NOTIUNI DE PSIHOLOGIE OBIECT,CARACTERISTICLRELATII: DEFINITIE: -"PSYCHE"=psihic Stiinta care studiaza psihicul(procese,insusir mecanisme psihice,utilizand un ansamblu de metode obiective in vederea deprinderii legalitatilor de functionare ,cu scopul cuncasterioptimizari si ameliorarii existentei umane. STIINTA - psihicului.a sufletului Avistotel este considerat parintele Psihologiei. Termenul de Psihologie dateaza din sec.16. PSIHOLOGIA este“ F reale. ta mintale,a fenomenelor si codi PSIHOLOGIA este o stlinta care studiaza comportamentul uman inclusive functille si procesele mintale ca inteligenta,memoria,perceptia precum si experiintele interioare si subiective cum sunt omului. Cei care se afla la acest nivel se conduc dupa principii morale proprii. Regulile pot fi respectate sau nu, in functie de concordanta sau discordanta fiecarei persoane, cu aceste principii. Fiecare om trece prin aceste stadii in aceeasi ordine, dar unii trec mai lent dintr-un stadiu in altul, iar altii mai rapid. Unii nu ajung niciodata in ultimul stadiu. STADIILE PSIHOSCIALE DE S.FREUD Freud considera ca psihicul uman este determinat de forte motivationale inconstiente. Continutul esential al inconstientului este instinctul sexual (libidoul). Acesta este izvorul energiei psihice si fa factorul motivational de baza al comportamentului uman. Freud a destéris stadiile de dezvoltare psihosexuala a copitalui. In primul an de viata copilul se afla in faza orala in care activitatea erotica se exprima in cursul suptului si mestecatului. De la | la 3 ani/libidoul se concentreaza-asupra_anusului si copilul gaseste multa placere in actiunea de defecare. Acesta este stadiul anal. De la/3 la 5 ani/este stadiul falic. Copilul descopera diferentele biologice din sta fe exe. Tot in aceasta faza copilul isi orienteaza libidoul in afara lui. Baiatul se simte atras de mama (complexul Oedip) si ar dori sa elimine rivalul care este tatal sau. Dar el se teme ca drept pedeapsa va pierde organul genital. Aceasta frica, numita complexul castrarii, duce la refulareaiubirii pentru mama si identificarea cu tatal, ceea ce — in timp — va duce la preluarea normelor morale ale acestuia. In mod asemanator fata se indreapta catre tatal sau, dar frica de dezaprobarea mamei duce la refularea acestor sentimente (complexul Electra). intre 7si 12 ani este faza de latenta. Dupa 12 ani, odata cu pubertatea, are loc retragerea libidoului de la parinti si orientarea sa catre alti semeni. Acesta este stadiul genital TEORIA DEZVOLTARII PSIHOSOCIALE A LUI/ERIKSON” Erik Erikson este unul dintre psihologii neofreudieni care a dezvoltat teoriile lui Freud. Erikson, analizand biografia a sutelor de pacienti tratati de el, a ajuns la concluzia ca premisa dezvoltarii unei personalitati sanatoase este rezolvarea conflictelor dintre individ si societate. Ela identificat 8 stadii ale dezvoltarii psihosociale. In fiecare stadiu individul se confrunta cu un alt tip de conflict. De modul in care sunt rezolvate conflictele depinde progresul individului. 1. Primul stadiu} in primul an de viata, are la baza conflictul incredere versus neincredere, determinat de calitatea ingrijirii materne. Ingrijirea calda, echilibrata, calma induce incredere, in tinip ce ingrijirea dezordonata, capricioasa duce la instalarea neincrederii, a suspiciunii, fricii. Aceste insusiri (increderea sau neincrederea) se integreaza in inconstient si devin trasaturi de baza in relatiile interpersonale pe care le statorniceste individul. 2. Al doilea stadiu dureaza pana la 3 ani. in aceasta perioada copilul invata sa mearga, sa actioneze singur si sa isi controleze sfincterele. Conflictul caracteristic perioadei este cel dintre autonomie versus indoiala (cel din urma fiind insotit desentimentul de rusine datorat incapacitatii copilului de a-si dobandi autonomia). Daca copilul este incurajat sa efectueze singur diferite actiuni marunte, isi dezvolta autonomia. Daca este criticat frecvent (pentru ca se loveste, se murdareste, strica unele obiecte), atunci se va indoi de capacitatea sa de a face singur ceva si devine excesiv de rusinos/temator. Adeseori si aceste insusiri (autonomia, increderea in sine / indoiala, rusinea) devin insusiri fundamentale ale personalitatii. 3. in al treilea stadiu, care dureaza pana la 5 ani, conflictul de baza este cel dintre initiativa versus vinovatie. Copilul are tendinta de a fi activ, de a se misca tot timpul, de a se juca, de a comunica cu cei din jur. Daca initiativa sa nu este ingradita, ea va deveni o caracteristica psihica. Daca copilul este mereu certat,pus la punct, el se va simti vinovat. Sentimentul vinovatiei, subevaluarea sinelui, pot deveni insusiri de personalitate. 