Auditul calității

Auditul calității reprezintă o examinare sistematică și

independentă, efectuată pentru a determina dacă
activitățile și rezultatele lor, referitoare la calitate,
corespund dispozițiilor prestabilite, dacă aceste dispoziții
sunt efectiv implementate și corespunzătoare pentru
realizarea obiectivelor.
Scopul principal al auditului calității este de a elabora
acțiunile necesare pentru eliminarea deficiențelor și
posibilitățile de îmbunătățire a sistemului calității
organizației, a proceselor sale, a produselor și serviciilor pe
care le oferă.

Pe de altă parte, certificarea sistemelor calității, a cărei

importanță a crescut în ultimii ani, presupune efectuarea unor
audituri ale acestor sisteme, în raport cu standardele
internaționale și europene.
Conform standardului ISO 19011:2011, auditul calității poate fi
efectuat în următoarele scopuri principale:

➔ Efectuarea conformității proceselor și rezultatelor acestor

procese (produse, servicii) cu un anumit standard sau cu
un alt document normativ;
➔ Evaluarea conformității unor elemente ale sistemului
calității, sau a sistemului în ansamblu, cu cerințele
specifice;
➔ Identificarea punctelor critice, surse ale deficiențelor, în
desfășurarea activităților din organizație;
➔ Inițierea măsurilor corective și de îmbunătățire necesare,
privind procesele și rezultatele acestor procese
(produse,servicii);
➔ Urmărirea aplicării măsurilor corective și de îmbunătățire
stabilite.
 După scopul urmărit există mai multe tipuri de audit (SR EN
ISO 19011:2011)

Audituri interne ale calității, denumite și audituri de primă

parte, sunt conduse de sau în numele organizației însăși,
pentru analiza efectuată de management sau pentru alte
interese comune, și pot alcătui baza pentru o organizație în
vederea declarării pe proprie răspundere a conformității.

Audituri externe ale calității ce includ auditurile secundă parte

și auditurile terță parte. Auditurile secundă parte sunt conduse
de părți care au un interes în organizație (clienții sau alte părți
interesate). Auditurile de terță parte sunt conduse de
organizații de auditare externe, independente, cum sunt cele
care furnizează înregistrarea sau certificarea conformității cu
cerințele ISO 9001 sau ISO 14001.
În funcție de obiectul lor auditurile calității se împart în trei tipuri:

Auditul calității
produsului/serviciului

Auditul calității procesului

Auditul sistemului
calității
 Auditul calității produsului are ca obiective:

➢ Evaluarea conformității caracteristicilor de calitate ale unui

produs finit sau ale părților sale constructive, cu cerințele
specificate în documentele de referință (standardul de
produs, documentația de fabricație, specificații tehnice);

➢ Certificarea conformității cu un anumit standard.

Auditul de produs se desfășoară conform următoarei metodologii:

➔ Se verifică dacă caracteristicile de calitate ale produsului

sunt conforme cu cerințele din caietul de sarcini și din
specificația de produs;
➔ Se verifică dacă materialele și procesele tehnologice sunt
conforme cu specificațiile;
➔ Se elaborează raport de neconformități în care sunt
analizate și cauzele acestora;
➔ Se stabilesc acțiuni corective pentru înlăturarea cauzelor
care au generat neconformitățile;
➔ Se asigură controlul aplicării acțiunilor corective.
Auditul calității procesului (proiectare, aprovizionare,
fabricație, montaj, etc.) are ca obiective atât evaluarea
conformității acestora cu cerințele specificate în documentele
de referință cât și evaluarea eficacității acestor documente în
ceea ce privește satisfacerea cerințelor de calitate.

Documentele de referință analizate sunt: procedura de proces,

proceduri operaționale, instrucțiuni de lucru, documentația
tehnologică omologată.
Auditul sistemul de management al calității are ca obiective:
➔ Determinarea conformității elementelor de sistem cu
cerințele specificate în documentele de referință;
➔ Determinarea eficacității sistemului privind realizarea
obiectivelor în domeniul calității;
➔ Certificarea sistemului.

Auditurile de sistem sunt efectuate atât în scopuri externe cât și

interne.
Eficacitatea auditurilor calității depinde foarte mult de
competența și experiența autorilor.
 Prin auditor (în domeniul calității) se înțelege o persoană care
are calificarea necesară pentru a efectua audituri ale calității. El
trebuie să fie autorizat pentru efectuarea unui anumit audit.
Pentru ca un audit să reprezinte un instrument eficace și de încredere în
susținerea politicilor managementului și controalelor efectuate de
management, trebuie să se respecte următoarele principii din partea
auditorilor (SR EN ISO 19011:2011):
● Comportament etic (încredere, integritate, confidențialitate și
discreție)
● Prezentare corectă - obligația de a raporta cu sinceritate și acuratețe.
Constatările, concluziile și rapoartele de audit trebuie să reflecte cu
sinceritate și acuratețe activitățile de audit. Obstacolele semnificative
întâlnite pe parcursul auditului și opiniile divergente rezolvate dintre
echipa de audit și auditat trebuie să fie raportate.
● Responsabilitate profesională - aplicarea perseverenței și a judecății
în auditare. Se referă la faptul că auditorii acționează cu grijă în
concordanță cu importanța sarcinii pe care o efectuează și cu
încrederea acordată de către clienții auditului și de alte părți
interesate.
Metodologia auditului sistemului de management al calității

