Necesitatea si oportunitatea activitatilor de conservare pasiva in cadrul pe apartinatoare C.N.M.P.N. “REMIN” S.A. Baia Mare Compania National a Metalelor Pretioase gi Neferoase “REMIN” S.A. Baia Mare s-a infiinfat prin Hotirdrea Guvernului nr.832/1997, fiind organizata in conformitate cu Legea societiilor comerciale nr. 31/1990 republicaté, CNMPN REMIN SA Baia Mare este 0 societate cu capital integral de stat, lund fiinfa prin reorganizarea Regiei Autonome a Plumbului si Zincului Baia Mare, Compania Nafionala a Metalelor Prefioase si Neferoase “REMIN” S.A, Baia Mare a avut de la infiintare ca principal obiect de activitate efectuarea de activitafi miniere (prospectiune, explorare, dezvoltare si exploatare) in perimetrele miniere apartindtoare. Incepand cu data de 02 februarie 2009 in baza sentinfei civile nr. 246 a Tribunalului Maramures, Scotia Comerciala de Contencios Administrativ si Fiscal a fost deschist procedura generala de insolventai in prezent Compania Nationala a Metalelor Prefioase si Neferoase “REMIN’ S.A. Baia Mare desfasoara Iuerari de conservare-inchidere tn perimetrele miniere aparfinatoare, pentru care a fost aprobata sislarea sctivitafii de producfie si trecerea in conservare, in baza hotérarilor de guvern: HG 898/2002, HG 1846/2004, HG 1008/2006, HG 644/2007 gi in baza licentelor de concesionare a perimetrelor, acordate de Agentia National pentru Resurse Minerale si aprobate prin hotirari ale guvernului. in toate cele 69 de mine care au aparfinut C.N.M.P.N. “REMIN” S.A, Baia Mare, situate pe teritoriul a tei judete: Maramures, Satu Mare si Bistrija Nastud, a fost sistatt activitatea de produetie gi s-a trecut Ja eiapa de conservare $i inchidere a lucritilor de legatura cu suprafafa iar in unele perimetre s-au inceput lucrarile de ccologizare. Actualmente, din punct de vedere administrativ Compania “REMIN? are in subordine 10 puncte de lueru (Turf-judeful Satu-Mare, Rodna- judetul Bistrita Nastiud, Baia Sprie, Cavnic, Sésar, Baiut, Razoare, Borsa, Suior, Flotafia Centrala-judeful Maramures). Punctele de lucru au rezultat in urma reorganizarii vechilor exploatari miniere care cuprindeau perimetrele miniere in care au fost exploatate intele de substanfe minerale Activitatea C.N.M.P.N, “REMIN? S.A se desfisoara sub coordonarea Direofiei Generale Resurse Minerale si Dezvoltarea Durabila a Zonelor Industriale din cadrul Ministerul Economiei, Comerfuhui gi Relatiilor cu Mediul de Afaceri si consta in activitati de conservare, inchidere, monitorizare, care au la baz& Planuri de Incetare a Activitafii (P.1.A.), documentafii care sunt proprietatea C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare. Toate avizele necesare desfagurarii in conditii de legalitate a activitaii sunt emise de catre autoritatile competente pentru operatorul minier C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare. De asemenea Compania REMIN este proprietarul tabular al terenurilor aferente tuturor perimetrelor miniere in care s-a desfasurat activitatea de extractie si prelucrare a minereurilor. Principalele activitafi cuprinse in Planurile de Incetare a Activititii in vederea conservarii perimetrelor miniere apartindnd C.N.M.P.N. “REMIN” S.A. constau din: * intretinerea unor lucr iere orizontale gi verticale, evac mina, © Monitorizarea nivelului apei acumulate tn lucrari miniere, in cazul minelor unde a fost sistaté pomparea gi s-a trecut la inundarea controlata a acestora. © Paza perimetretor - necesitatea instituirii activitiqii de pazd deriva din faptul c& se impune restrictionarea accesului neautorizat in perimetrul minier pentru prevenirea eventualelor accidente tehnice sau umane, protejarea accesului in lucrarile miniere de legaturd cu suprafata precum si asigurarea integrtafii activelor din perimetrul minier si urmerinea comportamentului in timp a iazurilor de decaniare si a haldelor de st ‘ea si neutralizarea apelor defunctionare a activitatii de paza, este obligatorie asigurarea iluminatului pe timpul noptii precum si incalzirea spatiilor pe timp de iarn’ + Supraveghere si control - instituirea postului de supraveghere si control este necesara pentru urmarirea in timp a st&rii constructiilor gi lucrarilor miniere, asigurand interventia in caz de necesitate si anuntarea institutiilor abilitate (Garda de Mediu, Inspectoratul Teritorial de Munca, Politia Locala, Primarii, Sistemul de Gospodarire a Apelor. De asemenea se asiguré colaborarea cu comunitatile si administratiile locale. In conformitate cu organigrama CNMPN REMIN SA Baia Mare cele 10 puncte de lucru sunt conduse si coordonate de un sef punct de lueru cu atributii de verificare si coordonare a activititilor de conservare-inchidere (inspectarca lucrarilor miniere, securitate si sinatate in muncé, eliberare de adeverinje, arhivare. in sediul unitatii exista o arhiva de documente (hai documentafii etc.), proprietatea C.N.M.P.N REMIN S.A. Baia Mare, care sunt necesare in continuare activitiii de conservare gi inchidere gi care trebuie gestionate pe viitor. Extragerea substanfelor mineraie utile creeaza un dezechilibru in mediul natural, att in locul din care s-au extras eat gi tn locul unde s-au depozitat reziduurile. in ultimele decenii extractia materiilor prime minerale fa nivel mondial a atins cantitafi impresionante, Cantitatea de materii prime minerale extrase. preluerate si folosite anual ajunge Ia 28 miliarde tone, iar industria minierd trebule s& extrag’ aproximativ 60 miliarde tone de mas miniera, din care aproape 55 % reprezintii masa reziduall sau deseuri. Depozitarea acestei impresionante cantititi de deseuri a reprezentat o provocare pentru industria extractivé. Aceste degeuri sunt sursele unei poluiti continue cu ape acide (drenaj acid) care antreneaza metalele grele, iar acolo unde nu s-a fixat vegetafia, sunt 0 sursi de praf. In mulie cazuri depozitele de deseuri miniere nu au fost construite intr-un mod corespunzator, iar solutia este de a le reexploata gi a le depozita dupa normele in vigoare, care asiguré o mal buna protectie fai de mediu. Aceasta implica alocarea de resurse financiare importante acolo unde valorificarea metalelor extrase. nu acoperé cheltuielite Industria minier& a execitat asupra mediului inconjurator, in special asupra elementelor sale de baza: apa, sol, aer, influente deosebite care se manifest in toate fazele tehnologice ale proceselor de extractie si preparare, Indiferent de metoda aplicata, pentru valorificarea unui zacamant sunt necesare numeroase si diferite operatii fizice si chimice in urma carora rezulta pe de o parte substanta utila, iar pe de alta parte materia sterila la momentul extragerii, De cele mai multe ori substanta utila din minereuri reprezinta un procent redus din masa totala. camintele de minereuri neferoase substanta utila reprezenta 5 ~ 6%. Extragerea unor zacaminte din ce in ce mai sarace a redus si mai mult procentul util din minereul brut. Asadar, odata cu cresterea cantitatii de minerale extrase si prelucrate crese si cantitatile de rezidii rezultate in urma prelucrarii, la care se adauga si cantitatile de roci sterile rezultate din lucrarile miniere subterane, dar in special din descoperta zacamintelor exploatate in cariera Depozitarea acestor sterile ocupa suprafete mari din terenurile silvice si agricole, degradand vegetatia zonei si conducand la deteriorarea panzei freatice din subsolul perimetrului. In prezent se poate afirma ca nu exista industrie sau activitate industriala care sa nu genereze poluare, Cat de mare este aceasta poluare depinde de o serie de factori, dar in primul rand de calitata tehnologiei care se aplica in respectivul domeniu industrial. C.N.M.P.N “REMIN” 8.4. BAIA MARE a produss, pe langa cantitati importante de metale si 0 serie de efecte negative, ca de altfel intreaga activitate miniera, ce poate fi denumita generic « poluare ». Pentru 1, Poluarea apelor de apa Industria miniera, cu ramurile sale de exploatare si preparare, este o mare cong rile industriala, contribuind intr-o foarte mare masura la poluarea receptoritor naturali naturale de apa din regiunile miniere au ape ale caror compozitie se modifica pe 3cantitatea si calitatea apelor subterane receptionate, a apelor meteorice si a apelor reziduale deversate in ele. Principalele surse de poluare a apelor raurilor din zonele miniere sunt apele rezultate din procesul de extractie (sau tributare deseurilor rezultate din extractie) si din cel de prelucrare a minereurilor in uzinele de preparare (iazuri de decantare-depozite de sterile de flotatie). Ca urmare a activitatilor de extractie si de preparare miniera rezulta volume considerabile de apa impurificata cu diferiti impurificatori (reactivi, ioni metalic’, suspensii, etc.) care au o actiune deosebit de toxica asupra mediului natural, In consecinta, zonele naturale invecinate sufera degradari evolutive importante, Extractia minereurilor, in exploatari organizate in subteran sau la suprafata, este asociata cu modificari locale importante ale configuratiei scoartei terestre, care afecteaza regimul hidrologic regional si implicit bazinal, atat sub aspect cantitativ (prin amplificarea debitelor de apa de suprafata infiltrate in zonele inferioare) eat mai ales calitativ (prin cantitati importante de substante minerale dizolvate pe care le antreneaza in receptori) in industria miniera, alaturi de extractie, o alta ramura de baza este prepararea minereurilor, proces de concentrare (innobilare) prin procedee umede mari consumatoare de apa. Prin concentrare se urmareste, in primul rand, obtinerea unui grad maxim de valorificare a substantelor utile. in afara flotatiei ca metoda de concentrare, in cazul minereurilor auro-argentifere se mai utilizeaza si cianurarea concentratelor flotate, pentru dizolvarea si precipitarea aurului, fin diseminat in masa sterila. Cresterea considerabila a cantitatilor minereurilor supuse operatiunilor de imbogatire a facut ca aceasta ramura de baza a industriei miniere sa consume cantitati de apa considerabile, preluate din rauri si lacuri da acumulare, dupa care a fost evacuata sub forma de tulbureala, cu continuturi mari de suspensii solide si impurificatori deosebit de nocivi pentru mediul inconjuraior. Ca urmare, volumele mari de apa uzata impurificata cu ioni metalic fenoli, xantati, reactivi spumanti, uleiuri, ete., au o actiune deosebit de toxica asupra mediului natural si deci receptorii naturali si zonele invecinate sufera degradari evolutive importante. © parte din apele uzate care se evacueaza in emisar, dupa epurare mecanica si chimica, se incadreaza in prevederiloe normativelor interne, alta insa se evacueaza fara respectarea normelor pentru unul sau mai multi perametii Pentru apele uzate de la uzinele de preparare a minereurilor s-au aplicat procedee de epurare fizico-chimice si mecanice. O atentie deosebita s-a acordatat concentratiilor admise pentru ionul cian (CN-) uzate si care este de altfel cel mai toxic component, el fiind principalul responsabil de dispar faunei piscicole din apele raurilor. Cu multi ani in urma, in mineritul din regiunea Baia Mare au existat preocupari foarte sustinute pentru epurarea apelor evacuate din mine si a celor rezultate din uzinele de preparare, astfel incat apele trimise catre emisarii din zona sa corespunda cat mai bine cerintelor de calitate impuse de normativele in vigoare. Cercetarile si realizarile s-au dezvoltat pe trei directii prezentate succint, in cele ce urmeaza, Procedeul de epurare chimica a apelor de mina, consta in neutralizarea reciproca acestora si decantarea lor in iaz. Procedeu! s-a aplicat cu rezultate bune la E.M.Baiaut, E.M.Cavnic si E.M.Baia Sprie rezent in apele ia florei si Procedeu! de epurare chimica a apelor de mina in trei trepte. Statia de epurare chi apelor de mina din cadrul E.M-Herja, a fost conceputa si realizata pentru epurarea apelor in trei trepte, putandu-se obtine precipitarea separata a ionilor de Fe, Zn si Mn, lazurile de decantare reprezinta complexul de lucrari aferente instalatiilor de preparare a maselor miniere avand ca scop epurarea mecaniea a apelor reziduale si depozitarea pe timp nelimitat, a sterilului rerultat prin prepararea minereurier. In privinta exploatarii iazurilor sunt de mare importanta atat elementele constructiy, protect @ mediutui, iar analiza comportarii lor trebuie privita si sub aspectul conservamasuri pentru asigurarea colectarii si evacuarii apelor provenite din precipitatii, a izvoarelor sau a altor surse din bazinul hidrografic aferent iazului si asigurarea unuei inaltimi constante in zona de decantate si evacuari continue a acestor ape. Exploatarea iazurilor de decantare include Iucrari de intretinere la toate obiectivele componente, ucrari de urmasire si control a eficientei epurarii si a stabilitatii, demontarii, montarii, reamplasarii unor objective, montari de prefabricate sau piese, dar si lucrari de constructii si anume inaltarea digului de contur (barajului) al iazului precum si lucrari de remediare a unor defectiuni lazurile de decantare prezinta doua probleme principale asupra carora se coneentreaze intregul cfort de cercetare si proiectare. Prima problema esie aceea a stabilitatii care implica alegerea amplasamentului, tipului constructiv, dimensiunilor, taluzului, modului de amplasare, ete. 0 a doua problema, devenita stringenta odata cu cresterea numarului si dimensiunilor iazuritor, este coa a poluarii mediului inconjurator, care se exercita prin contaminarea chimica a apelor superficiale si subterane si implicit a solutui, prin apa exfiltrata si evacuata din iaz. Acest tip de poluare avand 0 nocivitate ridicata, eforiul de investigare se concentreaza asupra precizarii procesului si mecanismmului poluarii in primul rind, si in al doilea rind asupra modalitatilor de contracarare Prezenta unui iaz de decantare intr-o zona determina modificari hidrogeologice, hi uuneori atmosferice. Ridicarea nivelului apei intr-un perimetru (zona iazului) modifiea presiune. directia, sensul de curgere si chimismul apei subierane si uneori al apelor suprficiale. Amploarea modificarilor este dependenta direct de inaltimea iazului, marimea exfiltratiilor, debitul de tulbureala, natura minereului, a reactivilor, etc. Si conditiile naturale (hidrologice si climatice). Din cele de mai sus rezulta complexitatea deosebita a fenomenului si dificultatite de respectare a normelor de mediu la aceste lucrari. Astfel prioritatea principals a fost ecologizarea iazurilor de decantare. 