature data which compare clinical and prognostic cha-
racteristics of HF patients with pLVEF and low EF are
contradictory. Lipoprotein associated phospholipase
A2 (LpPLA2) is now recognized as a marker of vascular
infammation which has a relative unique characteris-
tic being independent from BMI and insulin resistance.
Because the oxidative stress and infammation are im-
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
108
POSTER FORUM I I
POSTER FORUM I I
vely. Endogenous adenosine can protect the overloaded
heart against the development of hypertrophy and HF,
in part due to its anti-infammatory activity. Because
the oxidative stress and infammation are involved in
HF progression we investigated the relation between
AD and EF in patients with HF.
Methods: We measured AD (spectrophotometric
methods) in 100 patients with HF with NYHA II, III
and IV and 20 controls. Baseline evaluation for pati-
ents with HF included clinical examination, 12-lead
ECG, estimation of NYHA functional class, transtora-
cic echocardiography (lef ventricular ejection fracti-
on LVEF, and lef ventricular end diastolic diameter
- LVEDD), and routine laboratory tests.
Results: AD activity was higher (14.47 3.61 UI/L) in
HF patients than in normal (7.35 0.63 UI/L). AD ac-
tivity was higher (15.87 3.33 UI/L) in pLVEF patients
than in those with EF < 50% (13.22 2.3 UI/L). Te
incidence of lef ventricular hypertrophy was higher in
pLVEF patients than in patients with EF < 50%.
Conclusion: Te increased values of AD activity in pL-
VEF patients may be correlated with a decreased ade-
nosine concentration, which may in part be associated
to the increased incidence of patients with lef ventri-
cular hypertrophy in pLVEF group and with exacerba-
ted infammatory status existing in these HF patients.
AD may contribute to evaluate HF progression in pL-
VEF patients. Te present study was supported by the
Grants 42-146/2008 and PN 09.33.02.06/2009.
tiv deoxinozina. Adenosina endogena, prin activitatea
ei antiinfamatoare, previne aparitia unor complicatii
cardiace prin suprasarcina (insufcienta ventriculara si
hipertrofe ventriculara). Deoarece stresul oxidativ si
infamatia sunt implicate in evolutia IC am investigat
corelatia dintre AD si FE.
Metode: Activitatea plasmatica a AD a fost masurata
spectrofotometric la 100 de pacienti cu IC din clasele
NYHA II, III and IV si la 20 de normali. Evaluarea ba-
zala a pacientilor a inclus: examinarea clinica, ECG cu
12 derivatii, estimarea clasei functionale NYHA, eco-
cardiografe transtoracica (fractia de ejectie ventricula-
ra stanga si diametrul ventricular stang telediastolic) si
teste de laborator de rutina.
Rezultate: Activitatea plasmatica a AD a fost mai mare
la pacientii cu IC (14.47 3.61 UI/L) comparativ cu
normalii (7.35 0.63 UI/L). Activitatea AD a fost mai
mare la pacientii cu cFEVS (FE > 50) comparative cu
cei cu FE < 50% (13.22 2.3 UI/L). Incidenta hipertro-
fei ventriculare stangi a fost mai mare in lotul pacien-
tilor cu cFEVS comparativ cu pacientii cu FE scazuta
(FE <50).
Concluzie: Valorile crescute ale AD la pacientii cFEVS
ar putea f corelate cu scaderea concentratiei adenozi-
nei, care partial ar putea f asociata cu cresterea inci-
dentei hipertrofei ventriculare stangi in grupul cFEVS
si cu statusul infamator crescut prezent la acesti paci-
enti. AD poate contribui la evaluarea progresiei IC la
pacientii cFEVS. Acest studiu a fost fnantat din con-
tractele PN 42-146/2008 si Nucleu 09.33.02.06/2009
Adenosine deaminase - a
prognostic marker for heart
failure patients with preserved
left ventricular ejection
fraction
Purpose: Several studies reported a proportion of pre-
served lef ventricular ejection fraction (pLVEF) in pa-
tients with heart failure (HF) varying between 13-74%.
Te literature data which compare clinical and prognos-
tic characteristics of HF patients with pLVEF and with
low EF are contradictory. Adenosine deaminase (AD)
catalyzes the extracellular conversion of adenosine and
deoxyadenosine to inosine and deoxyinosine, respecti-
Revista Romn de Cardiologie | Vol. XXV | Suplimentul A, 2010
101
ei sistolice (FE) sau cu clasa NYHA de ICC. Cresterea
AUS s-a asociat cu disfunctia diastolica de tip restrictiv.
Nivelul AUS a fost mai mult crescut la bolnavii cu ICC
de etiologie ichemica sau hipertensiva. AUS ar putea
f un biomarker de agravare al ICC, dar sunt necesare
mai multe studii.
Serum uric acid levels
in patients with recent
decompensated chronic heart
failure a new biomarker?
Purpose: Seric uric acid (SUA), a marker of oxidative
stress is involved in the development and evolution of
cardiovascular diseases. Recent studies have suggested
that SUA level is related with the occurrence, evolution
and severity of chronic heart failure (CHF). Te SUA
levels were evaluated in patients with recent decom-
pensation of CHF.
Methods: Screening real world of SUA levels in 90
patients (age 6219 years, 44 men, 46 women) admitted
to the hospital with NYHA II-IV decompensated CHF,
using a colorimetric method. Te patients were un-
der the treatment with ACEI/ARB (93%), betablocker
(81%), diuretics (97%), and digoxin (31%). CHF de-
compensation was due to diet deviations and therape-
utic non-compliance (53%), arrhythmias (29%), acute
coronary syndromes (10%), infections (7%), pulmo-
nary embolism (1%). All patients were assessed clini-
cally, 12 lead ECG, echocardiography (systolic and di-
astolic lef ventricular function) and routine laboratory
tests.
Results: SUA level was increased in 58% of patients.
Te mean SUA level was 7.3 mg/dl (6.7 mg/dl in wo-
men and 7.7 mg/dl in men). All patients had serum
creatinine <2 mg/dl. Te mean SUA level was 7.39mg/
dl in NYHA class II patients, 7.83 ms/dl in NYHA class
III patients and 6.68 mg/dl in NYHA class IV class pa-
tients (p=ns). Mean SUA levels were 7.45mg/dl in pa-
tients with EF> 40 % (62.3% of CHF patients) and 7.15
% in patients with EF <40% (37.7% of CHF patients)
(p=ns). 26% CHF patients had restrictive pattern of di-
91. Nivelul seric al acidului
uric la pacientii cu insuficienta
cardiaca recent decompensate
un nou biomarker?
A.Campeanu, Adriana Iliesiu, D. Nistorescu, B. Stra-
jean, G. Uscoiu, D. Dusceac, T. Nanea
Spitalul Clinic Caritas, Bucuresti
Scop: Acidul uric seric (AUS), un marker de stress oxi-
dative, este implicat in aparitia si progresia bolilor car-
diovasculare. In studii recente AUS pare sa se coreleze
cu aparitia, evolutia si severitatea insufcientei cardiace
cronice (ICC). Scopul studiului este evaluarea nivelelor
AUS la pacienti cu ICC decompensata.
Metoda: S-a determinat AUS la 90 de bolnavi (varsta
medie 62 ani, 44 de barbati si 46 de femi), spitalizati
pentru ICC clasele II-IV NYHA. Balnavii se afau sub
tratament cu inhibitori de enzima e conversie ai angi-
otensinei/ sartani (93%), betablocante (81%), diuretice
(97%), digoxin (31%). Cauzele decompensarii ICC au
fost non-complianta la dieta sau la terapia medicamen-
toasa (53%), tulburari de ritm (29%), sindroame coro-
nariene acute (10%), infectii (10%), tromboembolism
pulmonar (1%). Toti pacientii au fost evaluati clinic,
electrocardiografc, ecocardiografc (functia sistolica si
diastolica) si biologic.
Rezultate: AUS a fost crescut la 58% dintre bolnavi. Ni-
velul mediu al AUS a fost de 7.3mg/dl (6.7mg/dl la fe-
mei si 6.7mg/dl la barbati). Toti bolnavii au avut creati-
nina serica sub 2mg/dl. Valorile medii ale AUS au fost
7.38mg/dl in clasa NYHA II, 7.83mg/dl in clasa NYHA
III si 6.68mg/dl in clasa NYHA IV de ICC (p=ns). La
bolnavii cu fractie de ejectie ( FE) peste 40% (62.3% din
cazuri) nivelul mediu al AUS a fost de 7.45mg/dl iar la
bolnavii cu FE < 40% (37.7% cazuri) nivelul mediu al
AUS a fost de 7.5 mg/dl (p=ns). 26% dintre bolnavi au
avut disfunctie diastolica de tip restrictiv (E/A > 2 sau
E/A >1 si TDE<140msec) iar la acest subgrup de bol-
navi valoarea medie a AUS a fost de 7.9mg/dl . Media
a AUS a fost crescuta la bolnavii cu ICC de etiologie
ischemica sau hipertensiva (7.7mg/dl vs 7.6mg/dl).
Concluzii: ICC decompensata s-a asociat cu cresterea
AUS. Nivelul AUS nu s-a asociat cu parametrii functi-
POSTER I I | POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
105
POSTER I I
POSTER I I
astolic dysfunction (E/A> 2 or E/A>1 and DTE<140ms)
and the mean SUA level was 7.9mg/dl. SUA mean level
was increased in patients with ischemic or hypertensive
CHF (7.7 and 7.6 mg/dl).
Conclusion: Recent decompensation of CHF was asso-
ciated with elevated SUA. SUA levels was not related
with markers of systolic function (EF) or with NYHA
class, but was related with restrictive pattern of dias-
tolic function. SUA levels were higher in patients with
hypertensive and ischemic CHF. SUA could be a bio-
marker of worsening CHF, but systematic studies are
needed.
92. Corelatii intre NT-proBNP
si disfunctia diastolica de VS la
pacientii cu infarct miocardic
acut
A.Rusali, Lucia Cojocaru, Lucia Cojocaru, Elvira
Craiu
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta, Constanta
Introducere. Deoarece NT-proBNP este eliberat in cir-
culatie de la nivel cardiac ca urmare a intinderii mio-
cardice secundare incarcarii de presiune si de volum,
nivelurile circulante ale acestuia sunt de asteptat sa se
coreleze cu anomalii de structura si functie cardiace.
Scop: Scopul studiului nostru este de a evidentia pre-
zenta unor corelatii intre nivelurile de NT-proBNP cir-
culante la pacientii cu infarct miocardic acut (IMA) si
disfunctia diasolica a ventriculului stang (VS) la acesti
pacienti.
Material si metoda: Este un studiu prospectiv efectuat
pe 100 de pacienti cu infarct miocardic acut internati in
Clinica de Cardiologie I a SCJU Constanta in perioada
2008-2009. La acesti pacienti s-au determinat nivelurile
circulante de NT-proBNP in primele 24 de ore de la in-
ternare si ecocardiografc, gradul disfunctiei diastolice
a VS.
Rezultate: Am demonstrat o corelatie pozitiva intre ni-
velurile circulante de NT-proBNP si gradul disfunctiei
diastolice a VS (coefcient de corelatie=0,526, p<0,001).
Observam o corelatie mai buna a nivelurilor circulan-
te de NT-proBNP cu stadiul 2 de disfunctie diastolica
comparativ cu stadiul 1 de disfunctie (1 pacient cu dis-
functie diastolica stadiul 2 in Q1, 2 in Q2, 4 in Q3 si 7 in
Q4 de NT-proBNP, p<0,05, in timp ce avem 6 pacienti
cu disfunctie diastolica stadiul 1 in Q1, 3 in Q2, 7 in Q3
si 16 in Q4, cu un p<0,05 pentru diferenta dintre Q1
si Q4). Am demonstrat statistic ca NT-proBNP are o
valoare prediciva puternica fata de aparitia disfunctiei
diastolice a vetriculului stang (aria de sub curba pentru
NT-proBNP = 0,757, p=0,02). NT-proBNP ramane un
predictor puternic al mortalitatii cardiovasculare la 6
luni de urmarire (aria de sub curba =0, 705), in timp ce
disfunctia diastolica are o valoare predictiva slaba fata
de mortalitatea cardiovasculara ( aria de sub curba =
0,577).
Concluzii: Intre NT-proBNP si gradul disfunctiei dias-
tolice al VS exista o corelatie pozitiva, nivelrile acestuia
find un predictor important pentru existenta disfunc-
tiei distolice de VS la pacientii cu IMA. NT-proBNP
este un predictor al mortalitatii cardivasculare post
IMA mult mai puternic comparativ cu prezenta dis-
functiei diastolice de VS.
Correlations between NT-
proBNP and left ventricular
diastolic dysfunction in
patients with acute myocardial
infarction
Introduction. NT-proBNP is released in the circulato-
ry fow because of the myocardial stretch secondary to
the pressure and volume overload, thus it is expected
that plasma levels of NT-proBNP would correlate with
cardiac structure and function abnormalities.
Aim: Te aim of our study is to establish the existence
of correlations between plasma levels of NT-proBNP in
patients with acute myocardial infarction (AMI) and
lef ventricular (LV) diastolic dysfunction.
Material and method: It is a prospective study, on 100
patients with AMI hospitalized in the cardiology clinic
of SCJU Constanta between 2008-2009. In these pati-
ents we determined plasma levels of NT-proBNP in the
frst 24 hours from admission and the level of LV dias-
tolic dysfunction.
Results: We showed a positive correlation between plas-
ma levels of NT-proBNP and the grade of LV diastolic
dysfunction (correlation coef cient=0,526, p<0,001).
We noticed a better correlation between plasma levels
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
106
of NT-proBNP and second degree diastolic dysfuncti-
on compared with frst degree diastolic dysfunction (1
patient with diastolic dysfunction stage 2 in Q1, 2 in
Q2, 4 in Q3 and 7 in Q4 of NT-proBNP, p<0,05, whi-
le we had 6 patients with diastolic dysfunction stage 1
in Q1, 3 in Q2, 7 in Q3 and 16 in Q4, p<0,05 for the
diference between Q1 and Q4). We have established
that NT-proBNP is a powerful predictor for LV diasto-
lic dysfunction (area under the curve for NT-proBNP =
0,757, p=0,02). NT-proBNP remains a strong predictor
for cardiovascular mortality afer 6 months of follow
up (area under the curve =0, 705), while LV diastolic
dysfunction is a weak predictor (area under the curve
= 0,577).
Conclusions: Tere is a positive correlation between
NT-proBNP and the degree of LV diastolic dysfuncti-
on, its levels being a powerful predictor for the exis-
tence of LV diastolic dysfunction in patients with AMI.
NT-proBNP is a much powerful predictor for cardio-
vascular mortality afer AMI compared to LV diastolic
dysfunction.
93. Evaluarea functiei diastolice
a ventriculului stang la
pacientii cu sindrom metabolic
Ana-Maria Vintila, Corina Grigore, Ileana Hantulie,
Simona Avram, Minerva Muraru, I.Bruckner
Spitalul Clinic Coltea, Bucuresti
Obiectiv: Identifcarea unor biomarkeri pentru dis-
functia diastolica a VS la pacienti cu sindrom metabo-
lic.
Materiale si metoda: Studiu prospectiv incluzand 40
de pacienti cu sindrom metabolic, varsta medie 60.2
10.2 ani, la care s-au determinat nivelurile plasmatice
ale factorului von Willebrand, NT-proBNP, proteinei C
reactive (PCR), profl lipidic si s-a efectuat ecocardio-
grafe transtoracica. Toti pacientii au fost in ritm sinu-
sal si cu fractie de ejectie a VS normala. Functia diasto-
lica a VS a fost evaluata prin index de volum al atriului
stang, velocitatea undei E transmitrale (E), timp de de-
celerare a undei E (TDE), raport E/A transmitral, timp
de relaxare izovolumetrica (TRIV), velocitatea undei A
transmitrale (A) si durata acesteia (durA), amplitudi-
nea si durata undei a in vena pulmonara superioara
dreapta, viteza de propagare a fuxului transmitral (vp)
si parametrii de Doppler tisular, incluzand velocitatea
undei E la nivelul inelului mitral (E), velocitatea un-
dei A la nivelul inelului mitral (A) si raportul E/E. Au
fost exclusi pacientii cu boala cardiaca ischemica sau
cu alte conditii cunoscute a infuenta functia endotelia-
la. Riscul cardiovascular global a fost calculat utilizand
programul SCORE.
Rezultate: Valorile plasmatice ale factorului von Wil-
lebrand au fost corelate cu parametrii ecocardiografci
clasici de functie diastolica a VS (A: r=0.514, p=0.001,
E/A: r=-0.483, p=0.002, TDE: r=0.398, p=0.011; TRIV:
r=0.313, p=0.049 si vp: r=-0.389, p=0.014) si cu unii din-
tre parametrii de Doppler tisular (A: r=0.592, p=0.043,
tendinta de corelare cu E/E: r=0.537, p=0.072). NT-
proBNP s-a corelat mai puternic cu parametrii deri-
vati din Doppler tisular (E/E: r=0.787, p=0.007) si cu
indexul de volum al AS (r=0.709, p=0.032), dar a fost
slab corelat cu parametrii derivati din fuxul trans-
mitral. PCR a inregistrat o corelatie cu raportul E/E
(r=0.607, p=0.036) si cu riscul cardiovascular global
(r=0.709,p=0.01). A existat o corelatie intre factorul
von Willebrand si NT-proBNP (r=0.399, p=0.026).
Concluzii: Factorul von Willebrand, NT-proBNP si
proteina C reactiva se coreleaza cu parametrii ecocar-
diografci ai functiei diastolice a VS la pacientii cu sin-
drom metabolic. Strategia multimarker ar putea f utila
in evaluarea afectarii cardiovasculare la aceasta catego-
rie de pacienti.
Evaluation of left ventricle
diastolic function in patients
with metabolic syndrome
Objective: To identify possible biochemical markers of
lef ventricular diastolic dysfunction in patients with
metabolic syndrome.
Design and Method: Prospective study of 40 pati-
ents with metabolic syndrome, aged 60.2 10.2 years,
assessed by plasma levels of von Willebrand factor,
NT-proBNP, C reacive protein (CRP), lipid profle
and transthoracic echocardiography. All patients were
in sinus rythm and with normal lef ventricular ejec-
tion fraction. Lef ventricular (LV) diastolic function
was assessed using lef atrium volume index, mitral E
wave velocity (E) and deceleration time (EDT), mitral
E/A ratio, isovolumic relaxation time (IVRT), mitral A
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
10I
POSTER I I
POSTER I I
Scopul acestui studiu a fost depistarea factorilor de risc
in hipertensiunea arteriala primara la copii. Cercetarea
a fost realizata pe un esantion de 2055 (995 baieti si
1060 fete) subiecti, clinic sanatosi, cu varsta cuprinsa
intre 10 si 18 ani. Au fost stabilite valorile tensiunii ar-
teriale (TA), inaltimea si masa corporala. Obezitatea
a fost apreciata in baza indicelui de masa corporala.
Conform unui chestionar special elaborat s-a studi-
at: greutatea la nastere, durata alimentatiei naturale,
anamneza eredocolaterala etc. In cadrul acestui studiu,
au fost depistati 326 (15,86%) copii cu valori ale tensi-
unii arteriale ce depaseau percentila 90, dintre care 159
(7,7%) copii in diapazonul percentilelor 9094 si 167
(8,1%) copii cu valorile TA ce depaseau percentila 95.
Prevalenta generala a obezitatii in cadrul cercetarii in
cauza este de 1,8% (n=38 copii), iar a supraponderabi-
litatii 5,7% (n=117 copii). Prevalenta hipertensiunii
arteriale la copiii supraponderali, in lotul dat de stu-
diu constituie 36,75% din cazuri, find de 2,6 ori mai
mare decat la copiii normoponderali (14,22%), iar la
copiii obezi 50% (de 3,5 ori) (2=81,84; p<0001). In
studiul nostru, s-a observat o tendinta spre o asociere
intre greutate mica la nastere si valori mai mari ale ten-
siunii arteriale in adolescenta (x2=5,5; p>0,05; p=0,14).
Istoricul familial al patologiei hipertensive se asociaza
cu o prevalenta mai inalta a hipertensiunii arteriale la
descendenti. In cadrul studiului dat, am stabilit ca, in
familiile cu ambii parinti normotensivi, valorile TA la
copiii lor depasesc percentila 90 in 16,98% din cazuri,
in familiile cu un parinte hipertensiv si unul normo-
tensiv in 24,43% cazuri, iar in cele cu ambii parinti
hipertensivi in 30,41% cazuri. Supraponderabilitatea
sau obezitatea, antecedentele familiale de maladie hi-
pertensiva au fost principalii factori de risc depistati la
copiii cu valorile TA peste percentila 90.
Risk factors associated to
arterial hypertension in
children and adolescents
Hypertension in children presents a high interest.
Although the prevalence of pediatric hypertension has
been calculated to be between 1 and 5 percent in SUA,
this number is expected to increase. Te second hyper-
tension is more common in infants and young chil-
dren, while the essential hypertension is more common
in adolescents and has multiple risk factors, including
wave velocity (A) and duration (Adur), amplitude and
duration of a wave in the upper right pulmonary vein
fow, mitral fow propagation velocity (fpv) and tissue
Doppler parameters, including mitral annulus E wave
velocity (E), mitral annulus A wave velocity (A) and
E/E ratio. Patients with ischemic heart disease or other
possible endothelial damaging conditions were exclu-
ded. Te total cardiovascular risk was calculated using
SCORE programme.
Results: Von Willebrand factor was correlated with
classic echocardiographic parameters of LV diastolic
function (A: r=0.514, p=0.001, E/A: r=-0.483, p=0.002,
EDT: r=0.398, p=0.011; IVRT: r=0.313, p=0.049 and fpv:
r=-0.389, p=0.014) and with some tissue Doppler para-
meters (A: r=0.592, p=0.043, trend for E/E: r=0.537,
p=0.072). NT-proBNP was more strongly correlated
with parameters derived from tissue Doppler echocar-
diography (E/E: r=0.787, p=0.007) and with lef atrium
volume index (r=0.709, p=0.032), but was weakly cor-
related with parameters derived from transmitral fow.
CRP was correlated with E/E ratio (r=0.607, p=0.036)
and with total cardiovascular risk (r=0.709,p=0.01).
Tere was also a correlation between von Willebrand
factor and NT-proBNP (r=0.399, p=0.026).
Conclusions: Von Willebrand factor, NT-proBNP and
C reactive protein are correlated with echocardiogra-
phic parameters of lef ventricular diastolic function in
patients with metabolic syndrome. A multimarker stra-
tegy may be useful in evaluating cardiovascular status
in this type of patients.
94. Factorii de risc in
hipertensiunea arteriala la copii
si adolescenti
Lucia Pirtu, M.Rudi, Ina Palii
Universitatea de Medicina si Farmacie Nicolae Tes-
temitanu, Chisinau
Hipertensiunea arteriala la copii prezinta un interes
sporit. Desi incidenta hipertensiunii arteriale la copii
in Statele Unite ale Americii este de 1-5%, ea este in
continua crestere. Hipertensiunea arteriala secunda-
ra este comuna sugarilor si prescolarilor, pe cand cea
primara este mai frecvent intalnita la adolescenti si are
multipli factori de risc, inclusiv obezitatea, antecedente
familiale cardiovasculare, greutate mica la nastere, etc.
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
108
obesity, family history of hypertension, low birth wei-
ght, etc.
Te purpose of the study was to determine the risk
factors associated to essential arterial hypertension in
children. Tis study was performed to assess blood
pressure and some cardiovascular risk factors in, appa-
rently, healthy children, residents of rural and urban
areas from Moldova. Tere were assessed weight, hei-
ght, waist circumference, birth weight, family history
of hypertension. Obesity was assessed on the basis of
body mass index (BMI). According to a specifcally
designed questionnaire, was studied: birth weight, a
family history of hypertension, the duration of natu-
ral feeding. In 2055 children (995 boys and 1060 gir-
ls), aged between 10-18 years were found 326 children
(15,86%) with blood pressure values above 90 percenti-
le (7,74% - percentiles 90 95; 8,12% - over percentile
95). Te prevalence of overweight children is 5,7% and
obese 1,8%. Te prevalence of hypertension increases
signifcantly with BMI. Children with BMI in normal
range had values of blood pressure over 90 percentile
14,22% (n = 262), overweight children 36,75% (n
= 43) and obese 50% (n = 19) ( 2=81,84; p<0001).
In our study, it has been noted a tendency toward the
association between low birth weight and hypertensi-
on in adolescence (2=5,5; p>0,05; p=0,14). Te family
history of pathology of hypertensive patients, especially
in case that mother is hypertensive, is associated with
values of blood pressure over 90 percentile ( 2 = 30,03;
p<0001). In our study, overweight, obesity and fami-
ly history of hypertension (mother with hypertension)
were the main risk factors for hypertension in children
and teenagers.
95. Sunt parametrii Doppler
tisular superiori celor
ecografici conventionali
in studiul hipertensiunii
pulmonare?
Flavia Catalina Antoniu, Catalina Arsenescu
Georgescu
Institutul de Boli Cardiovasculare Prof. Dr. George
Georgescu, Iasi
Scop: Identifcarea valorii predictive a parametrilor
ecografci (standard si Doppler tisular) in studiul hi-
pertensiunii pulmonare, prin comparatie cu datele he-
modinamice.
Material si metoda: Am studiat un lot de 46 pacienti
cu hipertensiune pulmonara, idiopatica sau secunda-
ra (tromboembolism pulmonar, sunturi congenitale,
valvulopatii ale cordului stang, boli parenchimatoase
pulmonare, boli ale tesutului conjunctiv). Datele eco-
grafce au fost comparate cu presiunea pulmonara me-
die obtinuta la cateterismul cardiac, utilizand testul de
corelatie lineara Pearson.
Rezultate: PAP medie a fost de 48,82 mm Hg (DS 18,4
mm Hg). A existat o corelatie puternica pentru PAPs
calculata ecografc (61,33 mm Hg, DS 24,47 mm Hg): r
0,84, p< 0,001. Am obtinut corelatii semnifcative sta-
tistic pentru timpul de acceleratie pulmonara (r -0,56,
p 0,014), TAPSE (r -0,34, p 0,02), indicele TEI pentru
ventriculul drept (r 0,32, p 0,04), fractia de modifcare
sistolica a ariei ventriculului drept (r -0,4, p< 0,01), vi-
teza de contractie izovolumica (r -0,336, p 0,02), unda
E la nivelul inelului tricuspidian (r -0,373, p 0,01), tim-
pul de relaxare izovolumica (r 0,28, p 0,04), timpul de
relaxare izovolumica raportat la intervalul RR (r 0,35,
p 0,01). Nu am constatat corelatii semnifcative statis-
tic pentru indexul de excentricitate diastolic (r 0,21, p
0,22) sau sistolic (r 0,11, p 0,34), acceleratia contractiei
izovolumice (r -0,15, p 0,2), unda S la nivelul inelului
tricuspidian (r -0,085, p 0,3), unda A la nivelul inelu-
lui tricuspidian (r 0,2, p 0,11) si pentru timpul de con-
tractie izovolumica raportat la intervalul RR (r -0,05,
p 0,36).
Concluzii: examinarea Doppler tisular aduce informa-
tii utile in evaluarea hipertensiunii pulmonare, fara a
se dovedi insa semnifcativ superioara examenului eco-
grafc standard. Examenul Doppler tisular a evidenti-
at in special disfunctia diastolica a ventriculului drept
prezenta la pacientii cu hipertensiune pulmonara.
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
109
POSTER I I
POSTER I I
96. EUROASPIRE III Romania
follow-up: intensificarea
masurilor de schimbare a
stilului de viata a imbunatatit
rezultatele profilului lipidic
Laura Craciun, C.Avram, Adina Avram, Stela Iurciuc,
M.Iurciuc, Daniela Stancila, C.Sarau, Silvia Mancas,
D.Gaita
Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babes",
Timisoara
Scop: Evaluarea benefciului intensifcarii masurilor de
proflaxie primara asupra proflului lipidic la pacientii
asimptomatici cu risc crescut (cu hipertensiune tratati
cu antihipertensive si/sau dislipidemie tratati cu hipo-
lipemiante si/sau diabet zaharat tratati cu medicatie sau
dieta) inclusi in EuroAspire III Romanian Follow-Up.
Material si metoda: Din 503 pacienti eligibili din Eu-
roAspire III Romania, 325 asimptomatici cu risc cres-
cut (varsta 56+9 ani, 62% femei) au fost acceptati in
EuroAspire III Romania Follow-Up. Acesti pacienti au
fost evaluati la un interval fx de 6 luni pe toata peri-
oada studiului de catre medicii de familie ce au par-
ticipat la sesiuni de instruire in vederea intensifcarii
masurilor de schimbare a stilului de viata si optimizarii
terapiei hipolipemiante, special organizate de medicii
cardiologi si diabetologi.
Rezultate: La fnalul perioadei de interventie, am
inregistrat ameliorare semnifcativa pentru colestero-
lul total (235.11+52.98mg/dl versus 203.82+42.25mg/
dl, p<0.001), LDL-colesterol (167.53+39.99mg/dl ver-
sus 118.47+35.50mg/dl, p<0.001), HDL-colesterol
(46.38+10.54mg/dl versus 52.22+14.14mg/dl, p<0.001)
si nivelul seric al trigliceridelor (178.16+135.90mg/dl
versus 159.13+114.29mg/dl, p=0.04). Desi un numar
semnifcativ mai mare de pacienti a atins tinta pentru
colesterolul total (17.5% versus 62%, p<0.001), LDL-
colesterol (8.8% versus 48.4%, p<0.001), HDL-coleste-
rol (58.1% versus 80.8%, p<0.001) si trigliceridele se-
rice (31.3% versus 58.6%, p<0.001), acesta continua sa
fe suboptimal.
Concluzii: Intensifcarea masurilor de preventie a dus
la imbunatatirea proflului lipidic, desi atingerea tinte-
lor conform recomandarilor de ghid ramane subopti-
mala. Rezultatele studiului EUROASPIRE III Romania
Follow-Up ofera o imagine comprehensiva la nivel na-
tional asupra masurilor de identifcare si management
Are tissue Doppler parameters
superior to conventional
echocardiographic ones
in the study of pulmonary
hypertension?
Te aim of the study was to identify the predictive va-
lue of echocardiographic parameters (standard and tis-
sue Doppler) in the study of pulmonary hypertension,
compared to haemodynamic data.
Methods: We studied 46 patients with pulmonary
hypertension, either idiopathic or secondary (pulmo-
nary thromboembolism, congenital lef- right shunts,
lef sided valvulopathies, pulmonary parenchimatous
diseases, connective tissue diseases). Te ehocardio-
graphic data were compared to the mean pulmonary
artery pressure, obtained at the cardiac catheterization.
We used the Pearson correlation test.
Results: Te mean pulmonary pressure was 48,82 mm
Hg (SD 18,4 mm Hg). We noticed a strong correlati-
on for the systolic pulmonary pressure measured using
echocardiography (mean 61, 33 mm Hg, SD 24,47 mm
Hg): r 0,84, p< 0,001. We obtained signifcant correla-
tions for the pulmonary acceleration time (r -0,56, p
0,014), TAPSE (r -0,34, p 0,02), the right ventricle Tei
index (r 0,32, p 0,04), the fractional systolic change of
the right ventricle area (r -0,4, p<0,01), the isovolumic
contraction wave velocity (r -0,336, p 0,02) , the E wave
at the tricuspid annulus (r -0,373, p 0,01), the isovo-
lumic relaxation time (r 0,28, p 0,04), the isovolumic
relaxation time related to RR interval (r 0,35, p 0,01).
We didnt see any statistic signifcant correlation for the
diastolic eccentricity index (r 0,21, p 0,22), the systolic
eccentricity index (r 0,11, p 0,34), the acceleration of
the isovolumic contraction wave (r -0,15, p 0,2), the S
wave at the tricuspid annulus (r -0,085, p 0,3), the A
wave at the tricuspid annulus (r 0,2, p 0,11) and for the
isovolumic contraction time related to RR interval (r
-0,05, p 0,36).
Conclusion: Te tissue Doppler imaging brings use-
ful information for the pulmonary hypertension eva-
luation, but doesnt prove to be signifcantly superior
to conventional echocardiogram. Te tissue Doppler
exam proved to be particularly useful for the study
of diastolic dysfunction in patients with pulmonary
hypertension.
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
110
strong need to intensifcate preventive intervention in
primary care.
97. Cardiomiopatia prin
noncompactare miocardica -
impactul clinic
Geana Alina Caloianu, Marinela Serban, Aura Popa,
Ioana Gheorghiu, A.Rusali, Carmen Ginghina
Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare Prof.
