Ion Neculce isi scrie cronica intr-o vreme in care oamenii luminati din Moldova sustineau

necesitatea unei istorii complete a tarii lor. Nascut in 1672, in satul Prigorenii Mici (astazi Ion
Neculce, in judetul Iasi) acesta era fiul boierului Ienachi Neculce zis vistiernicul si al Catrinei
Cantacuzino, cumnata lui Vasile Lupu.

Autorul continua munca lui Miron Costin, povestind despre istoria Moldovei, incepand
de la Dabija-Voda (1662) pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat (1743). Acest
letopiset este de o importanta remarcabila, atat din punct de vedere istoric, cat si cultural,
deoarece, fiind singura cronica din acea vreme, fara de aceasta nu am fi stiut istoria Moldovei din
perioada desemnata anterior. Scrierile lui Neculce ne duc cu gandul la cele ale lui Ion Creanga,
ambii traind in perioada aproapiate, desi nu au fost contemporani. G Calinescu afirma in ,,Istoria
literaturii romane de la origini pana in prezent” ca ,,In Neculce se infaptuieste cu un veac inainte
acel amestec de mica cultura de tîrgoveț și de înțelepciune țărăneasc[…] Cu Creanga, el are
impreuna ingenuitatea sireata, acel tic de a se socoti neghiob, crezandu-se totusi destept.” De
asemenea, se mai remarca prezenta umorului popular si al tonului moralizator. Drept exemplu
putem lua afirmatiile cronicarului despre pedeapsa polonezilor de la Dumbrava-Rosie: ,,ei sa
ruga sa nu-i impunga, ce sa-i bata cu biciustile, iar cand ii bate cu biciuscile, ei sa ruga sa-i
impunga.” La acestea se adauga si stilul sau filosofic, marcat de proverbele din izvor popular si
cele din Biblie: ,,Paza buna trece primejdia re, mielul bland suge la doo maice, capul plecat nu-l
prinde sabia” sau ,,Calul raios gaseste copacul scortos”

Acesta debuteaza opera sa prin relatarea a 42 de legende populare, intitulate ,,O sama de
cuvinte”, ce au scopul de a introduce cititorul in opera. Este interesant modul in care Ion Neculce
I se adreseaza cititorului: spre deosebire de predecesorii sai, cronicarul alege o abordare
indiferenta de opinia cititorului, exemplificata in citatul ,,deci cine va ceti si le va crede, bine va
fi, iara cine nu le va crede, iara va fi bine”. Cele 42 de scriei sunt auzite din vorba in vorba ,
urmand sa reprezinte baza unor scrieri moderne precum “Daniil Sihastru” de Dimitrie
Bolintineanu , “Altarul manastirii Putna “ de Vasile Alecsandri.

Ion Neculce ajuta la formea constintei istorice din trei puncte de vedere: social, cultural si
religios. Cele 25 de capitole ne aduc in prim plan atat evenimentele relevante precum razboaiele
si schimbarile cat si cat si cele mai putin interesante precum viata de zi cu zi a omului simplu.

Opera lui Neculce este de mare importanta in formarea constiintei istorice. Cand vorbim
despre aceasta, ne referim la trei aspecte, respectiv cel social, cultural si religios.

Putem observa aspecte sociale inca din primul capitol al operei, in care ni se prezinta
incoronarea Dabijii-Voda, “Vinit-au Dabije-vodă în scaonul domnescu în Iași, tuturor cu bucurie
de bună părere pentru domnu bun de boieriu de țară. Și era tuturor cu bine. Și nu era nici un
boieriu în prepus sau în minciuni la acest domnu, nici țara nu era împresurată cu dările pre acea
vreme.” ,modul in care acesta se comporta cu oamenii de rand : “ Acest domnu avè obicei, cînd
șidè la masă și vidè niscaiva oameni săraci dvorind prin ogradă, învăța de lua cîte doao, trii blide
de bucate din masa lui și pîine și vin și le trimitè acelor oameni in ograda ,de mîanca acei
oameni.” De aici reiese caracterul milostiv al domnitorului, fata de poporul sau, domnul aratand
dragostea sa fata de poporul sau.

Ulterior, ne este prezentata lupta pe care Dabija Voda a purtat-o alaturi de” Grigorie ,
feciorul Ghicăi-voda , domnul Țărîi Muntenesti “ la Rusova impotriva Imperiului Otoman, care
incerca sa ne vasalizeze. Aici este scos in evidenta un aspect important din cultura romana,
respectiv patriostismul, domnitorii celor doua tari refuzand sa se supuna turcilor si acceptand mai
repede moartea. Aceasta trasatura de caracter se poate este denotata si incoronarea Dabijii-voda,
citat in paragraful anterior, domnitorul, dupa cum am mentionat, dand inopui poporului sau pe
care il iubea atat de mult. Alt citat semnificativ ce scoate in evidenta un obicei din cultura de la
vremea aceea este reprezentat de secventa incoronarii mitropolitului Grigorie in Iasi, in
biserica ,,Sfintii Nicolaie”, acesta intorcandu-se de la Tarigrad (Constantinopol, in prezent
Instanbul, Turcia), fiind insotit de boieri, inca de la Galati pana in Iasi: ,,Deci pornindu-sa
Grigorie-voda de la Tarigrad, iesitu-I-au taota boierimea inainte la Galati.[…]Si de la Galati au
purcesu cu toata boierimea pan-aproape de Iasi. Asijderea si din Iasi iesitu-I-au inainte
caimacanii cu slujitorimea si cu oraseni si I-au bagat cu mare cinste in Sfetii Nicolaie,
timpinandu-l si arhierei cu tot clirosul bisericii.” Prin grandoarea acestei ceremonii, se poate
observa loialitatea si respectul pe care il aveau subordonatii sai fata de domn, aratand ca
conducatorul avea responsabilitate masiva atat fata de popor cat si fata de Dumnezeu.

Pe parcursul intregii opere, se fac referinte la religie, dupa cum s-a putut oberva in toate
citatele mentionate pana acum. Credinta si spiritualitatea aveau un rol deosebit de important in
viata fiecarui om, religia fiind prezenta in absolut fiecare aspect din viata de zi cu zi, de la
aspecte generale, cum ar fi o traiul cotidian, pana la evenimente importante, spre exemplu,
incoronarile, razboaiele, etc. Un alt aspect religios din viata moldoveanului de rand, reiese din
citatul: “Cîndu-i mila lui Dumnedzău, slujește și mintea omului, și banii folosăcu, iar câdu-i
mânie de la Dumnedzău, nice mintea nu slujește, nice prietinii, nice banii, precum mai înainte la
rândul lor să va arăta”, ce evidentiaza din nou strictetea cu care moldoveanul trateaza cuvantul
lui Dumnezeu.

Astfel, putem afirma ca scrierile cronicarului Ion Neculce au o valoare nemarginita, din
punct de vedere atat istoric, cat si social, cultural si religios, acesta fiind un mare cronicar din
acea vreme, fara de care nu am fi putut privi astazi prin aceasta “masina a timpului”, din care se
pot afla atat de multe aspecte din viata cotidiana a unui moldovean de rand, cat si evenimente
istorice mai interesante, care si-au pus amprenta pe popor si care au modelat civilizatia moderna,
dar mai ales constiinta istorica.