4, Stadiul al patrulea dureaza pana la aproximativ 11 ani si este caracterizat prin conflictul sarguinta v versus inferioritate. in aceasta perioada copilul incepe scoala si i se impun numeroase cerinte, carora reuseste sa le faca fata prin dezvoltarea harniciei. Daca nu reuseste sa faca fata cerintelor, atunci va avea sentimente de inferioritate, se va simti incapabil sa faca fata solicitarilor. is 5. Stadiul al cincilea are loc intre 12-18 ani. In acest stadiu trebuie rezolvat conflictul dintre constientizarea identitatii eului versus confuzia rolurilor. in aceasta perioada, tanarul se integreaza in diferite grupuri sociale care solicita interpretarea unei mari varietati de roluri sociale. {n relatiile cu Parintii si cu profesorii sai, trebuie sa accepte regulile impuse de acestia; va trebui sa colaboreze sau sa rivalizeze cu colegii de scoala sau din cluburile, cercurile pe care le frecventeaza; va trebui sainvete sa coordoneze, sa organizeze uneori activitatea, sa-si domine colegii uneori — deci trebuie sa invete sa interpreteze diferite roluri. Rolurile sunt contradictorii si aceasta contradictie trebuie rezolvata pe plan subiectiv. Tanarul trebuie sa isi construiasca acea identitate care sa integreze, sa sintetizeze, insusirile solicitate de toate aceste roluri. Esecul formarii identitatii ar putea duce la confuzia de roluri, care este insotita ulterior, de neincredere in sine, sentimente de inferioritate. In paralel cu intarirea identitatii eului, in aceasta perioada se intensifica increderea in sine, initiativa, autonomia si 1 scade frecventa comportamentelor opozitioniste, demonstrativ- nofconformiste. ss 6. Cel de al saselea stadiu are loc intre aproximativ 18-35 ani si este perioada tineretii si inceputul varstei adulte. Conflictul caracteristic acestei perioade este cel dintre int intimitate versus, izolare. fn acest stadiu se stabilesc relatii intime bazate pe iubire sau prietenie. Esecul realizarii unor astfel de relatii duce la izolare sociala. 7. Al saptelea stadiu, intre 35-65 ani, este perioada adulta propriu-zisa. Conflictul fundamental e: este cel dintre generativitate versus stagnare. Termenul “generativity” este un termen creat de Erikson din notiunile generozitate, generare si exprima dorinta individului de a ajuta membrii propriei familii dar si pe alti, exprima preocuparea pentru generatiile viitoare, pentru progresul tarii sau chiar al umanitatii (atitudine prezenta la unii politicieni, oameni de stiinta, artisti). Cei caracterizati prin generativitate sunt mai activi, mai creativi. Esecul generativitatii duce la egocentrism, pasivitate, rutina, stagnare in dezvoltarea eT 8./Ultimul stadiu are loc de regula dupa 65 ani, in perioada batranetii Conflictul de baza este cel dintre sentimental — eyrealizarii versus sentimentul disperarii. Unii, atunci cand privesc in urma gi intocmese un bilant al Vietii, sunt satisfacuti de realizarile lor. Altii sunt nemultumiti, chiar disperati, deoarece constientizeaza doar esecurile si oportunitatile pierdute Marele merit al teoriei lui Erikson este acela ca pune in evidenta dezvoltarea Eului, de-a lungul intregii vieti. DEZVOLTAREA COPILULUI IN TEORIA INVATARII SOCIALE Teoreticienii acestei abordari avanseaza ideea conform careia, personalitatea sau comportamentul copilului se dezvolta ca urmare a interactiunii sociale, prin: - recompense si pedepse, - imitare, - identificarea cu anumite modele de rol si - conformarea la expectante. in cursul dezvoltarii copilului intra in joc toate procesele sociale: perceptia sociala si intelegerea comportamentului oamenilor, rolurile sociale, comportamentele asociate si comunicarea, atat verbala cat si non-verbala. Primul contact al copilului cu lumea exterioara are loc in mare masura, prin gesturile, mimica si vorbele persoanei care are grija de el. Toate acestea ii pot oferi copilului o experienta destul de variata: ridicarea si strangerea in brate sunt diferite de mesajul verbal, iar zambetul la interactiunea cu parintii, este diferit de zambetul afisat de copil, atunci cand este gadilat. Din aceasta diversitate de comportamente pe care le manifesta parintii (sau orice alta persoana care are grija de copil), acesta incepe sa isi formeze cunostintele asupra lumii.Dupa cum au aratat multi cercetatori, in special Schaffer (1971), copilul are o tendinta mult mai puternica de a reactiona la oameni, decat la alti stimuli din mediul sau, cum ar fi licaririle de lumina sau zgomotele. La copil pare sa existe o tendinta de sociabilitate foarte puternica si foarte bine conturata, inca de la