Dr. C. C. Iliescu, Bucuresti
Scopul studiului: Noncompactarea miocardica este o
afectiune caracterizata de morbiditate inalta prin insu-
fcienta cardiaca, tahiaritmii, in special tahicardie ven-
triculara, si embolii sistemice. Afectiunea este prezenta
de la nastere si se considera ca exista un stadiu preclinic
mai scurt sau mai indelungat, nefind inca foarte clar
stabiliti factorii de pronostic. Ne-am propus sa anali-
zam impactul clinic al cardiomiopatiei prin noncom-
pactare miocardica din punct de vedere al manifestari-
lor clinice majore si al unor parametri ecografci.
Material si metoda: Am analizat retrospectiv un nu-
mar de 30 de pacienti cu varste intre 4 si 63 de ani (var-
sta medie 40,1 ani) dintre care 56,67% femei internati
in perioada 2002-2010 cu diagnosticul de cardiomio-
patie prin noncompactare miocardica. Au fost exclusi
pacientii care prezentau malformatii cardiace asociate
sau valvulopatii. Am analizat pacientii atat din punct
de vedere clinic prin clasa functionala NYHA a insuf-
cientei cardiace cat si din punctul de vedere al functiei
sistolice a ventriculului stang, al tulburarilor de ritm
cardiac sau al complicatiilor embolice. Am avut in ve-
dere date legate de afectarea biventriculara de parame-
tri de asincronism si de insufcienta mitrala.
Rezultate: Din lotul analizat 5 pacienti (16,6%) pre-
zentau afectare biventriculara 3 dintre acestia find
incadrati in clasa functionala III/IV NYHA. Un pro-
cent semnifcativ de pacienti din lot se incadrau in
clasa functionala III/IV NYHA (23% in clasa III, 20%
in clasa IV), acestia avand o afectare mai importanta a
functiei sistolice a ventriculului stang. Fractia de ejectie
a VS a fost scazuta sub 35% la 47% din pacientii din
lotul analizat, find intre 35-50% la 27% dintre acestia.
Toti pacientii afati in clasa I NYHA prezentau frac-
tie de ejectie peste 50%, in timp ce in clasa II NYHA
al factorilor de risc la asimptomaticii cu risc crescut,
reprezentand un model aplicabil si altor centre.
EUROASPIRE III Romania
follow-up: reinforced primary
care improved lipid profile
results
Purpose: To investigate the lipid profle improve-
ment according to ESC 2007 Prevention Guidelines
in asymptomatic high risk patients (without a history
of coronary or other atherosclerotic disease, who have
been prescribed one or more of the following medica-
tions: anti-hypertensive and/or lipid lowering and/or
anti-diabetes treatments - diet and/or oral hypoglycae-
mics and/or insulin) included in the frst EuroAspire
III Follow-Up.
Methods: We followed-up 325 patients (age 569
years, 62% women) out of 503 asymptomatic high risk
patients included in EuroAspire III Romania Primary
Care. Tese patients were evaluated every 6 months for
a period of 18 months of follow-up by general prac-
titioners that participated in a professional training
performed by diabetologists and cardiologists and have
been advised to reinforce lifestyle changes and to opti-
mize hipolipemiant drug therapy in order to reach the
targets mentioned in the current guidelines.
Results: A signifcant improvement was observed
bet ween baseline evaluation and 18 month interven-
tion, for total cholesterol (235.11+52.98mg/dl ver-
sus 203.82+42.25mg/dl, p<0.001), LDL-choleste-
rol (167.53+39.99mg/dl versus 118.47+35.50mg/dl,
p<0.001), HDL-cholesterol (46.38+10.54mg/dl versus
52.22+14.14mg/dl, p<0.001) and serum trygliceri-
des (178.16+135.90mg/dl versus 159.13+114.29mg/
dl, p=0.04). Te percentage of patients reaching lipid
targets increased between 2 times for total cholesterol
(17.5% versus 62%, p<0.001), LDL-cholesterol (8.8%
versus 48.4%, p<0.001), HDL-cholesterol (58.1% versus
80.8%, p<0.001) and serum tryglicerides (31.3% versus
58.6%, p<0.001), but continued to be suboptimal.
Conclusions: Preventive intervention, conducted by
general practitioners, improved the lipid profle in dys-
lipidemic patients, even though the guidelines targets
are far from being achieved. Te datas are similar with
real life lipid management and highlighted that it is a
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
111
POSTER I I
POSTER I I
was below 35% in 47% of patients in the group exami-
ned and it was between 35-50% in 27% of them. All pa-
tients in NYHA class I showed ejection fraction above
50%, while in NYHA class II low ejection fraction was
present in 76 patients (23% EF <35%, 53%, FE between
35 to 50%) . In class III/IV NYHA patients impaired
systolic function was more important, almost all pa-
tients with NYHA class III having EF <50%, while in
those with NYHA class IV EF was <35%. Association of
mitral regurgitation is also proportional to the clinical
severity assessed by NYHA class. It was mild or absent
in patients with NYHA class I, while three patients in
NYHA class III (42.85%) had moderate regurgitation
and one patient (14.28%) had severe regurgitation. All
patients in NYHA class IV had moderate (4 pacienti
-66.67%) or severe (2 pacienti-33.33%) mitral insuf -
ciency.
98. Asocierea dintre
hiperuricemie si
microalbuminurie la pacientii
hipertensivi cu sindrom
metabolic
Corina Serban, Simona Dragan, Ioana Mozos, Rux-
andra Christodorescu, Lelia Susan, Alina Pacurari,
Monica Susan, Savoiu Germaine, R.Susan, I.Romosan
Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babes",
Timisoara
Obiectiv: Hiperuricemia a fost asociata cu boala car-
diovasculara si este foarte frecventa la persoanele cu
hipertensiune arteriala, sindrom metabolic sau boala
renala.
Scopul acestui studiu a fost compararea valorilor aci-
dului uric seric si microalbuminuriei la pacienti hiper-
tensivi cu sau fara sindrom metabolic (SM) si evaluarea
asocierii dintre hiperuricemie si microalbuminurie la
acesti pacienti.
Material si metoda: Studiul a inclus 50 de pacienti hi-
pertensivi (varsta: 56 5,60 ani) si 41 pacienti hiper-
tensivi cu sindrom metabolic (varsta: 56 3,62 ani).
Diagnosticul SM a fost realizat daca trei dintre urma-
toarele patru criterii au fost indeplinite: 1) indicele de
masa corporala (IMC) > or = 25; 2) tensiunea arteriala
fractia de ejectie scazuta era prezenta la 76 din pacienti
(23% FE<35%, 53%, FE intre 35 si 50%). La pacientii
afati in clasa III/IV NYHA afectarea functiei sistolice
a fost mai importanta, practic toti pacientii cu clasa III
NYHA avand FE<50%, in timp ce la toti cei cu clasa
IV NYHA s-a inregistrat o FE <35%. Asocierea insu-
fcientei mitrale este de asemenea proportionala cu se-
veritatea clinica oferita de clasa NYHA. Era usoara sau
absenta la pacienti din clasa NYHA I, in timo ce trei
pacienti din clasa III NYHA (42,85%) ave regurgitare
moderata si un pacient (14,28%) avea regurgitare seve-
ra. Toti pacientii in clasa IV NYTA aveau insufcienta
mitrala moderata (4 pacienti- 66,67%) sau severa (2
pacienti 33,33%).
Myocardial noncompaction -
clinical impact
Te aim of the study: Myocardial noncompaction is
a condition characterized by high morbidity including
heart failure, tachyarrhythmias, especially ventricular
tachycardia, and systemic embolic events. Te disease
is present from birth and is believed that is has a precli-
nical stage, shorter or longer, but the prognostic factors
are not yet clearly established. We aimed to analyze the
clinical impact of myocardial noncompaction in terms
of major clinical manifestations and ultrasonographic
parameters.
Materials and methods: We retrospectively analyzed
a total of 30 patients aged between 4 and 63 years
(mean age 40.1 years) of which 56.67% were women.
Tey were hospitalized between 2002 and 2010 with
a diagnosis of myocardial noncompaction. We exclu-
ded from our study patients who had associated car-
diac malformations and valvular disease. We analyzed
patients both clinically by NYHA functional class and
also in terms of lef ventricular systolic function, heart
rhythm disturbances or embolic complications. We
took into account data about the parameters afecting
biventricular asyncronism and mitral insuf ciency.
Results: 5 patients (16.6%) from the group examined
showed biventricular noncompaction, three of whom
are situated in functional class III/IV NYHA. A signi-
fcant percentage of patients in our group belonged to
functional class III/IV NYHA (class III - 23%, class IV
- 20%), those having a more important impairment of
lef ventricular systolic function. LV ejection fraction
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
112
> or = 140 mmHg or diastolic blood pressure > or = 90
mmHg; 3) fasting triglycerides > or = 1.7 mmol/L (150
mg/dL), high density lipoprotein cholesterol (HDL-C)
< 0.9 mmol/L (35 mg/dL) in men and <1.0 mmol/L
(39 mg/dL) in women; 4) fasting glucose > or = 6.1
mmol/L (109 mg/dL). Biochemical and haematological
parameters were measured by standard methods. Te
immunoturbidimetric method was used for the mea-
surement of microalbuminuria.
Results: Serum uric acid concentration was signif-
cantly higher in hypertensive patients with metabolic
syndrome than in hypertensive patients (p < 0.001).
Te level of microalbuminuria was found to increase
signifcantly in hypertensive patients with metabolic
syndrome, compared to that of the hypertensive pati-
ents (p < 0.001). We obtained a moderate signifcantly
correlation between serum uric acid and microalbumi-
nuria (r = 0.64, p < 0.001).
Conclusions: Hypertensive patients with metabolic
syndrome have increased serum acid uric levels, mi-
croalbuminuria and serious endothelial dysfunction.
99. Factorii determinati,
localizarea si magnitudinea
dilatarii aortice dupa corectia
coarctatiei de aorta
Madalina Iancu, Ioana Ghiorghiu, Marinela Serban,
Hodo Aneida, Ileana Craciunescu, B.A.Popescu, Car-
men Ginghina
Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare Prof.
Dr. C. C. Iliescu, Bucuresti
Background: Coarctatia de aorta (CoAo) este asociata
cu un pronostic negativ pe termen lung, chiar si dupa
corectia cu succes chirurgicala sau interventionala.
Formarea de anevrisme si disectia de aorta (Ao), unele
dintre cele mai severe complicatii intalnite la acesti pa-
cienti, sunt, de obicei, precedate de dilatarea Ao.
Obiective: Identifcarea magnitudinii, localizarii si a
principalilor factori determinanti ai dilatarii Ao dupa
corectia CoAo.
Metoda: Grupul de studiu a fost alcatuit din 23 pacienti
cu CoAo operata (varsta medie 28.6 10 ani, 17 de sex
masculin) din 20 subiecti imperecheati ca varsta si sex,
alcatuind lotul de cotrol). Toti pacientii indeplineau
sistolica >or= 140 mmHg sau tensiunea arteriala di-
astolica > or = 90 mmHg; 3) trigliceridele > or = 1,7
mmol/L (150 mg/dL), HDL-colesterolul (HDL-C) <
0,9 mmol/L (35 mg/dL) la barbati si <1,0 mmol/L (39
mg/dL) la femei; 4) glicemia >or= 6,1 mmol/L (109
mg/dL). Parametrii biochimici si hematologici au fost
masurati prin metode standard. Pentru masurarea mi-
croalbuminuriei a fost folosita metoda imunoturbidi-
metrica.
Rezultate: Concentratia acidului uric seric a fost sem-
nifcativ mai mare la pacientii hipertensivi cu sindrom
metabolic comparativ cu pacientii hipertensivi (p <
0,001). Nivelul microalbuminuriei a fost semnifcativ
mai mare la pacientii hipertensivi cu sindrom meta-
bolic comparativ cu cel al pacientilor hipertensivi (p <
0,001). Am obtinut o corelatie semnifcativa moderata
intre nivelul acidului uric seric si microalbuminurie (r
= 0,64, p < 0,001).
Concluzii: Pacientii hipertensivi cu sindrom metabo-
lic au niveluri serice mai mari ale acidului uric si mi-
croalbuminuriei si o disfunctie endoteliala mai severa,
comparativ cu pacientii hipertensivi fara sindrom me-
tabolic.
Association between
hyperuricemia and
microalbuminuria in
hypertensive patients with
metabolic syndrome
Objective: Hyperuricemia has been associated with
cardiovascular disease, and it is particularly common
in people with hypertension, metabolic syndrome, or
kidney disease.
Te purpose of this study was to compare the values of
serum uric acid and microabuminuria in hypertensive
patients with and without metabolic syndrome (MS)
and to evaluate the association between hyperuricemia
and microalbuminuria in these patients.
Material and method: Te study included 50 hyper-
tensive patients (aged 56 5.60 years) and 41 hyper-
tensive patients with metabolic syndrome (aged 56
3.62 years). Te diagnosis of the MS was made when
three or four of the following criteria were met: 1) body
mass index (BMI) > or = 25; 2) systolic blood pressure
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
118
POSTER I I
POSTER I I
Methods: Te study group consisted of 23 pts with
successfully repaired AoCo (mean age 28.6 10 years,
17 men) and 20 age- and gender-matched control sub-
jects. Te duration from repair moment was 11,19,5
years. All had clinical and echocardiographic evidence
of successful repair. Te mean value of preak gradient
across AoCo was 23 9.6 mmHg. Tere were 16 hyper-
tensive pts, all on antihypertensive therapy and 14 pts
with bicuspid Ao valves. Pts with Ao valve dysfunc-
tion (stenosis/regurgitation) were excluded. Ao size
was assessed at diferent levels: Ao annulus, Valsalva
sinuses, ascending Ao 3 cm above the Ao valves, and
was normalized to body surface area. Ao stifness was
assessed using an M-mode evaluation of ascending Ao
diameters: systolic (AoS) and diastolic (AoD); Aortic
stifness index (Ao SI) = ln(SBP/DBP)/[(AoS AoD)/
AoD], (SBP, DBP= systolic, diastolic blood pressures).
Results: Ao size was higher in pts than in controls:
111.5 vs 9.90.8 mm/m2 at the annulus level (p=0.04);
18.55.8 mm/m2 vs 151.8 mm/m2 at the level of
Valsalva sinuses (p=0.01); and 17.35.6 mm/m2 vs
13.41.8 mm/m2 at the ascending Ao level (p=0.003).
In the AoCo group, there were 6 pts with a dilated as-
cending Ao> 21mm/m2. Te presence of hypertension
correlated only with ascending Ao diameter (r=0.42,
p=0.048). Te presence of bicuspid Ao valves correla-
ted only with the Ao diameter measured at the level of
Valsalva sinuses (r=0,585, p=0,003). Ao stifness index
correlated with Ao diameter measured at the level of
the annulus (r=0,42, p<0,01), Valsalva sinuses (r=0,67,
p<0,01) and ascending Ao (r=0,756, p<0,01). Age and
gender, type of intervention (surgery/angioplasty), age
at the moment of repair, duration from repair moment
or peak residual gradient at AoCo level did not corre-
late with any of the measured Ao diameters (p>0.05).
Conclusions: Ao dilatation is a frequent and signifcant
problem in AoCo pts even afer successful repair. Te
main determinant of ascending
criteriile clinice si ecocardiografce de corectie cu suc-
cess a leziunii. Valoarea medie a gradientului maxim la
nivelul CoAo a fost 23 9.6 mmHg. 16 pacienti prezen-
tau hipertensiune arteriala (HTA) secundara, cu valori
controlate sub tratament antihipertensiv. 14 pacienti
asociau bicuspidie aortica. Pacientii cu valvulopatii Ao
semnifcative hemodinamic au fost exclusi din studiu.
Dimensiunile Ao au fost determinate la urmatoarele
niveluri: inel, sinusuri Vaalsalva, Ao ascendenta la 3
cm deasupra valvelor aortice; toate diametrele au fost
indexate pe suprafata corporala. Rigiditatea Ao a fost
calculata dupa masurarea diametrelor aortice sistolic
(AoS) si diastolic (AoD). Indexul de rigiditate aortica
(Ao SI) = ln(TAS/TAD)/[(AoS AoD)/AoD], (TAS,
TAD= tensiunea arteriala sistolica, diastolica).
Rezultate: Dimensiunile Ao au fost mai mari in grupul
de pacienti fata de lotul de control: 111.5 vs 9.90.8
mm/m2 la nivelul inelului aortic (p=0.04); 18.55.8
mm/m2 vs 151.8 mm/m la nivelul sinusurilor Valsal-
va (p=0.01); si 17.35.6 mm/m2 vs 13.41.8 mm/m2
la nivelul Ao ascendentel (p=0.003). 6 dintre pacientii
cu CoAo au prezentat o dilare importanta a Ao ascen-
dente > 21mm/m2. Prezenta HTA s-a corelat numai cu
diametrul Ao ascendente (r=0.42, p=0.048). Prezenta
bicuspidiei Ao s-a corelat numai cu diametrul masu-
rat la nivelul sinusurilor Valsalva (r=0,585, p=0,003).
Ao SI s-a corlat cu toate cele 3 diametre masurate- inel
(r=0,42, p<0,01), sinusuri Valsalva (r=0,67, p<0,01) si
Ao ascendenta (r=0,756, p<0,01). Varsta si sexul paci-
entilor, tipul interventiei (chirugie/ angioplastie), var-
sta la care s-a efectuat corectia, durata de la operatie si
pana la data studiului sau gradientul rezidual la
Determinants, pattern and
magnitude of ascending aorta
dilatation in patients with
repaired aortic coarctation
Background: Aortic coarctation (AoCo) is associated
with a long term negative prognosis even afer success-
ful correction. Aneurysm formation and aortic (Ao)
dissection/rupture, some of the most severe complica-
tions found in these patients (pts), are usually preceded
by Ao dilatation.
Objective: Te aim of the study was to identify the
magnitude, pattern and main determinants of Ao dila-
tation afer AoCo repair.
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
111
la 6 din 21 de pacienti (28,57 %), iar in lotul martor la
2 din 19 pacienti (10,52%), decesul de cauz genera-
l a fost inregistrat la 3 pacienti din grupul de studiu
(14,28%) fat de 1 pacient din lotul martor (5,26%). Li-
mitele studiului: Numr mic de pacienti inclusi in stu-
diu; utilizarea unei singure metode de determinare a
rezistentei la antiagregante plachetare, avand in vedere
lipsa unei metode standardizate in prezent; inabilitatea
de a diferentia rezistenta la aspirin vs rezistenta la clo-
pidogrel; neomogenitatea pacientilor inclusi.
Concluzii: Pacientii cu rezistent la antiagregante pla-
chetare sunt mai frecvent obezi, fumtori (cu semnif-
catie statistic) si diabetici. Numrul femeilor in grupul
celor cu rezistent este mai mare fat de numrul feme-
ilor din grupul celor sensibili la antiagregante placheta-
re. Pacientii cu rezistent la antiagregante plachetare au
numr mai mare de trombocite si un MPV crescut fat
de cei fr rezistent, avand semnifcatie statistic. Pa-
cientii cu rezistent la antiagregante plachetare au risc
mai crescut de deces si de evenimente aterotrombotice
cardiovasculare, pe o perioad medie de urmrire de
10.45 luni, (cu semnifcatie statistic). Rezultatele obti-
nute in cadrul studiului sunt comparabile cu datele din
literatur.
Clinical characteristics and
prognosis of patients with
antiplatelet drug resistance
Despite of the fact that antiplatelet drugs has shown
clear beneft in reducing atherothrombotic events, by
using them in primary and secondary prevention, the-
re is however a variable percentage (5-60%) from the
patients who are under treatment with aspirin and clo-
pidogrel which not beneft from the prevention of this
cardiovascular events, this ones being resistant to anti-
platelet drugs.
Te purpose of the study: evaluation of clinical cha-
racteristics, laboratory assessment and appreciation of
the risk of death and cardiovascular events in the study
group, in patients with resistance to antiplatelet drugs
versus those who are sensitive to antiplatelet agents.
Material and method: we retrospectively analyzed a
total of 40 patients (11 women and 29 men), with an-
tiplatelet therapy, aged between 34 and 84 years (mean
age 61.85 years), watch for an average of 10.45 months,
which was assessed antiplatelet drug resistance. Labo-
100. Caracteristicile clinice
si prognosticul pacientilor
cu rezistenta la antiagregante
plachetare
E.G.Botu, Ileana Tepes Piser, Valentina Uscatescu,
C.E.Macarie
Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare Prof.
Dr. C. C. Iliescu, Bucuresti
Medicatia antiagregant plachetar si-a dovedit bene-
fciul clar in reducerea evenimentelor aterotrombotice,
prin folosirea lor in preventia primar si cea secundar.
Totusi un procent variabil, (5-60%), din pacientii afati
sub tratament cu aspirin si/sau clopidogrel, nu benef-
ciaz de preventia evenimentelor aterotrombotice car-
dio-vasculare, acestia avand rezistent la antiagregante
plachetare.
Scopul studiului: Evaluarea caracteristicilor clinice
si aprecierea riscului de deces si de evenimente ate-
rotrombotice cardiovasculare in cadrul lotului studiat
la cei cu rezistent versus cei sensibili la antiagregante
plachetare.
Material si metoda: am analizat retrospectiv un numr
de 40 de pacienti afati sub tratament antiagregant pla-
chetar (11 femei si 29 barbati), cu varsta intre 34 si 84
ani (varsta medie de 61.85 ani), urmriti pe o perioad
medie de 10,45 luni, la care s-a evaluat rezistenta la an-
tiagregante plachetare. Metoda de laborator utilizat a
fost agregometria optic, pentru care s-au folosit drept
agonisti ai agregrii plachetare ADP-ul si colagenul.
Rezultate: Din lotul utilizat, 21 de pacienti (52,50%)
au fost diagnosticati cu rezistent la antiagregante pla-
chetare (lotul de studiu) si 19 pacienti (47,50%) au fost
sensibili la medicatia antiagregant plachetar (lotul
martor).In lotul de studiu vs lotul martor femeile sunt
6 (28,57%) vs 5 (26,31%), fumtori sunt 11 (52,38%) vs
4 (21,05%), 6 au diabet zaharat (28,57%) vs 5 (26,31%),
cu obezitate sunt 11 (52,38%) vs 3 (15,78%), prezint
dislipidemie 18 (85,71%) vs 17 (89,17%),18 pacienti
(85,71%) s-au prezentat cu SCA vs 15 (78,94%) , iar
stenoz in stent au prezentat 8 pacienti (38,09 %) vs 6
(31,57%). Pacientii din lotul de studiu au un numr mai
mare de trombocite (285.000/mm3) si un MPV crescut
(9,25) fat de pacientii inclusi in lotul martor (nr trom-
bocite=235.000/mm3 si MPV =8,96). Pe o perioad
medie de urmrire de (10,45 luni) au aprut complica-
tii aterotrombotice cardiovasculare in grupul de studiu
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
115
POSTER I I
POSTER I I
101. Efectul aritmic al
Ivabradinei la pacientii cu
boala coronariana
Alina Iacobescu, Sorina Magheru, F.Maghiar,
M.Popescu
Universitatea din Oradea
Obiective: Ivabradina este primul inhibitor specifc al
nodului sinusal, cu rol in scaderea frecventei cardiac ce
a fost aprobat pentru tratamentul anginei stabile. Por-
nind de la studii deja existente, scopul acestui studiu a
fost de a evalua efectul aritmic al ivabradinei la pacien-
tii cu boala coronariana dovedita angiografc. Studiile
anterioare au monitorizat acest efect la 1 luna dupa ini-
tierea tratamentului cu ivabradina.
Scopul studiului nostru a fost de a evalua durata si dis-
persia intervalului QT si a undei P la 6 luni de la initie-
rea terapiei cu ivabradina.
Material si metoda: Au fost urmariti 30 de pacienti
consecutivi, in ritm sinusal, tratati cu ivabradina mi-
nim 6 luni, cu boala coronariana dovedita angiografc.
Consimtamantul informat a fost obtinut in toate cazu-
rile. Pacientii prezentau medicatie antiaritmica asocia-
ta (blocanti de calciu sau betablocante) dar nu au fost
efectuate modifcari ale dozelor recomandate 3 luni
inainte de includerea in studiu si nici pe parcursul stu-
diului. Tratamentul cu ivabradina a fost timp de 2 sap-
tamani 5mgx2/zi, iar apoi 7.5 mgx2/zi in toate cazurile.
Electrocardiograma a fost efectuata la initierea terapiei
cu ivabradina si apoi lunar in toate cazurile, timp de 6
luni. Durata intervalului QT, durata minima si maxima
a intervalului QT precum si dispersia intervalului QT
au fost calculate la 6 luni de la initierea tratamentului.
Durata minima si maxima precum si dispersia undei
P au fost de asemenea calculate la 6 luni de la initierea
tratamentului cu ivabradina.
Rezultate: Frecventa cardiaca a scazut in toate cazurile
de la 7513 batai/min la 598 batai/min. Nu s-a no-
tat o diferenta intre valorile minime, respectiv maxi-
me ale duratei undei P, si a dispersiei undei P inainte si
dupa tratament. Intervalul QT a fost mai lung la 6 luni,
(41115 ms la 43014 ms, P=0.005), lucru explicabil
prin scaderea frecventei cardiace, intervalul QTc dupa
tratament, find mai mic (452 12 ms vs 4379 ms).
Dispersia intervalului QT a ramas neschimbata dupa 6
luni de tratament (4918 vs 4711).
Concluzie: Intervalul QT a fost prelungit, dar inter-
valul QT corectat, durata unei P si dispersia unei P si
ratory method used was optical aggregometry. We used
as agonists of platelet aggregation ADP and collagen.
Results: from the entire lot, 21 patients (52.50%) were
diagnosed with resistance to antiplatelet agents (study
group) and 19 patients (47.50%) were sensitive to anti-
platelet medication (control group). In the study group
vs control group they are six (28.57%) vs. 5 (26.31%)
women, 11 (52.38%) vs. 4 (21.05%) smokers, six had
diabetes mellitus (28, 57%) vs. 5 (26.31%), 11 (52.38%)
vs. 3 (15.78%) are obese, 18 (85.71%) vs. 17 (89.17%)
presented dyslipidemia, 18 (85.71%) vs. 15 (78.94%)
are presented with ACS, and stenosis in stent had 8
(38,09%) vs. 6 (31,57 %) patients. Patients in the study
group had a higher number of platelets (285.000/mm3)
and an increased MPV (9.25) than patients in control
group (No = 235.000/mm3 platelets and MPV = 8.96).
During a period of 10.45 months, atherothrombotic
cardiovascular complications have appeared in the
study group on 6 of 21 patients (28.57%) and in control
group on 2 of 19 patients (10.52%) and death of ove-
rall cause was recorded in 3 patients in the study group
(14.28%) toward 1 patient in the control group (5.26%).
Te study limits: - Small number of patients included
in the study; we used a single method for determining
the antiplatelet agents resistance, given the lack of a
standardized method currently; the inability of making
the diference between the resistance at aspirin versus
the resistance at clopidogrel; the non homogeneity of
the included patients.
Conclusions: Patients with resistance to antiplatelet
agents are more frequently obese, smokers (statistically
signifcant) and diabetics, and the number of women in
the resistance group is higher than the number of wo-
men in the group with sensitivity to antiplatelet agents.
Patients with resistance to antiplatelet agents have gre-
ater number of platelets and an increased MPV towards
the ones without resistance (statistically signifcant).
Patients with resistance to antiplatelet drugs are at in-
creased risk of atherothrombotic cardiovascular events
and death, for an average follow up of 10.45 months
(statistically signifcant). Te study confrmed that the
results obtained are consistent with literature data.
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
116
102. Relatii intre adiponectina
si factorii de risc
cardiovasculari la pacientii
cu diabet zaharat tip 2 sau cu
intoleranta la glucoza
Oana Vittos, Iulia Teodorescu, Florentina Halici
Medcenter, Bucuresti
Background: Corelatiile dintre adiponectina, infama-
tie si alti factori de risc cardiovasculari sunt indelung
discutate in multiple studii. In plus, se considera ca va-
riatiile genetice ale adiponectinei sunt associate cu bo-
lile metabolice, incluzand diabetul zaharat si intolerant
la glucoza.
Scopul studiului a fost de a investiga 2 grupuri de pa-
cienti, unul cu DZ tip 2 si celalalt cu pacienti cu into-
leranta la glucoza, si anume o serie de factori de risc
cardiovasculari si relatiile acestora cu adiponectina.
Material si metoda: Au fost investigati clinic, electro-
cardiografc si ecocardiografc 65 de patienti, cu var-
ste intre 50 si 78 ani, evaluandu-se urmatorii factori
de risc (IMC, fumatul, tensiunea arterial sistolica si
diastolica, scorul de risc cardiovascular Framingham)
S-au urmarit de asemenea testele de laborator: glicemia
serica, testul oral de toleranta la glucoza, hemoglobina
glicozilata, VSH, PCR, colesterol total, HDL-colesterol,
LDL-colesterol, triglyceride, adiponectina) S-au folosit
T test, corelatii partiale si regresie liniara (SPSS).
Rezultate: S-au observat corelatii negative intre valorile
adiponectinei si glucoza serica in ambele grupuri. Di-
ferente semnifcative statistic au existat intre cele doua
grupuri de pacienti pentru adiponectina (p<0.01), PCR
(p<0.01), HDL-colesterol (p<0.05), IMC (p<0.05). In
grupul cu diabet zaharat, s-a notat o corelare pozitiva
intre adiponectina si HDL-colesterol. Nu s-au observat
corelatii semnifcative statistic intre adiponectina si alti
factori de risc cardiovasculari in grupul cu pacienti cu
intoleranta la glucoza.
Discutii: Adiponectina este un marker cardiovascular
important si poate reprezenta de asemenea si un pre-
dictor al bolilor metabolice. Studii ulterioare sunt nece-
sare a evalua rolul adiponectinei ca predictor al bolilor
cardiovasculare si metabolice.
a intervalului QT au ramas nemodifcate dupa 6 luni
de tratament. Nu se poate dovedi existenta unei relatii
intre tratamentul cu ivabradina si aparitia tulburarilro
de ritm atriale sau ventriculare la bacientii cu boala co-
ronariana.
Arrhythmic effects of
Ivabradine in patients with
coronary artery disease
Objectives: Ivabradine is the frst specifc heart rate-
lowering agent that has completed clinical develop-
ment for stable angina pectoris.
Te aim of the present study was to investigate the
efects of ivabradine therapy on P-wave duration, dis-
persion and QT duration, dispersion in coronary artery
disease patients.
Methods: Te study population consisted of 21 patients
with CAD who have confrmed by coronary angiogra-
phy previously. Written informed consent was obtained
in all patients. Twelve-lead electrocardiogram was re-
corded for each subject at a rate of 50mm/s on admissi-
on and repeated afer 6 months ivabradine therapy. QT
duration, QT dispertion, maximum and minimum QT
duration calculated. Maximum and minimum P wave
and P wave dispersion has been calculated.
Results: Heart rate was decreased afer ivabradine the-
rapy. (7513 and 598, P=0.02).Tere was no diferen-
ce between Pmax, Pmin and Pdis values before and af-
ter treatment. QTmax value was prolonged afer treat-
ment. (41115 and 43014, P=0,005) but there was
no diference between cQTmax value.( 452 12 and
4379) Tere was no diference between QTdis values
before and afer treatment. (4918 & 4711). QTmax
was prolonged afer ivabradine therapy but cQTmax,
Pdis, QTdis were not prolonged.
Conclusion: Tere is no relationship between ivabradi-
ne therapy and increased risk of ventricular and atrial
arrhythmia in coronary artery disease patient.
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
11I
POSTER I I
POSTER I I
103. Profilul de risc
cardiovascular al pacientilor
cu sept sigmoid gasit
ecocardiografic
Jzmin Buzogny, A.Frigy, Annamria Antal,
C.Podoleanu, E.Carasca
Spitalul Clinic Judetean, Clinica Medicala IV, Targu
Mures
Septul sigmoid (SIS), caracterizat de bombarea porti-
unii a septului interventricular spre tractul de ejectie a
ventricolului stang, este gasit ecocardiografc de regula
la bolnavii varstinici si/sau hipertensivi. Ne-am propus
caracterizarea proflului de risc cardiovascular al paci-
entilor cu aceasta modifcare.
Metoda: Din cei 1460 pacienti examinati in cursul anu-
lui 2009 in laboratorul nostru de ecocardiografe la 74
pacienti (39 barbati, 35 femei, varsta medie 67,4 10,4
ani) am gtsit descrierea de SIS in buletinul ecografc.
Pacientii cu patologie mitrala si aortica moderata/seve-
ra, respectiv cazurile de cardiomiopatie hipertrofca au
fost excluse din analiza. Date clinice, paraclinice si eco-
cardiografce au fost culese la fecare pacient in vederea
caracterizarii proflului de risc cardiovascular.