Standardul internațional ISO 19011:2011 stabilește principiile,

criteriile, metodologia și practicile de bază și furnizează linii
directoare pentru planificarea, efectuarea și documentarea
auditului sistemelor calității.
De asemenea, prevede cunoștințele și abilitățile generice
pentru auditorii sistemelor de management al calității și de
mediu precum și liniile directoare pentru managementul
evaluării programelor de audit.
Acest standard (ISO 19011:2011) a fost adoptat și de țara
noastră ca standard național. Potrivit prevederilor sale,
efectuarea unui audit al sistemului calității presupune
parcurgerea următoarelor etape:
➢ inițierea auditului,
➢ desfășurarea analizei documentelor,
➢ stabilirea și pregătirea activităților de audit,
➢ desfășurarea auditului,
➢ pregătirea, aprobarea și difuzarea raportului de audit,
încheierea auditului și
➢ urmărirea implementării acțiunilor corective.
1) inițierea auditului presupune stabilirea obiectivelor,
domeniului și a criteriilor auditului, determinarea
fezabilității auditului, stabilirea echipei de audit și a
conducătorului acesteia precum și stabilirea contactului
inițial cu auditatul.
 Obiectivele auditului sunt stabilite de client.
Se recomandă ca domeniile și criteriile de audit să fie
stabilite împreună cu conducătorul echipei de audit.
Clientul stabilește, de asemenea, standardele sau
documentele de referință pentru efectuarea auditului
sistemului calității.
Fezabilitatea auditului este determinată ținând cont de
disponibilitatea informațiilor pentru planificarea auditului, de
gradul de cooperare al auditatului precum și de timpul și
resursele necesare procesului de audit.
Contactul inițial cu auditatul poate fi oficial sau neoficial
și este stabilit de cei responsabili de conducerea programului
de audit sau de conducătorul echipei de audit pentru a stabili
canalele de comunicare cu partea auditată în vederea obținerii
unor informații preliminare și stabilirii unor reguli de
desfășurare a procesului de audit.
 2)Analiza documentelor presupune studierea
documentației sistemului de management al părții auditate
dar și a unor înregistrări relevante cum ar fi rapoartele de
audit anterioare.
In cazul în care documentația este inadecvată, se poate
lua o decizie cu privire la suspendarea auditului până când
problemele legate de documentație vor fi rezolvate.
 3) Stabilirea și pregătirea activităților de audit la fața
locului presupune pregătirea planului de audit, alocarea
activităților în cadrul echipei de audit și pregătirea
documentelor de lucru.
Planul de audit trebuie aprobat de client și comunicat
auditorilor și celui auditat.
 Standardul recomandă ca planul de audit să cuprindă
elemente precum:
➔ obiectivele auditului,
➔ criteriile de audit și orice documente de referință,
➔ domeniul auditului,
➔ datele și locațiile unde se vor desfășura activitățile de audit
Ia fața locului,
➔ perioada și durata de desfășurare a activităților referitoare
la audit
➔ rolurile și responsabilitățile membrilor echipei de audit,
precum și alocarea resurselor necesare pentru
desfășurarea procesului de audit.
 4) Desfășurarea auditului presupune parcurgerea
următoarelor etape: reuniunea de deschidere, examinarea
propriu-zisă a elementelor sistemului calităłii și reuniunea de
încheiere a auditului.
 5) Pregătirea, aprobarea și difuzarea raportului de audit

Principalul document cu care se finalizează auditul sistemului

calității este raportul de audit.
Elaborarea raportului de audit se realizează sub coordonarea
responsabilului de audit.
Raportul de audit este predat clientului de către responsabilul
auditului, fiind proprietatea acestuia, prin urmare difuzarea
raportului către terți fiind posibilă numai cu acordul celui
audiat.

6) Încheierea auditului
Auditul se consideră încheiat atunci când raportul de audit a fost
predat clientului.
7) Urmărirea implementării acțiunilor corective
Responsabilitatea stabilirii acțiunilor corective pentru
eliminarea neconformităților identificate cu prilejul auditului,
sau a cauzelor acestora, revine organizației auditate.
Auditurile interne ale calității

Standardul SR EN ISO 9001:2006 stabilește responsabilitatea

managementului superior pentru a planifica un program de
audit luând în considerare starea și importanța proceselor și
zonelor care trebuie auditate, precum și rezultatele auditurilor
precedente.

În acest sens vor fi definite criteriile, domeniul de aplicare,

frecvența și metodele auditului.
Aspectele de care trebuie ținut cont în activitățile de audit
intern cuprind:
➔ implementarea eficace și eficientă a proceselor,
➔ oportunitățile pentru îmbunătățirea continuă,
➔ capabilitatea proceselor,
➔ utilizarea eficace și eficientă a tehnicilor statistice,
➔ analiza datelor privitoare la costurile calității,
➔ utilizarea eficace și eficientă a resurselor,
➔ rezultatele și așteptările privitoare la performanțele
proceselor și produselor,
➔ adecvarea și acuratețea măsurărilor performanței,
➔ activitățile de îmbunătățire,
➔ relațiile cu părțile interesate.
Standardul ISO 9001 cere ca organizațiile să instituie un “audit”
sistematic al tuturor activităților legate de calitate pentru a se
asigura că procedurile și instrucțiunile întrunesc cerințele
standardului.
Auditul calității trebuie să fie o activitate planificată și
documentată, cu obiective bine definite și cu o metodologie
comunicată tuturor celor implicați.