nastere. O alta modalitate importanta de interactiune intre adulti si copii este imitarea. S-a dovedit ca pana si copiii foarte mici imita expresiile mamelor lor, iar mamele afiseaza deseori expresii faciale exagerate, atunci cand le vorbesc copiilor. Stern (1977) a aratat ca bebelusii de cateva saptamani se angajeaza in interactiuni cu mamele lor, in care imita expresiile acestora. Plansul poate fi de asemenea considerat o modalitate de comunicare. Pentru un copil neajutorat locomotor acesta este 0 strategie esentiala pentru supravietuire. Mamele isi dezvolta adesea o capacitate de intelegere a plansului copilului lor, diferentiind situatiile in care copilul este flamand, are dureri sau este furios. Una din cele mai importante variante de comunicare intre mama si copil, asupra careia s-au concentrat numerosi cercetatori, este contactul vizual. Fitzgerald (1968) a constatat ca dilatarea pupilelor, care este o cale prin care semnalam inconstient afectiunea fata de alte persoane, este un semnal pe care il transmit si copiii, mai ales fata de parintii lor, incepand chiar de la varsta de patru luni. fnainte de aceasta varsta il afiseaza la vederea oricarei figuri. Acest aspect sugereaza doua lucruri, mai intai ca persoanele care interactioneaza cu copilul vor primi si alte mesaje in afara de zambet, care le arata ca si copilului ii face placere interactiunea, in al doilea rand se observa ca pe la patru luni copilul incepe sa aiba preferinte in privinta persoanelor din jurul sau. 5bAsadar, se pare ca natura foarte sociabila a copiilor presupune o disponibilitate foarte mare a acestora de a invata si de a raspunde la influentele sociale. Exista trei modalitati principale de incurajare a socializarii la copil, prin procesul de imitare si identificare, prin educatia directa, implicand pedepse si recompense si prin transmiterea expectantelor sociale. IMITAREA Copilul observa si imita persoanele din jurul sau: copiii mici se joaca adoptand roluri sociale si imitand adultii pe care i-au vazut in aceste roluri. Toate aceste lucruri fac parte din procesul prin care copilul invata 0 gama de comportamente pe care le poate utiliza mai tarziu. Imitarea este deseori descrisa drept 0 ,,scurtatura” in invatare. Aceasta presupune copierea unei anumite actiuni sau a unui set de actiuni si permite copilului sa dobandeasca o serie de deprinderi fizice, rapid si eficient. Prin imitare, copilul este capabil sa invete mai mult decat ar putea prin invatarea directa. IDENTIFICAREA Este un proces care se realizeaza in doua etape si este implicat in invatarea bazata pe observatie. Deseori, un copil va invata un stil mai general de comportament asumandu-si un rol complet sau modelandu-se dupa 0 alta persoana. Identificarea are loc intr-o perioada mult mai mare de timp decat imitarea si se crede ca, in mare masura, invatarea rolurilor sociale, cum ar fi invatarea rolului de gen si sex, are loc prin procesul de identificare.Prezenta modelelor de rol este foarte importanta in dezvoltare. in jurul copilului trebuie sa existe oameni pe care acesta sa ii poata copia, ca sa isi poata forma o idee despre felul in care o fiinta umana reala se comporta intr-un anumit rol social. Astfel de modele de rol ii ofera copilului o linie de ghidare, care-1 va orienta spre un comportament adecvat in viata. Alti cercetatori au investigat felul in care stimulii pozitivi (cum ar fi lauda sau incurajarea) pot influenta invatarea prin imitare. Daca o purtare agresiva a copilului este ignorata sau pedepsita de catre adulti, atunci este mai putin probabil ca acesta sa repete acest comportament. Insa, actiunile agresive care au consecinte satisfacatoare pentru cel ce agreseaza, au 0 probabilitate mai mare de a se repeta. Mussen si Rutherford (1963) au investigat efectele pe care cordialitatea si apropierea dintr-o relatie le pot avea asupra procesului de identificare. Au constatat ca baietii care au relatii de afectiune calde cu tatii lor obtin, in principiu, scoruri mai mari la testele de masculinitate decat baietii a caror relatie cu tatal este mai rezervata. Acelasi lucru este valabil si pentru fete: cu cat relatia cu mamele lor este mai stransa, cu atat mai puternica este identificarea cu feminitatea. AUTOINTARIREA Oamenii isi definesc standarde de succes pentru propriul comportament in diferite situatii si prin raportarea la aceste standarde isi autoadministreaza recompense si pedepse pentru atingerea si depasirea standardelor. Autointaririle si pedepsele iau cel mai adesea forma unor intariri emotionale (mandria si satisfactia in primul caz, rusinea si culpabilitatea in cel de-al doilea). By