Rezultate: Prezenta SIS a fost asociata cu hipetrofe
septala in 54% si cu hipertrofe a peretelui posterior in
32,5%. Numai in 3 cazuri am gasit obstructie semnif-
cativa (viteza maxima > 3 m/s) a tractului de ejectie.
Modifcarile degenerative (calcifcari, ingrosare) ale
valvei aortice si mitrale au fost frecvente (60,8%, re-
spectiv 65,5%). Functia sistolica a ventricolului stang
a fost pastrata in 95%, in timp ce disfunctia diastolica
a fost prezenta in 49,55 din cazuri (majoritatea relaxare
alterata). Cardiopatia ischemica era prezenta in 47,3%,
fbrilatia atriala in 33,8%, iar hipertensiunea pulmona-
ra semnifcativa in 14,9%. Dintre factorii de risc clasici
hipertensiunea arteriala era prezenta 67,5%, hiperco-
lesterolemia in 41,9% iar hipertrigliceridemia in 39,2%.
Concluzii: Pacientii cu SIS prezinta un grup cu risc
cardiovascular crescut datorita varstei avansate, cumu-
larii factorilor de risc clasici, prevalentei crecute a car-
diopatiei ischemice si leziunilor valvulare degeneratve,
precum si a asocierii frecvente a disfunctiei diastolice
ventriculare stangi.
Relationships between
adiponectin and some
cardiovascular risk factors in
patients with diabetes mellitus
type 2 or glucose intolerance
Background: Te relationships between adiponectin,
infammation and other cardiovascular risk factors are
well discussed in various studies. Moreover, its seems
that his genetic variations are associated with metabo-
lic disease, including glucose intolerance and diabetes.
Our aim was to investigate 2 groups of patients, one
with diabetes mellitus type 2 controlled under treat-
ments and the other one with glucose intolerance, re-
garding various cardiovascular risk factors and their
relationship with adiponectin.
Material and method: 65 patients age range (50-78
yrs) were clinically evaluated (clinically, BMI, habit of
smoking, systolic and diastolic arterial pressure, car-
diovascular risk score Framingham, electrocardiogra-
phy and echocardiography) and laboratory test were
done (serum glucose, oral glucose tolerance test,HbA1,
VSH, CRP, leucocytes, total cholesterol, HDL-choles-
terol, LDL-cholesterol, trygicerides, adiponectin). T
test, partial correlation and liniar regression were used
(SPSS).
Results: We noticed a negative correlation between
adiponectin values and serum glucose levels in both
studied groups. Tere were found signifcant statisti-
cally diferences between 2 groups of patients regarding
adiponectin (p<0.01), CRP (p<0.01), HDL-cholesterol
(p<0.05), BMI (p<0.05). In group with diabetes melli-
tus patients there was a positive correlation between
adiponectin and HDL-cholesterol. We also found posi-
tive correlation between. Tere were no signifcant cor-
relations found between adiponectin and other cardio-
vascular risk factors in group with glucose intolerance
patients.
Discussions: Adiponectin is an important marker of
cardiovascular disease and could be also a valuable
predictor of glucose intolerance. Further studies need
to be done to evaluate role of adiponectin in predicting
CVD and metabolic diseases.
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
118
104. Tratamentul cu alprostadil
la pacientii cu boala arteriala
periferica - de la recomandarile
ghidului la experienta clinica
F.Purcarea, Aura Popa, Carmen Ginghina
Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare Prof.
Dr. C. C. Iliescu, Bucuresti
Premize si scop: Tratamentul cu prostaglandine E1
e prezentat sub diferite grade de recomandare in ghi-
durile pentru managementul pacientilor cu boala ar-
teriala periferica. Ne-am propus sa studiem efectele
terapeutice ale alprostadilului la un lot de pacienti cu
arteriopatie obliteranta stadiile III si IV dupa clasifca-
rea Fontaine.
Material si metoda: Au fost analizati retrospectiv 25
de pacienti consecutivi (varsta medie 61ani, 20 barbati)
cu boala arteriala periferica stadiile III si IV Fontaine
fara solutie de revascularizare, internati in sectia de
cardiologie in perioada ianuarie 2009 - mai 2010. Toti
pacientii au primit timp de 30 zile alprostadil 20 micro-
grame 2 fole diluate in 250 ml ser fziologic perfuzie
intravenoasa de 2 ori pe zi. Au fost evaluate pentru toti
pacientii: prezenta durerii de repaus si pragul de clau-
dicatie inainte si dupa tratamentul cu alprostadil. S-a
considerat raspuns pozitiv la tratament fe disparitia
durerii de repaus fe cresterea pragului de claudicatie
cu peste 50 m.
Rezultate: Din lotul total, 18 pacienti au descris creste-
rea distantei de mers cu cel putin 50 m, iar din cei 6 pa-
cienti cu durere de repaus 4 au descris disparitia durerii
dupa 30 zile; 12 pacienti au prezentat leziuni trofce din
care 8 au prezentat ameliorare, iar 3 pacienti au evoluat
catre amputatie. Au fost instrumentati angiografc 23
pacienti. Din grupul pacientilor cu cresterea distantei
de mers la 30 zile 63% au avut doar afectare arteria-
la inalta (iliaca si femurala), 6% doar afectare arteriala
joasa (poplitee si tibiala), iar 31% afectare mixta. 83%
din pacientii hipertensivi, 73% din pacientii diabetici,
76% din pacientii fumatori, 73% din pacientii dislipide-
mici, 60% pacientii cu boala renala cronica si 64% din
pacientii cu sindrom infamator au prezentat cresterea
distantei mers la 30 zile.
Concluzii: Tratamentul cu alprostadil la pacientii cu
arteriopatie obliteranta stadiile III si IV Fontaine im-
bunatateste evolutia prin cresterea distantei de mers cu
peste 50 m si ameliorarea durerii de repaus dupa 30 zile
de tratament.
Cardiovascular risk profile
of patients with sigmoid
interventricular septum found
by echocardiography
Sigmoid interventricular septum (SIS) is characteri-
zed by a protrusion of the basal septum toward the lef
ventricular outfow tract and is encountered mainly in
elderly and/or hypertensive patients. We proposed to
evaluate the cardiovascular risk profle of the patients
presenting this fnding.
Methods: From the 1460 patients examined in our
echo lab during 2009 we found 74 patients (39 men, 35
women, mean age 67,410,4 years) with description of
sigmoid septum in the echo report. Te patients with
moderate-severe aortic and mitral valve disease and
cases of hypertrophic cardiomyopathy were excluded
from analysis. Relevant clinical, laboratory and echo
data were collected at each patient, for characterising
their cardiovascular risk profle.
Results: Te presence of SIS was associated in 54%
with septal and in 32,5% with lef ventricular posterior
wall hypertrophy. Only in 3 cases we found a signifcant
outfow tract obstruction (peak velocity > 3 m/s). De-
generative modifcations of the aortic and mitral val-
ve (calcifcations, increased thickness) were observed
frequently (60,8% and 65,5%). We found a preserved
lef ventricular systolic function in 95% of the patients,
while diastolic dysfunction was present in 49,5% (ma-
inly impaired relaxation). Coronary heart disease was
present in 47,3%, atrial fbrillation in 33,8% and signif-
cant pulmonary hypertension in 14,9% of the patients.
Among the classical risk factors hypertension was pre-
sent in 67,5%, elevated cholesterol in 41,9%, and hyper-
trigliceridemia in 39,2% of cases.
Conclusions: Patients with SIS have a high cardio-
vascular risk due to advanced age, cummulation of
classical risk factors, and due to the high prevalence
of degenerative valvular lesions and coronary disease,
frequently associated with lef ventricular diastolic dys-
function.
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
119
POSTER I I
POSTER I I
105. Factorii prognostici
ai respitalizarii precoce
in insuficienta cardiaca: o
abordare pragmatica
Madalina Dasoveanu, Raluca Ianula-Ciomag, Anca
Popa, Crina Sinescu
Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Bagdasar-Arseni",
Bucuresti
Insufcienta cardiaca (IC) este o problema majora de
sanatate publica, cu o incidenta si prevalenta crescan-
da. IC decompensata este o cauza majora de spitalizare
si se asociaza cu o rata crescuta de mortalitate.
Scopul acestui studiu este de a evalua valoarea markeri-
lor clinici, ecografci si biologici care ar putea sa prezica
respitalizarea pacientilor cu IC de origine ischemica.
Am incercat sa dezvoltam un model pentru prezicerea
respitalizarii in IC folosind variabile usor accesibile in
practica clinica.
Material si metoda: A fost un studiu prospectiv care
a inrolat 510 pacienti (292 barbati si 218 femei) spi-
talizati in clinica noastra intre noiembrie 2007 si de-
cembrie 2008 cu IC de etiologie ischemica, avand FE
45%. Evenimentul cardiac a fost defnit ca respitalizare
pentru IC. Pe perioada urmaririi, 49 de pacienti au ie-
sit din studiu datorita instalarii fbrilatiei atriala, a fut-
terului atrial sau stroke. Toti pacientii au benefciat in
prima zi de spitalizare de o ecocardiografe si de deter-
minari biologice. Valoarea Cut-of pentru NT-proBNP
a fost considerata 400 ng/l. Dintre parametrii analizati,
cel mai bine s-au corelat cu respitalizarea dilatarea de
atriu stang (p=0.0007) (valoarea cut-of a diametrului
antero-posterior indexat la suprafata corporala a fost
de 26 mm/m2), NT-proBNP crescut (p=0.003), clasa
NYHA III-IV (p=0.003), FE 45-55% (p= 0.0005). Mari-
mea atriului stang si nivelul NT-proBNP sunt mai utili
pentru evaluarea riscului de respitalizare la pacientii cu
IC de etiologie ischemica decat alti parametri ecogra-
fci sau biologici. Combinatia celor doi parametri are
putere mare de prezicere a respitalizarii. Alte variabile
precum anemia, functia renala si semnele eco-Doppler
de presiune de umplere crescuta a VS, desi au valoare
prognostica semnifcativa la analiza univariabila, isi pi-
erd valoarea la analiza multivariabila.
Alprostadil treatment in
patients with peripheral arterial
disease - from the guidelines
recommendation to the clinical
experience
Premises and purpose. Te treatment with prostaglan-
dins E1is described under diferent grades of recom-
mendation in the guidelines for the management of pa-
tients with peripheral arterial disease. We studied the
efects of alprostadil in patients with peripheral arterial
disease stages III and IV in Fontaine classifcation.
Methods: We made a retrospective analysis of 25 con-
secutive patients (mean age was 61, 20 were men) with
peripheral arterial disease stages III and IV Fontaine
without interventional solution. Te patients were trea-
ted in our cardiology department from January 2009
to May 2010. All patients received daily intravenous
administration of 20 g alprostadil in 250 ml saline
solution twice per day for 30 days. We evaluate for all
patients: the rest pain and the walking distance before
and afer alprostadil treatment. We consider a positi-
ve treatment response the increase of walking distance
with 50 m or the absence of rest pain afer 30 days.
Results: 18 patients from the total group described
an increase in walking distance more than 50 m and
4 patients from the 6 patients group with rest pain
were painless afer 30 days of treatment. 12 patients
had trophic changes and afer 30 days of treatment 8
of them were better and 3 sufered amputation. 23 pa-
tients had made an angiography before the treatment
with alprostadil. In the group of patients with increase
in walking distance more than 50 m afer 30 days of
treatment 63% had only high arterial lesions (iliac and
femoral), 6% had only lower arterial lesions (popliteal
and tibial ) and 31% had combined arterial lesions. 83%
of hypertensive patients, 73% of diabetic patients, 76%
of smokers, 63% of patients with hypercholesterolemia,
60% of patients with kidney disease and 64% of pati-
ents with infammatory syndrome had an increase in
walking distance more than 50 m afer 30 days of treat-
ment with alprostadil.
Conclusions: Alprostadil therapy in patients with pe-
ripheral arterial disease stages III and IV Fontaine in-
crease the walking distance more than 50 m and could
relieve the rest pain afer 30 days of treatment.
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
120
106. Influenteaza varsta si sexul
pacientilor prognosticul dupa
STEMI? Date din registrul
national de infarct miocardic
acut cu supravenivelare de ST
V.Vintila, Oana Enescu, C.Stoicescu, C.Udroiu,
Berenice Suran, P.Stanciulescu, S Garbea, I Malaescu,
M.Cinteza, D.Vinereanu
Spitalul Universitar de Urgenta, Bucuresti
Context: Accesul rapid la terapia de reperfuzie este
mandatorie pentru supravietuirea unui paient cu in-
farct miocardic cu supradenivelare de ST. Sunt date
care sugereaza diferente de prognostic pe termen scurt
in functie de varsta si sexul pacientilor.
Obiective: Am analizat infuenta varstei si sexului pa-
cientilor asupra accesului la terapia de reperfuzie in ca-
drul populatiei cu infarct miocadic cu supradenivelare
de ST inrolata de-a lungul a 11 ani in registrul national
de infarct miocardic, ROSTEMI.
Metoda: Au fost analizate retrospectiv datele medica-
le a 12894 pacienti, inrolati intre 1997 si 2008. 8866
pacienti au fost barbati (69%, p<0.05). Varsta medie a
acestora a fost de 6012 ani, in timp ce femeile au fost
semnifcativ mai in varsta, 6811 ani (p=0.001).
Rezultate: Accesul la treapia de reperfuzie a fost dife-
rentiat, 41% dintre barbati find internati in primele 3
ore de la debutul simptomatologiei vs. 28% dintre femei
(p<0.001); intre 3 si 6 ore, un numar mai mare de femei
au fost intrenate (31% barbati vs. 40% femei, p<0.001).
la internare femeile prezentau un tablou clinic mai se-
ver, cu o incidenta mai mare a socului cardiogen (8.8%
femei vs. 5.7% barbati, p<0.05). Tehnicile de repefuzie
postinfarct au fost utilizate predominant in cazul bar-
batilor: 53% vs. 40% pentru repefuzia farmacologica
(p<0.05), respectiv 3.4% vs. 2.5% pentru PCI primar
(p<0.05). Angioplastia coronariana de salvare precum
si angioplastia electiva dupa infarctul miocardic acut
au fost mai frecvent utilizate in cazul barbatilor, 7.2 %
vs. 4.6%, p<0.01. Terapia adjuvanta reperfuziei (anti-
agregante, anticoagulante, beta blocante, inhibitori ai
enzimei de conversie, statine) a fost utilizata in pro-
cente mai inalte la barbati. Consecutiv, pacientii de sex
masculin au avut un prognostic post infarct pe termen
scurt mai bun: soc cardiogen 1.4 % vs. 2.0%, insufcien-
ta cardiaca 20.5% vs. 26.1%, mortalitate totala 10.4% vs.
18.5%, (pt. toate p<0.01).
Factors predicting early
re-hospital isation in heart
failure: a pragmatic approach
Chronic heart failure (CHF) is a major public health
problem, with an increasing incidence and prevalen-
ce. Acute decompensate heart failure is a major cause
of hospitalization and is associated with high rates of
mortality and repeated hospitalizations. In this very
high risk group of patients, early prognostic stratifcati-
on may be useful in order to guide treatment intensity.
Te aim of this study was to assess the value of clinical,
echocardiographyc and biochemical markers which
could predict new hospitalization in patients with HF
of ischemic origin.
Material and method: We tried to develop a model for
predicting re-admission for HF using variables easily
assessable in clinical practice. Five hundred ten con-
secutive patients with HF of known ischemic origin
(292 males and 218 females, mean age 66,4 years) ha-
ving an EF >/= 45% were prospectively included in the
study between November 2007 and December 2008.
Te cardiac event was defned as re-admission for HF.
During the follow-up period, 49 patients (27 males and
22 females) were excluded because of new onset atri-
al fbrillation, atrial futter or stoke. All subjects had a
baseline echocardiographic and NT-proBNP measure-
ments (in the day of admission). Te cut-of value for
NT-proBNP was 400 ng/l. Te cut-of of 26 mm/m2 for
LA anteroposterior linear dimension indexed to body
surface area defnes, according to the recommendations
of the European Society of Cardiology, the lower limit
of a moderately abnormal LA. Among HF of ischemic
origin patients, indexed LA size and NT-proBNP levels
are more useful to stratify the risk of rehospitalisation
than others clinical, echocardiographic or biochemical
variables. Te combination of these two parameters
should be considered for predicting rehospitalization
in patients with HF. Important prognostic variables like
anaemia, renal function and echo-Doppler signs of in-
creased ventricular flling pressures, though signifcant
at invariable analysis, lost their value at multivariable
analysis.
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
121
POSTER I I
POSTER I I
Conclusions: Late presentation, higher age, and a less
aggressive treatment strategy can explain the worse
short term prognosis in female patients with STEMI.
107. Acidul uric - factor de
risc la pacientii cu sindroame
coronariene acute
Roxana Mustafa Edme, O.Istratoaie, D.D.Ionescu
Centrul de Cardiologie, Craiova
Scop: Hiperuricemia se insoteste de cresterea produc-
tiei de radicali liberi de oxigen, stimuleaza infamati-
ei si induce disfuntie endoteliala. Studiul isi propune
sa determine prevalenta hiperuricemiei la pacientii
cu sindroame coronariene acute (SCA), sa stabileasca
corelatia acidului uric cu factorii de risc coronarieni
clasici- HTA, diabet zaharat, dislipidemie, sindrom
metabolic, hsCRP, cu clasa Killip, functia sistolica si di-
astolica VS si aparitia complicatiilor precoce.
Metoda: Au fost urmariti 100 pacienti cu SCA inter-
nati in primele 3 luni ale anului 2010 la care s-a facut
evaluare clinica, EKG, examinare ecocardiogafca, s-au
dozat nivelul acidului uric, glicemia, colesterolul, tri-
gliceridele, RFG, hsPCR, troponina T, clasa Killip si am
urmarit aparitia complicatiilor.
Rezultate: Lotul ales a inclus 37pacienti cu infarct mi-
ocardic (15 pacienti cu STEMI si 22 cu NSTEMI) si 63
cazuri de angina pectorala instabila. Cresterea nivelului
acidului uric a aparut la 65p (65%), cu o valoare medie
de 8.23mg/dl, fara diferenta intre cele 2 tipuri de SCA.
Hiperuricemia se coreleaza cu prezenta sindromului
metabolic- r=0.78(p=0.03), cu prezenta hipertensi-
unii arteriale r=0.68(p=0.05) si cu valoarea hs PCR-
r=0.75(p=0.004). In lotul de pacienti fara sindrom me-
tabolic sau insufcienta renala, hiperuricemia se core-
leaza cu clasa Killip (r=0.76, p=0.04) si cu valoarea FE,
fara corelatie cu alte complicatii precoce.
Concluzii: Hiperuricemia este prezenta la 65% din pa-
cientii cu SCA, se coreleaza cu prezenta sindromului
metabolic, hipertensiunii arteriale, cu valoarea hs PCR
si se coreleaza independent cu clasa Killip si valoarea
FE. Acidul uric desi strans legat de alti factori de risc se
coreleaza independent cu infamatia si cu disfunctia VS
la pacientul cu SCA.
Concluzii: Prezentarea intarziata, varsta mai avansata
si o strategie terapeutica mai putin agresiva pot explica
prognosticul pe termen scurt mai rezervat in cazul fe-
meilor cu infarct miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST.
Does gender and age influence
the prognosis of patients
after STEMI? Data from the
Romanian STEMI registry,
ROSTEMI
Background: Fast access to reperfusion treatment of
a STEMI patient is mandatory for survival. However,
there are data suggesting diferences based to age and
gender of patients, infuencing the short-term progno-
sis.
Objective: We assessed age and gender diferences for
the access to reperfusion therapy in the population
with STEMI, enrolled over 11 years in the Romanian
ST-elevation myocardial infarction registry.
Method: 12894 patients, enrolled between 1997 and
2008, have been analyzed retrospectively from the me-
dical records, using a nationwide database. 8866 were
males (69%, p<0.05), with a mean age of 6012 years,
whereas women were signifcantly older (6811 years,
p=0.001).
Results: Access to reperfusion therapy was diferent:
41% of men were admitted to the hospital in the frst
3 hours from the onset of myocardial infarction (MI)
versus 28% of women; 31% of men were admitted af-
ter 6 hours versus 40% of women (both p<0.001). On
admission, women were more severe, with higher inci-
dence of cardiogenic shock (8.8% versus 5.7%, p<0.05).
Pharmacological reperfusion and primary PCI were
predominantly used in men: 53% vs. 40%, and 3.4%
versus 2.5%, respectively (both p<0.05). Similarly, re-
scue and elective PCI were more frequently used in
men: 7.2% versus 4.6% (p<0.01). Concomitant thera-
py (antiplatelets, anticoagulants, beta-blockers, ACE-
inhibitors, statins) were used in a higher rate for men.
Consequently, men had a better short term prognosis
that women: cardiogenic shock 1.4% versus 2.0%, heart
failure 20.5% versus 26.1%, death 10.4% versus 18.5%
(all p<0.01).
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
122
108. Regresia hipertrofiei
ventriculare stangi dupa
protezare valvulara aortica
pentru stenoza aortia - corelatii
clinice
R.A.Sascau, C.Statescu, Catalina Arsenescu Georgescu
Institutul de Boli Cardiovasculare Prof.dr. George I.M.
Georgescu, Iasi
Scop: Efectele regresiei masei ventriculare stangi asu-
pra evolutiei clinice dupa protezarea valvei aortice ra-
man inca insufcient dovedite. Acest studiu are intentia
sa stabileasca impactul proflului clinic al pacientilor
referiti pentru protezare valvulara aortica asupra evo-
lutiei postoperatorii in mod particular privind regresia
masei ventriculare stangi (MVS).
Metoda si rezultate: 130 pacienti consecutivi protezati
valvular aortic pentru stenoza aortica au fost urmariti
prospectiv timp de 2 ani. S-a efectuat o analiza uni sau
multivariata asocierii supravietuirii postoperatorii cu
regresia MVS si caracteristicile clinice ale pacientilor.
MVS a scazut in medie de la 190 43 la 158 70 g/m2
(p < 0.001). Varsta avansata, clasa functionala NYHA,
fractia de ejectie ventriculara stanga (FEVS) scazuta,
asocierea hipertensiunii arteriale si un index de masa
ventriculara stanga (IMVS) crescut preoperator au fost
asociati cu o reducere a supravietuirii postoperatorii. 5
decese s-au inregistrat imediat postoperator si 20 dece-
se la distanta postoperator pe parcursul urmaririi. Cu
toate acestea gradul regresiei MVS nu a infuentat re-
zultatele clinice, desi precoce postoperator (sub 6 luni)
regresia MVS a fost asociata cu rezultatele pe termen
mediu.
Concluzii: Supravietuirea dupa protezare aortica este
in principal determinata de statusul functional cardi-
ac sistemic preoperator. Gradul regresiei MVS nu se
coreleaza cu rezultatele clinice, in timp ce tratamentul
agresiv al hipertensiunii arteriale poate imbunatati su-
pravietuirea postoperatorie.
Uric acid as risk factor in
patients with acute coronary
syndrome
Purpose: Hyperuricemia is related to increased free ra-
dicals, stimulates infammation and produces endothe-
lial dysfunction. Te purpose of our study is to deter-
mine the prevalence of hyperuricemia in patients with
acute coronary syndrome (ACS), to fnd if hyperurice-
mia correlates with classical risk factors- hypertension,
diabetes mellitus, metabolic syndrome, hs CRP, Killip
class, LV systolic and diastolic function and early com-
plications.
Method: We evaluated 100 patients with ACS admited
in the frst 3 months of 2010. We performed a physical
examination in each case, an ECG, echocardiogram,
we measured uric acid , glycemia, cholesterol, triglyce-
rides, GFR, hs CRP, troponin T, Killip class and we
checked for complications.
Results: We included 37 pts with myocardial infarction
(15 pts with STEMI and 22 pts with NSTEMI) and 63
pts with unstable angina. Increased uric acid was found
in 65 pts (65%), mean value was 8.23 mg/dl, without
diference between the 2 types of ACS. Hyperuricemia
correlates with the presence of metabolic syndrome-
r=0.78 (p=0.03), with hypertension- r=0.68(p=0.05)
and with hs CRP- r=0.75 (p=0.004). In the group of pts
without metabolic syndrome or chronic kidney disea-
se, hyperuricemia correlates with Killip class - r=0.76
(p=0.04) and with EF and it does not correlate with
other early complications.
Conclusion: Hyperuricemia was found in 65% of pts
with ACS, correlates with metabolic syndrome, hyper-
tension, hs CRP, Killip class and EF; uric acid correla-
tes with infammation and LV dysfunction in pts with
ACS.
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
128
POSTER I I
POSTER I I
109. Analiza riscului
cardiovascular la pacientii
cu sindroame coronariene
acute fara supradenivelare de
segment ST
Alexandra Fleancu, Elena Bobescu, Mariana Radoi,
Nicoleta Aldulea
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta, Brasov
Obiective: Evaluarea comparativa a riscului cardiovas-
cular (CV) la pacientii cu infarct miocardic acut fara
supradenivelare de segment ST (NSTEMI) si angina in-
stabila (AI) prin analiza factorilor de risc, a modifcari-
lor ECG, a factorilor ecocardiografci de risc si aparitia
evenimentelor CV majore (deces de cauza CV, infarct
miocardic acut, angina recurenta) la 7 zile.
Material si metoda: Studiu restrospectiv a 202 pacien-
ti (p) cu sindrom coronarian acut fara supradenivelare
de segment ST, impartiti in 2 grupuri: Grup AI 110 p ,
Grup NSTEMI 92 p. Parametrii urmariti au fost: fac-
tori de risc CV, electrocardiografc - subdenivelarea de
segment ST si modifcari ale undei T, ecocardiografc
- tulburarile de cinetica segmentara si analiza functiei
sistolice prin determinarea fractiei de ejectie (FE).
Rezultate: Factorii de risc cu valoare predictiva semni-
fcativa pentru evenimente cardiovasculare majore in
grupul NSTEMI au fost: diabetul zaharat (p=0,00196),
obezitatea (p=0,00011), varsta > 65 de ani (p=0,01909),
boala arteriala periferica (p = 0,00286), fbrinogenul
(p=0,0000004), troponina I, CK-MB, subdenivelarea
de segment ST2 mm (p=0,03720) si undele T negati-
ve, adanci, simetrice (p= 0,02763). Incidenta localizarii
anterioare a modifcarilor ECG ischemo-lezionale este
preponderenta si asociata cu un risc CV crescut la am-
bele grupuri studiate, find semnifcativ mai frecventa
in grupul NSTEMI (p=0,00753). Ecocardiografc, in-
cidenta valorilor reduse ale FE <40 % a fost similara
ambele grupuri studiate. Majoritatea pacientilor au
prezentat hipokinezie de sept interventricular si apex,
asociate cu un risc CV inalt. Riscul aparitie a decesu-
lui, infarctului miocardic sau revascularizarea de ur-
genta a crescut semnifcativ de la 14,5% cand unul din
factorii de risc CV a fost prezent la 19,3% si respectiv
27,3% cand 2 sau 3 factori de risc CV au fost prezenti
(p<0,0001).
Concluzii: Factorii de risc CV, modifcarile ECG si
ecocardiografce cu cea mai mare valoare predictiva
Regression oft left ventricular
mass after aortic valve
replacement for aortic stenosis
- clinical correlationes
Aim: Te efects of post-operative lef ventricular mass
regression (LVMR) on clinical outcome afer aortic
valve surgery remains to be established. Tis study was
intended to establish the impact of patient characteris-
tics on post-operative survival in patients referred for
aortic valve replacement (AVR), with particular regard
to LVMR.
Methods and results: 130 consecutive cases submitted
to aortic valve replacement for valvular stenosis were
prospectively followed for 2 years. Baseline, characte-
ristics and extent of LVMR were tested for associati-
on with survival by uni-and multivariable analysis. 5
deaths occurred during hospital stay and 20 during
out-of-hospital follow-up. Mean lef ventricular mass
decreased from 190 43 la 158 70 g/m2 (p < 0.001).
Older age, advanced functional class, hypertension,
reduced lef ventricle ejection fraction, and high pre-
operative lef ventricular mass index were associated
with reduced survival. Overwall the extent of LVMR
did not infuence the clinical results, while only early
(< 6 months) LVMR was associated with mid-term out-
come.
Conclusions: Survival afer aortic valve surgery is ma-
inly determined by the pre-operative functional cardi-
ac and systemic status. Te extent of LVMR does not
correlate with clinical outcome, whereas aggressive
treatment of hypertension may improve post-operative
survival.
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
121
cardiovascular events were: diabetes mellitus, obesity,
age > 65 years, arterial peripheral disease, fbrinogen,
troponin I, CK-MB, ST depression 2 mm, negative,
deep, symmetric T wave with anterior localisation, in-
terventricular sept and apex hypokinesia. CV events
incidence was signifcantly correlated with risc factors
incidence.
110. Preventia secundara
medicamentoasa la femeile in
postmenopauza cu accidente
vasculare cerebrale ischemice
Adela-Viviana Sitar-Taut, Mirela Cebanu, Dana Pop,
D.Zdrenghea
Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatie-
ganu, Cluj-Napoca
Ipoteze: este bine cunoscut faptul ca femeile care au
suferit un accident vascular cerebral sunt subtratate,
inclusiv in ceea priveste tratamentul medicamentos.
Acest aspect a fost mai putin studiat referitor la drogu-
rile care sunt utilizate pentru preventie secundara.
Scop: evaluarea preventiei secundare medicamentoase
la femeile in postmenopauza, cu accidente vasculare
cerebrale ischemice.
Metoda: intr-o comunitate urbana din Romania, a fost
studiat, un lot reprezentativ cuprinzand 108 femei in
postmenopauza, cu varste peste 55 de ani, cu antece-
dente de accidente vasculare cerebrale ischemice. A
fost urmarita preventia secundara medicamentoasa.
Rezultatele au fost comparate cu cele inregistrate intr-
un esantion similar de barbati (84 pacienti, varste>55
de ani, cu patologie similara). Studiul s-a desfasurat
utilizand fsele medicilor de familie.
Rezultate: varsta medie a femeilor (69.30 8.90 ani) a
fost semnifcativ mai ridicata comparativ cu cea a bar-
batilor (66.51 7.93ani, p=0.02), dar nu au fost inregis-
trate diferente semnifcative intre cele doua sexe (femei
vs barbati) referitor la prevalenta diabetului zaharat
(32.4% vs 26.2%), a hipertensiunii arteriale (98.1% vs
94 %) sau a dislipidemiei (46.3% vs 36.9%). In concor-
danta cu literatura, au fost considerate ca facand parte
din categoria drogurilor de preventie antiagregantele
plachetare, statinele. Aspirina a fost utilizata de catre
72.2% dintre femei si 76.2% dintre barbati (p=NS),
pentru aparitia evenimentelor CV majore in grupurile
studiate au fost: diabetul zaharat, obezitatea, varsta > 65
de ani, boala arteriala periferica, fbrinogenul, tropo-
nina I, CK-MB, subdenivelarea ST 2 mm si undele T
negative, adanci, simetrice cu localizare anterioara, dis-
functia sistolica de ventricul stang, hipokinezie de sept
interventricular si apex. Incidenta evenimentelor CV a
Analysis of cardiovascular
risk in patients with non ST
elevation acute coronary
syndrome
Objective: Comparative evaluation of cardiovascular
risk in patients with non ST elevation myocardial in-
farction (NSTEMI) and unstable angina (UA) by cardi-
ovascular, ECG, echocardiography risk factors analysis
and evolution with major acute cardiovascular events
(cardiovascular death, acute myocardial infarction, re-
current angina) at 7 days.
Methods: Retrospective study of 202 patients (pts) with
non ST elevation acute coronary syndrome divided in 2
groups: Group UA 110 pts and Group NSTEMI 92 pts.
It was analyzed the followed parameters: CV risk fac-
tors, ECG changes ST depression and T wave changes,
echocardiography wall kinetics alteration and systolic
function analysis by ejection fraction (EF) evaluation.
Results: Risk factors with high predictive value for
major cardiovascular events were: diabetes melli-
tus (p=0.00196), obesity (p=0.00011), age > 65 years
(p=0.01909), arterial peripheral disease (p=0.00286),
fbrinogen (p=0.0000004), troponin I, CK-MB, ST de-
pression 2 mm (p=0.03720), negative, deep, symme-
tric T wave (p=0.02763). Anterior localization of ECG
changes was majoritar and associated with high CV risk
in both groups of study, signifcant higher in NSTEMI
group (p=0.00753). At echocardiography incidence of
low EF<40 % were simmilar in both groups. Majority
of patients had interventricular sept and apex hypoki-
nesia associated with high CV risk. Risk of death, AMI
and rescue revascularization was signifcantly higher
from 14.5% when only one CV risk factor was present
to 19.3% respectively 27.3% when 2 or 3 CV risk factors
were present (p<0.0001).