2, Poluarea soluh Procesul de poluare a solului cu metale grele este rezultatul direct al dezvoltarii capacitatilor de extractie si prelucrare a minereurilor neferoase, ponderea flind detinuta de plumb, zinc, mangan, cadmiu, compusi ai sulfului, etc. Sursele de poluare sunt apele de mina si haldele de steril, Vanturile contribuie la raspandirea poluantilor, vehiculandu-i pe o raza mare. Formatiunile muntoase ce marginesc zona reprezinta un obstacol in raspandirea poluantilor vehiculati in aer, astfel ca o mare parte a lor se depun pe distante relativ mici de sursele de poluare. Apa din precipitatii duce la fixarea si acumularea metalelor grele in sol, cu efecte asupra florei, faunei si populatiel din zona, Cursurile raurilor preiau 0 buna parte a apelor de mina, a apelor din precipitatii ce spala haldele de steril de mina si a haldelor reaultate in urma depozitarii sterilelor de flotatie, incarcandu-se cu metale grele ce sunt depuse in luncile inundabile in perioadele de viituri. Excesul de metale grele peste linita admisa, din zonele afectate contribuie la distrugerea structurii solului, creaza un medi toxic pentru plante si microorganisme, ingreuneaza descompunerea s mineralizarea materiei organice, distruge sistemul enzimatic, degradand solul si reducandu-i fertilitatea Datele existente pana in prezent in domeniul cercetaritor de refacere a terenurilor blocate de depozitele de steril sunt relativ putine si rezultatele de multe ori contradictorii. Cereetarile efectuate in vederea redarii in circuitul agro-silvic a haldelor de steril provenite in urma activitatilor miniere s-au indreptat catre rezolvarea pe cai fizice, chimice, biologice a stabilizarii materialului din halda. Directiile principale au constat in incorporarile de substante organice in materialul sterit (gunoi de grajd, dejectii de la fermele agricole, namoluri menajere, rumegus de rasinoase, etc.) urmate de inierbari cu graminee sau plantari de arbusti. In vederea atenuarii efectelor negativ generate de exis, de steril asupra mediului s-au efectuat lucrari in vederea protectici de suprafata a iazury inceput peniru gasirea unei tehnologii prin care sa se colmateze suprafata iazuril 5chimice, ulterior marindu-se aria de investigatie , cautandu-se si instalarea in steril a unei vegetatii de preferinta din zona locale si din flora spontana, In mod natural instalarea vegetatici nu se realizeaza, fiind impiedicata de o serie de factori fizici, chimici, fitotoxici si cei legati de nutritie si substrat bioenzimatic, motiv pentru care cecteetarile s-au indreptat spre atenuarea acestor conditii nefavorabile pentru viata plantelor. Poluarea mediului inconjurator constituie o problema de mare interes, atat pe plan mondial cat si national. Din punct de vedere al poluarii, metalele grele intra in categoria substantelor periculoase si apar, in principal, in apele uzate din industria extractiva si metalurgica, cat si din diverse alte activitati industriate. 3.Poluarea aerului atmosferie Sursele principale de poluare cu praf industrial si gaze a aerului din mediul inconjurator unitatilor miniere de exploatare si preparare a minereurilor metalifere au fost : emisii de pulberi si gaze in armosfera la statiile de ventilatoare ale minelor; pulberi in suspensii provenite de la operatiile de impuscare, de la operatiile de inearcare-descarcare a sterilului si utilului, de la presfaramerea minereului si in special de la transportul tehnologie auto; pulberi in suspensie provenite de la prepararea uscata a minereurilor; poluarea cu pulberi si gaze de ardere de la microcentralele termice pe combustibil solid sau lichid care functioneaza la unitatile miniere si de preparare; poluarea cu gaze rezultate din procesele tehnologice, etc. In cazul uzinelor de preparare pulberii de raspandese pe 0 mare zona in jurul acestora, afectand in acest fel zonele locuite si deci sanatatea locuitorilor. Observatiile si masuratorile efectuate pe haldele si iazurile de decantare care deservese minele, carierele si uzinele de preparare, aflate in subordinea Companiei REMIN, au dus la concluzia ca acestea contribuie la poluarea atmosferei prin praful care se formeaza si se raspandeste datorita transportuluui cu benzi si atransportului auto, ca si datorita utilajelor folosite fa nivelarea si amenajarea haldelor si iazurilor prin gazele de esapare si praful rezultat in timpul procesului tehnologic. De asemenea, datorita fenomenelor eoliene, curentii de aer antreneaza sterilul de pe taluzele si platformele iazurilar de decantare, ca si de pe suprafetele haldelor de steril, impurificand atmosfera si transportandu-le la distanta pe terenurile si in localitatile vecine Obicctivele predate de catre C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare fa M.E.C.T. - D.G.R.M.D.D.Z.1 pentru a asigura finantarea tucrarilor de inchidere si ecologizare, sunt cuprinse in anexa nr. 6 din protocoalele de predare-preluare a perimetrelor miniere. Pentru activele din patrimoniul C.N.M.P.N, REMIN S.A. Baia Mare, care nu fae parte din dependintele tchnologice care se predau in conformitate cu Legea Minelor nr. 85/2003, actionarul are obligatia de a finanta conservarea lor pana la inceperea executiei lucrarilor de inchidere. Administratorul acestor obiective, respectiv: iazuri de decantare, halde de steril minier, ape de mina/instalatii de epurare, depozite de deseuri miniere/concentrate, etc., este Compania noastra, care trebuie sa respecte legislatia di domeniul protectiei mediului si din domeniul protectiei calitatii apelor, pana la executia lucrarilor de inchidere finala a acestora. Pana la intrunirea conditiilor de incepere a lucrarilor de inchidere si ecologizare, este necesara realizarea lucrarilor de conservare, inchiderea lucrarilor subterane si derularea activitatilor necesare mentinerii in siguranta a obiectivelor miniere potential generatoare de accidente, Desfasurarea acestor activitati este imperios necesara intrucat, dupa sistarea activitatii, obiectivele miniere devin surse potentiale de pericol pentru comunitatite locale si factorii de mediu, Toate aceste activitati necesita personal calificat si specializat iar coordonarea acestora este asigurata de personalul din cadrul Companiei REMIN. In conformitate cu legislatia in vigoare (Legea 319/206, Ord. MEC 175/2005, Legea 82/1991, OUG 34/2006) compania este obligata sa inflinteze compartimente specializate in domeniul seu sanatatii in munca, a protectiei mediului, financiar contabil, achizitii publice. Nece: hartitor cu lucrarile de inchidere, verificarea stabilitatii haldelor de steril, a lazurilor d 6personal calificat in domeniul topografic, iar administrarea rezervele geologice necesita personal calificat in domeniul geologic. Avand in vedere urmatoarele aspecte preponderent ichnice: -atmosfera din lucrarile miniere subterane este determinata de anumiti parametrii specifici a caror evolutie necesita monitorizarea continua cu instalatii si personal specializat; -stabilitatea lucratilor de exploatare subterane esie asigurata de constructii minlere speciale realizate in timp si care sunt supuse in permanenta presiunii miniere si degradarii, sub actiunea factorilor de microclimat (umiditate, temperatura, dizolvari si oxidari lente, etc), iar lipsa unor activitati corespunzatoare de intretinere si verificare periodica genereaza surpari si prabusiri ale suprafetelor ce pot genera baraje (“dopuri”) naturale opturand curgerea libera a apei si evacuarea acesteia din subteran pe traseele stabilite, acolo unde este cazul; -spatiile subterane sunt situate la adancimi considerabile unde se dezvolta acvifere puternice care necesita lucrari hidrotehnice speciale, instalatii de pompare, evacuare controlata si tratare a apelor de infiltratie pentru protectia zacamantului si evitarea contaminarii cu poluanti a apelor de suprafata, -deplasarea personalului in subteran se realizeaza prin luerari miniere de legatura cu suprafata, dotate cu echipamente specifice si deservite de personal specializat si atestat; -in urma acivitatilor de exploatare si procesare a minereurilor ntcle miniere si nu mumai, au fost amenajate importante depozite miniere care cantoneaza cantitati insmnate de steril pentru care trebuie efectuate activitati specifice de monitorizare, executia de lucrari specifice de intretinere si interventii in caz de calamitate pentru asigurarea conditiilor minime de stabilitate, pana la trecerea la executia efectiva a lucrarilor de punere in siguranta; pierderea stabilitatii acestor depozite poate genera accidente tehnice si umane grave cu impact social major si afectarea regionala si transfrontariela a factorilor de mediu; -pentru dezvoltarea activitatii miniere s-au creat la suprafata o serie de constructii industriale si civile, care au servit la transportul si procesarea minereurilor, grupate in incinte tehnologice de m: dimensiuni, pentru care webuie asigurata paza patrimoniului in vederea distrugerilor, producerii de incendii sau accidente umane. In acest context, conservarea obiectivelor miniere si inchiderea Iucrarilor miniere subterane presupune un proces complex continu de activitatii care, neevaluate corect pot duce la accidente umane si catastrofe ecologice cu efecte grave cum ar fi: patrunderea in subteran a persoanelor neautorizate si accidentarea mortala urmare a surparii constructiilor miniere, posibile emanatii de gaze toxice, contaminarea acviferelor, pierderea stabilitatii iazurilor de decantare si a haldelor de steril cu consecinte grave asupra factorlor de mediu si # comunitatilor locale, poluarea grava a mediului inconjurator cu impact transfrontalier Pentru asigurarea activitatilor de conservare a obiectivelor miniere cu activitate sistata si inchiderea Iuerarilor miniere subterane este necesar personal de conducere si executie specializat, profesiile miniere avand un proces de formare, autorizare si expertiza distinct. Totodata conform art. 39 alin. (1), lit. P din Legea Minelor nr. 85/2003 “ Titularul licentei/permisului are obligatia la incetarea concesiunii, sa execute lucrarile de conservare si/sau inchidere a minei/carierei, conform planului de incetare a activitatii, inclusive monitorizarea factorilor de mediv postinchidere”. Planurile de Incetare a Activitatii care stau la baza aprobarii la inchidere si fundamentarii valorilor alocate de la bugetul de stat pentru activitatile de conservare si inchidere efectiva sunt elaborate la comanda operatorilor minierei in cazul in speta de catre C.N.M.P.N. “REMIN? S.A. Baia Mare si se aila in proprietatea aceteia si detin: -dotarea tchnica, investitiile auxiliare existente (sisteme de pompare si acrai, si cu apa, retele de alimentare cu energie electrica si aer comprimat), instalatii de extractie si transport tchnologic: personal autorizat si calificat pentru activitati in subteran, personalul avand cunostinte tehnice formale si informale referitoare la: monitorizarea si punerea in siguranta a iazurilor de deeaytgre, reteaua de lucrari, reteaua de aeraj, instalatii de aeraj, regimul gazetor de mina, C.N.M.P.N. Mare detine documentatiile specifice (harti ale traseelor subterane, scheme instalatij ist isteme de alimentarescheme de aeraj si documentatiile tehnice de conservare si inchidere subterana), intreg patrimoniul tehnic de la obiectivele miniere supuse procesului de inchidere prin care se asigura funetiile vitale ale minei, si este singura in masura/abilitata, pe baza regulamentelor si procedurilor specifice miniere, sa ia deciziile necesare pentru derularea in siguranta a activitatilor specifice de conservare si a lucrarilor de inchidere bierana. ‘Avand in vedere cele prezentate precizam ca C.N.M.P-N. “REMIN” din totalul de 250 de lucrari miniere subterane si de legatura cu suprafata (orizontale si verticale), a inchis deja 119 lucrari fara a fi semnalete probleme deosebite. Mentionam ca pe linga inchiderea lucrarilor de subteran si legatura cu suprafata, REMIN a mai executat si lucrari de ecologizare a haldelor de steril si demolari de construct Prezentam, in cele ce urmeaza, aceste obiective din cadrul punctelor de lucru, care au impact major asupra mediului si care sunt monitorizate, in mod deosebit, de autoritatile de ape si mediu, chiar daca acestea nu pot fi delimitate strict pe perimetrete licentiate (ex: apa de mina din perimetrul Suior este solutionata tehnic impreuna cu apele de mina Baia Sprie in tunelul Baia Sprie Suior Cavnic: apa de mina Herja pentru a fi dirijata in perimetrul Herja a fost executat un dig de retentie pe tunelul Herja Flotatia Centeala). Principalele obiective din cadrul Companiei care genereaza impact de mediu, sunt urmatoarele: a. lazuri de decantare Nr. | Punct de Tazuri ] Tip iaz | Suprafata fa | Cantitate ctr Lueru coronament | depozitata ha) (mil. tone) i | Sasar Sasar- vechi Ses 13,0 85 Baia Sprie | Tautii de Sus-in proces de Ses “24,5 13,7 at ecologizare SH eee 3. | Baiut Bloaja-vechi /avarit Coasta 3 0,15 Leorda (Bloaja ecologizat) Coasta 127 | 1,027 a. | Cavnie Malaini, Plopis -ecotogizat, Coasta 0,75 U.P. Fiotatia | Bozanta ee 43,95 Centrala Et C.N.M.P.N “REMIN” S.A. BAIA MARE nu mai are in exploatare, in prezent, iazuri de decantare, in consecinia conform legisiatiei din domeniul apelor acestea sunt incadrate in categoria “barajelor de deseuri industriale”, fiind supuse reglementarilor specifice. a). Obligatit ‘Avand in vedere prevederile legislatiei din domeniul protectiei mediului si calitatii apelor, pentru aceste objective este obligatorie asigurarea: ~ personalului = materialelor si mijloacelor de interventie specifice - fondurilor pentru executia Iucrarilor de mentinere in conditii de siguranta structurala, de supraveghere permanenta si intretinere = monitorizarii calitative si cantitative a apelor uzate evacuate asigurarea calitatii factorului aer - respectiv realizarea de Iuerari pentru eliminarea deflatiel suprafetelor supuse actiunii vantului Aceste activitati webuie asigurate in permanenta, pana la realizarea efectiva a lucrarilor de inchidere finala a obiectivelor, conform Planutilor de Incetare a Activitati, cuprinse in potarari de guvern KER SASb). Situatia actuala a iazurilor Depozitelor de sterile de flotatic din cadrul Companiei noastre, nu li se pot asigura/garanta conditiile de stabilitate generala si locala, deasemenea nici alte conditii reclamate de legislatie, decat prin lucrarile prevazute in PIA- avizate de autoritatile de ape si mediu, Aceste lucrari sunt necesare si incadrat in limitele reglementate de legislatia din domeniul mediului si apelor, ori in prezent, fara a fi exe aceste Iucrari, Compania noastra suporta taxe si penalitati considerabile din partea AN Apele Romane. ‘Compania noastra asigura, in prezent, doar monitorizarea iazurilor, efectuam un control periodic, dar lucrarile de intretinere si de respectare celorlalte obligatii ce ne revin, in calitate de administrator de lucrari hidrotehnice, nu pot fi asigurate in totalitate, in conditiile actuale de finantare. Chiar in aceste conditii, s-au desfasurat activitati pentru paza, monitorizarea, conservarea si intretinerea acestor obiective, asa incat nu am inregistrat evenimente deosebite pana in prezent. In urma yerificarilor efectuate in ultima perioada, prezentam sintetic, cateva aspecte privind starea actuala a acestor obiective. fe laz Bozanta - evacuarea apelor acumulate pe plaja se realizeaza prin intermediul sondelor 3 si4, la care sau facut reparatii si revizii in acest an, dar datorita starii avansate de uzura exista riscul aparitiei unor avarii in vitor; = santul de garda fost curatat si este functional in partea de Vest si Sud, pe celelalte laturi neexistand vegetatie pe taluze, santul se umple in permanenta cu steril, fiind necesara atat curatarea sistematica cat si consolidarea taluzului cu vegetatie, pamant, etc.; = digul de garda este erodat eolian in zona de Est, fiind necesare lucrari de amenajare sistematica; = drenajele existente au fost curatate si sunt functionale, aceasta activitate de intretinere webuie reluata sistemati = in perioada de vara deflatia constituie o problema; laz Sasar sonda inversa este functionala; = in perioada de vara deflatia constituie o problema; = santul de garda trebuie curatat, fiind necesare personal s i utilaje laz Malaini = iazul este consolidat si revegetat, dar apar santuri pe pamantul suport al vegetatiei, flind necesare Jucrari continue de corectare a acestora, laz Leorda - _ supravegherea se realizeaza periodic de personalul existent la Punctul de Lucru Baiut. 4 sz Bloaja —iaz avarie = sonda inversa in functiune este intr-o stare avansata de uzura, in cazul precipitatilor find antrenate cantitati de steril si pirita depozitate in iaz, find necesare lucrari de interventie la conducta de evacuare, inclusiv tratare cu var industrial. - Ravenele create pe coronamentul gi taluzul iazului necesita sistematic lucréri de remediere. Pentru evitarea acumulrii apei pluviale si/sau deversarea acesteia pe terenurile invecinate si drurul judetean, sunt necesare luerairi periodice de decolmatare a santurilor de garda. urmare a sistarii activitatii productive la uzinele de preparare, nu se mai introduc sterile si ape in bava c tchnologice de flotatie in iazuri, dar datorita materialelor depozitate, dupa cum se constata 9 50ca are loc un proces de redizolvare in iazuri, aceste depozite evoluand spre un mediu Presupune cemisar sa fie in continuare incarcate cu acid, fapt pentru care s-a ajuns la situatia in care apele evacuate metale grele, cu toate ca in iazuri intra doar ape de precipitati Precizam ca in continuare reprezentantii ABAST Cluj (Serviciul de Inspectie a Apelor, constituit special in acest sens) si SGA Maramures desfasoara actiuni lunare de control la toate obiectivele Companiei noastre, in baza Legii apelor nr.107/1996, completata si modificata prin Legea nr.310/2004 si Legea nr.1 12/2006, deasemenea Garda de Mediu. Concentratul de pirita depozitat pe iazul Bloaja vechi -Baiut, a condus la acidifierea unei mari suprafete de teren si a corodat sistemele de evacuare a apclor pluviale de pe platforma iazului (sondele inverse), producand 4 palnii de surpare in corpul iazului. In prezent se dezafecteaza depozitul dar pirita ramasa poate reprezenta inca o problema de mediu. Trebuie subliniat faptal ca toate aceste iazuri pot avea impact transfrontier in caz de aceidente hidrotehnice, Deasemenea mentionam ca a aparut acidifierea puternica a sterilului de flotatie, cantonat in iazurite de decantare datorita continutului ridicat de pirita (pana in anii 1994-1995, pirita era extrasa in flotatic ca si concentrat minier valorificabil, dupa aceasta data pirita era vehiculata impreuna cu steriful la iazurile de decantare), fapt ce a produs acidifierea materialului din corpul iazurilor si uscarea vegetatiei. »b, Evacuati de ape uzate in administrarea CNMPN REMIN SA exist un numar insemnat de lucrari miniere orizontale de legdturd cu suprafata din care sunt deversate in mod natural ape datoriti fenomenelor de infiltratii considerate ape de min& si care pe ling’ faptul c& au un carater acid, confin metale grele in suspensie peste limitele admise de normele legale. Datorita acestui aspect in urma constatarilor efectuate de organele abilitate (ABAST Cluj- SGA Maramures), in baza contractului cadru incheiat au fost intocmite lunar procese verbale prin care se percep penalitéti pentru depisirea paramettilor apelor evacuate in emisar, La statiile de epurare a apelor de mina Herja si Turt sunt necesare lucrari de modemizare a instalatiilor existente, uzate fizic si moral, fapt pentru care statiile de epurare nu pot respecta indicatorii de calitate impusi in prezent de noua legislatie din domeniu. Lucrarile necesare pentru aceste statii de epurare sunt cuprinse in documentatiile de inchidere si urmeaza a fi realizate in conformitate cu proiectele tehnice ce vor fi elaborate sub coordonares S CONVERSMIN S.A.- care are de fapt si responsabilitatea procedurii de inchidere a perimetrelor miniere, dar in prezent Compania noastra -in calitate de administrator raspunde de calitatea apelor evacuate Celefalte ape de mina, cuprinse sintetic in tabelul prezentat mai sus, sunt neutralizate local cu lapte de var, dupa care sunt evacuate in apele de suprafata Calitatea acestor ape nu se incadreaza in normativele in vigoare, masurile si lucrarile necesare sunt cuprinse in documentatiile de inchidere si urmeaza a fi realizate in conformitate cu proiectele tehnice ce vor fi elaborate sub coordonarea S. CONVERSMIN S.A. c. Halde de steril de mina Majoritatea haldelor manifesta instabilitate mecanica datorita unghiurilor de taluz mari, prin create de ravene, spalari ale bazei haldelor, precum si fenomene de mi aval a poluantilor (metale grele) datorita exfiltratiilor sau fenomenelor de lesiere Autoritatile de mediu reclama ca inca nu s-au stabilizat la baza prin lucrari specifice (ziduri de sprijin, gabioane), nu s-au redus unghiurile taluzelor, garduletele de coasta din nuiele au fost in intregime distruse, puietii nu s-au prins decat in proportie foarte mica, pe taluzul haldelor, sporadic s-a prins in special mesteacan, plop si arin de munte. Datorita exploatatilor forestiere pe versanti si pe cursul unor vai, au ramas multi busteni in cazul unor viituri putemice exista riscul infundarii a canalizarilor de sub haldele de gjal din crengi, 10halda din spatele fostelor magazii de materiale este infundata, in spatele haldei s-a format o balta cu o suprafata de cca 5 ari, existand riscul de alunecare a haldei catre grupul de locuinte reamenajate in fostele magazii ale Minei Nistrw dl, Carierele (Baia Sprie, Suior, Magura ~ Borsa, Razoare) manifesta pregnant fenomenul de eroziune a solului, acidifiere si migrare a elementelor noci ¢. Galeriile si golurile subterane sunt supuse fenomenelor de presiune minera, prabusire, acumulari necontrolate de ape de mina, acidifiere datorita spalarii mineralizatiilor de apele de infiltratie. Lucrarile miniere verticale prezinta un real pericol de cadere pentru persoanele aflate in apropierea acestora, un exemplu elocvent este putul Dealul Crucii care nu este inchis, semnalizat sau imprejmuit. In perioada de activitate din minerit, pentru micsorarea infiltratiilor de ape de la suprafata in subteran, talvegul mai multor vai a fost betonat pe portiunea unde, sub aceste vai erau lucrari miniere subterane, in prezent betonul este partial distrus si se infiltreaza masiv apa in subteran, (ex. paraurile Silvas. Tyuzosa, Valea Colbului, Valea Rosie). In apropierea gurii galeriei “Ventilator” apa paraului Jidovia se infiltreaza in subteran, practic, in aval de gura galeriei, apa paraului nu se mai observa la suprafata, f. Palnii de surpare a terenului de la suprafata minelor ( Purcaret, Firizan, Nucut — Ilba; Jidovia, 9 mai, Lapusna — Nistru; Borzas, Sofia, Aurum, Valea Rosie, Dealul Crucii — Sasar Baia Mare; Herja superior; Limpedea, Lacul Albastru- Baia Sprie; Cariera Suior; Breiner, Petru si Pavel — Baiut; Gura Bait ~ Borsa), locuri prin care se infiltreza apele pluviale, ape care se accidifica datorita dizolvarii metalelor din zacaminte si in cazul unor precipitatii abundente pot crea mari acumulari de ape in subteran si fenomene violente (borchisuri) Lucrarile miniere verticale (suitori, painii de surpare de pe lintile de abataje) prezinta un real pericol pentru persoane si animale salbatice (risc de cadere, prabusire etc), aceste lucrari mu sunt nici semnalizate si nici imprejmuite (exceptie o palnie de surpare de la Jidovia, versant drept si cateva lucrati vechi din Dealul Crucii). Prin palniile de surpare sau prabusirile terenului de la suprafata se infiltreaza apa de la suprafata sau apa provenita din topirea zapezilor, apa infiltrata spala mineralizatiile, dizolva ioni de metale grele, apa se acidifica, in plus creste debitul apelor de mina care se evacueaza apoi pe galeriile de baza Cele mai mari palnii de surpare sunt in perimetrul minier Borzas (Sasar), suprafata de teren afectata de surpari este de cca 7 ha, in zona exista mai multe palnii de surpare din care cea mai mare are un diametru de cca 150 m si o adancime de cca 40 m, iar terenul de Ja suprafata este in continua miscare. In perimetrul minier Valea Baii Nord Ilba, deasupra galeriilor Valea Baii Nord + 372 m exista un gol subteran imens de cca 200 m lungime, 40 m latime si peste 100 m inaltime, acest spatiu gol este situat in apropierea suprafetei si se poate prabusi oricand, doar un suitor este strapuns pana la suprafata In perimetrele miniere « 9 Mai » si « 11 lunie » Nistru, pe uncle portiuni, unde sunt fuerari mi in subteran, unele vai si torenti sunt secate (datorita infiltratiilor apelor de suprafata in subteran), iar pe anumite portiuni, talvegul vaii are o culoare maronie-rosietica, probabil precipitate complexe cu continuturi mari de mangan si fier). Apa de mina colectata in galeria Campurele cota +324m, (pe 0 lungime de aprox 4,5 km), provine din mai multe perimetre miniere : «9 Mai » - Jidovia, Maria Hilf, « 11 Iunie »- Coroana de Aur, Anton, Mihai Nepomuc, Galbena Lapusna, Mihai Dumbrava, unde s-au exploatat minereuri neferoase, prin metode de exploatare prin surpare, care au afectat terenul de la suprafata, prin formarea a zece mari palnii de surpare ( Jidovia si Maria Hilf), palniile au diametre de 70- 80 m si adancimi de 20 —40 m, in prima palnie de surpare s-a format chiar si un mic lac (suprafata de cca 10 ari); surparile de-a lungul filoanelor din perimetrul minier « Lapusna ~Galbena » sunt semnificative, letimi 10-20m, adancimi de 15-20m_ si lungimi pana la 500 m, fiecare : « filon Ill Lapusna-Ethel », «filon Ramura II Lapusna» si « filon Ramura lil Lapusna» (unde se va deschide cariera pentru exploatarea mineralizatiilor auro argentifere). Terenul de la suprafata minelor este afectat in toate perimetrele, dar surp in perimetrele miniere : Valea Rosie, Sofia, Dealul Crucii, Tyuzosa, Nucut, Purcaret si M, jere&. Infiltratii de ape de suprafata in subteran pe fisurile si crapaturile de deasupra unor hucrari miniere situate in apropiere de suprafata (ex. Jidovia — Nistru, Baita, Valea Rosie — Baia Mare, paraul Conei ~ Baiut). In documentatiile pentru obtinerea acordului de mediu nu au fost prevazute lucrari pentru diminuarea infiltratiilor de apa in subteran (betonarea talvegului vailor situate deasupra luerarilor miniere). santuri de garda pe versantul din amonte de painiile de surpare, sutori sau halde, redirjjarea apelor unor torenti, umplerea golurilor (acolo unde este posibil si costurile nu sunt exagerate, si nu afecteaza alti factori de mediu). In palniile de suspare unde s-a acumulat apa exista riscul ca la precipitatii abundente, presiunea apei acumulate sa invinga rezistenta materialului de la baza si sa se infiltreze masiv si bruse apa in subteran cu consecinte imprevizibile, mai ales in zone locuibile Exemple clocvente de evacuari de ape din subteran : viturile foarte puternice din luna martie 2001 de pe galeriile Campurele — Baita (debit de cca 2 me /sec) si Valea Colbului — Iba (statie inundata de parau) si recent, evacuarea masiva de apa de mina (de cca 20 de ori decat debitul normal) de pe galeria ‘Tyuzosa (5.03.2008), cauzele evacuarii unui asa mare debit de apa de mina, poate fi infiltratia masiva de ape de mina din paraul Tyuzosa, datorita ploilor abundente sau a formarii in subteran a unui dop de material , care a fost spulberat de presiunea mare a apei acumulate in spatele acestui baraj din subteran. Activitatea prezenta Principalele activitaji desfasurate de Compania REMIN sunt axate pe de o parte pe supravegherea si diminuarea efectelor factorilor poluatori rezultati in urma exploatarii zic&mintelor din subteran iar pe de alt4 parte pe supravegherea anexelor si dependintelor tehnice a ciror demolare poate pereclita securitatea lucréirilor, aga cum prevede art. 37 din Legea nr. 85/2003 — Legea minelor. Din aceste dowd categorii de activitati, de 0 importanté majora este atdt supravegherea gi intretinerea dependintelor tehnice la care face referire art, 37 din Legea minelor cat si tratarea gi neutralizarea apelor de mind care se deverseaz’ in emisar gi care pot avea efecte deosebit de grave atat la nivel national cét si transfrontalier avand in vedere amplasamentul exploatarilor miniere. Din categoria anexelor si dependinfelor tehnice amintite, de o important major atdt din punct de vedere tehnic, pentru securitatea zAcdmdntului i a suprafefei, cét si din punct de vedere social pentru securitatea locuitorior din zonele invecinate exploatarilor miniere, sunt lucrarile miniere de suprafata gi de subteran (iazuri, halde de steril, conuri de surpare, galerii, puturi i suitori). De asemenea tot din aceasté categorie, dar nu de o importana mai mica, fac parte gi constructiile industriale unde existé in continuare utilaje si instalati fn stare de funcfionare (statii de transformare, linii electrice, stafii de epurare gi tratare a apelor de mina, masini de extractie, stati de compresoare, stafii de aeraj). Jn susfinerea celor prezentate, menjion&m faptul ca in decursul timpului in nenumérate randuri, s-a reusit evitarea producerii unor evenimente grave att de facturd tehnicd (acumulari necontrolate de ape in subteran, formarea conurilor de surpare la suprafata) cét si de natura socialé (limitarea accesului persoanelor neautorizate atit in subteran cét si in cladirile unde exista instalaji in stare de funcfionare). De asemenea prin supravegherea permanent a haldelor de steril si a iazurilor de decantare rezultate in urma exploatitii miniere s-a evitat producerea unor accidente ecologice cu impact deosebit de grav asupra mediului. Multe din actiunile de evitare a evenimentelor nedorite de genul celor intimplate la Borzas, Ilba, Baiut si flotatia Sésar soldate cu victime umane, au fost desfégurate, ca urmare a sesizirilor noastre, in colaborare cu politia gi jandarmeria, Perimetrele miniere apartinditoare CNMPN REMIN SA Baia Mare sunt situate pe raza a trei judefe iar lucrarile minicre care necesita supraveghere, monitorizare si intrefinere sunt in zone montane cu 0 dispersie mare, acces dificil. In acest sens au fost prevazute cheltuieli pentru transport de personal si materiale, iar in perioada de iad pentru asigurarea accesului (dezaperirea c&ilor de acces) Toate aceste activititi sunt cuprinse in programul de conservare inchidere si ecologizare aFinantarea activitatii de conservare sub nivelul prevazut in documentatiile PIA, poate conduce Ja neindeplinitea parametrilor proiectati si a obligatiilor prevazute in procesele verbale de control ale institutiilor de speciafitate (Garda de Mediu, Apele Romane), ce pot conduce la sanctiuni contraventionale asa cum a fost cazul in anii precedenti in eventualitatea nealocirii de fonduri pentru activitatea de conservare Compania REMIN este in imposibilitatea de a executa lucrari de conservare (neutralizarea apelor de ming, monitorizare gi intrefinerea galeriilor, haldelor de steril si a iazurilor de decantare, paza gi mentinerea in siguranti a patrimoniului), Odata intrerupta activitatea de conservare cu toate componentele ei, intreg patrimoniul companiei rimane total descoperit in fafa celor care gi pan& acum au avut tentative de fraudare a acestuia, fapt pentru care conducerea companiei nu-si poate asuma réspunderea pentru consecintele produse. Gravitatea consecinjelor nealocarii de fonduri pentru continuarea lucririlor de conservare si ‘inchidere a perimetrelor miniere, este greu de cuantificat la acest moment, intrucat acesta ar fi un fapt fara precedent in industria miniera, aceasta activitate necesiténd continuitate pana la inchiderea definitive si ecologizarea fiecdrui perimetru minier asa cum prevede si legislajia in domeniu. Caracteristic ficcarui perimetru in parte lucrarile de conservare se prezinta in cele ce urmeaza in planul tehnologic de conservare 1B \e eaePLAN TEHNOLOGIC DE CONSERVARE MINA AURUM DATE GENERALE Date privind recunoasterea minei Aurum Denumirea perimetrului, codul perimetrului si unitatea de care apartine - Denumirea perimetrului: Aurum. ~ Codul perimetrutui minier Aurum: $0034, nr. licenta 988/199 ~ Unitatea de care apartine: C.N.M.P.N. ,REMIN” S.A. Baia Mare, cu sediul in Baia Mare, str.Nucului, nr.22. Localizarea administrativ teritoriala, accesul la mina Perimetrul minier Aurum este situat la iesirea dinspre nord-vest a orasului Baia Mare. Caile de acces la acest perimetru minier sunt: + Statia de cale ferata cea mai apropiata este in Baia Mare, la cca. 2,5 km sud de sediul administeativ. + Accesul rutier se face pe reteaua drumurilor locale, Geologia zacamantului Perimetrul minier Aurum se incadreaza din punct de vedere geologic in lantul eruptiv neogen Oas- Gutai-Tibles, versantul sudic al muntilor Ignis. Din punct de vedere metalogenetic, perimetral se incadreaza in provincia concentratiilor asociate vulcanismului neogen, subprovincia Carpatii Orientali, zona Baia Mare, districtul cu concentratii aurifere si de sulfuri polimetalice-aurifere Sasar-Dealu Crucii-Baiut, campul cu concentratii de sulfuri aurifere si polimetalice-aurifere Sasar-Dealu Crucii Perimetrul Aurum se dispune la sud de fractura Bogdan-Voda, in grabenul Satmarean, orientat est- vest, din domeniul Flisului Transearpatic, In subasmentul ariei eruptive a versantului sudic al muntifor Ignis se presupune existenta unui plutun dioritic, responsabil de procesele metalogenetice In cadrul perimetrului Sasar se cunosc mai multe zacaminte si structuri geologice mineralizate, cu caracter aurifer ( Sofia, Borzas, Dealu Crucii, Valea Rosie, Aurum, Wilhelm, Adam-Cremenea) sau caracter polimetalic ( Simion Trei Stejari), aflate in diferite stadii de exploatare, Mineralizatiile sunt in general filoniene, cu directii NNW-SSE, NNE-SSW sau N-S dar si sub forma de Stock aurifer (Borzas) sau impregnatii auroai Dimensiunea filoanelor variaza in limite largi, de la zeci de metri pina la cea. 2000 m, cu grosimi de la cativa centimetri la pana la 4m, iar dezvoltarea pe verticala este de la cateva sute de metti pana la 1000 m. Zonalitatea verticala este o caracteristica esentiala a zacamintelor din acest perimettu, auroargintifera la parica superioara, polimetalica cu continuturi de aur si argint in zona mediana si polimetalica in adincime Compozitia minetalogica este complexa: dintre mineralele metalice este prezent aurul ma rareori liber, de obicei inclus in pirita, blenda sau calcopirita, sau in minerale de ganga, cuart si carbonate; sulfurile sunt reprezentate prin pirita, pirotina, marcasita, blenda, galena, caleopirita, mispichel, stibina, realgar; sulfosarurile sunt reprezentate prin prostit, polibazit, pirargirit, stefanit.Situatia perimetrului- Hidrogeologia zacamantului Apele complexului acvifer sunt permanent alimentate cu apele freatice din depozitele de panta si depozitele aluvionare ale vailor care traverseaza zona, “ Apele de mina sunt ape pluviale de suprafata, care se infiltreaza prin crapaturi si plane de sistuozitate, avand debite inseminate. Variatiile debitelor de apa din subteran sunt semnificative in perioadele secetoase fata de perioadele cu precipitatii abundente. In urma activitatii de exploatare au aparut la suprafata conuri de surpare care pot favoriza patrunderea apei prin rambleu si goluri vechi, existand posibilitatea aparitie! fenomenelor de viitura din subteran sau din panza freatica, mai ales in perioada cresterii debitelor Apele de mina au un debit variabil de 100-300 me/h, au un caracter acid, si sunt inearcate cu joni de metale grele. Depasiri ale limitele admise de poluare la metale sunt: Cu, Fe, Zn, Mn, Pb, sulfati, suspensii, reziduu fix. Apele de mina si apele de infiltratie din toate perimetrul Aurum si perimettele adiacente acestuia sunt colectate si evacuate pe galeria de coasta Sasar (cota +220m) pana in incinta minei, unde sunt neutralizate si apoi pompate in emisar. In incinta minei este prevazut a se construi o statie de epurare dimensionata la un debit de 60 Vs, pH 2.78. Cantitatea de var necesara neutralizarii apelor de’mina este de 4 gi x 31.5 lls = 326,6 Uluna. Debitul mediu de apa de mina este de 81.500 mo/luna, In cazul debusarilor accidentale datorate unor acumulari de apa in subteran exista riscul evacuarii necontrolate a avestei ape de mina cu efecte negative, inundarea proprietatilor private si publice si poluarea terenurilor si a raului Sasar, yau ce traverseaza orasul Baia Mare. De asemenea au fost sesizate poluati accidentale prin evacuarea apei de mina prin galeria 23 August (Lobkovicz). Galeria necesita intretinere si curatirea canalelor de evacuare a apei. Galeria este situata intr-un cartier al orasului Baia Mate, fiind in vecinatatea unor proprietati private, iar canalul de evacuare a apei de mina traverseaza proprietati private si publice. In cazul debusarilor accidentale datorate unor acumulari de apa in subteran exista riscul evacuarii necontrolate a acestei ape de mina cu efecte negative, inundarea proprictatilor private si publice si poluarea terenurilor si a raului Sasar, rau ce traverseaza orasul Baia Mare. In perimetrul minier Aurum exista un numar de 5 halde de steril cu un volum de 74.350 me ce ocupa o suprafata de 1,5 ha avand unghiul de taluz cuprins intre 30 si 35 de grade. Aceste halde de steril trebuie monitorizate pentru a se preveni eventualele accidente ecologice provocate de antrenarea materialului marunt din aceste halde, Datorita localizarii filoanelor foarte aproape de suprafata, unele filoane afloreaza la suprafata si datorita tehnologiilor de exploatare utilizate au aparut conuri de surpare Ja suprafata (perimetrul Borzas cu un volum de 2.800.000 me). In documentatiile PIA au fost prevazute lucrari pentru protectia suprafetei ce constau din imprejmuirea zonei surpate (1600 m) si montarea de placute avertizoare. ‘In urma controalelor autoritatilor de mediu au fost impuse prin procesele verbale de verificare luarea unor masuri pe care le prezentam in continuare: decolmatarea santului de garda in special in zona conductei de evacuare a apelor din iazul Sasar (iazul de decantare Sasar este un iaz de ses cu o suprafata de 15 ha, cantitatea sterilului depozitat este de 8,5 mil, tone); asigurarea in permanenta a personalului care asigura mentinerea iazului. Dintr-un numar de 21 de Iucrari miniere de legatura cu suprafata prevazute in Planul de Incetare a Activitatii un numar de patru lucrari au fost inchise : Intreg perimetrul Aurum cat si perimetele adiacente acestuia (Wilhelm, Wilhelm Trei Stejari, Valea Rosie, Delul Crucii) sunt situate in vecinatatea orasului Baia Mare. Unele lucrati miniere de Jegatura cu suprafata si incinte miniere sunt situate in intravilanul Municipiului Baia Mare, In nenumarate cazuri au fost semnalate patrunderi frauduloase in subteran unele chiar cu urmari foarte grave respectiv decesul a cinci persoane in anul 2012. In tentativa de a patrunde in subteran au fost distruse lucrarile de inchidere a galeriilor (au fost sparte digurile care opturau accesul pe lucrarile miniere). Cu toate ca au fost refacute acest fenomen de distrugere si patrundere frauduloasa in subteran continu:Dispersia pe suprafete mari a acestor lucrari unele find situate in zone greu accesibile, conduce ta ingreunarea actiunilor de verificare si supraveghere. Nefiind executate toate luctarile de inchidere si ecologizare sunt necesare activitatile de conservare a perimetrului minier. 