Conclusions: CV risk factors, ECG and echocardio-
graphy changes with high predictive value for major
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
125
POSTER I I
POSTER I I
95% 1.562-5.57). Considering separately the patients
under and above 75 years, aspirin was similarly used
in women (74.3% vs 67.6 %, p=NS) and men (75.7% vs
78.6 %, p=NS), but statins were signifcantly less used
afer 75 years, especially in men (w 52.7% vs 32.4 %,
p<0.05; m 25.7% vs 7.1 %, p<0.01).Using univariate
and multivariate analysis, aspirin use was not signif-
cantly infuenced by sex, age, cardiovascular risk fac-
tors or cardiovascular disease. In turn, statine use was
under the infuence of age, female sex, dyslipidemia
and diabetes mellitus.
Conclusions: In postmenopausal women with ische-
mic stroke the secondary prevention through aspirin,
but mainly through statins is underused, with signif-
cant diferences in comparison with men in whom the
statine use is even less.Funding: MENOCARD CEEX
nr. 98/2006
111. Functia renala
deteriorare tranzitorie - in
tratamentul insuficientei
cardiace decompensate
Madalina Cozma, Izabela-Roxana Voina, Mariana
Radoi
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta, Brasov
Introducere: Pacientii cu insufcienta cardiaca cro-
nica (ICC) si clearance al creatininei (Cl-Cr) normal
sau scazut, uneori chiar in prezenta creatininei serice
normale, sunt frecvent varstnici, cu comorbiditati di-
verse, inclusiv boli renale, consum de antiinfamatoare
nesteroidiene (AINS), anemii de diverse etiologii. Tra-
tamentul ICC decompensate asociaza uneori scaderea
Cl-Cr care la internare era normal sau variat redus.
Scopul lucrarii: analiza cauzelor asociate cu deterio-
rarea functiei renale in cursul tratamentului ICC de-
compensate, frecventa acestui fenomen si metodele de
evitare.
Material si metoda: 100 de pacienti, cu ICC clasa III-
IV NYHA si Cl-Cr la internare normal sau variat alte-
rat; cu sau fara: boli renale, comorbiditati, anemie aso-
ciata; fara terapie AINS sau antibiotice nefrotoxice. Am
studiat relatia intre clasa functionala a ICC, FE% a VS,
tratamentul administrat, nivelul hemoglobinei, gradul
de hidratare si evolutia disfunctiei renale apreciata prin
OR=0.813 (CI 95% 0.422-1.565) si statinele de catre
46.3%, respectiv de 22.6%, (p = 0.001), OR = 2.949 (CI
95% 1.562-5.57). Luand in considerare pacientii sub si
peste 75 de ani, aspirina a fost utilizata in proportii si-
milare de catre femei (74.3% vs 67.6 %, p=NS) si bar-
bati (75.7% vs 78.6 %, p=NS), dar statinele au fost sem-
nifcativ mai putin utilizate la pacientii peste 75 de ani,
(femei 52.7% vs 32.4 %, p<0.05; barbati 25.7% vs 7.1
%, p<0.01). Utilizarea aspirinei nu a fost semnifcativ
infuentata de sexul, varsta, factorii de risc cardiovas-
culari sau de prezenta bolii cardiovasculare. In schimb,
utilizarea statinelor a fost infuentata de varsta, sexul fe-
minin, prezenta dislipidemiei sau a diabetului zaharat.
Concluzie: la femeile in postmenopauza care au suferit
un accident vascular cerebral ischemic, drogurile utili-
zate pentru preventie secundara (aspirina, dar in speci-
al statinele) sunt subutilizate.
Drug secondary prevention in
postmenopausal women with
ischemic stroke
Background: It is known that women with stroke are
under treated, including drug treatment. Tis aspect
was less studied with respect to drugs used for secon-
dary prevention.
Purpose: to evaluate secondary prevention through
medication in postmenopausal women with ischemic
stroke.
Methods: In an urban Romanian community, there
was studied a representative sample of 108 postmeno-
pausal women with ischemic stroke aged > 55 years.
We considered the secondary prevention by drugs. Te
results were compared with those registered in a similar
sample of 84 men aged >55 years with ischemic stroke.
Te study was carried out using general practitioners
fles, during 2007 year.
Results: Women mean age (69.30 8.90y.) was greater
in comparison with men (66.51 7.93y, p=0.02), but no
signifcant diferences were registered between females
and males with respect to diabetes mellitus (32.4% vs
26.2%), hypertension (98.1% vs 94 %), dyslipidemia
(46.3% vs 36.9%). According to literature, there were
considered as preventive drugs, antiplatelet agents and
statins. Aspirin was used in 72.2% of women and 76.2%
of men (p=NS), OR=0.813 (CI 95% 0.422-1.565) and
statins in 46.3% and 22.6% p= 0.001, OR= 2.949 (CI
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
126
antibiotic therapy or NSAID. We studied the relations-
hip between functional class of CHF, LV EF%, received
treatment, hemoglobin level, degree of hydration and
development of renal dysfunction assessed by Cr-Cl
(Cockcrof-Gault formula). Monitoring Cr-Cl and se-
rum ionograma was made within three days. Statistics
by Student test.
Results: ~ 20% of patients had decreased Cr-Cl, the
more frequent association with LV EF < 30%, advan-
ced age, poor hydration, anemia, hiponatremia, thera-
py with diuretics in high dose, angiotensin converting
enzyme inhibitors (ACEI), sartan drugs.Renal dysfunc-
tion rehabilitation included optimal hydration, hypo-
natremia and hypo/hyperkalaemia correction, and in
patients without obvious cause of worsening renal dys-
function stopped temporarily/permanently treatment
with ACEI, sartan drugs, antialdosteronic diuretics.
Newly installed or pronounced renal dysfunction led to
signifcant increase in duration of hospitalization, re-
quired transient dialysis in 0.2% of cases, and although
being improved, persisted at discharge ~ 25% of pati-
ents in which the Cr-Cl hospitalization decreased over
time (5% of patients).
Conclusions: Deterioration of RF assessed by Cr-Cl
is common in the treatment of decompensated CHF,
NYHA class III-IV, in combination with older age, sig-
nifcant decrease of LV EF, anemia and require opti-
mum hydration, frequent monitoring of Cr-Cl and se-
rum ionogram, with strict dosage adjustment of ACEI,
sartan drugs, diuretics especially those antialdostero-
nic.
112. Eficienta masurilor de
preventie primara privind
aderenta la programul de
recuperare cardiovasculara
C.Sarau, M.Iurciuc, Adina Avram, Laura Craciun,
Stela Iurciuc, Gabrijela Gojka, Delia Berceanu-Vaduva,
S.Ursoniu, Corina Vernic, D.Gaita, Silvia Mancas
Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babes",
Timisoara
Scop: S-a urmarit atingerea valorilor tinta in conformi-
tate cu ghidul Societatii Europene de Cardiologie 2007
la pacientii cu dislipidemie si/sau hipertensiune arteri-
ala si/sau diabet zaharat atat prin masuri farmacologi-
Cl-Cr (formula Cockcrof-Gault). Monitorizarea Cl-Cr
si a ionogramei serice s-a efectuat la maxim 3 zile. Sta-
tistica prin testul Student.
Rezultate: ~20% din pacienti au prezentat scaderea Cl-
Cr, in asociere mai frecventa cu FE a VS <30%, var-
sta avansata, hidratarea insufcienta, anemia, hiposo-
demia, terapia cu diuretice in doze mari, inhibitori ai
enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), sartani.
Reabilitarea disfunctiei renale a inclus hidratarea op-
tima, corectia hiposodemiei, hipo/hiperpotasemiei, iar
la pacientii fara cauze evidente de agravare a disfunctiei
renale s-a intrerupt temporar/defnitiv tratamentul cu
IECA, sartani, diuretice antialdosteronice. Disfunctia
renala nou aparuta sau accentuata a condus la cresterea
semnifcativa a duratei de spitalizare, a necesitat dializa
tranzitorie in 0,2% din cazuri, si desi in curs de ameli-
orare a persistat la externare la ~25% dintre pacientii
la care Cl-Cr a scazut fata de momentul internarii (5%
din totalul pacientilor).
Concluzii: Deteriorarea functiei renale apreciata prin
Cl-Cr este frecventa in perioada de tratament al ICC
decompensate, clasele III-IV NYHA, in asociere cu
varsta inaintata, scaderea importanta a FE a VS, anemia
si impune hidratarea optima, monitorizare frecventa a
Cl-Cr si ionogramei, cu adaptarea stricta a dozelor de
IECA, sartani, diuretice in special antialdosteronice.
Renal function - transient
deterioration - in the treatment
of decompensated heart failure
Introduction: Patients with chronic heart failure
(CHF) and creatinine clearance (Cr-Cl) normal or low,
even in the presence of normal serum creatinine, are
ofen elderly, with various comorbidities, renal disea-
se, consumption of anti-infammatory drugs (NSAID),
and anemia of diferent etiologies. Sometimes, associa-
ted with decompensated CHF treatment, Cr-Cl decrea-
se, which at admission was normal or various low.
Aim of the study: analysis of causes associated with de-
terioration of renal function (RF) during treatment of
decompensated CHF, frequency and methods of pre-
venting this phenomenon.
Material and methods: 100 patients with NYHA class
III-IV CHF and Cr-Cl at admission ranged normal or
various altered, with or without: kidney disease, co-
morbidity, associated anemia, without nephrotoxic
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
12I
POSTER I I
POSTER I I
The efficacy of primary
prevention measures
regarding the adherence on
cardiovascular rehabilitation
program
Purpose: Te purpose was achieving the target valu-
es conform with European Cardiology Guideline 2007
for dislypidemic and/or hypertensive and/or diabetes
mellitus status patients through pharmacological or
non pharmacological measures (for example physi-
cal activities) Patients are included in Euroaspire III
Romanian follow-up Study. Euroaspire III Romanian
follow-up intends to demonstrate the achieving of tar-
get values in conformity with the recommendations
from the European Prevention Guideline for high risk
asymptomatic patients followed on long term from the
GPs.
Material and method: Tere were studied 325 asymp-
tomatic patients with high risk of cardiovascular events
(age 569 years, 60% women) no history for cardiovas-
cular events, on hypolipemiant treatment +/- hypoten-
sive drugs). Afer initial clinical and biological evalu-
ation, the GP recommended pharmacological adjust-
ments and non pharmacological measures (diet, weight
loss and physical activity). Te patients were evaluated
initially, at 6, 12 and 18 months, both clinically, biolo-
gically and also the adherence to the lifestyle changing
measures.
Results: From the 325 patients included in the study
62% were females, main age 57,09 +/- 9,8 years. Initi-
ally only 19 patients were included in the rehabilitation
program, but at the end of the 18 months, there were
171 patients included (p<0.0001). From 171 patients
recommended for the rehabilitation program, only 103
patients were compliant. From the 103 patients inclu-
ded in the rehabilitation program 59 patients attended
less than half of sessions, 22 patients attended more
than half of sessions, and 22 patients attended all the
sessions. Te participation quantum of men vs. women
in the rehabilitation sessions afer 18 months was: less
than half of sessions 63 vs. 37 (p<0.0001), more than
half of sessions 1 vs. 17 (p<0.0001), all the sessions 1 vs.
15 (p<0.0001).
Conclusions: - there was a signifcant increase in num-
ber of patients who were included in the rehabilitation
program - Women registered a better adherence to the
rehabilitation program
ce cat si in special prin masuri non-farmacologice, aici
find inclusa si activitatea fzica. Pacientii fac parte din
studiul Euroaspire III Romania follow-up. EuroAspire
III Romanian Follow-Up intentioneaza sa demonstreze
atingerea tintelor conform recomandarilor din Ghidul
European de Preventie pentru pacientii asimptomatici
cu risc crescut urmariti pe termen lung de catre medi-
cul de familie.
Material si metoda: Au fost studiati 325 pacienti
asimptomatici cu risc inalt de boala cardiovasculara
(varsta 569 ani, 60% femei) fara istoric de boala cardi-
ovasculara, afati sub tratament hipolipemiant +/- me-
dicatie hipotensoare). Dupa evaluarea clinica initiala
si investigatiile de laborator, medicul de familie a facut
recomandarile de ajustare farmacologica si interventie
non-farmacologica (dieta, scaderea in greutate si ac-
tivitatea fzica). Pacientii au fost evaluati initial si din
6 in 6 luni pana la 18 luni din punct de vedere clinic,
biologic si aderenta la masurile de schimbare a stilului
de viata.
Rezultate: Din cei 325 pacienti inclusi in studiu 62%
sunt de sex feminin, varsta medie a lotului 57,09+/-9,8
ani. Daca initial au fost inclusi doar 19 pacienti in pro-
gramul de recuperare, la sfarsitul celor 18 luni, erau 171
de pacienti participanti (p<0,0001). Din cei 171 paci-
enti la care a fost recomandat programul de recuperare
au fost aderenti la program doar 103 pacienti. Din cei
103 pacienti participanti la programu de recuperare,
59 au participat la mai putin de jumatate din sedinte,
22 la mai putin de jumatate din sedinte si 22 la toate
sedintele. Cuantumul de participare al pacientilor din
barbati vs. femei la sedintele de recuperare la fnele ce-
lor 18 luni a fost urmatorul: la mai putin de jumatate
din sedinte 63 vs. 37 (p<0,0001), la mai mult de juma-
tate din sedinte 1 vs. 17 (p<0,0001), la toate sedintele 1
vs.15 (p<0,0001).
Concluzii: A crescut semnifcativ numarul pacientilor
care au aderat la programul de recuperare. Femeile au
inregistrat o aderenta mai mare in cadrul programului
de recuperare
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
128
si 52,56% din cele nediabetice. Pacientele diabetice au
prezentat mai frecvent afectare coronariana (84,62%
versus 74,36%) iar leziunile coronariene au fost mai
severe (leziuni tricoronariene 34,62% versus 19,23 %).
Revascularizarea miocardica chirurgicala a fost indica-
ta in de 24,36% din femeile diabetice si 11,54% din cele
nediabetice.
Concluzii: Diabetul infuenteaza negativ evolutia bo-
lii cardiace. Factorii de risc (obezitate, hipertensiune,
dislipidemie) sunt mai bine reprezentati la femeile dia-
betice. Afectarea coronariana la diabetice este mai frec-
venta si mai severa comparativ cu femeile non diabe-
tice si necesita mai frecvent tehnici de revascularizare
miocardica chirurgicala.
Ischemic heart disease -
premises, gravity and evolution
in diabetic women
Background: Te worldwide prevalence of diabetes
mellitus has reached dramatically levels because of in-
creasing sedentary life and the fast food alimentation.
Tis metabolic disorder is strongly correlated with the
cardio-vascular pathology which imposes a cardio-dia-
betological approach of these patients.
Objective: To evaluate the particular features of the is-
chemic heart disease in diabetic women.
Materials and methods: A retrospective, comparative
study which included 156 women divided into 2 groups
similar as age - group distribution. Te frst group in-
cluded all the diabetic women with ischemic heart di-
sease that were admitted and investigated in Te Cardi-
ovascular Institute of Iasi, between January December
2008. Te second group consisted of women with is-
chemic heart disease but with no diabetes mellitus, in-
vazively investigated in the same period correspondent
as age distribution.
Results: Te diabetic group consisted of 78 patients,
with an average age of 62,53 years. Te diabetes had a
medium evolution of 7,3 years (9% - new cases of di-
abetes), and there were complications (retino/nephro/
neuropathy) in 26,65% cases. 33% of the diabetics were
treated with insulin. Te percentage of women with
normal weight was 2 times higher in the non diabetic
group (21,79% versus 11,54%). Te obesity was predo-
minant in the diabetic group (53,85% versus 39,74%),
especially type 2 obesity (20,51% versus 3,05%). Dys-
113. Cardiopatia ischemica -
premize, gravitate si evolutie la
femeile diabetice
Carmen Elena Boldea Colcear, Geanina Coada, Magda
Mariana Badescu, Catalina Arsenescu Georgescu
Institutul de Boli Cardiovasculare Prof. Dr. George I.
M. Georgescu, Iasi
Introducere: In conditiile unei vieti tot mai sedentare
si a unui mod de alimentatie bazat tot mai frecvent pe
produse tip fast-food, diabetul zaharat a atins cote alar-
mante. Aceasta tulburare metabolica este strans core-
lata cu patologia sistemului cardiovascular impunand
adoptarea unei abordari cardio-diabetologice in evalu-
area si tratarea pacientilor.
Obiectiv: Evaluarea particularitatilor cardiopatiei is-
chemice la femeile diabetice.
Material si metoda: Studiu retrospectiv, comparativ,
care a inclus 156 de paciente repartizate in 2 loturi si-
milare ca distributie pe intervale de varsta evaluate pe
baze clinice, paraclinice si imagistice. Primul lot a in-
clus toate pacientele diabetice cu cardiopatie ischemica
investigate angiografc in Institutul de Boli Cardiovas-
culare Prof. Dr. George I. M. Georgescu Iasi in peri-
oada 1 ianuarie - 31 decembrie 2008. Lotul martor a
fost alcatuit din paciente nediabetice cu cardiopatie is-
chemica investigate coronarografc in aceeasi perioada
alese aleatoriu din intervalul de varsta corespondent.
Rezultate: Lotul diabetic a totalizat 78 de paciente cu o
varsta medie de 62,53 ani. Vechimea diabetului a fost in
medie de 7,3 ani (9% - cazuri nou diagnosticate) iar in
26,65% din cazuri acest a prezentat complicatii (retino/
nefro/neuropatie). 33% din paciente au avut insulino-
terapie, in 8,91% din cazuri aceasta find introdusa pe
parcursul spitalizarii. Comparativ, normoponderabi-
litatea a fost dubla la lotul nediabetic (21,79% versus
11,54%). Obezitatea a predominat la lotul diabetic
(53,85% versus 39,74%), mai ales in cazul obezitatii de
grad II (20,51% versus 3,05%). Dislipidemia si steatoza
hepatica au fost mai frecvente la lotul diabetic (71,79%
versus 67,94%, respectiv 12,82% versus 5,12%). S-a re-
marcat o prevalenta dubla a pacientelor normotensive
nediabetice (38,46% versus 19,23%). Hipertensiunea
arteriala grad 3 a fost mai frecventa la femeile diabetice
(55,13% versus 28,21%). Prevalenta accidentului vas-
cular cerebral a fost dubla la femeile diabetice fata de
cele nediabetice (13,12% versus 7,05%). Infarctul mio-
cardic a fost prezent la 39,74% dintre femeile diabetice
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
129
POSTER I I
POSTER I I
embolizarii selective de artera septala sau cardiostimu-
larii bicamerale. Lucrarea isi propune sa analizeze o se-
rie de cazuri formata din 13 pacienti cu cardiomiopatie
hipertrofca obstructiva din cazuistica Institutului de
Boli Cardio- Vasculare CC Iliescu. Aproape jumatate
din pacienti au avut indicatii de cardiostimulare (pauze
sinusale simptomatice mai mari de 2,5 secunde, bloc
atrio-ventricular de grad inalt), in cealalta jumatate
din cazuri cardiostimularea bicamerala find destinata
exclusiv tratamentului bolii de baza. De mentionat ar
f faptul ca in acest ultim subgrup varsta medie a fost
de aproximativ 60 de ani si ca toti pacientii erau simp-
tomatici sub tratament beta blocant in doza maxima.
Am analizat datele de la 10 pacienti in ceea ce priveste
evolutia gradientului inainte si dupa cardiostimulare:
in toate cazurile asistam la o reducere a gradientului,
in 5 cazuri aceasta reducere este mai mare de 50% iar
valorile medii au scazut de la 76 mmHg initial la 35
mmHg dupa procedura. In ceea ce priveste gradul in-
sufcientei mitrale in 5 cazuri asistam la o scadere a gra-
dului regurgitarii mitrale. Din seria de cazuri va pre-
zentam pentru exemplifcare doua cazuri: primul este
al unei paciente la care cardiostimulare bicamerala s-a
realizat ca si modalitate de tratament specifca pentru
cardiomiopatie hipertrofca obstructiva fara a avea alta
indicatie si care a fost urmarita timp de 12 ani, obser-
vandu-se o scadere progresiva a gradientului dinamic
in tractul de ejectie al ventricului stang de pana la 60%
iar cel de-al doilea este al unui pacient la care asocierea
tulburarilor de ritm si de conducere la un pacient cu
un gradient provocat de 80 mmHg a impus implanta-
rea unui defbrilator bicameral. Concluzionand in seria
de cazuri prezentata asistam la o scadere a gradientu-
lui dinamic ca urmare a cardiostimularii bicamerale in
cardiomiopatiei hipertrofca obstructiva, fara a putea
aprecia insa o imbunatatire a testelor functionale.
lipidemia and hepatic steatosis were more common in
the diabetic group (71,79% versus 67,94%, 12,82% ver-
sus 5,12% respectively). More non diabetic women had
a normal blood pressure (38,46% versus 19,23%). Te
hypertension grade 3 was more frequently encountered
among diabetic women (55,13% versus 28,21%). Stroke
was 2 times more frequent in the frst group (13,12%
versus 7,05%). Myocardial infarction was diagnosed in
39,74% of diabetic and 52,56% of non diabetic women.
Te diabetic women had more frequently coronary le-
sions (84,62% versus 74,36%) and more vessels were
usually afected (three vessel disease - 34,62% versus
19,23%). Surgical myocardial revascularization was
indicated in 24,36% of diabetics and 11,54% of non-
diabetics.
Conclusions: Te diabetes infuences negatively the
ischemic heart disease. Te risk factors (obesity, hyper-
tension, dyslipidemia) are better expressed in the dia-
betic women population. Te coronary disease is more
frequent and more severe in the diabetic women and
ofen requires surgical myocardial revascularization te-
chniques.
114. Este cardiostimularea
bicamerala o solutie de
tratament pentru pacientii cu
cardiomiopatie hipertrofica
obstructiva refractara la
tratamentul medicamentos
(experienta Institutului C.C.
Iliescu)?
Maria-Magdalena Gurzun, R.Ciudin, Irina Serban
Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare Prof.
Dr. C. C. Iliescu, Bucuresti
Cardiomiopatia hipertrofca, cea mai comuna afectiune
genetica cardio-vasculara reprezinta o adevarata pro-
vocare pentru cardiologi in incercarea de diagnostic in
cazul persoanelor asimptomatice dar si in ceea ce pri-
veste alegerea modalitatii optime de tratament, mai ales
in cazurile care nu raspund la terapia medicamentoasa
si care raman rezervate fe tratamentului chirurgical fe
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
180
115. Analiza caracteristicilor
clinice si paraclinice ale
pacientilor cu fibrilatie atriala
spitalizati cu supradozaj
dicumarinic
Daniela Ceptureanu, Loredana Dan, A.Frigy,
C.Szabados, E.Carasca
Spitalul Clinic Judetean, Clinica Medicala IV, Targu
Mures
Anticoagularea in fbrilatia atriala este un tratament de
baza, dar comporta riscul hemoragiilor cu diverse loca-
lizari, mai ales pe fondul supradozajului tratamentului
anticoagulant oral. Ne-am propus o analiza complexa a
cazurilor cu fbrilatie atriala si supradozaj dicumarinic,
avand ca scop gasirea unor eventuali factori asociati
riscului de hemoragie/supradozaj.
Material si metoda: Studiu retrospectiv pe perioada
20062009, selectand 33 de pacienti, la care am urmarit
urmatorii parametrii: tipul fbrilatiei atriale, etiologia
acesteia, valorea tensiunii arteriale la internare, frec-
venta cardiaca, INR ul la internare, prezenta anumitor
comorbiditati, functia sistolica a ventriculului stang si
asocierile medicamentoase.
Rezultate: Incidenta supradozajului dicumarinic la toti
pacientii cu fbrilatie atriala anticoagulati spitalizati a
fost 2,5 %. Majoritatea pacientilor au fost varstnici, cu
varsta medie de 68,3 11 ani, predominand sexul femi-
nin cu o pondere de 65%. Mai mult de jumatate (56%)
dintre pacienti erau cu fbrilatie permanenta, intrunind
un scor CHADS cu o valoare medie de 2,3. Hiperten-
siunea arteriala esentiala, valvulopatiile si cardiopatia
ischemica find factorii etiologici cei mai frecventi.
Aproape toti pacientii (91%) au asociat insufcienta
cardiaca, o treime find cu disfunctie sistolica a ventri-
culului stang (FE 40%). Valoarea medie a INRului la
internare a fost 8,6 3,66, la 56% din pacienti aparand
hemoragii manifeste clinic, rezultand un sindrom ane-
mic de obicei usoara (valoarea medie a Hb find 12,05
g/dL). Hematuria (35%) si hemoragiile cutanate (18%)
au fost cel mai frecvent intalnite, la care se adauga cele
din sfera ORL si hemoptiziile.
Concluzii: Din analiza datelor s-a putut contura un
profl de risc pentru supradozaj dicumarinic si sange-
rare, de care trebuie tinut cont si in practica cotidiana.
Is permanent dual-chamber
pacing a therapeutic
solution for drug-refractory
symptomatic patients with
obstructive hypertrophic (C.C.
Iliescu Institute experience)?
Hypertrophic cardiomyopathy, the most common in-
herited cardiac disorder, represents a real challenge for
the cardiologists frstly to establish the diagnostic of
the disease in case of asymptomatic patients and secon-
dly to choose the most correct treatment ,especially in
symptomatic patients refractory to drug therapy which
are candidates either for surgical myectomy, alcohol
septal ablation or dual chamber pacing. Te work pre-
sents a case series study with 13 patients, treated in Te
Emergency Cardiovascular Disease CC Iliescu Institu-
te. Almost half of the patients have classical indication
for pacing (sinus node disease, third or second degree
atrioventricular block). For the rest of them dual cham-
ber pacing was considered as a specifc treatment for
hypertrophic obstructive cardiomyopathy only. In this
last group the average age was 60 years and all patients
were symptomatic despite of correct medical treatment.
Dynamic lef ventricle outfow gradient was analyzed
in 10 patients before and afer dual chamber pacing
and showed a decrease of outfow tract gradient in all
patients afer the procedure (the average value of 76
mmHg versus 35 mmHg afer the procedure). Te pa-
tients also presented mitral regurgitation and 5 of them
had a change in mitral regurgitation grade afer the
procedure. From this case series we present two cases:
frst patient was followed 12 years afer the dual cham-
ber pacing. Te second patient associated conduction
and rhythm disturbances and needed a dual chamber
pacing and an ICD too. Te case series reveals a decre-
ase of the dynamic gradient in hypertrofc obstructive
cardiomyopathy afer dual chamber pacing, but doesnt
show any improvement of functional capacity.
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
181
POSTER I I
POSTER I I
116. Torsiunea este un
mecanism compensator,
mediat de rigiditatea arteriala,
la pacientii cu disfunctie
ventriculara stanga subclinica
Stefania Magda, Raluca Dulgheru, Maria Florescu,
Andrea Ciobanu, M.Cinteza, D.Vinereanu
Spitalul Universitar de Urgenta, Bucuresti
Context: Studii recente indica faptul ca in stadiile initi-
ale ale disfunctiei subclinice de VS augmentarea gradu-
lui de torsiune si twist actioneaza ca si mecanism com-
pensator, probabil prin intermediul rigiditatii arteriale
crescute si cuplarii ventriculo-arteriale inadecvate.
Metode: La 31 de pacienti (varsta medie 579 ani ,
18 barbati) cu hipertensiune arteriala usoara-mode-
rata (valori medii ale TA la monitorizarea pe 24 ore
148/93mmHg), diabet zaharat de tip 2 (durata medie
de la diagnostic 3.23.3 ani) si functie sistolica de VS
normala ( FEVS>50%) am analizat prin ecocardiogra-
fe 2D speckle tracking urmatorii parametri de torsi-
une a VS: rotatia maxima a bazei si apexului, timpul
pana la rotatia maxima a bazei si apexului, gradul de
twist al VS si timpul pana la twist-ul maxim, precum
si torsiunea VS. Functia arteriala a fost evaluata prin
analiza e-tracking si wave intensity la nivelul arterei
carotide comune drepte, cu determinarea indicelui in-
tima-medie (IMT) si a ariei undei refectate (NA). Am
determinat de asemenea si markerii de fbroza miocar-
dica (peptidul amino-terminal al procolagenului de tip
1) prin analiza bazata pe electrochemiluminescenta.
Rezultate: Torsiunea si twist-ul VS au fost supranor-
male, probabil din cauza ca rotatia maxima bazala si
rotatia maxima apicala au fost simultane (vezi tabel).
Torsiunea si twist-ul VS s-au corelat pozitiv cu IMT
(r=0.40 si r=0.40) si cu NA (r=0.40 si r=0.43). Gradul
de torsiune si twist a VS s-au corelat pozitiv si cu mar-
kerii de fbroza miocardica (r=0.41 si r=0.43), pentru
toate corelatiile p<0.05. Timpul pana la rotatia apicala
maxima si timpul pana la twist-ul maxim s-au corelat
cu durata diabetului (r=0.4 si r=0.38, p<0.05).
Concluzii: La pacientii cu hipertensiune arteriala, dia-
bet zaharat tip 2 si functie sistolica a VS normala, twist-
ul si torsiunea VS cresc compensator, probabil prin
intarzierea rotatiei apicale datorata afectarii difuze a
tesutului excitoconductor prin fbroza subendocardica.
Aceste mecanisme sunt mediate de ateroscleroza sub-
Analysis of clinical and
paraclinical characteristics
of the patients with atrial
fibrillation hospitalized with
dicumarinic overdose
Anticoagulation is a basic treatment in atrial fbrillati-
on, but involves the risk of bleeding at diferent sites,
primarily in the setting of oral anticoagulant overdose.
Objectives: Te purpose of this study was a complex
assessment of cases hospitalized with atrial fbrillation
and dicumarinic overdose, to fnd possible factors rela-
ted with overdose/bleeding risk.
Methods: We performed a retrospective study of 33 pa-
tients, admitted between 20062009, being evaluated
the following parameters: type and etiology of atrial f-
brillation, blood presure values, heart rate, INR values
on admission, co-existing conditions, lef ventricular
systolic function and drug associations.
Results: Te incidence of dicumarinic overdose for all
the patients with atrial fbrillation was 2.5%. Te ma-
jority was aged patients, with a mean age of 68.3 11
years; there was a female predominance of 65%. More
then half (56%) of the patients had permanent atrial
fbrillation, with an average CHADS score of 2.3; es-
sential arterial hypertension, valvulopathies and ische-
mic cardiomiopathy were the most frequent etiological
factors. In almost all patients (91%) heart failure was
associated, one-third of them having lef ventricular
systolic dysfunction (EF 40%). Te average of INR va-
lues on admission was found to be 8.6 3.66, bleeding
appeared in 56% of cases, causing mild anemic syndro-
me (the mean Hb being 12.05 g/dL). Hematuria (35%)
and cutaneous bleedings (18%) were the most frequent
signs of dicumarinic overdose, ENT bleeding and he-
moptysis have been also noted.
Conclusions: Analysis of data revealed a risk profle for
dicumarinic overdose and bleeding. Tis has to be con-
sidered in daily practice.
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
182
citatory pathways secondary to increased subendocar-
dial fbrosis. Tese mechanisms are mediated through
increased subclinical atherosclerosis (IMT) and arterial
stifness, and positively related to the progression of di-
sease in its early stages. Rotation of LV base (degr) -7.9
3.6 Time to peak basal rotation (ms) 333.6 86.4 Ro-
tation of LV apex (degr) 9.8 6.2 Time to peak apical
rotation (ms) 333.6 79.8 LV twist (degr) 16.1 7.4
Time to peak twist (ms) 336.9 81.4 LV torsion (degr/
cm) 2.0 0.9
117. Relatia dintre terapia
de substitutie hormonala
(TSH) si nivelele circulante
ale moleculelor de adeziune la
femeile in postmenopauza
Adela-Viviana Sitar-Taut, Mirela Cebanu, Dana Pop,
Olga Soritau, Carmen Stugren, G.Bodizs, Oana Maria
Penciu, D.Zdrenghea
Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatie-
ganu, Cluj-Napoca
Ipoteze: menopauza este responsabila de alterarea
proflului de risc cardiovascular. Ateroscleroza este cu-
noscuta ca o boala infamatori cronica, iar molecu-
lele de adeziune reprezinta markeri infamatori, cu rol
important in initierea leziunilor aterosclerotice. TSH
reprezinta o terapie controversata, efectele sale asupra
aparatului cardiovascular find contradictorii. Scopul
studiului: evaluarea modifcarilor produse de TSH asu-
pra moleculelor de adeziune.
Metoda: Au fost evaluate 57 femei in postmenopauza,
varsta medie 47.734.62 ani, fara boli cardiovasculare.
17 (29.8%) au inceput in anul 2008 TSH. Ca si factori
de risc cardiovasculari au fost evaluati obezitatea, fu-
matul, diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala si dis-
lipidemia (colesterol total >200 mg/dl sau trigliceride
serice >150 mg/dl sau tratament anterior hipolipemi-
ant). Pacientele au fost urmarite doi ani consecutivi
(2008-2009). Au fost determinate moleculele de adezi-
une (sICAM1 si sVCAM1 in ng/ml), din seruri stocate
si congelate - metoda ELISA.
Rezultate: initial nu au fost decelate diferente semnif-
cative intre cele doua grupuri (cu vs fara TSH) referi-
clinica accentuata (IMT) si de rigiditatea arteriala si se
coreleaza pozitiv cu progresia bolii in stadiile initiale.
Rotatia bazei VS (grd ) -7.9 3.6 Timpul pana la rotatia
maxima a bazei (ms) 333.6 86.4 Rotatia apexului VS
(grd) 9.8 6.2 Timpul pana la rotatia maxima a apexu-
lui (ms
Torsion is a compensatory
mechanism in patients with
subclinical left ventricular
dysfunction, related to arterial
stiffness
Context. Recent studies suggest that increased LV twist
and torsion act as a compensatory mechanism in early
stages of subclinical LV dysfunction. Tis might be me-
diated by increased arterial stifness, through inappro-
priate ventriculo-arterial coupling.
Methods: In 31 patients (579 yrs, 18 males) with mild
to moderate hypertension (mean ABPM values 148/93
mmHg), type II diabetes (mean duration of 3.23.3
yrs) and normal ejection fraction (>50%), we assessed
the following LV torsion parameters by 2D speckle
tracking echocardiography: peak rotation of LV base
and apex, time to peak rotation of LV base and apex,
LV twist and time to peak twist and LV torsion. Arterial
function was evaluated by e-tracking and wave in-
tensity analysis at the level of the RCCA by measuring
intima-media thickness (IMT), and area of the refecti-
ve wave (NA). We also determined markers of myocar-
dial fbrosis (procollagen type-1 amino terminal) by an
electrochemiluminescence immunoassay.
Results: LV twist and torsion were supranormal, pro-
bably because peak basal and apical rotation occurred
concomitently (table). LV twist and torsion correlated
positively with IMT (r=0.42 and r=0.40), and with
NA (r=0.44 and r=0.40). Also, they correlated positi-
vely with markers of myocardial fbrosis (r=0.43 and
r=0.41), all p<0.05. Time to peak apical rotation/peak
twist correlated with the duration of diabetes mellitus
(r=0.40 and r=0.38, p<0.05).
Conclusions: In patients with hypertension, diabetes,
and normal systolic function, LV twist and torsion are
increased compensatory, probably because of the delay
of apical rotation due to difuse involvement of the ex-
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
188
POSTER I I
POSTER I I
assessed the body weight, smoking status, diabetes,
hypertension and dyslipidaemia (defned as total cho-
lesterol>200 mg/dl or serum triglycerides > 150 mg/dl
or treatment with hypolipidemic drugs). Patients were
followed two consecutive years (2008-2009). Adhesion
molecule (sICAM1 and sVCAM1) were measured (in
ng/ml) in stored serum samples collected, using ELISA
method.
Results: No signifcant diferences were initially regis-
tered between the two groups (with vs without HRT)
regarding the presence of obesity (11.8% vs 35%,
p=NS), smoking (35.3% vs 25%, p=NS), diabetes (0%
vs 7.5%, p=NS), hypertension (23.5% vs 37.5%, p=NS),
dyslipidaemia (76.5% vs 60%, p=NS). In 2009, 17 wo-
men did not present to reevaluation and no statistical
signifcant diferences between the two groups (with vs
without HRT) was recorded regarding the prevalence
of obesity (72.7% vs 69%, p=NS), smoking (9.1% vs
27.6%, p=NS), diabetes (0% vs 6.9%, p=NS), hyper-
tension (27.3% vs 48.3%, p=NS), dyslipidaemia (72.7%
vs 69%, p=NS). With exception of signifcant greater
prevalence of obesity in 2009 (in comparison with
2008) in both groups, no other risk factors registered
signifcant changes. Adhesion molecules registered
mean values in two groups were as follows: for HRT sI-
CAM1 in 2008 372.87144.45 vs in 2009 195.45 67.17
(p<0.05), for sVCAM1 in 2008 638.81 144.45 vs in
2009 482.36177.38 (p<0.05). For no HRT group mean
values were for sICAM1 in 2008 376.71112.47 vs in
2009 183.1047.64 (p<0.05) and for sVCAM1 in 2008
615.28156.78 vs in 2009 438.27118.28 (p<0.05).
Conclusions: HRT on short time determined favorable
changes of adhesion molecules values (as marker of en-
dothelial dysfunction). Funding NURC TD 158/2008
118. Severitatea leziunilor
coronariene la pacientii
aflati la prima indicatie de
coronarografie
I.Stanca, Raluca Aflorii
Spitalul Universitar de Urgenta ELIAS, Bucuresti
Obiectivul principal a fost stabilirea severitatii leziuni-
lor coronariene la pacientii cu prima indicatie de coro-
narografe si corelarea acestora cu factorii de risc si cu
tor la prezenta obezitatii (11.8% vs 35%), a fumatului
(35.3% vs 25%), a diabetului zaharat (0% vs 7.5%), a
hipertensiunii arteriale (23.5% vs 37.5%), a dislipide-
miei (76.5% vs 60%). In 2009, 17 femei nu s-au prezen-
tat la reevaluare si nu s-au decelat diferente semnifca-
tive intre cele doua grupuri (cu si fara TSH) referitor la
prevalenta obezitatii (72.7% vs 69%), a fumatului (9.1%
vs 27.6%), a diabetului (0% vs 6.9%), a hipertensiunii
(27.3% vs 48.3%), a dislipidemiei (72.7% vs 69%). Cu
exceptia unei prevalente semnifcativ mai crescute a
obezitatii in 2009 vs 2008 (la ambele grupuri), nici un
alt factor de risc nu a inregistrat modifcari importan-
te. Valorile medii ale moleculelor de adeziune in cele
doua grupuri a fost urmatoarea: in grupul cu TSH pen-
tru sICAM1 in 2008 372.87144.45 vs in 2009 195.45
67.17 (p<0.05), pentru sVCAM1 in 2008 638.81
144.45 vs in 2009 482.36177.38 (p<0.05). Pentru gru-
pul fara TSH, valorile medii au fost pentru sICAM1 in
2008 376.71112.47 vs in 2009 183.1047.64 (p<0.05),
pentru sVCAM1 in 2008 615.28156.78 vs in 2009
438.27118.28 (p<0.05).
Concluzii: TSH, pe termen scurt, a determinat scade-
rea valorii moleculelor de adeziune (ca marker al dis-
functiei endoteliale Grant: CNCSIS TD 158/2008
The relationship between
circulating levels of endothelial
adhesion molecules and
hormone replacement therapy
(HRT) in postmenopausal
women
Background: Menopause is responsible for alteration
of cardiovascular risk profle. Atherosclerosis is known
as a chronic infammatory disease and cellular adhe-
sion molecules are infammation markers, playing a
major role in initiation of atherosclerotic lesions. Hor-
mone replacement therapy represents, a controversial
therapy, its efects over cardiovascular system being
contradictory. Objective: to evaluate the efect of HRT
over the adhesion molecule.
Methods: we examined 57 postmenopausal women,
mean age 47.73 4.62 years, 17(29.8%) patients star-
ted in 2008 HRT. Initially, none of the patients presen-
ted cardiovascular diseases. As risk factors have been
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
181
ronary angiography and correlation with risk factors
and diagnosis for coronary angiography is performed.
Material and methods: During October 2009 - April
2010 all patients who made coronary angiography were
selected. Were excluded patients who have history of
coronary angiography. Included in the study were 114
patients, average age 60.4 years, the majority being
men (77.6%). As risk factors were: hypertension 80.2%,
82.8% dyslipidemia, 65.7% smokers or former smo-
kers, 35.5% diabetics. Te diagnosis for coronary angi-
ography is performed was: stable angina in 24 patients,
unstable angina in 30 patients, myocardial infarction
without ST segment elevation in 15 patients, myocardi-
al infarction with ST segment elevation in 45 patients.
Results: Of the 114 patients, 56 (49.2%) had a history of
ischemic heart disease and 58 (50.8%) patients were at
the frst manifestation of coronary disease. 18 patients
(15.7%) showed no signifcant coronary lesions (ste-
nosis over 70% LAD, CX, CD or stenosis over 50% of
lef main), while 45 patients presents single-vessel co-
ronary artery lesions and 24 patients (21 %) had signi-
fcant three coronary artery lesions. If we consider both
signifcant lesions, and the no signifcant lesions, note
that all patients had coronary lesions and the majority
(68.4%) had three coronary artery lesions. Note that
41% of patients, who were at frst coronary event in life,
had two or three coronary artery signifcant lesions. Se-
verity of coronary lesions was signifcantly correlated
with the following risk factors: age, history of hyperten-
sion, history of cardiovascular disease. Regarding the
diagnosis which was performed coronary angiography;
severity of coronary lesions was signifcantly correlated
only with stable angina (RR 1.36) and unstable angina
(RR 1.4), not with myocardial infarction.
Conclusions: Multi-coronary impairment is common
at the frst manifestation of ischemic heart disease.
Multi-coronary impairment at frst indication of co-
ronary angiography is more common in patients with
stable angina and unstable angina compared with acute
myocardial infarction.
diagnosticul pentru care se efectueaza coronarografa.
Material si metode: In perioada octombrie 2009- apri-
lie 2010 au fost selectati toti pacientii care au efectuat
coronarografe. Au fost exclusi pacientii care au efec-
tuat in antecedente cel putin o coronarografe. Au fost
inclusi in studiu astfel 114 pacienti, cu varsta medie de
60,4 ani, majoritatea find barbati (77,6%). Ca si fac-
tori de risc asociati au fost 80,2% hipertensivi, 82,8%
dislipidemici, 65,7 fumatori sau fosti fumatori, 35,5%
diabetici. Diagnosticul pentru care s-a efectuat corona-
rografe a fost: angina stabila la 24 pacienti, angina in-
stabila la 30 pacienti, infarct miocardic acut fara supra-
denivelare segment ST la 15 pacienti, infarct miocardic
acut cu supradenivelare segment ST la 45 pacienti.
Rezultate: Din cei 114 pacienti, 56 (49,2%) au avut is-
toric de boala cardiaca ischemica, iar 58 (50,8%) paci-
enti se afau la prima manifestarea din viata a bolii co-
ronariene. 18 pacienti (15,7%) nu au prezentat leziuni
coronariene semnifcative (stenoze peste 70% pe IVA,
CX, CD sau stenoze peste 50% de trunchi comun), in
timp ce 45 pacienti au fost unicoronarieni, 27 bicoro-
nariene si 24 (21%) au prezentat leziuni tricoronarie-
ne semnifcative angiografc. Daca luam in calcul atat
leziuni semnifcative, cat si cele nesemnifcative angi-
ografc, remarcam faptul ca toti pacientii au prezentat
leziuni coronariene, iar majoritatea (68,4%) au fost tri-
coronarieni. De remarcat ca 41% dintre pacientii care
se afau la primul eveniment coronarian din viata, au
prezentat afectare bi- sau tricoronariana semnifcativa.
Severitatea leziunilor coronariene s-a corelat semni-
fcativ cu urmatorii factori de risc: varsta, istoricul de
hipertensiune, antecedentele de boala cardiovasculara.
In ceea ce priveste diagnosticul pentru care s-a efectuat
coronarografe, severitatea leziunilor coronariene s-a
corelat semnifcativ doar cu angina stabila (RR 1,36) si
instabila (RR 1,4), nu si cu infarctul miocardic.
Concluzii: Afectare multicoronariana este frecventa la
prima manifestarea din viata a bolii cardiace ischemice.
Afectare multivasculara coronariana la prima indicatie
de coronarografe este mai frecventa la cei cu angina
stabila si instabila, fata de cei cu infarct miocardic acut.
Severity of coronary lesions in
patients at the first indication
of coronarography
Te main objective was to determine the severity of
coronary lesions in patients with frst indication of co-
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
185
POSTER I I
POSTER I I
Infective endocarditis:
epidemiology, risk factors and
microbiology
Introduction: Despite the medical progress, the inci-
dence of infective endocarditis (IE) hasnt decreased in
the last decades. Tis paradox is explained by the risk
factors evolution; while some predisposing conditions
(eg, AAR) have been eradicated, new ones have appea-
red (IV. drugs, valvular sclerosis in the elderly, valvular
prosthesis, nosocomial afections).
Aim: Te aim of our study is to create a perspective
over the epidemiology, risk factors and patogens invol-
ved in the pathology of infective endocarditis.
Material and method: It is a retrospective study on
61 patients with infective endocarditis hospitalized in
IBCV Prof. Dr. C.C. Iliescu in 2009.
Results: From the total of patients with infective endo-
carditis 62.2% were male and 37.8% female. Te mean
age in the study lot was 58.6 years old. 80.3% from the
total number of cases had infective endocarditis on na-
tive valves and only 19.7% on valvular prosthesis. Te
majority of patients (91.8%) had the acute form. Sta-
phylococus aureus was the most frequent pathogen in-
volved (24.6%), and endocarditis with negative hemo-
cultures was also frequent (14.75%). Te most afected
valves were mitral (45.9%) and aortic (40.98%). Sur-
gery for valvular prosthesis was performed in 21.31%
of the cases and intrahospital mortality remained rela-
tively high (6,5%).
Conclusions: Staphylococus aureus is the most
frequent pathogen involved in the etiology of infective
enocarditis. Te majority of the cases were on native
valves, the most frequently afected being the mitral
valve. Inhospital mortality is still relatively high (6.5%).
119. Endocardita infectioasa:
epidemiologie, factori de risc si
microbiologie
A.Rusali, Marinela Serban, Otilia Banu, Loredana
Benea, Carmen Ginghina
Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare Prof.
Dr. C. C. Iliescu, Bucuresti
Introducere: In ciuda progreselor in medicina, inci-
denta endocarditei infectioase (EI) nu a scazut in ul-
timele decade. Acest paradox aparent este explicat de
progresia factorilor de risc; in timp ce conditii predis-
pozante ca de ex RAA au fost eradicate, au aparut noi
factori de risc (administrarea de droguri iv., sclero-
za valvulara la pacientii in varsta, protezele valvulare,
afectiunile nozocomiale).
Scop: Scopul studiului este acela de a realiza un tablou
actual al epidemiologiei, factorilor de risc si a speciilor
bacteriene implicate in patologia endocarditei infecti-
oase.
Material si metoda: Este un studiu retrospectiv realizat
pe un numar de 61 de pacienti cu endocardita infecti-
oasa, internati in IBCV Prof. C.C. Iliescu in anul
2009.
Rezultate: Din totalul pacientilor cu endocardita
62,2% au fost barbati si 37,8% femei. Varsta medie a
lotului de studiu a fost de 58,6 ani. 80,3% din totalul
cazurilor au prezentat endocardita infectioasa pe valve
native si numai 19,7% pe proteze. Majoritatea pacienti-
lor (91,8%) au prezentat forma acuta. Staflococul auriu
a fost cel mai intalnit patogen (24,6%), iar endocardita
cu culturi negative a fost deasemenea destul de frec-
venta (14,75%). Valvele cele mai afectate au fost mitrala
(45,9%) si aortica (40,98%). Interventia chirurgicala de
protezare valvulara s-a efectuat la 21,31% dintre paci-
entii studiati, iar mortalitatea intraspitaliceasca a fost
de 6,5%.
Concluzii: Staflococul auriu este agentul patogen cel
mai frecvent implicat in etiologia EI. Majoritatea cazu-
rilor au fost pe valve native, cea mai frecvent afectata
find valva mitrala. Mortalitatea intraspitaliceasca ra-
mane relativ ridicata (6,5%).
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
186
121. Relatia fibrilatiei atriale cu
sindromul de apnee in somn
D.P.Petcu, O.Toni
Centrul de Cardiologie, Craiova
Introducere. Fibrilatia atriala se asociaza cu diverse
afectiuni cardiac si extracardiace. Sindromul de apnee
in somn poate contribuii la aparitia fbrilatiei atriale si
la recurenta acesteia. Sindromul de apnee in somn se
caracterizeaza prin obstructia cailor aeriene superioare
determinat de colapsul cailor aeriene. In aceste conditii
scade nivelul de oxigen in sange cu modifcari din par-
tea sistemului nervos simpatic.
Scop: In aceasta lucrare am studiat asocierea fbrilatiei
atriale sau a futterului atrial cu sindromul de apnee in
somn.
Metoda: Studiul este prospectiv. Au fost luati in studiu
28 de pacienti si sindrom de apnee in somn la care s-au
efectuat polisomnografi, Holter ECG si ECG standard.
Sindromul de apnee in somn a fost defnit prin inde-
xul tulburarilor respiratorii (RDI). Analiza statistica a
aratat ca un RDI crescut a fost asociat cu o crestere a
incidentei fbrilatiei atriale cu p=0,1 - <0,01 , OR=2,1.
Concluzii: Sindromul de apnee in somn de tip central
se asociaza cu fbrilatia atriala. Tratamentul sindromu-
lui de apnee in somn se insoteste de conversia la RS si
scaderea recurentei fbrilatieii atriale.
The relation between the
atrial fibrilation and the apnea
syndrome during sleep
Introduction. Te atrial fbrilation is associated with
several cardiac and extracardiac disfunctions.Te ap-
nea during sleep can contribute to the appearance of
the atrial fbrillation and its recurrence. Te sleep ap-
nea is characterised by the superior airway obstruction
determined by the airway collapse. In this conditions,
the blood oxigen level degreses with changes in the
nervous system.
Purpose: In this work we studied the association of the
atrial fbrillation or atrial futter with sleeping apnea.
Methods: Te study is prospective.Tere have been
taken to study 28 patients with sleeping apnea who
took polysomnographic tests,Holter ECG and stan-
120. Asistarea circulatorie
perioperatorie cu balonul de
contrapulsatie intraaortic
Arhire D., Arhire N., Patrut M., Cornea B., Ardeleanu
C., Grosu C., Pop V., Rachita E., Manta O., Vasilescu
R., Voinea C., Oclei E., Barbulescu V.
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta, Constanta
Obiective: sindromul de debit cardiac scazut (SDCS) a
fost defnit ca nevoia de IABP postoperator sau suport
inotropic mai lung de 30 de minute in unitatea de tera-
pie intensiva, pentru a mentine presiunea sistolica > 90
mmHg si un index cardiac >2,2l/min/m2.
Obiectivul acestui studiu a fost de a arata efcienta uti-
lizarii IABP in aceste cazuri.
Metoda si rezultate: au fost studiati un numar de 704
pacienti supusi operatiei pe cord sub CEC. Incidenta
SDCS a fost de 11,8 % iar 6,2 % au necesitat utilizarea
IABP.
Concluzii: SDCS este asociat cu cresterea semnifcativa
a morbiditatii si mortalitatii, iar IABP a ajutat la imbu-
natatirea rezultatelor dupa operatiile pe cord sub CEC.
Perioperatively circulatory
assistance with IABP
Objectives: low cardiac output syndrome was defned
as the need of intraaortic balloon pump counterpulsa-
tion postoperatively or inotrop support longer than 30
minutes, for maintaining a systolic blood pressure >90
mmHg and a cardiac index >2,2 l/min/ m2.
Te objective of this study was to show the ef ciency
of intraaortic balloon pump counterpulsation in these
cases.
Method: the study is on 704 patients subjected to car-
diac surgey with extracorporeal circulation.
Results: Te incidence of low cardiac output syndrome
was 11,8% and 6,2% needed intraaortic balloon pump
counterpulsation.
Conclusions: low cardiac output syndrome is associa-
ted with high morbidity and mortality, and intraaortic
balloon pump counterpulsation helped to improve re-
sults afer cardiac surgery with extracorporeal circula-
tion.
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
18I
POSTER I I
POSTER I I
perfuzie). Conform experientei clinice, durerea de re-
paus poate f redusa semnifcativ sau eliminata dupa
5-14 zile la aproximativ 70% din pacientii cu BOAP
stadiul III si IV prin tratament consistent cu pros-
taglandina E1. Se poate identifca o tendinta de vinde-
care a ulcerelor dupa aproximativ 14-20 de zile. Daca
nu se obtine nici un succes terapeutic dupa trei sapta-
mani de tratament cu VASAPROSTAN, acesta trebuie
intrerupt.
Post-thrapeutical aspects of
Vasaprostan therapy in stage
IV atherosclerotic disease
Introduction: E prostaglandin, (VASAPROSTAN)
has a special place in conservative therapy of periferic
arterial oclusive disease. Beeing a very used product,
the need of information among the phisicians is also
growing; questions regarding special indications, si-
multaneous diseases and ways of administrating it, also
possible adverse reactions must be addressed according
to most recent research.
Material and method: In our study were allowed pa-
tients with stage III and IV chronical oclusive disease.
105 patients in stage III or IV were treated on an ave-
rage 38 days period. On a 6 month to 2 years follow-up
the successful results persisted. Te afected limb was
still functional at 48% of the patients, 19 (38%) remain
in IIb stage, 66% with intermittent claudication, surgi-
cal intevention was necessary in 32%, necrossis apears
in 2%.
Results: Most of the patients in tratment with Vasa-
prostan had a favourable evolution, with a great increa-
se of distance of walking without pains.
Conclusions: As a question of principle, the i.a and i.v
treatment with VASAPROSTAN must be administra-
ted as equable possible on a four weeks period (at least
20 days of i.v.s). According our clinical experience, re-
cumbency pain can be signifcantly reduced or elimi-
nated afer 5-14 days of consisstent treatment with E1
prostaglandin, at 70% of the patients with stage III and
IV oclusive arterial disease. A clousure tendency in ul-
cers cans occure in 14-20 days. If no terapeutical succes
is visible afer 3 weeks in VASAPROSTAN therapy, the
treatment must be stopped.
dard ECG.Te sleeping apnea has been defned as in
respiratory distress index.(RDI).Te statistic review
showed that an incresed RDI has been associated with
an incress of the atrial fbrillation with p=0,1 - <0,01,
OR=2,1.
Conclusions: Te central sleeping apnea is associated
with atrial fbrillation.Te treatment of the sleeping ap-
nea is followed by the conversion to RS and the decrea-
se of the atrial fbrillation recurence.
122. Aspecte post-terapeutice
in terapia cu vasaprostan in
arteriopatiile aterosclerotice
stadiul IV
M.E. Patrut, R. Vasilescu, V. Pop, E. Rachita, Cristina
Voinea, D. Arhire, Nicoleta Arhire, Mirela Coroescu,
V. Barbulescu, E. Oclei, V. Ispas, Olimpia Manta, I.
Burlacu, D. Ramazan, V. Leica
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta, Constanta
Introducere: prostaglandina E, (VASAPROSTAN) are
o pozitie speciala in tratamentul conservator al bolii
ocluzive arteriale periferice. Fiind un produs utilizat
din ce in ce mai mult, nevoia de informatii a medicilor
curanti este de asemenea in crestere; intrebarile privind
indicatiile speciale, bolile concomitente si caile de ad-
ministrare si privind reactiile adverse posibile trebuie
adresate conform celor mai recente cercetari.
Material si metoda: Au fost investigati si urmariti pa-
cienti angiologici cu arteriopatie cronica obliteranta
stadiul III sau IV. Au fost tratati 105 pacienti in stadiul
III sau IV pe o perioada medie de 38 de zile. Intr-o faza
de urmarire care a durat intre 6 luni si 2 ani dupa sfar-
situl terapiei, succesul tratamentului a persistat. Mem-
brul afectat era inca functional la 48% din pacienti ur-
mariti, pe cand 19 pacienti (38%) au ramas in stadiul
IIb, 66% cu claudicatie intermitenta, 32% s-a intervenit
chirurgical, 2% cu necroza.
Rezultate: Majoritatea pacientilor la care s-a efectuat
tratamentul cu Vasaprostan au prezentat o evolutie fa-
vorabila, cu o mai mare crestere semnifcativa in dis-
tanta de mers fara durere.
Concluzii: In principiu, terapia i.a. si i.v. cu VASA-
PROSTAN trebuie administrata cat de regulat posibil
pe o perioada de 4 saptamani (cel putin 20 de zile de
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
188
Considerations on deep venous
thrombosis associated with the
Leiden Syndrome
Te 24 year-old patient, named V.A., having the
following personal pathological history (PPH): Acu-
te thrombophlebitis at the age of 13, Post-thrombotic
syndrome in the lef shin, Deep thrombophlebitis in
the lef leg at the age of 14. As far as his hereditary colla-
teral history (HCH) is concerned: Father: recurrent
pulmonary embolism (PE); chronic thrombophlebitis
afecting both legs; varicose veins afecting both legs,
for which he underwent surgery; Leiden Syndrome.
Younger sister: right thighbone artery thrombosis; ri-
ght ovary artery thrombosis, right ovary necrosis; right
ovariectomy; Leiden Syndrome. Clinical and paraclini-
cal investigations at the age of 14; vascular lower limb
Doppler scan (February 2002), CT scan reveals throm-
bosis, of the inferior vena cava, iliac vein, thighbone
vein and lef superfcial popliteal vein. Te disease
treated with oral (coumarin based) anticoagulants has
a satisfactory evolution until July 2009, when a lef shin
thrombophlebitis relapse occurs, complicated with
trophic disorders in the lower of the shin. Te vascu-
lar computer tomography scan (Angio CT) reveals ve-
nous circulatory system agenesis. Te intrahepatic sec-
tion of the IVC (inferior vena cava) undergoes a sudden
dacalibration and a circumference thrombosis leaving
a 4-8mm lumen progressing towards the subhepatic
section of the IVC, behind the pancreas head it has a
4,4mm diameter; the right vena cava has a 10mm dia-
meter 2,7cm from its fowing in the IVC. Note the lack
of view on the suprahepatic signs. Dilated inferior me-
senteric vein. Important superfcial collateral circulati-
on especially in the lef anterior and lateral area of the
abdomen and pelvis. Important deep circulation in the
lef perirenal, mesenteric, perirectal and lef paraverte-
bral areas, as well as in the spleen hilus. Lack of view on
the bilateral internal and external iliac areas. 1,2/1,6cm
sof tissue mass in the thymic bed - remaining thymic
tissue. Due to a defcient venous circulation, the pati-
ent developed chronic class II NYHA heart failure. He
is currently undergoing a treatment consisting of oral
anticoagulants, antiagregant drugs, peripheral vasodi-
latators and cardioselective - blockers in small doses.
His health state evolution is currently favorable.
123. Consideratii privind
tromboza profunda din
Sindromul Leiden
Lucia Chetreanu, Danisia Haba, D.Zdrenghea
CMI Procardia, Iasi; Universitatea de Medicina si
Farmacie Grigore T. Popa, Iasi;Universitatea de
Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu Cluj Napoca
Pacient V.A. in varsta de 24ani cunoscut cu anteceden-
te personale patologice (APP) de: Trombofebita acuta
la varsta de 13 ani, Sindrom posttrombofebitic gamba
stanga, rombofebita profunda membru inferior stang
la 14ani. Antecedente heredo colaterale (AHC) eviden-
tiaza: Tata embolie pulmonara (EP)repetata; trom-
bofebita cronica memebre inferioare; boala varicoasa
membre inferioare operata; Sindrom Leiden. Sora (mai
mica) tromboza artera femurala dreapta; tromboza
artera ovariana dreapta; necroza ovar drept; anexecto-
mie dreapta; Sindrom Leiden.
Investigatiile clinice si paraclinice la momentul re-
spectiv (14 ani): Ecografa Doppler vascular la nivelul
membrelor inferioare (februarie 2002), examenul CT
(computer tomografe) evidentiaza tromboza vena cava
inferioara, vena iliaca, femurala si poplitee superfciala
stanga. Evolutia bolii sub anticoagulante orale (cuma-
rinice) satisfacatoare pana in 2009 iulie, cand repeta
trombofebita la nivelul gambei stangi complicate cu
tulburari trofce la nivelul inferioare. CT vasculara
(Angio CT) evidentiaza aghenezia sistemului circula-
tor venos. Segmentul intrahepatic al VCI (vena cava
inferioara) se decalibreaza brusc cu tromboza circum-
ferintiala ce lasa un lumen restant de 4-8mm cu di-
mensuiune progresiva a acestuia la nivelul segmentului
subhepatic al VCI, posterior de capul pancreasului are
un de 4,4mm; vena renala dreapta 10mm la 2,7cm
de varsarea in VCI. De notat lipsa vizualizarii semne-
lor suprahepatice. Vena mezenterica inferioara dilatata.
Importanta circulatie colaterala superfciala predomi-
nant anterior si lateral stang abdominal si pelvin. Im-
portanta circulatie profunda perirenala stanga in hilul
splinei, mezenterica, perirectala, paravertebrala stanga.
Lipsa vizualizarii zonelor iliace interne si externe bila-
teral . Masa de tesut moale de 1,2/1,6cm in loja timica
tesut timic restant. Datorita circulatiei venoase critice,
pacientul a dezvoltat insufcienta cardiaca cronica clasa
II NYHA. In prezent este sub tratament cu anticoagu-
lante orale, antiagregante, vasodilatatoare periferice si
blocant cardioselectiv in doze mici, cu evolutie favo-
rabila a starii de sanatate.
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
189
POSTER I I
POSTER I I
The Relationship between
Metabolic Syndrome and
Serum Uric Acid Level:
Differences by Sex and Age in
Patients included in annual
checkup for circulation safety
Introduction: Metabolic syndrome (MetS) and hype-
ruricemia are important risk factors for cardiovascular
disease. However, fndings regarding the relationship
between serum uric acid (UA) level and components of
MetS have been inconsistent in our country. Tis study
was performed to explore the potential value of UA le-
vel as a marker of MetS among male and female of di-
ferent ages who perform annual checkup for safety of
circulation on CF Clinical Hospital Oradea.
Methods: A total of 589 subjects (296 females and 293
males) were recruited from the patients who perform
annual checkup for safety of circulation on CF Clinical
Hospital Oradea. Hyperuricemia was defned as a se-
rum UA value >7.0 mg/dL for males or >6.0 mg/dL for
females. MetS was defned according to the criteria of
the International Diabetes Federation in 2005.
Results: Te sensitivity and specifcity of serum UA
concentration as a marker of MetS were 58.3% and
66.9%, respectively. Subjects with high UA had a higher
risk of MetS, with odds ratios of 1.6 (P < 0.01). Serum
UA and the occurrence of MetS rose with increasing
age in females; in males, however, UA values did not
vary with age.
Conclusions: Serum UA is more closely associated
with MetS in females than in males. High UA among
middle-aged women may predict the development of
MetS.
124. Relatia dintre acidul uric
seric si sindromul metabolic:
diferentierea pe sexe si varsta
la pacientii inclusi in siguranta
circulatiei.
F.Maghiar, Alina Iacobescu, Sorina Magheru,
C.Magheru, M.Popescu
Universitatea din Oradea
Introducere: Sindromul metabolic si hiperuricemia
sunt factori de risc important pentru bolile cardiovas-
culare. Cercetarile actuale privind relatia dintre valorile
acidului uric seric si sindromul metabolic sunt relative
putine in tara noastra. Acest studiu a fost efectuat pen-
tru a explora evetualul potential al valorilor acidului
uric seric ca marker al sindromului metabolic atat la
barbati cat si la femei, de varsta diferite.
Metoda: Au fost inclusi in studiu 589 de pacienti (296
femei si 293 barbati) consecutivi inclusi in examenul
annual pentru siguranta circulatiei la Spitalul Clinic
CF Oradea. Hiperuricemia a fost defnite ca valori ale
acidului uric seric >7.0 mg/dL pentru barbate si >6.0
mg/dL pentru femei. Sindromul metabolic a fost defnit
conform cu Federatia Internationala de Diabet in 2005.
Rezultate: Acidul uric seric crescut are o sensibilitate
de 58.3% si o specifcitate de 66.9% ca si marker a sin-
dromului metabolic. Pacientii care prezinta valori cres-
cute ale acidului uric au un risc de a prezenta sindrom
metabolic de 1.6 ori mai mare (P < 0.01) decat cei cu
valori normale ale acestuia. Valorile acidului uric seric
si incidenta sindromului metabolic cresc odata cu var-
sta in grupul femeilor dar ramane constant in grupul
barbatilor.