7 ACTIVITATL NECESARE CONSERVARH MINEL In prezent pentru conservarea perimetrului Aurum sunt necesare urmatoarele activitati: Intretinerea lucrarilor miniere; Neutralizarea apelor de mina; Paza si supravegherea perimetrului inclusiv monitorizarea depozitelor si a lucrarilor miniere; Utilizarea facilitatilor din mina existenta (static noutralizare ape); Supraveghere si control Pentru evaluarea cheltuielilor necesare conservatii s-2 tinut cont de prevederile Planurilor de Incetare a Activitatii si a situatici actuale a minei, de necesitatea mentinerii integritatii activelor existente in incintele miniere, securitatea si siguranta colectivitatii din apropierea obiectivelor miniere, starea de securitate si siguranta a instalatiilor si cladirilor, controtul cel putin vizual al lucrarilor miniere de legatura cu suprafata, a zonelor de influenta a exploatarii miniere la suprafata, si al stabilitatii haldelor de steril sia iazurilor de decantare. Mentionam ca pentru fundamentarea programului de conservare a fost redimensionata activitatea astfel incat s-au mentinut doar activitatile strict necesare cu incadrarea in sumele alocate \Jntretinerea lucrarilor miniere- pentru evacuarea apelor de mina in conditii optime, si evitarea surparii galeriei si formarea de baraje naturale subterane care pot genera debusari de apa si noroi, este necesara intretinerea galeriei Sasar, pe care sunt evacuate apele de mina. De asemenea pe galeria 23 August (Lobkoviez) in perioadele eu. precipitatii se constata deversari de apa de mina, astfel incat si aceasta galerie trebuie intretinuta si decolmatat canalul de scurgere a apelor. In vederea realizarii acestor activitati efectivul prevazut este de 2 persoane precum si materiale necesare intretinerii aéestor Iucrari miniere, De asemnenea acest efectiv asigura interventie in situafia unor evenimente neprevaizute (acumulari de ape de mind, accesul neautorizat in subteran al persoanelor sau animalelor, surpari accidentale) pe alte lucrari miniere din perimetrul Aurum. 2. Neutralizarea apelor de mina ~ Apele de mina evacuate pe galeria Sasar datorita neincadrarii in parametrii stabiliti de normele in vigoare (pana la construetia statiei de epurare) sunt neutralizate cu var, Pentru realizarca acestei activitati s-a luat in calcul un efectiy de 2 persoane. Pentru neutralizarea apei de mina avénd in vedere sumele alocate s-a luat in calcul pentru determinarea costului o cantitate de 10 t de var pe luna si materiale necesare aferente acestei activitati (materiale si piese de schimb, combustibil pentru manipularea si depozitarea varului, unelte, scule, etc). 3. Paza perimetrului, monitorizarea depozitelor si lucrarilor miniere: ~ asa cum am precizat mai sus este 0 activitate strict necesara. Pentru determinarea costurilor necesare s-a luat in calcul un post de paza asigurat de un numar de 5 persoane. Acestia asigura paza mijloacelor fixe, anexelor tehnice si dependintelor in conformitate cu legea minelor, asigurarea unei urmariri a stabilitatii haldelor de steril sia iazului de decantare, precum si monitorizarea lucrarilor miniere de lagatura cu suprafata in vederea constatarii unor posibile deversari de ape sau a accesul unor persoane neavizate in aceste Iucrari. Lucrarile miniere de legatura cu suprafata trebuie verificate de catre echipele de paza pentru, (acces! in subteran @ persoanclor neautorizate si a se preveni posibilele accidente umane. 16lucrari de legatura cu suprafata si urmarirea lor in timp sa se faca cu dificultate fapt ce permite distrugerea diguritor de inchidere a galeriei de catre persoane, cu intentia sustragerii de fier vechi si posibilitatea accidentarii acestora, asa cum au mai fost semnalate astfel de cazuri. 4, Utilicarea facilitajitor din mina existenta ~ Inteetinerea obiectivului presupune pe de 0 parte evacuarea si neutralizarea apelor de mina cu gjutorul statiei de neutralizare, iar pe de alta parte mentinerea conditiilor de lucru in spatiile aferente. Necesarul de energie electrica pentru intretinerea obiectivului este de 6700 kwh pe luna defalcati astfel: pompa (90kw x 46ore/luna=4140kwh/luna), agitator var (25kw x 46ore/luna=1150kwh/luna), pompa var (15kw x 46ore/luna=690kwh/lun), iluminat & corpuri iluminat (8*0,25kw x 360ore/luna=720kwh/luna). 5. Supraveghere si control - in vederea urmatirii si coordonarii activitatii de conservare in perimetrul Aurum este necesar o persoand cu atributii in acest sens. Acesti persoand indeplineste functia de sef punct de lucru Sasar si are in subordine personalul muncitor aferent perimetrelor Aurum, [ba si Nistru. Mentiondm c& perimetrul Iba este situat la 30 de km de municipiul Baia Mare iar perimetrul Nistru este situat la o distanfé de 17 km de municipiul Baia Mare. Pentru verificarea, monitorizarea si controlul activitatii la aceste perimetre au fost prevaizute cheltuieli aferente transportului. Valorile necesare activitatii specifice de conservare sunt prezentate in tabelul centralizator de activitafi. (OLOGIC DE CONSERVARE BAIA SPRIE DATE GENERALE, Date privind recunoasterea minei Baia Sprie Denumirea perimetrului, codul perimetrului si unitatea de care apartine - Denumires perimetrului: Baia Sprie. + Codul perimetrului minier Baia Sprie: 41089, nr, licenta $40/1999 ~ Unitatea de care apartine: C.N.M.P.N. ,,REMIN” 8.A. Baia Mare, cu sediul in Baia Mare, str.Nucului, nr.22.. foriala, aceesul la mina Localizarea administratiy ter tat Ja periferia orasului Baia Sprie, la 12 km est de municipiul Perimetrul minier Baia Sprie este s Baia Mare, la poalele muntilor Gutii. Accesul la mina este asigurat de drumul national DN18 Baia Mare-Sighetu] Marmatiei, din care se ramifica o serie de drumuri industriale de cca.1-1,5 km, Cea mai apropiata legatura de cale ferata este statia Baia Mare la cca. 14 km, Geologia zacamantului Perimetrul minier Baia Sprie se incadreaza din punct de vedere geologic in lantul eruptive neogen Oas-Gutai-Tibles, dispunindu-se intr-o unitate structural-tectonica eu fundament cristalir=sicuvertura paleogenica ridicata, elevate Seini-Baita-Chizbaia-Cavnic-Roata, in comparative g Wa Nord si Sud, e ?Structura geologica a zonei este constituita din formatiuni sedimentare de varsta eocena, sarmatiana, panoniana si roci eruptive Neogene. Mineralizatiile din cadrul zacamantului sunt localizate in cadrul unei structuri de graben. La nord, grabenul este delimitat de o fractura majora de-a lungul carcia este localizata mineralizatia cunoscuta drept Filonul Principal, iar la sud o alta fractura pe care este localizata mineralizatia mai modesta-filonul Sudie. Intre aceste doua fracture majore exista fracture transversale in care sunt cantonate 0 serie de filoane diagonale, si anume: filonul Diagonal, filonul Ramura Put Terezia si filonul Diagonal 204, iar in apropiere de structura Piatra Arsa-filoanele 27 si 28. Grosimea mineralizatiei variaza intre 1,5 m si 35 m cu ingrosare maxima in zona de schimbare a inclinarii Principala caracteristica zacamintelor din acest perimetru este zonalitatea verticala, auroargintifera la partea superioara, potimetalica cu continuturi de aur si argint in zona mediana si polimetalica in adincime, Compozitia mineralogica este complexa, cele mai fregvente parageneze sunt: = pentru mineralizatia pirito-cuprifera: pirita-calcopirita-clorit, pirita-calcopirita-clorit-wolf sceelit; - pentru mineralizatia polimetalica: pir blenda-galena-stibina-cuart-calcit-baritina, -galena-cuart, pirita-calcopirita-galena-cuart, blend: Situatia perimetrului- Hidrogeologia zacamantului Apele complexului acvifer sunt permanent alimentate cu apele freatice din depozitele de panta si depozitele aluvionare ale vailor care traverseaza zona. Variatiile debitelor de apa din subteran sunt semnificative in perioadele secetoase fata de perioadele cu precipitatii abundente. Exista posibilitatea aparitiei fenomenelor de viitura din subteran sau din panza freatica, mai ales in perioada cresterii debitelor. Apele de mina care sunt evacuaie din mina Baia Sf infiltreaza prin erapaturi si plane de sistuozitate, avand debite inseminate Apele de mina nu se incadreaza in limitele admise de poluare, necesitind corectarea PH-ului, sia continutului de metale ( Cu, Fe,Zn, Mn, suspensii ), In perimetru] Baia Sprie exista un numar de 4 halde de steril care ocupa o suprafata de 26.965 mp avand unghiul de taluz cuprins intre 29 si 36 grade. Haldele de steril sunt inactive si partial stabile, Acumularile de ape pot antrena material marunt din haldele de steril provocand astfel accidente ecologice. In acest sens aceste halde de steril trebuie monitorizate pentru a preveni aceste accidente. Dintr-un numar de 13 lucrari miniere de legatura cu suprafata orizontale si verticale prevazute in Planul de Incetare a Activitatii un numar de 6 lucrari au fost inchise. Perimetrul Baia Sprie este situat in vecinatatea orasului Baia Sprie. Atat ineinta Minei Baia Sprie, ineinta Flotatiei cat si unele Iuerari miniere de legatura cu suprafata sunt situate in intravilanul localitati Baia Sprie. In nenumarate cazuri au fost semnalate patrunderi frauduloase in subteran si in incintele seetoarelor miniere. In tentativa de a patrunde in subteran au fost distruse lucrarile de inchidere a galeriilor (au fost sparte digurile care opturau accesul pe lucrarile miniere), Cu toate ca au fost refacute acest fenomen de distrugere si patrundere frauduloasa in subteran continua si Ja aceasta data, Dispersia pe suprafete mari a acestor lucrari unele fiind situate in zone greu accesibile, conduce la ingreunarea actiunilor de verificare si supraveghere. Nefiind executate toate lucrurile de inchidere si ecologizare sunt necesare activitatile de conservare a perimetrului minier Pentru evaluarea cheltuielilor necesare conservarii s-a tinut cont de prevederile Planurilor de Incetare a Activitatii si a situatiei actuale a minei, de necesitatea mentinerii integritgyy in incintele miniere, securitatea si siguranta colectivitatii din apropierea obiect 18 ie sunt ape pluviale de suprafata, care sesecuritate si siguranta a instalatiilor si cladirilor, controlul cel putin vizual al lucrarilor miniere de legatura cu suprafata, a zonelor de influenta a exploatrii miniere la suprafata, si al stabilitatii haldelor de steril si a iazurilor de decantare. Mentionam ca pentru fundamentarea programului de conservare a fost redimensionata activitatea astfel incat s-au mentinut doar activitatile strict necesare cu incadrarea in sumele alocaie. ACTIVITATI. NECESARE CONSERVARIHI MINEL In prezent pentru activitatile de conservare la mina Baia Sprie sunt necesare urmatoarele activitati 1. Paza si supravegherea perimetrului inclusiv monitorizarea depazitelor si a luerarilor miniere: ste necesara paza si supravegherea anexelor si dependintelor tehnice (statii trafo, statii compresoare, statii pompe) situate in 2 locatii (incinta Baia Sprie, flotatia Baia Sprie). Lucrarile miniere de legatura cu suprafata trebuie verificate de catre echipele de paza pentru a se opri accesul in subteran a persoanclor neautorizate sia se preveni posibilele accidente umane. Caracterul izolat al unor lucrari de legatura cu suprafata si imposibiliatea verificarii permanente a acestora permite distrugerea digurilor de inchidere a galeriei de catre persoane, cu intentia sustragerii de fier vechi si posibilitatea accidentarii acestora, asa cum au mai fost semnalate astfel de cazuri. Astfel s-au prevazut 2 posturi de paza (10 persoane) pentru aceasta activitate, 2. Utilizarea facilitéqilor din mina existenta — sunt cuprinse valorile necesare pentru ifuminatul nocturn si a cheltuielilor necesare incalzirii spatiilor. Cantitatea de energie electrica necesare este de 857 KWilund, defaleati pe consumatori dupa cum urmeaza: iluminat sediu (5 corpuri de iluminatx40W x 10 orefluna = 2 kwh/luna), iluminat exterior (2 corp de iluminat x 250 Wx 360 ore/luna = 180 kwh/luna), incalzire (2,5 kw x 120 ore/luna=300 kwh/luna), pompa evacuare (7,5 kw x 50 ore= 375 kWh/luna). Acolo unde posibilitatea 0 permite, pentru incailzirea spatiilor a fost prevazzut& cantitatea de 7 me lemn de foc x 180 lei/me*7 luni/12 luni= 735 lei/luna. 3. Supraveghere si control- Pentru coordonarea intregii activitati de conservare activa si pasiva si in vederea desfasurarii activitatilor auxiliare (administrative, dispecerat, depozit de