Concluzii: Valorile acidului uric seric sunt mai strans
asociate cu sindromul metabolic la femei decat la bar-
bati. Valori crescute ale acidului uric seric la femeile de
varsta mijlocie prezic sindromul metabolic.
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
110
ring diagnostic and cardiac fndings afer performing
cardiac MRI exploration.
Te method is used in our center starting January 2007,
and during 2007-2008 we examined 70 patients. From
total number of cases, we investigated 57 male patients
(75,7%) and 13 female patients (24,3%), with age range
between 1-73 years, and average age of 41,9 years.
Te pathology investigated included a large variety of
cardiac diseases, from congenital cardiac disease to
cardiac tumors, evaluation of right and lef ventricle
afer myocardial infarction or ischemic cardiac disease.
Nine of these patients presented with normal ventricu-
lar function and cardiac morphology.
In conclusion, cardiac MRI represents a powerful tool
for diagnostic, with high sensibility and specifcity, very
useful in evaluation of cardiovascular diseases.
126. Investigarea anomaliilor
de emergenta a arterelor
coronare prin CT
angiocoronarografie
Nicoleta Iacob, M.D.Gratian
Centrul de Diagnostic Imagistic NEUROMED,
Timisoara
Progresul rapid al tehnicilor de imagistica medicala, in
special aparitia computer tomografei multislice, a per-
mis investigarea neinvaziva a arterelor coronare.
Coronarografa CT s-a impus in diagnosticul patologi-
ei cardio-vasculare prin acuratetea, rapiditatea si nein-
vazivitatea metodei.
Elaborarea ghidurilor privind investigarea patologiei
cardio-vasculare recomanda utilizarea metodei ca in-
dicatie de prima intentie in detectarea anomaliilor de
emergenta a arterelor coronare.
In centrul nostru de diagnostic imagistic, din numarul
total de peste 2300 de coronarografi, am identifcat 8
cazuri de anomalii de emergenta a coronarelor.
Metoda s-a dovedit utila in detectarea acestor anomalii,
in 7 cazuri find descoperiri accidentale, pacientii find
investigati pentru simptomatologie atipica, intr-un sin-
gur caz pacientul find adresat dupa o examinare coro-
narografca invaziva in vederea stabilirii cu exactitate a
raporturilor anatomice pentru interventia chirurgicala.
125. Explorarea cordului
prin rezonanta magnetica-
experienta Centrului
de Diagnostic Imagistic
NEUROMED
M.Gratian, Gabriela Catau
Centrul de Diagnostic Imagistic NEUROMED,
Timisoara
Obiectivul lucrarii actuale este de a prezenta experi-
enta Centrului de Diagnostic Imagistic NEUROMED
Timisoara in explorarea cordului prin rezonanta mag-
netica.
Am luat in studiu toate explorarile de RM cardiac efec-
tuate in clinica noastra pe perioada 2007-2008 urma-
rind parametrii demografci ai pacientilor, diagnosticul
de trimitere si leziunile cardiace descoperite.
Metoda se practica de rutina incepind cu ianuarie
2007, in perioada 2007-2008 find examinati 70 de pa-
cienti. Din numarul total de cazuri, au fost investigati
57 de pacienti de sex masculin (75,7%) si 13 pacienti de
sex feminin (24,3%), cu varste cuprinse intre 1 si 73 de
ani, cu o varsta medie de 41,9 ani. Patologia investigata
a cuprins o mare varietate de afectiuni, de la malfor-
matii cardiace congenitale, tumori cardiace, evaluare a
functiei ventriculului drept, evaluare a functiei ventri-
culului stang post infarct miocardic sau pentru suspi-
ciune de infarct miocardic, 9 pacienti din numarul total
prezentand morfologie normala si valori normale ale
parametrilor evaluati.
Concluzii: Investigarea cordului prin rezonanta mag-
netica reprezinta o unealta diagnostica puternica, cu
sensibilitate si specifcitate ridicate, utila in evaluarea
patologiei cardiovasculare.
Diagnostic Imaging Centre
NEUROMED Timisoara
Te purpose of this work is to present the experience
gained in cardiac MRI in Diagnostic Imaging Centre
NEUROMED Timisoara.
We used in our study all cardiac MRI examinations
performed in our center during 2007-2008, using for
evaluation demographic parameters of patients, refer-
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
111
POSTER I I
POSTER I I
sionala si Doppler, ecografe carotidiana si prin analize
de sange si urina. IPM a fost determinat ca suma tim-
pului de relaxare izovolumetrica (TRIV) si a timpu-
lui de contractie izovolumetrica (TCIV), impartita la
timpul de ejectie (TE) al ventriculului stang. Grosimea
intimamedie (GIM) 0.9 mm a fost considerata cres-
cuta. S-au determinat glicemia a jeun, creatinina plas-
matica, proteinuria si albuminuria. Analiza statistica
s-a realizat cu SPSS 11.5 pentru Windows. P sub 0.05 a
fost considerat statistic semnifcativ.
Rezultate: Fumatorii cu SM si BCVA au avut sem-
nifcativ crescute glicemia (10212, 9410, p 0.04),
trigliceridele (241126, 14175, p 0.001), in timp ce
HDL-colesterolul a fost semnifcativ scazut (389,
4511, p 0.003). Prevalenta hipertensiunii a fost mai
mare la fumatorii cu SM (p <0.001). Fumatorii cu SM
si BCVA au avut circumferinta abdominala mai mare
(p<0.001). Timpul de decelerare (TD), TRIV si TCIV
au fost semnifcativ crescute, iar TE si raportul E/A
au fost semnifcativ mai scazute la fumatorii cu SM si
BCVA (p<0.001). IPM a fost mai mare la fumatorii cu
SM si BCVA comparativ cu lotul de control (0.560.05,
0.390.05, p 0.001). Fumatorii cu SM si BCVA au avut
GIM carotidiana crescuta 28.1%, comparativ cu lotul
de control 12.9 % (p<0.001). Obezitatea abdominala
si glicemia a jeun modifcata au fost singurele compo-
nente ale SM asociate independent cu GIM carotidiana
crescuta (p 0.001 si respectiv 0.03).
Concluzii: Am constatat asocierea intre SM si BCVA si
prezenta unei functii globale a ventriculului stang mo-
difcata la fumatorii cu SM si BCVA. Trebuie realizat
un diagnostic si tratament precoce al SM pentru a pre-
veni progresia disfunctiei ventriculare la boala cardiaca
simptomatica.
Index of myocardial
performance in smokers with
metabolic syndrome and
asymptomatic cardiovascular
disease
Aim: To assess global lef ventricular function using
the myocardial performance index (MPI) in smokers
with metabolic syndrome (MS) and asymptomatic
cardiovascular disease (ACVD), and in control group,
non-smokers, without MS.
Anomalous origin of coronary
arteries investigated with CT
angiography
Rapid developement of imaging medical techniques,
especially the multislice computer tomography has
allowed non invasiv coronary artery investigation.
Te CT angiography has imposed in the diagnosis of
cardiovascular pathology by accuracy, speed and noni-
vasivenes of the method.
Te guidelines regarding the diagnosis and investi-
gation of cardiovascular pathology recommend this
method as frst line indication in detecting the anor-
malous origin of the coronary artery.
In our diagnostic center, from more than 2300 CT co-
ronary angiographies, we identifed 8 cases of anorma-
lous origin of the coronary artery.
Tis method has showed the usefulness in detecting
these anomalies. 7 of the patients were incidental fn-
dings.Te patients were investigated for atipic sympto-
matology. In one particular case, the patient was refe-
red to us afer cardiac cathetherization for description
of anatomical structures involved in anomaly.
127. Indexul performantei
miocardice la fumatorii cu
sindrom metabolic si boala
cardiovasculara asimptomatica
Catalina Lionte, L.Sorodoc, O.R.Petris, Victorita Soro-
doc, Narcisa Paula Marcu
Universitatea de Medicina si Farmacie Gr.T.Popa, Iasi
Scop: Evaluarea functiei globale a ventriculului stang
utilizand indexul performantei miocardice (IPM) la
fumatorii cu SM si BCVA asociata si la un grup de con-
trol, nefumatori, fara SM.
Metode: Populatia de studiu a inclus 96 fumatori cu
SM si BCVA asociata (61 barbati, 35 femei, varsta me-
die=4311 ani) si 93 subiecti nefumatori, fara SM sau
BCVA, cu aceeasi structura privind varsta si sexul. S-au
exclus pacientii cu istoric de diabet, infarct miocardic,
cardiomiopatie, boli valvulare cardiace, fbrilatie atriala
sau blocuri atrioventriculare de grad inalt. Toti pacien-
tii au fost evaluati clinic, prin ecocardiografe bidimen-
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
112
128. Corelatii ale unor factori
modificabili si nemodificabili
cu tipul sindromului
coronarian acut intr-un lot
de pacienti cu SCA, cu si fara
supradenivelare de segment ST
Laura Arama, S.Barsan, Andreea Popescu, Luminita
Ionescu, Simona Huidu, M.Melnic, L.Ghilencea,
I.Stanca, Doina Dimulescu
Spitalul Universitar de Urgenta ELIAS, Bucuresti
Obiective - analiza datelor obtinute la internare (sex,
factori de risc cardiovascular asociati, medicatie ante-
rioara evenimentului index) in vederea stabilirii unor
corelatii cu valoare semnifcativa statistic cu tipul SCA
Material si metoda: 228 pacienti cu Sindroame co-
ronariene acute, inrolati succesiv in 2009,impartiti in
doua loturi in functie de prezenta sau nu a diabetului
zaharat.
Rezultate: -68% din pacienti au avut ca forma de pre-
zentare angina instabila -diabeticii au avut mai frecvent
ca forma de prezentare infarctul miocardic (36,7% fata
de 28,6%) -pacientii diabetici cu vechime a bolii mai
mica de 6 ani au avut mai frecvent ca forma de prezen-
tare STEMI -barbatii cu DZ au avut mai frecvent IM
decat femeile diabetice(49% vs.21%) -la nondiabetic
sexul nu a infuentat tipul SCA -singurul factor de risc
care s-a corelat semnifcativ statistic cu tipul SCA a fost
fumatul si doar in lotul pacientilor diabetici: STEMI a
fost de 4,5 ori mai frecvent la diabeticii fumatori -pre-
medicatia s-a corelat cu tipul SCA in cazul betablocan-
telor si a IECA,care s-a asociat cu prevalenta scazuta a
STEMI.
Concluzii -sexul masculin,fumatul si absenta preme-
dicatiei cu betablocante si IECA s-au corelat cu preva-
lenta crescuta a STEMI ca forma de prezentare a SCA
Methods: Te study population included 96 smokers
with MS and associated ACVD (61 male, 35 female,
mean age=4311 years), and 93 subjects, non-smokers,
without MS or ACVD, matched for age and sex. Exclu-
sion criteria included history of diabetes, myocardial
infarction, cardiomyopathy, valvular heart disease, atri-
al fbrillation and high degree atrioventricular block.
All patients underwent physical examination, a two-
dimensional and Doppler echocardiographic exami-
nation, ultrasound of carotid arteries, and biochemical
tests. MPI was determined as the sum of isovolumic re-
laxation time (IVRT) and isovolumic contraction time
(IVCT) divided by lef ventricular ejection time (ET).
Intimamedia thickness (IMT) 0.9mm was conside-
red increased. Fasting glucose, creatinine, proteinuria
and albuminuria were also assessed. Statistical analysis
was performed using SPSS 11.5 for Windows. P value
of less than 0.05 was considered statistically signifcant.
Results: Smokers with MS and ACVD had signifcantly
higher fasting plasma glucose (10212, 9410, p 0.04),
and triglycerides (241126, 14175, p 0.001), while
HDL-cholesterol was signifcantly lower (389, 4511,
p 0.003). Te prevalence of hypertension was higher in
smokers with MS (p <0.001), which had also a higher
waist circumference (p <0.001). Te deceleration time
(DT), IVRT and IVCT were signifcantly higher and ET
and E/A ratio were signifcantly lower in smokers with
MS and ACVD (p<0.001). MPI was signifcantly higher
in smokers with MS with ACVD compared with con-
trols (0.560.05, 0.390.05, p 0.001). Smokers with MS
and ACVD had increased carotid IMT 28.1%, compa-
red with controls 12.9 % (p<0.001). Abdominal obesity
and impaired fasting glucose were criteria of MS that
showed an independent association with increased ca-
rotid IMT (p 0.001, and 0.03 respectively).
Conclusions: In the present study, we have shown asso-
ciation between the MS and ACVD, and the presence
of impaired global lef ventricular function in smokers
with MS and associated ACVD. An early diagnosis and
management of MS must be done to prevent progres-
sion of ventricular dysfunction to symptomatic cardiac
disease.
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
118
POSTER I I
POSTER I I
device-uri este asociata cu cresterea ratei infectiilor de
dispozitive. Rata infectiilor sondelor de pacemaker va-
riaza intre 0,13% si 19,9% si constituie 10% din totalul
endocarditei infectioase de device. Datele din literatura
pentru defnirea si tratamentul endocarditei infectioa-
se device-related sunt putine, de aceea managementul
acestor cazuri este foarte difcil.
Prezentare de caz: Prezentam cazul unei paciente in
varsta de 72 ani, veche hipertensiva, cu urmatorul is-
toric al bolii: cardiostimulare permanenta bicamerala
in 2005, ulterior cu infectie de loja, schimbarea pozitiei
buzunarului generatorului de 4 ori, plastie de muschi
pectorali, fractura de sonda in 2009, reimplantare de
pacemaker subpectoral drept, in fnal cu 4 sonde de
stimulare: 3 in ventriculul drept si una in atriul drept.
Se prezinta in serviciul de urgenta cu sindrom infecti-
os, frisoane cu durata de ora, aparute intermitent de 2
ori pe saptamana, febra, simptome, cu debut cu apro-
ximativ 6 luni inaintea internarii. Cu 7 zile inaintea
internarii starea pacientei se agraveaza, prezinta tuse,
hemoptizie, dispnee. Clinic, laborator (VSH crescut,
leucocitoza, anemie, fbrinogen crescut, PCR cantitati-
va elevata, hemocultura pozitiva cu Corynebacterium
amycolatum-considerat saproft) si imagistic (ecocar-
diografe, radiografe toracica si tomografe computeri-
zata toracica) se stabileste diagnosticul de endocardita
infectioasa device-related (de sonda atriala) si infarct
pulmonar septic. Desi la o internare anterioara (mar-
tie 2010) o hemocultura a evidentiat acelasi germene,
a fost considerat nepatogen, ca fora normala cutana-
ta si verosimil suprainfectie. Dupa consultul infectio-
nistului s-a administrat tratament cu Cefriaxon 2 g/
zi si Teicoplanin 400 mg/zi timp de o luna, cu evolutie
spectaculara din punct de vedere clinic si normalizarea
testelor de laborator.
Concluzie. La pacienta prezentata s-a constatat o evo-
lutie net favorabila pe termen scurt, in absenta ex-
plantarii dispozitivului intracardiac datorita refuzului
acesteia. In astfel de cazuri, la pacientii cu device-uri
intracardiace este necesar a se lua in discutie si germe-
nii considerati uneori ca si saprofti.
4 pacemaker leads, just one
vegetation - case report
Background. Use of permanent pacemakers for vari-
ous cardiac rhytm disturbances has rapidly increased
lately. Tis increase is associated with a rising incidence
Correlations of modifiable and
unmodifiable factors such as
acute coronary syndrome with
a group of patients with ACS,
with and without ST-segment
elevation
Objectives. Analysis of data obtained at admission
(sex, associated cardiovascular risk factors, and previo-
us medication index event) in order to establish statis-
tically signifcant correlations with the type value ACS.
Material and methods: 228 patients with acute coro-
nary syndromes, sequentially enrolled in 2009, divided
into two groups according to presence or not of diabe-
tes.
Results: -68% of patients had unstable angina presen-
tation -Diabetes had more frequently as presentation
of myocardial infarction (36.7% vs. 28.6%) Old-dia-
betic patients with disease less than 6 years had more
frequently STEM presentation -Men with diabetes
were more frequently diabetic MI than women (49%
vs. 21%) Not in nondiabetic sex-infuenced type SCA
-Te only risk factor statistically signifcantly correla-
ted with smoking and type of ACS was only in diabetic
patients group armorial was 4.5 times more frequently
in diabetic smokers Premedication was associated with
type-ACS when beta-blockers and ACE, which was
associated with low prevalence STEM.
Conclusions: Male sex, smoking and lack of preme-
dication with beta blockers and ACE inhibitors were
correlated with the prevalence of STEM presentation
of ACS.
129. 4 sonde de stimulare, doar
o vegetatie - prezentare de caz
Maria-Cristina Tatar, I.Tilea, Brindusa Tilea, L.Cozlea,
Sallo Marta German
Universitatea de Medicina si Farmacie, Tirgu Mures
Introducere. Utilizarea cardiostimulatoarelor si a de-
fbrilatoarelor implantabile pentru diferite tulburari
de ritm a crescut in ultima perioada intr-un ritm ac-
celerat. Aceasta crestere a numarului de implantari de
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
111
Metoda: Am studiat 24 pts. consecutivi cu HTA mo-
derata impartiti in doua grupuri echilibrate demo-
grafc (usoara predominanta masculina, varsta me-
die=58,9+/-4,7 ani). Durata studiului a fost de 6 luni
(debut la 1 iunie 2009). Pts. din grupul de studiu au
fost tratati cu combinatia v+t, cei din grupul martor cu
combinatia b+d, doze adaptate pana la optimizarea va-
lorilor tensionale. Fiecarui pacient i s-au efectuat doua
ABPM si doua examinari ecocardiografce, la initiere
si la 6 luni. Variabilitatea frecventei cardiace (FC) a
fost calculata scazand cea mai mica valoare din cea mai
mare pe 24 ore. Ecocardiografa furnizeaza masa VS
(MVS) si TRIV.
Rezultate: Tabelul adiacent structureaza principalele
rezultate ale studiului: Parametru v+t b+d Initial Dupa
6 luni Initial Dupa 6 luni p FC (b/m) 75+/-28 67+/-26
75+/-28 67+/-26 <0,01 FC (b/m) 10+/-4 9+/-4 10+/-4
5+/-2 <0,01 MVS (g/m2) 125+/-43 118+/-38 124+/-42
117+/-38 <0,01 TRIV (ms) 95+/-14 87+/-12 94+/-14
87+/-12 <0,01.
Concluzii: Potrivit rezultatelor noastre, reducerea FC
nu a infuentat semnifcativ variabilitatea in grupul de
studiu. In contrast, in grupul comparator, au fost inre-
gistrate scaderi atat pentru FC, cat si pentru FC. Re-
zultatele au fost independente de MVS si functia dias-
tolica exprimata prin TRIV. Datorita limitelor de ordin
statistic, sunt necesare studii ulterioare.
The influence of heart rate
lowering antihypertensive
combos upon heart rate
variability - a 6 months study
According to the literature, heart rate (HR) lowering
diminishes the risk of complications in cardiovascular
patients (pts). On the other side, the HR variability pre-
servation is desirable in this context.
Te aim of our study was the comparative assessment
from this perspective of verapamil + trandolapril (v+t)
combination vs. -blocker + diuretic (b+d).
Method: We studied 24 consecutive moderate hyper-
tensive pts. divided in two groups demographically ba-
lanced (slight male predominance, mean age=58,9+/-
4,7 yrs). Te study duration was 6 months (started 1st
June 2009). Te pts. from study group were treated
with v+t combo, while controls with b+d, adapted do-
of infection among patients with cardiac devices. Te
reported rate of infection ranges from 0.13% to 19.9%
for PPMs. Data to guide diagnosis and treatment in
patients with infective endocarditis device-related
(CDIE) are limited. Moreover the defnition of CDIE
has varied in previously published reports, that variati-
on has made it dif cult to determine the most appropi-
ate management.
Case report: We present a case of 72 y.o. woman, with
4 pacemaker leads: 3 wires in right ventricle and 1 in
right atrium. Te generator has been moved from a lo-
cation to another in the last 5 years for signs of pocket
infections. At presentation in EMU she had fever,
chilies, haemoptysis and dyspnoea. Using Duke crite-
ria (with positive blood culture for Corynebacterium
amycolatum - saprophitic germ), imaging techniques
(TTE and thoracic CT) we diagnosed CDIE and sep-
tic pulmonary infarct. Treatment was performed for a
month with: Cefriaxone 2 g b.i.d. and Teicoplanin 400
mg once a day intravenously, with a spectacular recover
of clinical and laboratory fndings.
Conclusions: In this case we observed a very good
short-term evolution, but unfortunately the patient
refused the explantation of the device. In such cases,
in patients with intracardiac devices is mandatory to
consider the saprophytic germs in the etiology of CDIE
also.
130. Influenta combinatiilor
antihipertensive cu efect
bradicardizant asupra
variabilitatii frecventei cardiace
- un studiu pe 6 luni
A.Tase, S.Marinescu, O.Tetiu, I.Iorga-Siman, G.
Savoiu, D.Blajan, M.Mihaila
Spitalul Judetean de Urgenta Arges, Pitesti
Intro: Potrivit datelor din literatura, scaderea frecven-
tei cardiace (FC) reduce riscul complicatiilor la pacien-
tii (pts.) cardiovasculari. Pe de alta parte, este dezirabila
prezervarea variabilitatii FC in acest context.
Scopul studiului nostru a fost evaluarea comparativa
din aceasta perspectiva a combinatiei verapamil + tran-
dolapril (v+t) vs. -blocant + diuretic(b+d).
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
115
POSTER I I
POSTER I I
de varsta 25-38 ani (11.35%) (diferenta semnifcativa
statistic intre grupele de varsta, p=0,001). Afectiunile
coronariene au inregistrat aceeasi tendinta, inregis-
trandu-se o diferenta semnifcativa statistic intre gru-
pele de varsta 48-69 ani (41.80%), si 25-38 ani (7.55%)
(p=0,003). Insufcienta cardiaca se incadreaza in aceea-
si curba de distributie pe varsta (45%, respectiv 6.8%)
(p=0,02). In afara de varsta, au fost luate in consideratie
si alte variabile pentru analiza statistica precum distri-
butia pe sexe, mediul de provenienta, indicele de masa
corporala, perimetrul abdominal, statusul de fumator
sau nefumator.
Concluzii: Rezultatele studiului pledeaza pentru de-
terminismul sindromului cardiometabolic ca factor de
predictie in aparitia si evolutia bolilor cardiovascula-
re. Cresterea riscului afectiunilor cardiovasculare de 5
(cinci) ori mai mare la pacientii cu sindrom cardiome-
tabolic a fost confrmata si in cadrul studiului nostru.
The influence of the
metabolic syndrome on the
cardiovascular function
Background: Although metabolic syndrome is a very
well known and easily diagnosed disease, the compli-
cations arising are more numerous and with a great
impact on the increased incidence of cardiovascular
diseases.
Our study aims to identify correlations between the
metabolic syndrome and cardiovascular diseases de-
terminism.
Methods: A retrospective study conducted in Te Car-
diac Rehabilitation Hospital Iasi, from 01.06.2008 to
31.12.2009 included a total of 2450 patients, of which
734 patients met the diagnostic criteria of cardiometa-
bolic syndrome: National Cholesterol Education Pro-
gram Adult Treatment Panel III criteria, International
Diabetes Federation and World Health Organization.
Results: In our study we establishe that the incidence
of hypertension was highest in the patients group 48-
69 years (53.70%) and lowest in the patients group 25-
38 years (11.35%) (signifcant diference between age
groups, demonstrated by ANOVA test, p=0.001). Te
coronary heart diseases showed a signifcant diference
between age groups: 48-69 years (41.80%), compared to
25-38 years (7.55%) (p=0.003). Heart failure is part of
the same age distribution curve (45%, 6.8%) (p=0.02).
ses for optimal HTN treatment. We performed twice
ABPM and echocardiography in all pts., initially and
at 6 months. Te HR variability (FC) was calculated
by subtracting the lowest value from the highest value
in 24-hrs. ABPM. Echo provides LV mass (LVM) and
IVRT.
Results: Te adjacent table structures the main results
of the study: Issue v+t b+d Initially Afer 6 mo. Initially
Afer 6 mo. p HR (b/m) 75+/-28 67+/-26 75+/-28 67+/-
26 <0,01 HR (b/m) 10+/-4 9+/-4 10+/-4 5+/-2 <0,01
LVM (g/m2) 125+/-43 118+/-38 124+/-42 117+/-38
<0,01 IVRT (ms) 95+/-14 87+/-12 94+/-14 87+/-12
<0,01.
Conclusions: According to our results, the HR lowe-
ring did not signifcantly infuence variability in study
group. In contrast, in controls, we registered not only
HR, but also HR lowering. Te outcomes were inde-
pendent of LVM and diastolic function expressed by
IVRT. Further studies are necessary in order to impro-
ve the statistical signifcance.
131. Impactul sindromului
metabolic asupra functiei
cardiovasculare
Maria Leon, D.Ilisei, Corina Dima, F.Mitu
Universitatea de Medicina si Farmacie, Iasi
Scopul lucrarii: Desi sindromul metabolic este o afec-
tiune cunoscuta si facil de diagnosticat, complicatiile
ce deriva sunt tot mai numeroase si cu un impact deo-
sebit in cresterea incidentei afectiunilor cardiovascula-
re. Studiul nostru si-a propus identifcarea corelatiilor
existente intre sindromul cardiometabolic si determi-
nismul afectiunilor cardiovasculare.
Material si metoda: Studiul retrospectiv, desfasurat
in cadrul Clinicii de Recuperare Cardiovasculara a
Spitalului de Recuperare Iasi, in perioada 01.06.2008-
31.12.2009 a cuprins un numar de 2450 pacienti, din
care 734 au indeplinit criteriile de diagnostic ale sin-
dromului cardiometabolic conform National Choles-
terol Education Program Adult Treatment Panel III,
International Diabetes Federation si World Health Or-
ganization.
Rezultate si discutii: In cadrul studiului s-a constatat
incidenta maxima a hipertensiunii la pacientii din gru-
pul de varsta 48-69 ani (53.70%) si minima la grupul
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
116
Renal artery reconstruction in
renovascular hypertension
Introduction: Revovascular hypertension is a secon-
dary disease which apears afer lessions of the renal
artery or one of its branches, and it is complete reversi-
bile afection, by rebuilding arterial branches or nefrec-
tomy. Surgical treatment must occurre on time, and in
carefully selected patients, and is represented by aor-
to-renal by-pass with venous inversed graf or sintethic
prosthesis.
Material and method: Our clinical experience is based
to 43 pacients, and by-passes were performed betwe-
en 2000 2009, with venous inversed graf or sintethic
prosthesis.
Results: All patients with arterial reconstruction had
a favorable evolution, with dissapearance of secondary
HTA and renal function amelioration.
Conclusions: Rebuilding renal artery may be a viable
solution when medical treatment is useless, with fast
patient recovery and signifcant improvement of his life
quality.
133. Rolul monitorizarii
continue a tensiunii arteriale in
hipertensiunea sistolica izolata
Elena Alistar
Spitalul Judeean de Urgena Bacau
Introducere: Prevalenta hipertensiunii sistolice izola-
te in populatia generala creste progresiv cu inaintarea
in varsta, ajungand ca dupa varsta de 65 de ani sa pre-
domine (79%) faa de hipertensiunea sistolodiastolica.
Prezena acestui patern hipertensiv crete morbiditatea
cardiovasculara i mortalitatea de orice cauza de doua
ori i tripleaza mortalitatea cardiovasculara.
Scopul studiului: Prevalenta hipertensiunii sistolice
izolate (HSI) la pacientii diagnosticati cu hipertensiune
arteriala la determinarea de cabinet i analizarea prof-
lurilor tensionale prin monitorizare continua pe 24 ore
la un lot de pacieni in serviciul de medicina interna al
Spitalului Judeean de Urgena Bacau.
Material i metoda: Este un studiu prospectiv, rando-
mizat, unicentric pe un lot de 321 pacieni hiperten-
sivi, desfaurat in perioada ianuarie 2007 decembrie
Beside ages, other variables taken into account for sta-
tistical analysis were sex distribution, environment of
origin, body mass index, abdominal perimeter, smo-
king or non smoking status.
Conclusions: Te results of study advocate the deter-
minism of metabolic syndrome as predictor of cardi-
ovascular disease in the occurence and development.
Recent studies have demonstred increased risk of car-
diovascular diseases fve times higher at the patients
with cardiometabolic syndrome from healthy indivi-
duals, and proven in our
132. Reconstructia arterei
renale in hipertensiunea
arteriala renovasculara
M.E. Patrut, R. Vasilescu, V. Pop, E. Rachita, Cristina
Voinea, D. Arhire, Nicoleta Arhire, Mirela Coroescu,
V. Barbulescu, E. Oclei, V. Ispas, Olimpia Manta, I.
Burlacu, D. Ramazan, V. Leica
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta, Constanta
Introducere: HTA renovasculara este o afectiune se-
cundara aparuta in urma lezarii arterei renale sau a
unei ramuri a acesteia, si este o afectiune corectabila
prin refacerea circulatiei arteriale sau prin nefrectomie.
Tratamentul chirurgical este benefc daca este efectuat
la timp si la pacienti atent selectionati, si este reprezen-
tat de by-pass-ul aorto-renal cu grefon venos inversat
sau cu material protetic sintetic.
Material si metoda: Lotul luat in studiu este reprezen-
tat de 43 de pacienti operati in perioada 2000-2010,
la care s-a practicat reconstructia arterei renale, prin
montarea de by-passuri aorto-renale cu grefon venos
inversat sau proteza.
Rezultate: Toti pacientii la care s-a practicat recon-
structia arterei renale au prezentat o evolutie favorabi-
la, cu remiterea HTA secundare si ameliorarea functiei
renale.
Concluzii: Reconstructia arterei renale este o alterna-
tiva de luat in calcul atunci cand tratamentul medica-
mentos se dovedeste inefcient, cu recuperarea rapida a
pacientului si ameliorarea semnifcativa a calitatii vietii
acestuia.
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
11I
POSTER I I
POSTER I I
Concluzii: Prevalena hipertensiunii sistolice izolate
este foarte inalta la pacienii care se adreseaza seciei
noastre, datorita proporiei ridicate de varstnici. Mo-
nitorizarea continua pe 24 ore a tensiunii arteriale per-
mite identifcarea hipertensiunii de halat alb i proflul
circadian. Statusul nondipper i reversedipper este in
proporie semnifcativ mai mare la hipertensiunea sis-
tolica izolata.
The role of ambulatory blood
pressure monitoring in isolated
systolic hypertension
Introduction: Te prevalence of isolated systolic hyper-
tension in the general population is growing progressi-
vely by ageing, so that afer the age of 65 prevails (79%)
over the systolic-diastolic hypertension. Te existence
of this hypertensive pattern increases the cardiovascu-
lar morbidity, doubles any case of mortality and triples
the cardiovascular mortality.
Te purpose of the study: Te prevalence of isolated
systolic hypertension at patients diagnosed with arteri-
al hypertension at of ce assessment and the analysis of
tensional profles by 24 ours continuous monitoring of
a batch of patients by the County Emergency Hospital
in Bacau.
Materials and method: Tis is a prospective, randomi-
zed and unicentral study on a batch of 321 hypertensive
patients, carried from January 2007 to December 2009.
Te batch is statistically representative for the popula-
tion of Bacau County. Te patient selection was done
using the systemic selection method. Confrmation on
the diagnostic was done by the ESC 2007 guide crite-
ria. Te monitoring system used is ABPM-04, which
uses the MediBase sofware for viewing and statistic
processing of the data. Te data has been loaded and
processed with the statistic functions in EPIINFO and
EXCEL.
Results: Te mean age of patients entering the study
was de 66,4210,35 years, varrying from 18 to 93, the
ratio F/B=3/1. Group structure shows that 63.7% of pa-
tients are older than 65 and 59.1% come from urban
areas. Te mean of ce arterial blood pressure values
were: systolic blood pressure: 163.56 14.62 mmHg,
dyastolic blood pressure 84.30 8.84 mmHg. Te dis-
tribution of cases by the degree of of ce measured ar-
terial blood pressure was: degree 1: 14.3%, degree 2:
2009.Lotul este reprezentativ statistic pentru populaia
judeului Bacau. Selectia pacientilor a fost efectuata
utilizand ca metoda selecia sistemica. Confrmarea di-
agnosticului s-a facut pe criteriile ghidului ESC 2007.
Sistemul de monitorizare utilizat este ABPM-04, care
utilizeaza programul MediBase pentru vizualizare si
pentru prelucrarea statistica a datelor. Datele au fost
incarcate si prelucrat cu ajutorul functiilor statistice din
EPIINFO si EXCEL.