materiale, secretariat etc.) al sediului REMIN, este necesar un numar de 32 persoane cu atributii in acest sens, De asemenea s-a Juat in calcul si valoarea aferenta cheltuielilor necesare incalzitii spatiilor din sediul REMIN (gaz natural conform facturilor iunare). Conform legislafiei in vigoare Legea 319/2006, pentru desfaigurarea in siguranté a activitafilot de interventie la locurile de munc& din subteran in i de interventie proprii (stafie de salvare) este necesara incheierea unui contract de asistenta tehnici cu 0 sovictate specializati. Astfel a fost incheiat un contract de prestri servicii cu SC PRESTSER V Petrosani singura societate autorizata in acest sens. Aga cum am precizat anterior datorita nefinalizarii lucrarilor de inchidere si nerealizirii sau nemodernizarii statiilor de epurare a apelor de mini, in baza contractului incheiat cu ABAST Cluj, CNMPN REMIN SA Baia Mare inregistreaz’ cheltuicli Iunare. In anul 2010 ca urmare a depasirilor concentratiilor maxime admise ale poluantilor din apele evacuate au fost intocmite procese verbale de penalizare (prezentate in Anexe-pag. 1-3) Deasemenea au fost prevazute cheltui pentru desfagurarea activitafilor curente a personalului de specialitate in vederea realizatii sarcinilor specifice (transport, fntrefinere reparatii mijloace auto, birotica, materiale, consumabile). Pentrua toate aceste activitifi necesare au fost previzionate cheltuieli totale de 24700 de leiflun’. boFundamentarea cheltuielilor Personalul de supraveghere si control — sediul REMIN a organizat si C.N.M.P.N. “REMIN? S.A. Baia Mare s-a inflintat prin H.G, 832/17.12.1997 si s. funetioneaza in conformitate cu prevederile Legii nr.3 1/1990 republicata. Patrimoniul C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare s-a constituit, in conformitate cu prevederile H.G. 832/17.12.1997, prin reorganizarea si desprinderea din patrimoniul R.A.Pb.Zn Baia Mare a sociciatilor comerciale: S.C. COMIN S.A, Baia Mare, S.C. B.A.P.S. S.A. Baia Mare si S.C APROSERV S.A FRASIN .In conformitate cu statutul C.N.M.P.N, REMIN S.A. Baia Mare din anexa nr.l.J. la H.G. 832/17.12.1997, scopul Companiei REMIN era indeplinirea strategiei nationale stabilite pentru extractia minereurilor iar obiectul de activitate este urmatorul: - efectuarea de activitati miniere ( prospectiune, explorare, dezvoltare si exploatare) in perimetrele in care & obtinut licenta; ~ activitati de comert intern si exterior pentru aprovizionare si pentru valorificarea produselor obtinute din activitatea proprie: ~ transport, informatica, protectia mediului, si orice alte acti obiectului prineipal de activitate C.N.M.P.N, “REMIN” S.A. Baia Mare a desfasurat activitati de productie, obiectul principal de activitate fiind extractia si prelucrarea minereurilor neferoase si rare. Odata cu eliminarea subventici, incepand cu anul 2007 a fost sistata activitatea de productie in baza Programului de restrtcturare si de securizare a C.N,M.P.N."REMIN” S.A. aprobat prin hotararile AGA nr. 19/2006 si 29/2006. In contextul prevederilor Strategiel industriei miniere pe perioada 2004-2010 (HG 615/204), s-a aprobat prin hotareri ale Guvernului (816/198; 17/1999; 720/1999; 493/200; 602/2001; 898/202; 926/2003; 1846/2004; 1008/2006; 644/207) conservarea, inchiderea definitiva si monitorizarea factorilor de mediu postinchidere a minelor aflate in patrimoniul Companiei Nationale a Metalelor Pretioase si Neferoase “Rei -A. Baia Mare, pe amplasamentele din judetcle Maramures, Bistrita-Nasdud si Satu Mare, in baza Planurilor de Incetare 2 Activitatii aprobate in C.T.E. - M.E.C. A urmat in mod firesc si completarea obiectului de activitate (specific activitatii de conservare 4311) al companiei in conformitate cu noua situatie creata ca urmare a sistarii totale a activitatii de produetie, Dupa incetarea totala a activitatii de productie, efectivele au avut o dinamica descrescatoare de la 802 persoane in anul 2007 la 266 persoane in prezent, reducere datorata in principal diminuarii sumelor alocate proceselor de conservare. In prezent C.N.M.P.N, “REMIN® S.A. Baia Mare desfasoara activitati de conservare in baza contractelor cu S, CONVERSMIN S.A. Bucuresti, in conformitate cu Planurile de Incetare a Activitatii aprobate prin Hotarare de Guvern Activitatea se desfasoara pe perimetrul a trei judete (Maramures, Satu-Mare, Bistrita Nasaud) sila a doua state vecine (Ungatia si Ucraina) in zona transfrontaliera Intreaga logistica aferenta gestionarii si coordonatii, activitatii de conservare, inchidere si itorizare a factorilor de mediu este desfasurata de catse personalul calificat in acest sens din cadrul ui C.N.M.P.N. “REMIN"S.A. Baia Mare. Reducerea progresiva a fondusilor alocate activitatii de conservare a condus Ja comasarea si reducerea personalului ce se ocupa cu activitati indisecte dar indispensabile activitatii de conservare cum ar fiz tehnica ~ documentatii geologice, documentatii topografice, diferite studii si proiecte, expertize tehnice, contabilitate, resurse umane - arhivistica (REMIN avand un numar de 38245 personal angajat (1994) iar durata de arhivare a statelor de plata este de 30 de ani), securitate si sanatate in munca, protectia mediului, aprovizionare, administrativ La nivelul nici unuia din Planurile de Incetare a Activitatii la activitatile de s-a avut in vedere necesitatea personalului indirect, astfel nu au fost calculate 20 necesare realizarii ati si sernivelul niciuneia din subunitatile REMIN nu mai eaisia personal cu atributiuni pe linia activitatilor indirecte (aprovizionare, administrativ, contabilitate, resurse umane etc.) aceasta atributiune revenind in exclusivitate in sarcina personalului din cadrul ~ sediului REMIN C.N.M.P.N “REMIN” S.A, BAIA MARE. nu mai are in exploatare, in prezent, iazuri de decantare, in consecinta conform legislatiei din domeniul apelor acestea sunt incadrate in categoria “barajelor de deseuri industriale”, fiind supuse reglementarilor specifice. Avand in vedere prevederile legislatiei din domeniul protectiei mediului si calitatii apetor, pentru aceste obiective este obligatorie asigurarea: = personalului ~ materialelor si mijfoacetor de interventie specifice - fondurilor pentru executia lucrarilor de mentinere in condi supraveghere permanenta si intretinere ~ monitorizari calitative si cantitative a apelor uzate evacuate ~ _asigurarea calitatii factorului aer - respectiv realizarea de lucrari pentra eliminarea deflatiei suprafetelor supuse actiunij vantului Aceste activitati tebuie asigurate in permanenta, pana ta realizarea efectiva a lucrarilor de inchidere finala a obiectivelor, conform Planurilor de Incetare a Activitatii, cuprinse in H.G Ca urmare a sistarii activitatii productive la uzinele de preparare, nu se mai introduc sterile si ape tehnologice de flotatie in iazuri, dar datorita materialelor depozitate, dupa cum se constata si in baza analizelor efectuate la Laboratorul SGA Maramures, concentratiile ionilor de metale grele regasite in apele evacuate, depasese cu mult limitele admise prin actele de reglementare in vigoare In continuare reprezentantii DAST Cluj (Serviciul de Inspectie a Apelor) si SGA desfasoara actiuni lunare de control la toate obiectivele companici noastre, in baza Legii apelor nr.107/1996, compietata si modificata prin Legea nr.310/2004 si Legea nr.112/2006, Deasemenea avém controale periodice/sistematice din partea Garzii de Mediu in baza Legii Mediulu In toate domeniile de activitate din tara se pune problema clarificarii situatiei juridice a terenurilor ocupate prin urmare si unitatii noastre revenindu-i sarcina rezolvarii cadastrului minier pentru terenurile ocupate, oprirea activitatii productive gasindu-ne doar cu o mica parte din incinte elarificate. Aceasta clatificare juridica presupune in prima faza intocmirea unor documentatii topografice conform H.G.834/1991 in vederea obtinerii Certificatclor de atestare a dreptului de proprietate pentru toate terenurile ocupate si in etapa a doua intocmires documentatiilor eadastrale in vederea inscrierii dreptului de proprietate in colile funciare, de siguranta structurala, de In baza celor prezentate numarul personalului T.E.S.A, ce are atributiuni legate de activitatea de conservare inchidere este de 20 persoane. Numarul acestora pe servicii este prezentata in continuare: Director Inginer sef Contabil sef erv. Tehnic inchidere conservare mecano-energetic Serv, Protectia mediului, securitate sanatate in munca Serv. Topo-cadastru geologic Serv. Administrativ, protectia informatiilor Serv. Resurse umane salarizare Serv. Juridic Serv. Aprovizionare Serv. Contabilitate-financiar Total 2) 6XPentru desfasurarea activitatilor auxiliare (administrativ, dispecerat, depozit materiale, exploziv si produse miniere aflate in stoc, secretariat) este necesar un efectiv de 12 persoane (depozit materiale 1, dispecerat 5, sceretatiat I,soferi 3, administrativ 2). Mentionam ca pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii de coordonare a intregii activitati desfasurate de C.N.M.P.N, “REMIN” S.A. Baia Mare, cheltuiclile necesare sunt mai mari decat cele prezentate, avand in vedere ca nu au fost mentionste cheltuielile cu utilitatile, taxele si impozitele locale, paza, intretinerea si utilitatile aferente activelor car nu fac obiectul art. 37 din Legea 85/2003 dar care apartin tot statului Roman prin M.E.C.T. si C.N.M.P.N.”REMIN®, Valorile necesare activitaitii specifice de conservare sunt prezentate in tabelul centralizator de PLAN TEHNOLOGIC DE CONSERVARE BAIA SPRIE VEST DATE GENERALE Date privind mina Baia Sprie Vest Denumirea perimetrului, codul perimetrului si unitatea de care apartine Denumirea perimetrului: Baia Sprie Vest; Baia Sprie Codul perimetrului minier: 41089, nr. licenta $40/1999 : Unitatea de care apartine: C.N.M.P.N. ,REMIN” $.4. Baia Mare, cu sediul in Baia Mare, str. Nucului, nr Localizarea administrativ teritoriala, accesul la mina Perimetrul minier Baia Sprie Vest este situat la periferia orasului Baia Sprie, la 12 km est de municipiul Baia Mare, fa poalele muntilor Gutii ‘Accesul la mina este asigurat de drumul national DN18 Baia Mare-Sighetul Marmatiei, din care se ramifica 0 serie de drumuri industriale de cca.1-1,5 km, apartinand C.N.M.P.N. “REMIN” S.A. Baia Mare. Cea mai apropiata legatura de cale ferata este statia Baia Mare Ia cea, 14 km. Geologia zacamantului Perimetral minier Baia Sprie Vest se incadreaza din punct de vedere geologic in lantul eruptiv neogen Oas-Gutai-Tibles, dispunindu-se intr-o unitate structural-tectonica cu fundament cristalin si cuvertura paleogenica ridicata elevate Seini-Baita-Chizbaia-Cavnic-Roata, in comparative cu ariile de la Nord si Sud. Structura geologica a zonei este constituita din formatiuni sedimentare de varsta eocena, sarmatiana, panoniana si roci eruptive Neogene. Mineralizatiile din cadrul zacamantului sunt localizate in cadrul unei structuri de graben. La nord, grabenul ese delimitat de o fractura majora de-a lungul careia este localizata mineralizatia cunoseuta drept Filonul Principal, iar la sud o alta fractura pe care este localizata mineralizatia mai modesta-filonul Sudi Intre aceste doua fracturi majore exista fracturi transversale in care sunt cantonate o serie de filoane diagonale, si anume: filonul Diagonal, filonul Ramura Put Terezia si filonul Diagonal 204,iar in apropiere de structura Piatra Arsa-filoanele 27 si 28. Grosimea mineralizatiei variaza intre 1,5 m si 35 m cu ingrosare maxima in zona de schimbare a inclinarii 22© caracteristica esentiala a zacamintelor din acest perimetru este zonalitatea verticala dispusa asifel: auro-argintifera la partea superioara, polimetalica cu continuturi de aur si argi polimetalica in adincime, Compozitia mineralogica este complexa, cele mai freevente parageneze sunt: + pentru mineralizatia pirito-cuprifera: pirita-calcopirita-clorit, pirita-calcopirita-clorit- wolframit-sceclit; = pentru mineralizatia polimetalica: pirita-blenda-galena-cuart, pirita-calcopiri cuart, blenda-galena-stibina-cuart-calcit-baritina. Situatia perimetrului- Hidrogeologia zacamantului Apele complexului aevifer sunt permanent alimentate cu apele freatice din depozitele de panta si depozitele aluvionare ale vailor care traverseaza zona. Variatiile debitelor de apa din subteran sunt semnificative in perioadele secetoase fata de perioadele cu precipitatii abundente. In urma activitatii de exploatate au aparut la suprafata conuri de surpare care pot favoriza patrunderea apei prin rambleu si goluri vechi, existand posibilitatea aparitiei fenomenelor de viitura subteran sau din panza freatica, mai ales in perioada cresterii debitelor. Debitele de apa sunt de 14 M/s. Apele de mina nu se incadreaza in limitele admise de poluare, neeesitind corectarea PH-ului, si a continutului de metale ( Cu, Fe,Zn, Mn, suspensii), Luand in calcul un consum specific de var de 4 g/l in vederea neutralizarii apei de mina necesarul de var este de 145 lun: Actualmente exista doua puncte de deversare a apei de mina, galeria Crama, care a fost inchisa si s-a executat un pat de calcar in galerie si tunelul Baia Sprie-Suior-Cavnic, In aval de galeria Crama evacuarea apelor se face prin canal deschis in zona centrala a orasului Baia Sprie