Rezultate: Varsta medie a pacientilor la intrarea in
studiu a fost de 66,4210,35 ani, variind intre 18 si 93
ani, raportul F/B=3/1. Structura lotului evidentiaza ca
63,7% dintre pacienti au varsta peste 65 ani si 59,1%
provin din mediul urban. Valorile medii ale tensiunii
arteriale la cabinet au fost: tensiunea sistolica 163,56
14,62 mmHg, tensiunea diastolica 84,30 8,84 mmHg.
Distributia cazurilor in functie de gradul tensiunii ar-
teriale masurate la cabinet a fost: grad 1: 14,3%; grad
2: 54,8%; grad 3: 30,9%. Din cazuistica studiata 259
pacienti (80,7%) au prezentat hipertensiune sistolica
izolata, 44 pacieni (13,7%) hipertensiune sistolodias-
tolica iar 18 pacieni (5,6%) hipertensiune de halat alb.
La lotul cu hipertensiune sistolica izolata tensiunea sis-
tolica medie inregistrata a fost de 147,8815,18 mmHg,
tensiunea diastolica medie a fost de 74,985,42 mmHg
iar presiunea pulsului medie a fost de 69,1728,45. In
functie de indexul diurn s-a constatat: 30,5% reversdi-
pperi, 43,2% nondipperi, 22,8% dipperi i 3,5% hip-
perdipperi. Lotul de pacienti cu hipertensiune sistolica
izolata se caracterizeaza prin corelatie directa (r =0,78)
a tensiunii sistolice cu presiunea pulsului, ceea ce evi-
dentiaza ca la valori mari ale tensiunii sistolice crete
in proportie de 76% presiunea pulsului i o corelare
indirecta cu indexul diurn (r=0,36). La lotul cu hi-
pertensiune sistolodiastolica tensiunea sistolica medie
inregistrata a fost de 152,9617,47 mmHg, tensiunea
diastolica medie a fost de 86,606,37 mmHg iar presiu-
nea pulsului medie a fost de 66,3615,64. In functie de
indexul diurn s-a constatat: 22,7% reversdipperi, 27,3%
nondipperi, 45,5% dipperi i 4,5% hiperdipperi. Se re-
marca ponderea semnifcativ mai mare a pacientilor cu
varsta de peste 65 ani cu hipertensiune sistolica izola-
ta, cu o valoare predictiv pozitiva de 72%. Comparand
valorile tensionale monitorizate pe 24 ore se evidenti-
aza urmatoarele aspecte:tensiunea sistolica medie, in-
tre cele doua loturi, nu prezinta diferente semnifcative
(p>0,05); tensiunea diastolica medie a fost semnifca-
tiv mai mare la lotul cu hipertensiune sistolodiastoli-
ca (p<0,001); presiunea pulsului nu a inregistrat valori
medii semnifcative intre cele doua loturi comparate.
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
118
134. Efecte posibile ale
medicatiei antihipertensive
asupra parametrilor functiilor
sistolica si diastolica ale
ventriculului stang la pacientii
hipertensivi
L. Lucaci, Catalina Arsenescu-Georgescu
Institutul de Boli Cardiovasculare Prof.Dr.George I. M.
Georgescu, Iasi
Scop: Studiul infuentelor exercitate de trei tipuri de
medicamente antihipertensive asupra parametrilor
functiilor sistolica si diastolica ale ventriculului stang
(VS), la pacienti hipertensivi.
Metoda: 11 pacienti (4B,7F), cu varsta medie 51+/-10
ani, cu valori anamnestice ale TA > 140/90 mmHg,
normoponderali (IMC 27+/-2 kg/m2), nondiabetici, cu
functie renala normala, fara simptome cardiovasculare
majore si netratati, au fost evaluati ecocardiografc si
prin monitorizare ambulatorie a TA (MAPA) in absen-
ta medicatiei si, pe rand, la sfarsitul a cate unei luni de
monoterapie cu quinapril (Accupro doza medie 12+/-4
mg/zi), metoprolol (Metoprolol Terapia Cluj 100+/-31
mg/zi) si amlodipina (Tenox 12+/-6 mg/zi).
Rezultate: Dintre cele trei medicamente, doar Accu-
pro si Tenox au redus semnifcativ valorile TA, evaluate
prin MAPA. Nici un medicament nu a modifcat sem-
nifcativ dimensiunile cavitatilor cardiace stangi, func-
tia sistolica globala sau cea longitudinala a VS. Raportul
E/A scade in cursul tratamentelor cu Accupro (0.89+/-
0.25 vs 1.07+/- 0.26, p=0.01) sau Tenox (0.93+/- 0.22 vs
1.07+/- 0.26, p=0.03), iar timpul de decelerare a undei
E (TDE) creste in timpul tratamentului cu IEC (171+/-
26 vs 145+/- 15 ms, p=0.02). Restul parametrilor de-
rivati din examenul Doppler al fuxului transmitral si
al celui venos pulmonar raman nemodifcati in cur-
sul tratamentelor. Fara tratament, cu cat aria sectiunii
transversale a atriului stang (AS) sau volumul lui in sis-
tola sunt mai mari, cu atat viteza protodiastolica Vp a
fuxului transmitral, masurata in modul M color este
mai mare (Aria AS: r=0.74, p=0.013; volum AS: r=0.86,
p=0.001). Relatia se inverseaza in cursul tratamentului
cu metoprolol (Aria AS: r=-0.69, p=0.01; volum AS:
r=-0.71, p=0.01). In cursul tratamentelor cu Accupro,
respectiv Tenox, viteza A a fuxului transmitral este cu
atat mai mare, cu cat aria sectiunii transversale a AS sau
54.8%, degree 3: 30.9%. From the studied casuistry 259
patients (80.7%) sufered from isolated systolic hyper-
tension, 44 patients (13.7%) systolic-diastolic hyper-
tension and 18 patients (5.6%) white coat hypertensi-
on. At the systolic hypertension batch the mean systolic
hypertension recorded was 147.8815.18 mmHg, the
mean diastolic blood pressure was 74.985.42 mmHg
and the mean pulse pressure was 69.1728.45. De-
pending on the diurnal index it was concluded the
following: 30.5% reversedippers, 43.2% nondippers,
22.8% dippers and 3.5% hyperdippers. Te batch with
isolated systolic hypertension is characteryzed by di-
rect correlation (r =0,78) of systolic blood pressure with
pulse pressure, which points out that at high values of
systolic blood pressure, the pulde pressure increases by
76% and an indirect correlation with the diurnal index
(r=0.36). At the batch with systolic-diastolic hyperten-
sion the mean systolic blood pressure recorded was
152,9617,47 mmHg, the mean diastolic blood pressu-
re was 86,606,37 mmHg and the mean pulse pressu-
re was 66,3615,64. Depending on the diurnal index
it was concluded the following: 22,7% reversdippers,
27.3% nondippers, 45.5% dippers i 4.5% hiperdip-
pers. A signifcantly higher ratio of patients aged over
65 with isolated systolic hypertension is noted, with a
predictively positive value of 72%. Comparing the ten-
sional values monitored over 24 hours, the following
aspects are emphasized: the mean systolic blood pre-
ssure, among the two batches, doesnt show signifcant
diferences (p>0,05); the mean diastolic blood pressure
was signifcantly higher at the systolic-diastolic batch
(p<0,001); the pulse pressure did not show signifcant
mean values among the two batches.
Conclusions: Te prevalence of isolated systolic hyper-
tension is very high among patients which address our
section, due to the high proportions of old people. Te
continuous 24 hour arterial blood pressure monitoring
allows the identifcation of white coat hypertension and
circadian profle. Te no-dipper and reverse dipper
status is in signifcantly higher proportions at isolated
systolic hypertension.
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
119
POSTER I I
POSTER I I
transmitral fow velocity (Vp) was (LA area: r=0.74,
p=0.013; LA volume: r=0.86, p=0.001). During beta-
blocker therapy, the relationship becomes opposite (LA
area: r=-0.69, p=0.01; LA volume: r=-0.71, p=0.01). On
ACE inhibitor and calcium channel blocker, the higher
the A wave velocity, the smaller the LA cross-sectional
area in systole or its volume were (Accupro: r=-0.63,
p=0.03; Tenox: r=-0.78, p=0.004). Such a relationship
did not hold on under metoprolol.
Conclusions: In hypertensive patients with normal LV
systolic and diastolic functions, single-drug therapy
can produce only modest changes in the diastolic para-
meters, suggesting small variations of the LV relaxation
speed or of its flling pressure. Despite these minor out-
comes, this study was intended to facilitate the attempt
to understand the individual footprints of some single
drugs, before using multiple drug regimens in daily
practice.
135. Trombendarterectomia
carotidiana prin eversiune
M.E. Patrut, R. Vasilescu, V. Pop, E. Rachita, Cristina
Voinea, D. Arhire, Nicoleta Arhire, Mirela Coroescu,
V. Barbulescu, E. Oclei, V. Ispas, Olimpia Manta, I.
Burlacu, D. Ramazan, V. Leica
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta, Constanta
Introducere: Trombendarterectomia carotidiana prin
eversiune reprezinta o tehnica relativ noua in manage-
mentul chirurgical al bolii aterosclerotice carotidiene.
Principalul avantaj al tehnicii este acela ca artera ca-
rotida interna este separata de artera carotida comuna
in zona unde vasele au cel mai mare calibru, facand ca
anastomoza sa fe mai usor de realizat, si riscul de reste-
nozare sa fe mai mic.
Material si metoda: Va prezentam concluziile noastre,
raportate la un lot de 75 de pacienti, care au fost operati
in clinica noastra prin techica trombendarterectomiei
carotidiene prin eversiune in ultimul an, ca si o serie de
avantaje ale tehnicii mai sus mentionate.
Rezultate: 94,6% dintre pacienti au prezentat remite-
rea semnelor neurologice manifestate la internare, 4%
ameliorarea acestora, iar 1,3% au prezentat complicatii
postoperatorii (AVC urmat de deces).
Concluzii: Tehnica trombendarterectomiei carotidie-
ne prin eversiune este sigura, mai rapida, cu mai bune
volumul lui in sistola sunt mai mari (Accupro: r=-0.63,
p=0.03; Tenox: r=-0.78, p=0.004).
Concluzii: La hipertensivii cu functie normala a VS,
monoterapia antihipertensiva poate modifca modest
parametrii diastolici, sugerand ca medicamentele pot
varia viteza de relaxare sau presiunea de umplere a VS.
Studiul incearca intelegerea efectelor individuale ale f-
ecarui drog, inainte de folosirea in practica a tratamen-
telor combinate.
Possible influences of some
antihypertensive drugs on
the left ventricular systolic
and diastolic functions in
hypertensive patients
Aim: To look for the infuences of three types of anti-
hypertensive drugs exerted over the parameters of the
lef ventricular (LV) systolic and diastolic functions in
hypertensive patients.
Method: 11 nondiabetic patients (4M,7F), aged 51+/-
10 years, without being previously treated for a histo-
ry of elevated blood pressure (BP) were included in a
protocol consisting of ultrasound examination and
ambulatory BP monitoring (ABPM) before any treat-
ment and subsequently afer each one-month period
of monotherapy with quinapril (Accupro, average daily
dose 12+/-4 mg), metoprolol (Metoprolol Terapia Cluj
100+/-31 mg) and amlodipine (Tenox 12+/-6 mg) re-
spectively.
Results: Accupro and Tenox have signifcantly lowe-
red the BP values compared to baseline (as indicated
by ABPM data), while Metoprolol did not. Neither the
lef heart cavities dimensions, nor the global or longi-
tudinal LV systolic function have been signifcantly al-
tered by anyone of the three drugs. Te E/A ratio was
signifcantly reduced during the treatments with Accu-
pro (0.89+/- 0.25 vs 1.07+/- 0.26, p=0.01) and Tenox
(0.93+/- 0.22 vs 1.07+/- 0.26, p=0.03), while the E wave
deceleration time (DT) increased under the ACE inhi-
bitor (171+/- 26 vs 145+/- 15 ms, p=0.02). Other in-
dices derived from the mitral fow and the pulmonary
venous fow did not change. Without treatment, the
bigger the cross-sectional area of the lef atrium (LA)
or its volume in systole, the higher the protodiastolic
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
150
Rezultate: Terapia cu Levosimendan in sindromul de
debit cardiac scazut post CEC a imbunatatit semnifca-
tiv functia hemodinamica, a redus morbiditatea, mor-
talitatea si costurile de spitalizare
The use of Levosimendan in
low cardiac output states
Objectives: Cardiac output improvement afer the use
of Levosimendan in our clinic
Material and method: the study included 28 patients
which received Levosimendan; a series of hemodyna-
mic parameters were followed: CO, SV, MAP, PCWP,
and CVP.
Results: post-ECC therapy with Levosimendan greatly
improved hemodynamic function in low cardiac out-
put states, reduced mortality and morbidity as well as
postoperative ICU costs.
137. Studiul corespondentei
dintre modificarile
electrocardiografice si
ecocardiografice la atleti de
performanta
A.Frigy, Katalin Mezei, C.Szabados, C.Podoleanu,
E.Carasca
Spitalul Clinic Judetean, Clinica Medicala IV, Timisoara
Cordul sportiv este rezultatul adaptarii morfofuncti-
onale a sistemului cardiovascular la eforturi fzice de
lunga durata, prezintand trasaturi specifce electro- si
echocardiografce.
Scopul lucrarii a fost stabilirea relatiei dintre modif-
carile ECG cu datele ecocardiografce in cadrul unei
evaluari cardiace complexe efectuat pe un lot de atleti
tineri de performanta.
Pacienti si metoda: Am efectuat evaluarea (anteceden-
te personale si heredocolaterale, factori de risc, examen
obiectiv, ECG standard) unui grup de 25 de sportivi
(toti de sex masculin, varsta medie 22,4 ani, vechime
medie in activitate sportiva 10,2 ani, tipul sportului: 16
rezultate la distanta si cu mai putine complicatii decat
trombendarterectomia clasica cu patch de largire.
Eversion carotid
trombendarterectomy
Introduction: eversion carotid trombendarterectomy
is a relative new technique in the surgical management
of carotid atherosclerotic disease. Te main advanta-
ge of this technique is that the internal carotid artery
is separated by the common carotid artery in the area
where the vessels have the biggest caliber, making the
anastomosis more easy, and increasing its patency.
Material and method: We present our conclusions,
reported to a lot of 75 patients, which were operated
with the help of eversion carotid trombendarterec-
tomy during the last year in our clinic, along with some
advantages of mentioned technique.
Results: Afer surgey, 94,6% of the patient presented
neurological signs amelioration, and 1,3% had posto-
perative complication (stroke folowed by death).
Conclusions: Eversion carotid trombendarterectomy
is safer, faster, has better outgoing results and far less
complications than classical trombendarterectomy.
136. Utilizarea
Levosimendanului in terapia
sindromului de debit cardiac
scazut
D. Arhire, M. Patrut, Nicoleta Arhire, E. Rachita, B.
Cornea, Cristina Grosu, C. Ardeleanu, V. Pop, R.
Vasilescu, Cristina Voinea, Olimpia Manta, V. Ispas,
E. Oclei
Spitalul Clinic Judetean de Urgenta, Constanta
Obiectivele studiului: estimarea imbunatatirii functiei
cardiace dupa utilizarea Levosimendanului in clinica
noastra
Material si metoda: studiul a cuprins un numar de 28
de pacienti la care s-a administrat Levosimendan si la
care s-au urmarit o serie de parametrii hemodinamici:
cardiac output, SV, TAM, PCWP, PVC
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
151
POSTER I I
POSTER I I
Results: ECG changes: Sokolov-Lyon index > 3.5 mV
in 11 cases, more frequent in the strength athletes
group, right ventricular hypertrophy pattern:3 cases,
minor right bundle block: 3 cases, increased QTc in-
terval: 4 cases. Early repolarisation pattern was present
in 88% of the cases. Echocardiographical fndings: the
body surface indexed lef ventricular mass was signif-
cantly increased in the group of strenght athletes (91,4
vs. 79,8 g/m2), not reaching pathological values in any
case; frequent minor valvular (mitral and tricuspid) re-
gurgitations (68,5% each).
Conclusions: In the group of athletes studied we found
an increased prevalence of ECG changes, none of them
having structural, echocardiographical correspondent.
Tis underscores the careful selection (based on clini-
cal and ECG criteria) of athletes referred to echocardi-
ographic evaluation.
138. Anticoagularea orala in
fibrilatia atriala cronica- risc
sau beneficiu?
Georgiana Margarit, Diana Maftei, Corina Homent-
covschi, I.Bruckner
Spitalul Clinic Coltea, Bucuresti
Scopul studiului nostru a fost determinarea frecven-
tei complicatiilor hemoragice care apar la bolnavii in
fbrilatie atriala permanenta in tratament anticoagu-
lant oral cronic si, secundar, a indicatiilor si controlului
acestei terapii.
Material si metoda: am efectuat o analiza retrospecti-
va a pacientilor cu fbrilatie atriala permanenta inter-
nati in Clinicile de Cardiologie si Medicina Interna in
perioada ianuarie 2009-decembrie 2009. Studiul a cu-
prins 246 pacienti, din care 114 (46,3%) in tratament
anticoagulant oral initiat anterior internarii, acestia din
urma find impartiti in trei grupe conform criteriilor de
stratifcare a riscului de accident embolic din Ghidul de
tratament al fbrilatiei atriale al ACC/AHA/ESC 2006:
risc inalt (A)-52 pacienti (46%), risc moderat (B)- 49
pacienti (43%) si risc scazut (C) -13 pacienti (11%).
Rezultate: Am analizat lotul de pacienti in functie de
semnele de sangerare activa (epistaxis, HDS, hematu-
rie) sau sangerare cronica (anemie feripriva), precum si
de prezenta comorbiditatilor ce ar putea creste riscul de
de anduranta, 9 de rezistenta). Am completat examina-
rea cu o evaluare ecocardiografca complexa 2D, M,
Doppler clasic si tisular. Am urmarit modifcarile ECG
benigne (specifce cordului sportiv) si potential pato-
logice, datele ecocardiografce, respectiv relatia dintre
ele.
Rezultate: Principalele modifcari ECG: indicele Soko-
low-Lyon > 3,5 mV in 11 cazuri, mai frecvent in ca-
zul atletilor de rezistenta, aspect de supraincarcare
ventriculara dreapta: 3 cazuri, BRD minor: 3 cazuri,
prelungirea intervalului QTc: 4 cazuri, sindrom de re-
polarizare precoce prezenta in 88% din cazuri. Date
ecocardiografce: masa indexata la suprafata corporala
a ventricolului stang a fost semnifcativ mai crescuta
in cazul atletilor de rezistenta (91,4 vs. 79,8 g/m2) dar
nu a atins valoare patologica in nici un caz; regurgi-
tari valvulare (mitrala, tricuspidiana) minore frecvente
(68,5% fecare).
Concluzii: In lotul de atleti studiat am gasit o prevalenta
crecuta a modifcarilor electrocardiografce, dar nu am
gasit o corespondenta morfologica, ecocardiografca a
acestora in nici un caz, ceea ce sublinieaza selectarea
mai atenta (clinica si electrocardiografca) a sportivilor
referiti pentru evaluare ecocardiografca.
Study of relationship between
electrocardiographic and
echocardiographic findings in
competitive athlets
Athletes heart is the result of morfofunctional cardi-
ovascular remodelling in highly conditioned athle-
tes, frequently associated with physiological ECG and
echocardiographical changes.
Our aim was to study the relationship between ECG
and echo data as a part of a complex cardiac evaluation
of a group of young athletes.
Patients and methods: We did a workup (personal
and family history, risk factors analysis, clinical eva-
luation, standard 12-lead ECG) of 25 young athletes
(males, mean age 22.4 years, years in sport: 10,24 yrs;
type of exercise performed: 9 strength, 16 endurance).
Te examination was completed with a complex echo-
cardiographic examination - 2D, M, classic and tissue
Doppler. Te ECG changes (benign and potentially
malign) and their relationship with echocardiographic
fndings were evaluated.
POSTER I I
POSTER I I
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
152
Material and method: Our study was a retrospective
analysis of patients with chronic atrial fbrillation ad-
mitted in the Cardiology and Internal Medicine Units
of Coltea Hospital during January 2009 - December
2009. We have enrolled 246 patients in this study. 114
of them were in chronic atrial fbrillation, receiving
oral anticoagulant therapy previous to their hospital
admission and were divided into three groups accor-
ding to the risk of embolic events: high (A) - 52 patients
(46%), moderate risk- 49 patients (43%) and low risk-
13 patients (11%) (ACC/AHA/ESC Guidelines for the
Management of Patients with Atrial Fibrillation- 2006).
Results: We have considered the signs of active bleeding
(epistaxis, superior digestive hemorrhage, and hematu-
ria) or chronic bleeding (iron defciency anemia) and
the comorbidities that might increase the hemorrhagic
risk (gastritis, gastoduodenal ulcer, and neoplasia). We
have also determined the association of chronic kidney
disease (GFR < 60 ml/min/1,73 m2) to each risk group.
Te signs of bleeding, both acute and chronic, were
most frequent in the group with the highest risk of em-
bolic events (9,6% acute bleeding, 28,8% chronic blee-
ding).
Less than 40% of all patients had an INR value in the
therapeutic range, regardless of the group of risk, while
in most of the patients, the INR value was below range
( <1,5) or above range (> 3,5). Most of the patients ad-
mitted with an INR value above the therapeutic range
(23%) had a low risk of embolic events.
Patients with high risk of embolic events also associa-
ted a high incidence of chronic kidney disease, compa-
red to the other groups of patients. In these patients, as
the glomerular fltration rate (GFR) decreased, the INR
value increased above the therapeutic range.
Complications/ comorbidities Grup A Grup B Grup C
Active bleeding (epistaxis, SDH, hema-
turia)
5 4 -
Gastritis/ GDU 6 5 4
Iron defciency anemia (negative SDE,
IDE)
15 6 2
Neoplasia (digestive, renal) 3 3 -
Cognitive dysfunctions (dementia,
depression)
1 1 -
Chronic kidney disease (RFG< 60ml/
min/1,73mp)
25 8 2
We concluded that most of the patients admitted with
active bleeding had an INR value above the therapeutic
range, proving that anticoagulant therapy was insuf -
ciently monitored (only one third of the patients recei-
ving oral anticoagulant therapy had a therapeutic INR
sangerare (gastrita, UGD, neoplazie). De asemenea am
studiat asocierea bolii cronice de rinichi (RFG< 60 ml/
min/1,73 m2) in cele trei grupe. Semnele de sangerare,
atat acuta cat si cronica, au aparut cu frecventa cea mai
mare in grupul cu risc tromboembolic inalt (9,6% acut,
respectiv 28,8% cronic). Controlul optim al terapiei an-
ticoagulante a fost realizat pentru mai putin de 40%
din pacienti, din toate cele trei grupe de risc, in timp ce
majoritatea pacientilor au fost inefcient anticoagulati
(INR sub 1,5) sau au avut supradozaj cumarinic (INR
peste 3,5). Cel mai mare procent (23%) din bolnavii
cu supradozaj cumarinic au apartinut grupului cu risc
scazut de accident tromboembolic. Boala cronica de ri-
nichi a fost prezenta cu o frecventa crescuta la bolnavii
cu risc mare de accident tromboembolic, fata de cele-
lalte grupe, iar supradozajul cumarinic a variat invers
proportional cu rata fltrarii glomerulare.
Complicatii/ comorbiditati Grup A Grup B Grup C
Sangerari active (epistaxis, HDS, hema-
turie)
5 4 -
Gastrita/ UGD 6 5 4
Anemie feripriva(EDS, EDI negative) 15 6 2
Neoplazii (digestive, renale) 3 3 -
Afectare cognitiva (dementa, depresie
majora)
1 1 -
Nefropatie cronica (RFG< 60 ml/
min/1,73mp)
25 8 2
In concluzie, majoritatea bolnavilor care s-au internat
cu sangerare activa au avut supradozaj cumarinic, do-
vedind ca tratamentul anticoagulant oral nu este bine
monitorizat si ajustat in ambulatoriu (numai o treime
din pacientii in tratament anticoagulant au INR in li-
mite terapeutice). Pe de alta parte, o evaluare corecta a
indicatiilor individualizate de anticoagulare si a comor-
biditatilor cu potential hemoragic face aceasta terapie
rezonabil de sigura si cu benefciu mare.
Oral anticoagulant therapy in
chronic atrial fibrillation risk
or benefit?
Te main purpose of our study was to establish the in-
cidence of hemorrhagic complications in patients with
chronic atrial fbrillation who received oral anticoagu-
lant therapy and, secondary, to evaluate the indications
and follow-up of this therapy.
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
158
POSTER I I
POSTER I I
Oxidative stress and
inflammation in chronic heart
failure - Preliminary data
Purpose: Oxidative stress and infammation are patho-
physiological processes involved in the occurence, pro-
gression and the severity of chronic heart failure. In the
present study the relationship between oxidative stress
and infamation was assessed in patients with chronic
heart failure (CHF) and lef ventricular systolic dys-
function.
Method: Malondialdehyde (MDA), a marker of oxi-
dative stress, lipoprotein-associated phospholipase
A2 (LpPLA2), a marker of vascular infammation and
myeloperoxidase (MPO), a marker of white blood cells
activation were assessed in 25 patients (19 men and 6
women, mean age 6411 years) with CHF. Te pati-
ents had ischemic or idiopathic cardiomyopathy with
moderate to severe systolic dysfunction (FE<35%) and
were in functional class NYHA II or III. Te patients
with CHF and signifcant valvular heart diseases or
with evolving ischemia were not included in the study.
Results: Te MDA plasma level, the LpPLA2 plasma
activity and MPO plasma level were increased in pa-
tients with CHF. Te mean value of MDA was 1.154
nmol/ml (normal value between 0.27 1.02 nmol/ml),
the mean value of LpPLA2 plasma activity was 415.4
U/l (normal values between 150-260 U/ml) and the
mean value for MPO was 311.7 U/L (normal values
between 225 271 U/L). MDA plasma level was corre-
lated with LpPLA2 activity (r=0.49) and MPO plasma
level (r=0.39).
Conclusion: In patients with CHF and systolic dys-
function due to ischemic and idiopathic cardiomyo-
pathy the increase in oxidative stress correlates with
increased infammatory status, contributing to the car-
diac remodelling and CHF progression.
value). However, by evaluating the indications of oral
anticoagulant treatment and the comorbidities that mi-
ght increase the risk of bleeding, one can assure a safe
therapeutic profle, with low risks and high benefts.
139. Stresul oxidativ si
inflamatia in insuficienta
cardiaca cronica - Studiu
preliminar
Adriana Iliesiu, Elena Moldoveanu, A.Campeanu,
D. Nistorescu, B. Strajean, G. Uscoiu, D. Dusceac, T.
Nanea
Spitalul Clinic Caritas, Bucuresti
Scop: Stresul oxidativ si infamatia sunt procese fzio-
patologice implicate in aparitia , progresia si severita-
tea insufcientei cardiace cronice. In studiul prezent se
evalueaza relatia dintre stresul oxidativ si infamatie la
bolnavi cu insufcienta cardiaca cronica (ICC) si dis-
functie sistolica a ventriculului stang.
Metoda: Au fost evaluati 25 de bolnavi (19 de barbati si
6 femei, cu varsta medie de 64 11 ani) cu insufcienta
cardiaca cronica clasa II si III NYHA, cardiomiopatie
dilatativa ischemica sau idiopatica si disfunctie sistolica
moderat severa (FE < 35%). Nu au fost inclusi in stu-
diu bolnavii cu ICC secundara valvulopatiilor severe
sau cu ischemie miocardica evolutiva. La acesti bolnavi
s-au determinat malondialdehida (MDA) - marker de
stres oxidativ (SO), fosfolipaza A2 asociata LDL-coles-
terolului (LpPLA2) - marker de infamatie vasculara si
mieloperoxidaza (MPO) - marker al activarii leucoci-
tare.
Rezultate: Bolnavii cu ICC au avut valori crescute
ale MDA, LpPLA2, si MPO. Valorile medii ale MDA
au fost de 1.154 nmol/ml (valori normale 0.27 1.02
nmol/ml), ale LpPLA2 au fost de 415.4 U/l (valori nor-
male 150-260 U/ml), iar ale MPO au fost de 311.7 U/L
(valori normale 225 271 U/L). Cresterea MDA s-a co-
relat cu nivele serice crescute ale LpPLA2 (r=0.49) si ale
MPO (r=0.39).
Concluzii: In ICC prin disfunctie sistolica, cresterea
stresului oxidativ se coreleaza cu exacerbarea statusului
infamator, contribuind la procesul de remodelare si de
progresie a insufcientei cardiace.
Revista Romn de Cardiologie | Vol. XXV | Suplimentul A, 2010
HTA
HYPERTENSI ON
method, as previously described, using an estimated
normalized ventricular elastance at arterial end-diasto-
le (ENd): Ees= [Diastolic BP-(ENd(est) x Systolic BP x
0.9)]/(ENd(est) x SV).
Results: In this cohort LV mass index was 12145 g/
m2, LVEF was 597% and E/E ratio was 8.82.3. Ea/
Ees ratio was 0.810.27, Ea was 2.61.1 mmHg/ml and
Ees was 3.41.4 mmHg/mL. In univariate analyses the
Ea/Ees ratio correlated signifcantly with LV mass in-
dex (r=0.51, p=0.003) LVtor (r=-0.40, p=0.01), peak
LV untwisting rate (r=0.49, p=0.002), peak apical ro-
tation (r=-0.35, p=0.03), peak apical backrotation rate
(r=0.43, p=0.007). Te correlation between Ea/Ees ra-
tio and E/E ratio was borderline signifcant (r=0.33,
p=0.05). At multivariate analysis, LV mass index and
peak LV untwisting rate were the only independent
correlates of Ea/Ees ratio (p<0.001).
Conclusions: Ventricular-arterial coupling is directly
related to the severity of LV hypertrophy in pts with
HTN. Tere is a signifcant relation between V-A cou-
pling and LV torsional dynamics parameters: the hi-
gher the V-A coupling the worse the LV twisting and
untwisting parameters. Further studies are needed to
assess the clinical relevance of these fndings.
141. Reversibilitatea disfunctiei
ventriculare stangi subclinice
sub tratament antihipertensiv:
un studiu prospectiv al
tratamentului cu Nebivolol
comparativ cu Metoprolol,
studiul ENESYS
Carmen-Lucia Gherghinescu, D.Vinereanu, Andrea O
Ciobanu, Stefania Magda, Natalia Niculescu, Raluca
Dulgheru, Ruxandra Dragoi, M.Cinteza, A.G.Fraser
Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila",
Bucuresti
Obiective: Evaluarea efectelor tratamentului antihiper-
tensiv asupra disfunctiei ventriculare stangi, si compa-
rarea efectelor nebivololului cu ale metoprololului.
Metoda: Studiu prospectiv, randomizat, paralel, ac-
tiv-controlat, PROBE ca design, la 60 pacienti(539
ani, 67% barbati)cu hipertensiune arteriala, hipertro-
fe ventriculara stanga, fractie de ejectie normala, fara
boala coronariana, care au fost randomizati tratamen-
tului bazat pe nebivolol 5 mg sau metoprolol tartrat 100
mg;toti pacientii au fost examinati ecocardigrafc con-
ventional si prin ecocardiografe tisulara miocardica de
repaus si la stress cu dobutamina, la inceputul studiului
si dupa 6 luni de tratament.
Rezultate: Tensiunea arteriala sistolica si diastolica,
frecventa cardiaca -au scazut cu 13%, 13%, si 12%, re-
spectiv, sub nebivolol, si cu 11%, 13%, si 7%, respec-
tiv, sub metoprolol (pentru toate p < 0.01). Media vi-
tezei precoce diastolicea crescut cu 12 pentru intregul
grup,(de la 5.9 1.8 la 6.6 1.1 cm/s, p < 0.01), pentru
toate cele 8 segmente miocardice, si cu16% (p < 0.05)
pentru nebivolol comparat cu 9% (p ns) pentru me-
toprolol (p ns pentru diferentele intergroup).Valorea
medie a deplasarii longitudinale a crescut cu 10% sub
nebivolol (p < 0.05= si nu s-a schimbat cu metoprolol
p < 0.05 for inter-group diferences),in timp ce timpul
de ejectie a crescut cu 5% cu nebivolol (p < 0.05)si nu
s-a schimbat cu metoprolol.Toti ceilalti parametri ai
functiei ventriculare stangi nu au diferit intre cele doua
brate de tratament.
Concluzii: Pacientii cu hipertensiune arteriala forma
usoara si moderata benefciaza de ameliorarea functiei
diastolice longitudinale si a deplasarii sistolice longitu-
dinale dupa 6 luni de tratament antihipertensiv;efectele
sunt semnifcative cu nebivololul dar nu cu metopro-
lolul
Reversal of subclinical left
ventricular dysfunction by
antihypertensive treatment:a
prospective trial of Nebivolol
against Metoprolol, ENESYS
study
Objectives: To assess the efects of anti-hypertensive
treatment on subclinical lef ventricular dysfunction,
and to compare the efects of nebivolol with metopro-
lol.
Methods: Tis is a prospective, randomised, parallel,
active-controlled, PROBE design study in 60 patients
(539 years, 67% men) with arterial hypertension, lef
ventricular hypertrophy, normal ejection fraction, and
HTA
HYPERTENSI ON
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
HTA
HYPERTENSI ON
143. Relatia dintre markerii
inflamatori si grosimea intima-
media carotidiana la pacientii
hipertensivi
Ruxandra Christodorescu, Corina Serban, Simona
Dragan, Maria Rada, Dana Velimirovici
Spitalul Clinic Municipal de Urgenta, Clinica ASCAR,
Timisoara
Premize: Grosimea intima-media (IMT) la nivelul ar-
terei carotide este un marker subclinic al aterosclero-
zei. Studii recente au indicat ca o crestere a tensiunii
arteriale poate stimula infamatia vasculara, care poate
induce modifcari patologice arteriale.
Scopul acestui studiu a fost evaluarea relatiei dintre
proteina reactiva inalt sensibila(hsCRP) si fbrinogen,
ca markeri infamatori si IMT la pacienti hipertensivi
si compararea nivelurilor plasmatice ale hsCRP si fbri-
nogenului la pacienti hipertensivi cu leziune de organ
tinta (TOD) si la pacienti hipertensivi fara TOD.
Material si metoda: Studiul a cuprins 44 de pacienti
cu hipertensiune 4,80arteriala fara TOD (33% barbati
si 67% femei, varsta medie 54 ani) si 48 de pacienti
cu hipertensiune arteriala si TOD (39% barbati si 4,73
ani). Complicatiile hipertensive au61% femei, varsta
medie 59 fost evaluate pe baza istoricului clinic si al
urmatoarelor investigatii: ecocardiografe de tip M (hi-
pertrofe ventriculara stanga), ultrasonografe vascula-
ra de tip 2D (grosimea intima-media la nivelul arterei
carotide comune-IMT), microalbuminuria si valoarea
creatininei serice (functia renala). La toti pacientii au
fost determinate proflul lipidic plasmatic, hsCRP si f-
brinogenul. Grosimea intima-media la nivelul arterei
carotide a fost determinata conform Consensului de la
Mannheim din anul 2006.
Rezultate: Pacientii hipertensivi cu TOD au avut ni-
veluri semnifcativ mai mari ale of hsCRP si fbrino-
genului decat pacientii hipertensivi fara TOD (5,02
0,33 g/l vs. 2,65 0,23 g/l, p<0,001 si 6,830,23 g/l vs.
2,73 0,34 g/l, p<0,001), respectiv o valoare semnif-
cativ 0,03 mm, p 0,04 mm vs. 0,84 mai mare a IMT
(1,30 <0,001). Am observat o corelatie pozitiva puter-
nica intre fbrinogen si IMT (r = 0,87, p < 0,001) si o
corelatie pozitiva, puternica intre hsCRP si IMT (r =
0,86, p<0,001).
Concluzii: Valorile markerilor infamatori (hsCRP, f-
brinogenul) sunt crescute la pacientii hipertensivi cu
leziune leziune de organ tinta. Masurarea IMT la ni-
evaluation of 44 hypertensive patients with inadequa-
te initial control of blood pressure values was made.
According to our practice model patients had a com-
prehensive clinical and laboratory evaluation as well as
a 24 hour ambulatory blood pressure monitoring. Afer
the initial adjustment in antihypertensive treatments
we used the telemetric monitoring of blood pressure
values for a period of 2 weeks. Afer one week, if it was
necessary, additional adjustments were made in anti-
hypertensive therapy, and telemetric monitoring was
continued for one more week. Statistical analysis was
made with ANOVA test for paired data for the whole
study group, as well as for subgroups according to the
grade of hypertension. Te statistics sofware GraphPad
3.1 was used for performing statistical calculations.
Results: We observed a signifcant reduction of systolic
blood pressure values in the frst 3 days of antihyper-
tensive treatment medium reduction from 147.06 to
140.53 mmHg (p<0.05), followed by a stabilization of
values until the 8th day of monitoring. In the 9th day
of monitoring, afer the therapeutic adjustments per-
formed we observed an additional lowering of blood
pressure values reaching a medium of 136,86 mmHg
(compared with the values on the frst monitoring day
p<0.001). Blood pressure values were stabilized af-
ter the 10th monitoring day. Diastolic blood pressure
values showed a decrease from 91,85 mmHg to 87,22
mmHg in the frst 5 days (p<0.05) At the end of the
monitoring period afer therapeutic adjustments a me-
dium of 85,9 mmHg was reached (compared with the
values on the frst monitoring day p<0.001).
Conclusions: Telemetric monitoring is an ef cient
method for the monitoring of blood pressure values,
and ofers an adequate feedback for the adjustment of
blood pressure medications in order to reach blood
pressure targets. Keywords: Hypertension, telemetric
monitoring
HTA
HYPERTENSI ON
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
145. Cardiostimularea
permanenta ventriculara
dreapta septala induce un
sincronism si o functie
diastolica mai bune pe termen
lung, comparativ cu cea
apicala, la pacientii stimulo-
dependenti
Roxana Cristina Sisu, A.D.Margulescu, C.Siliste,
M.Cinteza, D.Vinereanu
Spitalul Universitar de Urgenta, Bucuresti
Cardiostimularea apicala VD poate genera disfunctie
semnifcativa de ventricul stang (VS) la 50% din paci-
entii stimulodependenti. Ca alternativa stimularea sep-
tala, printr-o activare probabil mai fziologica, ar putea
f o alternativa mai buna pe termen lung.
Metoda: Am comparat efectele asupra sincronismului
si functiei VS, pentru cele 2 situsuri, la pacientii stimu-
lati permanent, afati la 114 luni postimplantare. Am
analizat 40 de pacienti (749 ani, 21 barbati), 20 im-
plantati septal; 30 cu evaluare la 1 an de la vizita initia-
la. Analiza Doppler tisular (DTI) a fost facuta la nive-
lul celor 12 segmente bazale si medii VS pentru strain,
strain rate sistolic si timpi miocardici corespunzatori
de la debut spike la varf strain sistolic. Functia sistolica
a fost evaluata prin fractia de ejectie (EF), debit cardi-
ac (CO), strain mediu sistolic longitudinal (MLSS) si
strain rate mediu sistolic longitudinal (MLSR). Functia
diastolica prin raport E/E; sincronismul intraventricu-
lar prin deviatia standard (SDS) si diferenta maxima
(MAXS) a tuturor timpilor sistolici, iar cel interventri-
cular prin intarziere aorto-pulmonara (APD).
Rezultate: 4 pacienti au decedat, toti din grupul stimu-
lat apical (p=0.036). Clasa functionala NYHA si functia
sistolica nu au fost diferite. Desi la evaluarea initiala a
existat un asincronism intraventricular mai mare pen-
tru grupul stimulat septal, acesta nu a progresat la 1 an,
in timp ce pentru situsul apical asincronismul a crescut
(Tabel). In acelasi timp, pentru stimularea apicala s-a
inregistrat o presiune de umplere mai mare la 1 an, eva-
luata prin raportul E/E.
Concluzii: Stimularea apicala, nu si cea septala, afec-
teaza negativ sincronismul VS la bolnavii stimulode-
pendenti, asociind crestere a presiunii de umplere ven-
triculara. Aceste modifcari subtile pot f detectate prin
ecografe TDI. Urmarirea mai lunga ar putea releva o
evolutie diferita clinica si de functie sistolica pentru
cele 2 situsuri de implantare. Tabel Comparatie apex
- sept Situs Pacing Baseline 12 luni MedieSD Septal
Apical P Septal Apical P LVEF 5311 548 n.s. 4914
548 n.s. CO 2.92.2 2.31 n.s. 2.61 2.20.8 n.s. MLSS
-114 -135 n.s -124 -113 n.s MLSR -10.5 -10.5
n.s. -10.4 -10.5 n.s. E/E 147 179 n.s 136 186
0.04 SDS 7932 5726* n.s 9249 9054* n.s MAXS
275134 195101*0.074 280153 274122*n.s APD
4121 4034 n.s. 4120 4125 n.s
Better synchrony and diastolic
function for septal versus apical
right ventricular permanent
pacing in an 1-year follow-up
study
Pacing at the apex might cause signifcant LV dysfuncti-
on in about 50% of patients. Terefore, septal pacing by
using more physiological electrical activation pathways
might be a better alternative.
Methods: We compared long-term efects on cardiac
synchrony and function, between the 2 pacing sites,
in chronically implanted patients (114 months afer
implantation), in 40 pacing-dependent patients (749
yrs, 21 men), 20 paced at the apex; 30 of them were re-
studied afer 1 year. TDI measurements (peak systolic
strain and strain rate, and time-to-peak systolic strain)
were made from 12 basal and mid LV segments. Systo-
lic function was assessed from ejection fraction (EF),
cardiac output (CO), mean longitudinal systolic strain
(MLSS), and mean longitudinal strain rate (MLSR); di-
astolic function from E/E ratio; intraventricular syn-
chrony from standard deviation (SDS) and maximal
diference (MAXS) of all timings; interventricular syn-
chrony from the aorto-pulmonary delay (APD).
Results: 4 patients died from the apical group
(p=0.036). NYHA class and systolic function (table)
were not diferent. Although at baseline there was a
greater dyssynchrony for the septal site, this did not
progress at follow-up, whereas it became greater for
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
VARI A 2
VARI A 2
the apical site. Meanwhile, there was a higher LV flling
pressure (E/E ratio) for the apical site at 1 year.
Conclusion: Apical but not septal site afects LV syn-
chrony at 1 year in pacing dependent patients, associa-
ted with increased flling pressure. Tese subtle changes
can be detected by TDI strain echo. Longer follow-up
might reveal diferences in clinical and systolic functi-
on parameters between the 2 pacing sites. Comparison
between Apical vs Septal site Pacing sites meanSD Ba-
seline 12 months Septal Apical P Septal Apical P LVEF
5311 548 n.s. 4914 548 n.s. CO 2.92.2 2.31
n.s. 2.61 2.20.8 n.s. MLSS -114 -135 n.s -124
-113 n.s MLSR -10.5 -10.5 n.s. -10.4 -10.5 n.s.
E/E 147 179 n.s 136 186 0.04 SDS 7932 5726*
n.s 9249 9054* n.s MAXS 275134 195101* 0.074
280153 274122* n.s APD 4121 4034 n.s. 4120
4125 n.s.
146. Remodelarea atriului stang
la pacientii cu hipertensiune
arteriala
Lucia Agoston Coldea, Teodora Mocan, Lacramioara
Dobie, Silvia Lupu
Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatie-
ganu Cluj-Napoca
Background: Lef atrial (LA) enlargement in hyperten-
sive patients is an important component in LA remo-
delling as a response to various stress factors.
Te aim of this study was to establish a correlation
between LA and lef ventricular (LV) remodelling in
hypertensive patients.
Methods: Te study group included 60 consecutive
hypertensive patients and a control group of 44 healthy
volunteers with an average age of 48.2(1.3) vs. 46.4(1.5)
years. LA remodelling was evaluated using echocardi-
ography by measuring LA diameter, surface and volu-
me, all reported to body surface. LV remodelling was
assessed by evaluating the systolic function (LV mass
index, ejection fraction, Tei index) and the diastolic
function (transmitral fow velocities, mitral annular
motion velocity, and the myocardial strain (S) and stra-
in rate (SR) imaging in the lateral lef atrial wall). Total
deformation (ST), early (SE) and late (SA) lef atrial re-
modelling were measured.
Results: In hypertensive patients, LA volume was in-
creased and LV function was altered when compared
to the control group. LA volume was signifcantly cor-
related with LV Tei index (r=0.78, p=0.03), early diasto-
lic transmitral fow velocity (r=0.62, p<0.05), the peak
early diastolic mitral annular motion velocity (r=-0.49,
p<0.002), and the peak early diastolic strain rates of
lef ventricular walls (r=0.67, p=0.001) and lef ven-
tricular mass (r=0.69, p<0.001). Systolic and diastolic
mitral annular motion velocities were also correlated
and an inverse relation was noted between these para-
meters and LV mass index. In hypertensive patients,
ST (p=0.001), SA (p=0.004) and SR (p=0.0001) during
atrial contraction were higher than in normal subjects
and proportional with diastolic arterial pressure.
Conclusion: LA remodelling, as a consequence of
systolic and diastolic LV dysfunction, is best shown by
LA indexed volume. LA enlargement and myocardial
remodelling assessed by strain rate imaging are useful
parameters in detecting subclinical LA dysfunction.
147. Rigiditatea arteriala,
hipertrofia ventriculara stanga
si rezistenta la insulina sunt
crescute in obezitatea extrema,
independent de prezenta
hipertensiunii arteriale
C.R.Ticulescu, Vriz Olga, Lina Sparacino,
B.A.Popescu, Carmen Ginghina, GL Nicolosi,
F.Antonini-Canterin
Spitalul S. Maria degli Angeli, Pordenone, Italia
Background: Mecanismele adaptarii cardiovasculare la
obezitatea extrema, incluzand hipertrofa ventriculara
stanga si rigiditatea arteriala, nu sunt pe deplin intelese,
datele de pana acum nefind concludente. De aseme-
nea, rolul rezistentei la insulina in acest context este su-
biect de dezbatere. Am dorit sa caracterizam remode-
larea cardiaca si arteriala si relatia acesteia cu rezistenta
la insulina la pacientii cu obezitate extrema.
Metode: Grupul de studiu a inclus 42 de pacienti cu
obezitate extrema (15 B, 27 F, 5313 ani, indice de masa
corporala -IMC 464 kg/m2) iar grupul de control 37
de subiecti cu distributie pe sexe si varsta comparabi-
le (14 B, 23 F, 516 ani, IMC 252 kg/m2). Prevalenta
VARI A 2
VARI A 2
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
I NDEX AUTORI
AUTHORS I NDEX
Catalina Arsenescu-Georgescu 6, 28, 46, 73, 74, 95,
108, 113, 134
Catau Gabriela 125
Cazacu Simona 8
Cebanu Mirela 15, 110, 117
Cenusa O. 176
Ceptureanu Daniela 115
Chetreanu Lucia 123
Chin D. 67, 79
Chioncel O. 47, 161, 180
Chiriac L. 28, 71, 207
Chirion Cristina 14
Chirion Maria 211
Chitkara K. 195
Chitu Monica 7, 9, 22, 77
Christodorescu Ruxandra 11, 29, 98, 143
Cimpoesu Diana 13
Cinteza M. 1, 66, 78, 106, 116, 141, 145, 148, 190,193,
195
Ciobanu Andrea 78, 80, 116, 141, 190, 200
Ciobanu Celia 160
Ciobanu L. 59, 199
Ciobanu Maria 211
Ciobanu N. 59, 199
Ciocarlie T. 23, 62, 188
Ciomag-Ianula Raluca 52, 63, 105, 155
Cioriaca, G. 86
Citu I. 51
Ciudin R. 114
Ciurea C. 54, 164,165
Ciutea Mirela Paraschiva 31
Coad Geanina 113
Cobe V. 59, 199
Cobzariu F.I. 40, 162
Coculescu M. 36, 209
Cojocaru Lucia 92
Coman I.M. 149,151
Constantin T. 163
Constantinescu Dana 72
Constantinescu Ileana 84
Copaci I. 38
Coriu D. 194
Corlan A. 1
Cornea B. 49, 120, 136, 170
Coroescu Mirela,21, 122, 132, 135
Costache Irina 13
Cote Ioana 178
Cotet Bianca 165
Cote Ioana 61
Cozlea L. 129
Cozma Angela 15, 37
Cozma D. 2, 17
Cozma Madalina 111
Craciun Laura 27, 96, 112
Craciunescu Ileana 85, 99, 185
Craiu Elvira 5, 28, 50, 87, 92, 156, 171
Crintea Simona 185
Cristea Ana 34, 157
Cristian G. 71, 207
Curea Fabiana 16
Cuzor Tatiana 176
D
Dan Anca 14
Dan Delia 18
Dan G.A. 14
Dan Loredana, 115
Dan P. 61
Daraban Ana Maria 194
Darabont Roxana 1
Dasoveanu Madalina 63, 105
Datcu Georgeta 8, 160, 164
Datcu M.D. 6, 37, 161, 177, 180
David Lilia 167, 176
Davide Ermacora 201
De Roy L. 73
DeKoninck P. 70, 202
Delcroix Marion 151
Dema Alis 23,188
Deprest J. 70, 202
Dicu Daniela 18
Dima Corina 19, 131
Dima Laura 194
Dimitriu A.G. 35,55,184
Dimitriu Lavinia 35, 55, 184
Dimulescu Doina 5, 41, 64, 76, 128, , 175, 186
Dinca V.G. 90
Dinu Melania 43
Dobie Lacramioara 146
Dobreanu D. 41
Dohotariu Liliana 13
Doka Bianca 8, 164
Domokos Edith 44
Donea Mirela 8, 54 , 160
Donoiu I. 180
Dormal F. 73
Dorobantu Maria 5, 28, 41, 42, 72, 87, 179, 191
Dsa Gza 44
Dragan Simona 11, 29, 40, 98, 143, 162
Draghici A. 196
Dragoi Ruxandra 141
Dragulescu ST. I. 2, 17, 75, 182
Droc I. 207
Duda-Seiman D.M. 40, 162
Dulgheru Raluca 78, 80, 83, 116, 141, 200
Dumitrache Lacramioara 42
Dumitrescu Mihaela 185
Dumitrescu S.I. 71, 207
Durbaca Adina 13
Dusceac D. 91, 139
I NDEX AUTORI
AUTHORS I NDEX
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
E
Edme Roxana Mustafa 107, 203
Emanoil Alina 196
Enache Roxana 16,69,81,140,149,205
Ene Elena 191
Enescu Oana 106,148, 190 ,193
F
Faggiano P. 25
Farcas Anca Daniela 3
Felea Doina 35
Filip Gabriela 61
Filipescu Daniela 213
Firastrau V. 87
Fit Raluca 164
Fleancu Alexandra 109
Florescu Maria 66, 78, 116, 148, 190, 193, 200
Florescu N. 192, 195, 198
Floria Mariana 31, 45, 46, 73
Florian Anca 36, 194, 209
Fraser A.G. 141
Frigy A.103, 115, 137, 168
Fruntelata Ana 65
Frunza Sabina Adriana 42
G
Gaita D. 27, 96, 112, 162
Galoiu Simona 36, 209
Garbea S 106
Gavrila A. 211
Germaine Savoiu 29, 98
German-Sallo Marta 44, 129
Ghenu Oana 213
Gheorghe Gabriela Silvia 34, 82
Gheorghiu A. 75,182
Gherghinescu Carmen-Lucia 141
Ghilencea L. 76, 128, 175, 186
Ghionea M. 149
Ghiorghiu Ioana 60, 85, 97, 99, 151, 173, 208
Gianfagna P. 201
Ginghin Carmen 5, 16, 25, 36, 38, 60, 68, 69, 70, 81,
84, 85, 97, 99, 104, 119, 140, 147, 149, 150, 151, 173,
189, 194, 201, 202, 205, 206, 208, 209, 213
Giuca Alina 180
Giusca S. 38, 70, 150,151, 202, 208, 213
Gligor Elena 144
Gojka Gabrijela 112
Gologanu Daniela 14
Gratian M.D. 56, 125, 126
Grecu Mihaela 74
Greere V. 28, 71, 207
Grigore Corina 93
Grigore Ileana 212
Grigore R. 212
Grigorica Lucica 161
Grosu A. 176
Grosu Cristina 49, 120, 136, 170
Gucciardo L. 70, 202
Gurghean Adriana 39
Gurgus Daniela 163
Gurzun Maria-Magdalena 114
H
Haba Danisia 123
Haiducu Lenuta 12, 53, 172, 197
Halici Florentina 102
Hancu M. 214
Hantulie Ileana 93
Hiastru Genoveva 184
Hodorogea Andreea 34, 157
Hodo-Vevecka Aneida 85, 99, 208
Homentcovschi Corina 39, 138
Horatiu R. 165
Horga Diana 22
Hubatsch Mihaela 44, 142
Huidu Simona 64, 76, 128, 175, 186
I
Iacob Nicoleta 56, 126
Iacobescu Alina 57, 101, 124, 153, 166
Iancu Madalina 85, 99, 173, 208
Ildik Kocsis 168
Iliescu V. 32
Iliesiu Adriana 82, 91, 139
Ilisei D. 19, 131
Ionac Adina 2, 17
Ionescu Luminita 64, 76, 128, 175, 186
Ionescu D.D. 10, 28, 107, 161, 180, 181, 203
Ionescu Luminita. 76, 186
Ionescu Ruxandra Maria 150,151
Ionescu Simona 45
Iordache C. 154, 158
Iorga S.I. 58
Iorga-Siman I. 130
Iorgulescu C.N. 41, 72, 155, 187
Isac Laura 150
Ispas V. 21, 49, 122, 132, 135, 136, 170
Istrate Adriana 194
Istratoaie O. 107, 203
Iurciuc M. 27, 86, 96, 112
Iurciuc Stela 27, 86, 96, 112
Ivanescu C. 51
Ivanica A. 75, 182
Ivanica G. 75, 182
Ivanov V. 59, 199
J
Jamart J. 73
Jinga D. 148
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
I NDEX AUTORI
AUTHORS I NDEX
Jitareanu Cristina 55
Jitari Violeta 50, 171
Jurcut C. 38
Jurcut Ruxandra 36, 38, 60, 68, 70, 140, 149, 150, 151,
189, 194, 202, 208, 209, 213
K
Kikeli P.I. 142
Kosaka Tetsuya 89
Kovac J. 67, 79, 195
Kovacs I. 7, 9, 22, 77
Kozma Gabriela 7, 9, 77
Kulcsar Iulia 47
L
Lacatusu A. 26
Lacau Smaranda 76
Lacrosse M. 73
Laicu Simina 188
Lang L. 142
Laszlo M.I. 88,142
Lazar A. 24
Lazar L. 24
Lazar M., 89
Leiballi Elisa 205
Leica V. 21, 122, 132, 135
Lemeni Alina 150
Leon Maria 19, 131
Lerintiu O. 153
Lighezan D. 51
Lionte Catalina 48, 127
Luca Alina-Costina 154, 158
Luca C.T. 75, 182
Lucaci L. 134
Ludusan G. 5
Lupascu Luiza 68, 81
Lupu Silvia 146
M
Macarie C. 47, 87, 100, 161, 180, 201
Mafei Diana 138
Magda Stefania 78, 116, 141, 148, 190, 200
Magheru C. 57, 124, 166
Magheru Sorina 57, 101, 124, 153, 166
Maghiar F. 57, 101, 124, 153, 166
Malaescu I. 106
Mancas Silvia 27, 40, 86, 96, 112, 162
Manea Paloma 31, 45
Manoliu V. 14
Manta Olimpia 21, 49, 120, 122, 132, 135, 136, 170
Marcu Narcisa Paula 127
Marculescu Mihaela 157
Mrgrit Georgiana 138
Margulescu A. 66, 83, 145 193
Marinescu S. 130
Marinescu Sidonia 211
Marta Daciana Silvia 89, 90
Matei Claudia 7, 9, 22,77
Matei F.L. 16, 140
Mavrea Adelina 51
Maxim G.R. 156
Mehic Florentina 179
Melnic M. 64, 76, 128, 175, 186
Mezei Katalin 137
Miclaus G. 26
Mieghem T.Van 202
Mihaila M. 58, 130
Mihailescu Anca 39
Mihalcea Diana 148, 196
Mihaly Laszlo 88
Militaru A. 51
Mincu D. 155
Mincu Raluca 78,200
Minescu B. 5, 28
Mitrea Elena 45
Mitu F. 19, 131
Miu Violeta Nicoleta 50, 171
Moarcas Monica 164
Mocan Teodora 146
Moga V. 23, 188
Moisa Stefana-Maria 154, 158
Moise Ana 84
Moise Bianca 81, 140
Moldovan H. 32
Moldoveanu Elena 89, 90, 139
Molfea V. 12, 53, 172, 197
Moraru I. 59, 199
Mornos C. 2, 17
Moscaliuc B. 43
Moscaliuc I. 43
Motoc Adriana Crina 88
Motoc R.C.88
Mozos Ioana 29, 214, 98
Muraru Denisa 16, 25 , 68, 69, 81, 140, 149, 189, 201,
205
Muraru Minerva 93
Musetescu Rodica 10, 181
Mustafa Doriana 203
N
Nanea T. 34, 82, 91, 139, 157
Nastasa D. 74
Neagoe G. 71, 207
Neagu Oxana 165
Nechita Eugenia 87
Negru Alina 75, 182
Nicolae Camelia 82
Nicolosi GL 69, 147, 205, 206
Niculescu Natalia 141
Nistorescu D. 91, 139
Nitescu Doina 38
I NDEX AUTORI
AUTHORS I NDEX
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
O
Ochean V. 161
Oclei E. 21, 49, 120, 122, 132, 135, 136, 170
Olariu Ramona 26
Olinic N. 3
Opris Daniela, 150
Ouatu Anca 45
P
Pacurari Alina 29, 98
Pcuraru Elena 185
Pl Kinga 44
Palii Ina 33, 94
Pantaru Lacramioara 31
Parascan Liliana 32
Parepa Irinel Raluca 50, 171
Parv Florina 23, 61, 62, 188
Pascu Alina 164
Pascut D. 188
Patriche Magdalena 210
Patrut M. 49, 120, 136, 170
Ptrut M.E. 21, 122, 132, 135
Paun N. 82
Penciu Oana Maria 4, 117
Pescariu S. 2, 17, 75, 182
Petcu D.P. 20, 121, 204
Petrescu I. 6
Petrescu L 2, 6, 17
Petris A. 6, 13, 28, 87
Petris O.R. 48, 127
Petru I. 51
Piazza Rita 69, 205
Pinte Florina 71, 207
Pru Lucia 94
Pirvu O. 195, 198
Podoleanu C. 103, 137
Pop C. 5, 6
Pop C.F. 18
Pop Dana 4, 15, 110, 117, 144
Pop Lavinia 18
Pop V. 21, 49, 120, 122, 132, 135, 136, 170
Popa Anca 52, 63, 97, 104, 105
Popa Elena C 149,189
Popa R. 177
Popa V. 178
Popescu M. 57, 101, 124
Popescu A. 186
Popescu Andree 64, 76, 128, 175
Popescu B.A. 16, 25, 36, 38, 68, 69, 70, , 81, 85, 99, 140,
147, 149, 150, 151, 189, 201, 202, 205, 206, 208, 209,
213, 32
Popescu Irina 2, 17
Popescu Monica 10,181
Popescu Roxana, 64
Poplicean Brigitte 26
Popovici I. 59, 152, 199
Popovici M. 59, 199
Preg Z. 44, 142
Proclemer A. 25, 201
Procopciuc Lucia 4
Protopopescu Liliana 12, 53, 172 , 197
Protopopescu T. 12, 53, 172
Purcarea F. 104
Purice Mariana 209
Psk Katalin 44
R
Rachita E. 21, 49, 120, 122, 132, 135, 136, 170
Racila V. 176
Rada Maria 11, 40, 143, 162
Radoi Mariana 6, 8, 28, 54, 109, 111, 160, 164, 165
Radulescu Anca 156
Radulescu N. 90
Raduta Ioana 43
Ramazan D. 21, 122, 132, 135
Revenco N. 183
Rezus C. 45
Roman Mihaela 18
Romanciuc Lilia 183
Romanoschi Florentina 185
Roman-Pognuz A. 69, 205
Romosan I. 29, 98
Rosca Monica 16, 68, 81, 140, 149 189
Rou Anca 211
Rosu Doina 159, 169, 174
Rosu I.G. 31
Rudi M. 94
Rus H. 54, 160
Rus M. 24
Rusali A. 92, 97, 119
S
Salajan Adriana 178
Sandu C. 16, 68
Sarau C. 27, 96, 112
Sarbu P.I.A. 7, 9, 22,77, 149
Sascau R.A. 108
Savoiu G. 58,130
Savoiu Germaine 29, 98
Savu Oana, 36, 70, 202, 209
Sbarcea V. 211
Searpe C. 211
Serban Corina 11, 29, 30, 98, 143
Serban Irina 89, 90, 114
Serban Luminita 6
Serban M. 89, 90
Serban Marinela 60, 85, 97, 99, 119, 173, 208
Serboiu Sorina Crenguta 89
Sergiu D. 8
Siliste C. 83, 145
Siminonescu Oana 12, 53, 172, 197
Revista Romn de Cardiologie, Vol. XXV
Suplimentul A, 2010
I NDEX AUTORI
AUTHORS I NDEX
Tomescu M.C. 51
Toni O. 20, 121, 204
Topolnichi Lacramioara 87
Toringhibel M. 50, 171
Trache Cristina 58
Tudor C. 30
Tudor Simona 90
Tudoran Cristina 62
Tudoran Mariana 23, 61, 62, 188
Tudose M. 185
Turcanu Veronica 176
U
Udroiu C. 106, 192, 195, 198
Ursoniu S. 27, 112
Ursu Gina 185
Uscatescu Valeria 43
Uscoiu G. 91, 139
V
Vaduva Cristina 194
Valentina Uscatescu 100, 194
Van M.T. 70
Varlan Elena Ancuta 31
Vasa Nicotera Mariuca 67, 79
Vasile Alexandra 41, 72
Vasilescu R. 21, 49, 120, 122, 132, 135, 136, 170
Vasiluta L. 159, 169, 174
Vataman Eleonora 33
Vatasescu R.G. 41, 72, 155, 187, 191
Velimirovici Dana Emilia 11, 40, 143, 162
Velimirovici M. 40, 162
Venescu Eugenia 75, 182
Vernic Corina 112
Vinereanu D. 1, 6, 66, 67, 78, 79, 80, 83, 87, 106, 116,
141, 145, 148, 161, 180, 190, 192, 193, 195, 196, 198,
200
Vintila Ana-Maria 93, 193
Vintila M.M. 12, 53, 172, 197
Vintila V. 106, 192,193, 195, 198
Visan S. 82
Vittos Oana 102
Vladaia Aurora 36, 209
Vladoianu M. 161
Voicu V. 207
Voicu V.A. 71
Voigt J.U. 70, 151, 202
Voina Izabela-Roxana 111
Voinea Cristina 21, 49, 120, 122, 132, 135, 136, 170
Voinea Florina 81, 140
Vriz Olga 147, 189, 206
Z
Zanoschi A. 13
Zdrenghea D. 4, 15, 110, 117, 123, 144
Sinescu Crina Julieta 5, 52, 63, 87, 105
Sisu Roxana Cristina 66, 83, 145,193, 196
Sitar-Taut Adela-Viviana 4, 15, 110, 117, 144
Slovenski M. 51
Sorea Camelia 74
Soritau Olga 117
Sorodoc L. 48, 127
Sorodoc Victorita 48, 127
Sparacino Lina 147
Spiru B. 196
Stan C. 14
Stana Andreea 210
Stanca I. 64, 76 118, 128, , 175, 186,
Stancila Daniela 27, 96
Stanciu S. 71, 207
Stanciul V. 6
Stanciulescu Gabriela 58
Stanciulescu P. 106
Stanescu Cioranu Rodica 47
Stanescu Cristina Maria 14
Stanescu D.A. 14
Statescu C. 108
Stoica Adina Liliana 84
Stoica E. 47
Stoicescu C. 67, 79, 106, 192, 195,198
Strajean B. 91, 139
Stugren Carmen 117
Suceava Ioana 27
Suciu Zsuzsanna 7, 9, 22, 77
Suran Berenice 106
Susan Lelia 29, 30, 98
Susan Monica 30, 98, 163
Susan R. 30, 98, 163
Sutescu Cristina 212
Szabados C. 115, 137
Szab Mnika 44
Szakcs O. 168
Szke Szidnia 168
T
Tanase Daniela 45
Tanasescu C. 38
Tase A. 58, 130
Ttar Maria-Cristina 129
Tatu-Chitoiu G. 5, 6, 13, 28, 87, 155
Tautu Oana-Florentina 65
Teodorescu Andreea 71
Teodorescu Iulia 102
Tepes Piser Ileana 47, 100, 201
Tetiu O. 58, 130
Ticulescu C.R. 147, 206
Tilea Brndua 129
Tilea I. 129, 88
Tintoiu I. 71, 207
Tirziu Cristina 42, 179
Toader Despina Manuela 10, 181
Todira M. 199
Revista Romn de Cardiologie | Vol. XXV | Suplimentul A, 2010