care necesita intretinerea si decolmatrea permanenta. In cazul debusarilor accidentale datorate unor acumulari de apa in subteran a riscul evacuarii necontrolate a acestei ape de mina cu efecte negative, inundatea proprietatilor private si publice si poluarea terenurilor si a raului Sasar, rau ce traverseaza orasul Baia Sprie. Pentru gestionarea evacuarii apelor de mina a fost intocmita o documentatie care prevede executarea unor luerati in subteran si dirijarea acestora in vederea inundarii controlate a minei Baia Sprie. Pana la aceasta data nu au fost executate aceste lucrari.Tunelul Baia Sprie- Suior- Cavnic preia apele de mina si din perimetrele Suior si o parte din perimetrul Cavnic. Exista posibilitaiea unor avarii (surpari) care pot conduce la opturarea sectiunii tunelului si acumularea apelor in spatele digului natural creeat. In data de 5.11.2015 ca urmare a acestor acumulari de ape din subteran a avut Joc fenomenul de debusare necontrolata a apelor acumulate. Nu au fost prevazute fonduri pentru gestionarea apelor de mina existind in continuare pericolul repetarii acestui fenomen cu implicajii necuantificabile Ia aceasta dati. Se prezinta in anexa la pag. 123-128 si 145-146 procesele verbale de constatare incheiate cu aceste ocazi In perimetrul Baia Sprie exista o veche cariera situata pe Dealu! Minei precum si un numar de 4 halde de steril care ocupa o suprafata de 26.965 mp avand unghiul de taluz cuprins intre 29 si 36 grade. Haldele de steril sunt inactive si partial stabile. Acumularile de ape pot antrena material marunt din haldele de steri] provocand astfel accidente ecologice. In acest sens aceste halde de steril trebuie verificate pentru a preveni aceste accidente. In nenumarate cazuri au fost semnalate patrunderi frauduloase in subteran, In tentativa de a patrunde in subteran au fost distruse lucrarile de inchidere a galeriilor (au fost sparte digurile care opturau accesul pe lucrarile miniere). Cu toate ca au fost refacute acest fenomen de distrugere si patrundere frauduloasa in subteran continua si la aceasta data, Dispersia pe suprafete mari a acestor lucrari unele fiind situate in zone greu accesibile, conduce la ingreunarea actiunilor de verificare si supraveghere. Nefiind executate toate lucrarile de ecologizare sunt necesare activitatile de conservare a perimetrului minier. Pentru evaluarea cheltuielilor necesare conservat Incetare a Activitatii si a situatiei actuale a minei, de necesitatea mentinerii integritatit in incintele miniere, securitatea si siguranta colectivitatii din apropierea obiectiveloy 23securitate si siguranta a instalatiilor si cladirilor, controlul cel putin vizual al lucrarilor miniere de legatura cu suprafata, a zonelor de influenta a exploatrii miniere la suprafata, si al stabilitatii haldelot-de steril si a iazurilor de decantare. Mentionam ca pentru fundamentarea programului de conservare a fost redimensionata activitatea astfel incat s-au mentinut doar activitatile strict necesare cu incadrarea in sumele alocate, Pinantarea activitatii de conservare sub nivelul prevazut in documentatiile PIA, pot conduce la neindeplinirea parametrilor proiectati si a obligatiilor prevazute in procesele verbale de control ale institutiilor de specialitate (Garda de Mediu, Apele Romane), ce pot conduce la sanctiui contraventionale asa cum a fost cazul in anii precedenti, ACTIVITATI NECESARE CONSERVARII MINE In prezent pentru activitatile de conservare la mina Baia Sprie Vest sunt necesare urmatoarele: |. Mentinerea in functie a instalatiilor si utilajelor (iluminat si incalzit); Evacuarea si neutralizare apelor de mina: - Supraveghere si control; Intretinerea lucrarilor miniere: Pentru evaluarea cheltuielilor necesare consetvarii anuale s-a tinut cont de prevederile Planutilor de Incetare a Activitatii si a situatiei actuale a minei, de necesitatea mentinerii integritatii activelor existente in incintele miniere, securitatea si siguranta colectivitatii din apropierea obiectivelor miniere, starea de securitate si siguranta a instalatiilor si cladirilor, controlul ce! putin vizual al lucrarilor miniere de legatura cu suprafata, a zonelor de influenta a exploatrii miniere la suprafata si al stabilitatii haldelor de steri] si a iazurilor de decantare. 1. Mentinerea in functiune a instalatiilor si wilajelor (cheltuieli cu iluminatul si incatzitul spatiifor). In vederea mentinerii utilajelor si instalatiilor necesare in procesului de conservare si inchidere a perimetrului si @ mentinerii conditiilor de lucra in spatiile aferente este necesar cantitatea de 2102 kwh/luna defalcat pe consumatori astfel: iluminat exterior (12 corpuri de iluminat x 0,25 kW x 360 ore/luna = 1080 kWh/luna), incalzire spatii ( 2,5 kW x 120 ore/luna = 302 kWh/luna), consum trafo 250 KVA -6/0,4 KV (1 kW x 720 ove/luna= 720 k Wh/luna). 2.Neutralizarea apelor de mina Conform documentatiei privind “Gestionarea apelor de mini perimetrul Baia Sprie” s-a prevazut inundarea controlaté a minei Baia Sprie. Pani la realizarea statiei de epurare a pe de mina de la galeria Crama este necesara menfinerea stajiei de pompe de la oriz. VIII, puful orb nr. 5, galeria de legaturd oriz, VII si tunelul Baia Sprie-Suior-Cavnic. -personal necesar 11 persoane din care: evacuare ape de mina - 6 persoane (masinist masina extractie 2 persoane, semnalist cuplator I persoana, pompasi 2 persoane, electrician | persoana), neutralizare ape de mina - 5 persoane. Pentru neutralizarea apei de mina avand in vedere sumele alocate s- a juat in calcul pentru determinarea costului o cantitate de 16 t de var pe luna si materiale necesare aferente acestei activitati (materiale si piese de schimb, combustibil pentru manipularea si depozitarea varului, unelte, scule, etc), 7 -pentru neutralizarea apei de mina avénd in vedere fondurile alocate s-a luat in calcul o cantitate de 16 t var pe luna si materiale necesare aferente acestei activitati (carburanti, piese, materiale intretinere). Energie clectrica - energia electrica necesara este de 9500 kWh/luna (ventilator aeraj partial, statie compresoare ATLAS COPCO, masing de extractie, pompa SVEDALA), defalcata pe consumatori astfel ventilator de aeraj partial (30k W x 50 ore/luna = 1500 kWh/luna), compresoare ( 250 kW x 5 ore/luna = 1250 kWh/luna), masina de extractic ( 630 kW x 5 ore/luna = 3150 kWh/luna), pompa Svedala (150 kW x 24 ore/luna = 3600 kWh/luna). RSI3.Supraveghere si control. In vederea urmaririi si coordonarii activitatii de conservare in perimetrul Baia Sprie Vest este necesar 0 persoand cu atributii in acest sens. AcestA persoand indeplineste functia de sef punct de Iucru Baia Sprie si are in subordine personalul muncitor aferent perimetrelor Baia Sprie, Baia Sprie Vest, Suior: Mentionzim ca perimetrul Suior este situat la o distangii de 10 km de incinta Baia Sprie, 4, Intretinerea lucrarilor miniere. Pentru intvetinerea lucrarilor miniere orizontale si verticale deserise anterior avand in vedere complexiatea lor (put orb nr. 5 si galerii directionale si de legatura) s-a prevazut un efeotiv de 3 persoane precum si materialele necesare aferente acestei activitati (elemente de sustinere, unelte, echipament de lucru) estimat la o valoare de 250 lei/luna, Valorile necesare activitafii specifice de conservare sunt prezentate in tabelul centralizator de activitat PLAN TEHNOLOGIC DE CONSERVARE HERJA DATE GENERALE Date privind recunoasterea minei Herja Denumirea perimetrului, codul perimetrului si unitatea de care apartine ~ Denumirea perimetrului: Hera. ~ Codul perimetrului minier Herja: 41042, licenta nr. 990/1999 = Unitatea de care apartine: C.N.M.P.N. ,,REMIN” S.A. Baia Mare, cu sediul in Baia Mare, ste-Nucului, nr Localizarea administrativ teritoriala, accesul la mina : Perimetrul minier Herja este situat a circa 9 km de orasul Baia Sprie. pe versantul sudic al muntilor Ignis. Accesul la perimetrul Herja se realizeaza pe drumul j drumul industrial Ferneziu-Herja, idetean Baia Mare-lzvoare, prin deviere pe Geologia zacamantului Perimetrul minier Herja se incadreaza din punet de vedere geologic in lantul eruptiv neogen Oas- Gutai-Tibles, dispunindu-se intr-o unitate structural-tectonica cu fimdament cristalin si cuvertura paleogenica ridicata. Structura geologica a zonei este constituita din formatiuni sedimentare de varsta eocena, sarmatiana, panoniana si roci eruptive neogene. Adincimea mineralizatiilor variaza de 1a 20 m pana la 500 m, adancimea maxima Grosimea mineralizatici filoniene variaza intre Scm si 90cm, cu. o medie de 25em. Zacamantul Herja apartine provinciei metalogenetice a eruptivului tertiat, filoanele sunt formate din solutii hidrotermale alcaline, considerate ca rezultate finale ale diferentierii magmatice, iar dupa temperatura de formare (194°-285°C) este un zacamint epimezotermal. Din punct de vedere geologico-structural, zacamantul se poate caracteriza astfel: in rocile sedimentare @ evoluat un corp andezitic cu caracter subvulcanic, de care este legat un sistem complex de fracturi, format fie in timpul activitati vuleanice, fie dupa terminarea ei, a 28O caracteristica esentiala a zacamintelor din acest perimetru este zonalitatea verticala dispusa astfel: auroargintifera la partea superioara, polimetalica cu continuturi de aur si argint in zona mediana si polimetalica in adincime. ‘ompozitia mineralogica este formata astfel: dintre mineralele meialice este prezent.aurul masiv, rareori liber. de obicei inclus in pirita, blenda sau caleopirita, sau in mineraie de ganga, cuart si carbonate: sulfurite sunt reprezentate prin pirita, pirotina, marcasita, blenda, galena, calcopirita, mispichel, stibina, realgar; sulfosarurile sunt reprezentate prin prostit, polibazit, pirargirit, stefanit Situatia perimetrului- Hidrogeologia zacamantul Apele complexului acvifer sunt permanent alimentate cu apele freatice din depozitele de panta si depozitele aluvionare ale vailor care traverseaza zona, Apele de mina care sunt evacuate din mina Herja sunt ape pluviale de suprafata, care se infiltreaza prin crapaturi si plane de sistuozitate, avand debite insemnate. Variatiile debitelor de apa cin subieran sunt semnificative in perioadele secetoase fata de perioadele cu precipitatii abundente, Exista posibilitatea aparitiei fenomenelor de viitura din subteran sau din panza freatica, mai ales in perioada cresterii debitelor. Apele de mina nu se incadreaza in limitele admise de poluare, avand depasiri la: Fe, Cu, Zn, Pb, Mn, sulfati, cadmiu, si PH. a Apele de mina sunt evacuate pe galeria loachim, de unde sunt conduse prin conducta la statia de epurare. Debitele preluate de statia de epurare sunt de 3.5 I/s. Pentru neutralizarea acestora este necesara 0 cantitate de 36 {pe luna la un consum specific de var de 4 g/l. In perimetrul Herja exista un numar de tei halde de steril, inactive partial stabile, ce ocupa o suprafata de 45.436 mp eu un unghi de taluz de 45 de grade. Aceste halde de steril sunt potentiale surse de Poluare a mediului, motiv pentru care necesita 0 supraveghere permanenta pentru a se evita posibile accidente ecologice provocate de ape care antreneaza material marunt din halda de steril azul de decantare Bozanta are o suprafata de 71,5 ha, volumul de steril depozitat flind de 44,5 mil. tone. lazul este situat intre orasle Baia Mare, Tauti Magheraus, comuna Recea, In perioada de seceta vantul antreneaza particule de prafde pe suprafata iazului, poluind localitatile mai sus mentionate. In urma controalelor repetate ale autoritatilor de mediu au fost sesizate in procesele verbale de verificare intocmite, hecesitatea monitorizarea si supravegherea permanenta, verificarea sondelor inverse si asigurarea functionarii lor, curatirea santurilor de garda, corectarea si umplerea ravenelor, asigurarea personalului de paza monitorizare si interventie, reabilitarea si mentinerea in functiune a inca unui sistem de evacuare a apelor acumulate pe suprafata iazului. In anexa la pag. 129-130 si 139-142 sunt prezentate procese verbale ale organelor abilitate, In incinta Flotatiei Centrale se afla singura uzina de preparare echipata si functionala din tara aflata in proces de conservare, ACTIVITATI. NECESARE CONSERVARI MINEI Pentru evaluarea cheltuiclilor necesare conservarii anuale s-a tinut cont de situatia actuala a minei, de necesitatea mentinerii integritatii activelor existente in incintele miniere, securitatea si siguranta colectivitatii din apropierea incintelor minelor, controlul si supravegherea in ansamblu a incintelor tiniere, controlul emanatiilor de gaze si a apelor provenite din subteran, cat si starea de siguranta si securitate a instalatiilor, cladirilor, haldelor de steril sia iazului de decantare. Mentionam ca pentru fundamentarea programului de conservare a fost redimensionata activitatea astfel incat s-au mentinut doar activitatile strict necesare cu incadvarea in sumele alocate. : In prezent pentru activitatile de conservare a mina Herja sunt necesare urmatoarele: | Intretinerea lucrarilor miniere; Aa 2. Neutralizarea apelor de mina EVER SYS 3. Paza si supravegherea perimetrului inclusiv monitorizarea depozitelor si aly zee 264, Utilizarea facilitdtilor din mina existenta 5. Supraveghere si control |. Intretinerea luerarilor miniere. La Galeria Joachim se desfasoara lucrari de intretinere a galerie (copturire, inlocuire elemente de sustinere, decolmatare canal scurgere ape) in vederea evacuarii apelor de mina.. In vederea determinarii cheluielilor necesare s-a avut in vedere un efectiv de 2 persoane si un necesar de materiale aferent intretinerii acestei galerii Hl 2. Neutralizarea apelor de mina ~ sunt necesare cheltuieli cu munca vie pentru 5 persoane Pentru determinarea cheltuielor materiale avand in vedere fondurile alocate s-a avut in vedere o cantitate de 6 tone/luna de var si alte materiale necesare desfasurarii acestei activitati (piese schimb pentru utilajele din statia de epurare, motorina pentru manipularea varului etc). Energia electrica necesara activitatii este de 8330 kWh/luna defalcat pe consumatori astfel: pompe neutralizare (18kWx250 ore = 4500 kWh/luna), agitator (1 1k Wx 250 ore = 2750 kWh/luna), mentinerea conditiilor de lucru in spatiile aferente (12 corpuri iluminat x 250 W x 360 ore = 1080 kWhiluna). 3. Paza si supravegherea perimetrului inclusiv monitorizarea depozitelor sia luerarilor miniere: Este necesar a se asigura paza mijloacelor fixe, a anexelor tehnice si dependintelor, monitorizarea stabilitatii haldetor de steril si a iazului de decantare ce se afia in perimetrul Herja si Flotatia Centrala prin asigurarea a 3 posturi de paza (1- incinta Herja, 1- incinta Flotatia Centrala, 1- iaz. de decantare Bozanta). Lucrarile miniere de legatura cu suprafata, haldele de steril si iazul de decantare,trebuie verificate de catre echipele de paza pentru 2 se opri accesul in subteran a persoanelor neautorizate si pentru a prevent posibilele accidente umane. Caracterul izolat al acestor lucrari face ca urmarirca lor sa se faca cu dificultate si astfel sa permita distrugerea digurilor de inchidere a galeriei de catre persoane neautorizate cu intentia sustragerii de fier vechi si posibilitatea accidentarii acestora, In nenumarate cazuri au fost semnalate patrunderi frauduloase in subteran In tenfativa de a patrunde in subteran au fost distrase lucrarile de inchidere a galeriilor (au fost sparte digurile care opturau accesul pe lucrarile miniere). Cu toate ca au fost refacute acest fenomen de distrugere si patrundere frauduloasa in subteran continua si la aceasta data. Dispersia pe suprafete mari a acestor lucrari unele find situate in zone greu accesibile, conduce la ingreunarea actiunilor de verificare si supraveghere. Pentru aceasta activitate s-au prevazut 3 posturi de paza constand din 15 de persoane. 4. Unilizarea facilitatilor din mina existenta - in vederea desfasurarii activitatii in conditii normale pentru mentinerea conditiilor de lucru in spatiile aferente s-a prevazut un consum de energie électrica, care sa asigure iluminatul si incalzirea spatiilor aferente obiectivului. Consumul de energie electrica Iuat in calcul este de 4434 kWh/luna defalcat pe consumatori astfel: iJuminat exterior ( 8 corpuri x 250 W x 360 ore = 720 kWh/luna), consum trafo 250kVA,400kVa, (2,45 kW x 720 ore = 1764 kWh/luna), ifuminat exterior jaz Bozanta (3 corpuri x 250 W x 360 ore = 270 kWh/luna), inealzire spatii (2x2,5 kW x 120 ore = 600 kWh/luna), iluminat incinta flotatie (12 corpuri x 250 W x 360 ore = 1080 kWh/luna). Acolo unde posibilitatea o permite, pentru incéilzirea spatiilor a fost prevézuti cantitatea de 7 mc lemn de foc x 180 lei/me*7 funi/12 luni= 735 lei/luna. 5. Supraveghere si control; ~ In vederea desfasurarii in bune conditii a activitatilor de conservare pentru indrumare si control sunt necesare 2 persoane. © persoana sigur’ coordonarea activitatii in perimetrul Herja iar 0 persoané coordoneazi activitatea de la Flotafia Central i iazul de decantare BozAnta. Mentionim c& distanga dintre Flotajia Centrala i iazul de decantare este de 10 km, Valorile necesare activitaii specifice de conservare sunt prezentate in tabelul centralizator de activitai 27PLAN TEHNOLOGIC DE CONSERVARE SUIOR DATE GENERALE Date privind recunoasterea minci Suior Denumirea perimetrului, codul perimetrului si unitatea de care apartine - Denumirea perimetrului: Suior. = Codul perimetrului minier Suior: 41055, nr. licenta $41/1999 = Unitatea de care apartine: C.N.M.P.N. ,REMIN” S.A. Baia Mare, cu sediul in Baia Mare, str. Nucului, nr.22. Localizarea admi rativ teritoriala, accesul la mina Perimetrul minier Suior este situat pe teritoriul orasului Baia Spric, jud. Maramures. Accesul la obiectiv se realizeaza num: u mijloace auto, la 25 km de Baia Mare, orasul de resedinta a jud, Maramures. Geologia zacamantului Perimetrul minier Suior se incadreaza din punet de vedre geologic in tantul eruptiv neogen Oas- Gutai-Tibles, iar in alcatuirea litografica si petrografica a zonei concureaza atat roci eruptive, cit si cele sedimentare. Formatiunile eruptive ocupa suprafete mari din perimetru si sunt reprezentate prin andezite piroxenice si andezite cuartifere, Transformarile hidrotermale intitnite in cadrul andezitelor piroxenice in care este localizata mineralizatia din orizonturile superioare sunt reprezentate prin cloritizari, argilizari, sericitizari, silicifieri silimonitizari, Andezitul cuartifer se prezinta sub forma unei roci efuzive de culoare cenusie inchisa, pana la cenusie-albicioasa, silicifiata si partial caolinizata, Formatiunile sedimentare formeaza fundamental perimetrului, la suprafata fiind rar intilnite, Zacamantul Suior este format dintr-un fiton principal denumit filonul Cremenea si cateva ramificatii. Directia generala a filonului este Nord-Est,cu inelinari generale care variaza intre 75-85° S. Grosimea zonei mineralizate este foarte variabila, fiind cuprinsa intre 2,3m si5Im. Filonul Cremenea este un corp de substante minerale utile avand mineralizatie auro-argintifera in zonele superioare si complexa in adancime, necxistind o limita intre cele doua tipuri de mineralizatie Mineralizatia complexa s-a intilnit si in partea superioara, numai ca ca s-a dovedit industrializabila abia la niveluf orizontului 800m In acoperisul filonului au fost evidentiate sase ramuri puternic miner care aleatuiesc zacamantul Suior, au unele proprietati geologice miniere care ingreuneaza explostarea si fac necesara aplicarea unor masuri speciale. Atat masa filoniana, cat si rocile inconjuratoare in care s-au executat lucrarile miniere, au rezistente reduse, iar in contact cu apa isi modifiea proprietatile trecind in grupa rocilor care prezinta tendinte de deformare plastica pana la curgere. izate.In general, formatiunile Situatia perimetrului- Hidrogeologia zacamantului Zacamantul prezinta conditii hidrogeologice deosebite, zacamantul fiind exploatat prin cariera, chiuveta carierei constituie 0 excelenta suprafata de colectare a apelor pluviale, care apoi patrund usor in zona exploatata prin vatra carierei, care in unele parti are permeabilitate ridicata. Datorita extinderii foarte mari @ zonei de influenta a exploatarii, care a atins suprafata, aria de coleciate a apelor sa marit considerabil, ceea ce face ca intregul masiv sa functioneze apele de suprafata,Apele patrunse in sapatiul exploatat se pot acumutla atat in rocile afanate ale pernei de surpare, cat si in golurile formate. Variatiile debitelor de apa din subteran sunt semnificative in perioadele secetoase fata de petioadele cu precipitatii abundente, Apele de mina sunt evacuate pe tunelul Cavnic-Baia Sprie-Suior, au un debit de 12 V/s, sunt ape cu un character acide si contin suspensii si ioni de metale grele ce depasesc concentratiile admise. Exista posibilitatea eparitiei fenomenelor de eruptii de apa si noroi din subteran. In perimetrul Suior esxista un numar de 9 halde de steril care ocupa o suprafata de 114.815 mp avand unghiul de taluz cuprins intre 20 si 70 de grade. Haldele de steril sunt inactive si partial stabile.Cariera Cremenee cu 0 suprafata de 195.000 mp a rezultat prin exploatarea la zi a minereului in perioada 1963-1973, Fi Dintr-un numar de 16 de lucrari miniere de legatura cu suprafata prevazute in Planul de Incetare a Activitatii un numar de 6 lucrari au fost inchise. In nenumarate eazuri au fost semnalate patrunderi frauduloase in subteran, In tentativa de a patrunde in subteran au fost distruse lucrarile de inchidere a galeriilor (au fost sparte digurile care opturau aocesul pe lucrarile miniere). Cu toate ca au fost refacute acest fenomen de distrugere si patrundere frauduloasa in subteran continua si la aceasta data. Dispersia pe suprafete mari a acestor lucrari unele flind situate in zone greu accesibile, conduce la ingreunarea actiunilor de verificare si supraveghere. Nefiind executate toate lucrarile de inchidere si ecologizare sunt necesare activitatile de conservare a perimetrului minier. ACTIVITATL NECESARE CONSERVARII MINEL Pentru evaluarea cheltuielilor necesare conservaril anuale s-a tinut cont de si de necesitatea mentinerii integritatii activefor existente in incintele miniere, securitatea-si siguranta colectivitatii din apropierea incintelor minelor, controlul si supravegherea in ansamblu a incintelor ininiete, controlul emanatiilor de gaze si a apelor provenite din subteran, cat si starea de siguranta si secutitate a instalatiilor si cladirilor. Mentionam ca pentru fundamentarea programului de conservare a fost redimensionata activitatea astfel incat s-au mentinut doar activitatile strict necesare cu incadrarea in sumele alocate, 1. Paza si supravegherea perimetrului inclusiv monitorizarea depozitelor si a luerarilor miniere 2. Supraveghere si control 3. Usilizarea facilitiqilor din mina existenta In prezent pentru conservarea_perimetrului Suior sunt necesare urmatoarele activitati 1, Paza si supravegherea perimetrului inclusiv monitorizarea depozitelor si a lucrarilor miniere: Este necesar a se asigura paza mijloacelor fixe, a anexelor tehnice si dependintelor.ce se afla la mina Suior, prin asigurarea a doud posturi de paza (un post tn incinta Suior si un post de paza Ia tunelul Baia Sprie-$uior-Cavnie efectiv 10 persoane). Este necesara monitorizarea permanenta a lucrarilor de legatura cu suprafata, a haldelor de sterial sia careierei. Caracterul izolat al acestor lucrari face ca urmaritea lor in timp sa se faca cu dificultate fapt ce permite distrugerea digurilor de inchidere galeriet de catre persoane neautorizate cu intentia sustragerii de fier vechi si posibilitatea accidentarii acestora. 2. Supraveghere si control-pentru conducerea si indrumarea activitatii la acest perimetru este necesar 0 persoana cu atributii de supraveghere si control, avand in vedere distanta mare intre punetul de lucru si perimetrul Suior. 293. Unilizarea facilitdgilor din mina existenta - in vederea desfasurarii activitatii in conditii normale s-a prevazut un consum de energie electrica de 1741 kWhiluna, defalcat pe consumatori astfel: iluminat exterior (8 eorpuri 250 W x 360 ore = 720 kWh/luna), iluminat interior (2 corpuri x 40 W x 10 ore = 1 kWh/luna), radiator incalzire (1 bue.x 2,5 kw x 120 ore/luna= 300 kWh/luna). Acolo unde posibilitatea o permite, pentru inealzirea spatiilor a fost previzutd cantitatea de 5 me lemn de foc x 180 lei/me*7 luni/12 luni= 525 lei/luna, Valorile necesare activititii specifice de conservare sunt prezentate in tabelul centralizator de activitati. PLAN TEHNOLOGIC DE CONSERVARE ILBA DATE GENERALE, Date privind recunoasterea minei Iiba Denumirea perimetrului, codul perimetrului si unitatea de care apartine ~ Denumirea perimetrului: Iba. ~ Codul perimetrului minier tba: 50056, 50045, 50037 ~ Unitatea de care apartine: C.N.M.P.N. ,REMIN” $.A. Baia Mare, cu sediul in Baia Mare, nr.22. str.Nuculu Localizarea administrativ teritoriala, aecesul la mina Perimetrul minier Iba este situat fa 30 km nord-vest de municipiul Baia Mare, pe teritoriul satului ba Handal, comuna Cicarlaw, jud.Maramures. Caile de acces la acest perimetru minier sunt: + Statia de cale ferata cea mai apropiata este in {Iba , la cea. 7 km sud-est de sediul administrativ. - Accesul rutier se face pe reteaua drumurilor nationale DN 1C, Baia Mare-Satu Mare). Geologia zacamantului Perimetrul minier Iiba se ineadreaza din punet de vedre geologic in lantul eruptive neogen Oas- Gutai-Tibles. Din punct de vedere metalogenetic, perimetrul se incadreaza in provinei concentratiilor asociate vuleanismului neogen, subprovincia Carpatii Orientali, incadrata din punct de vedere structural in zona flisului transcarpatie si este dispusa in cea mai mare parte pe flancul Nordic al grabenului satmarean. Zona este alcatuita din magnetite neogene suprapuse unor formatiuni sedimentare si volcano-sedimentare Depozitele inferioare, apartinatoare flisului transcarpatic sunt de varsta cretacie-paleogenita, fiind acoperite de sedimentarul de cuvertura post tectonica badeniana, sarmatiana si panoniana, Complexul volcano-clastic-andezitic sarmatian reprezinta formatiunea structurala superioara si este alcatuita din lave piroclastite andezitice, acestea fiind rocile gazda ale mineralizatiilor. In cadrul perimetrului HWba se cunose trei zacaminte mineralizate, cu caracter aurifer: Purcaret, Mihai Nepomue si Firizan. Mineralizatiile sunt in general filoniene, eu directii NNW-SSE, NNE-SSW sau N-S. Majoritatea filoanelor au lungimi cuprinse intre 100-300 m si adincimi cuprinse iny 30