“ MINISTERUL INVATAMINTULUI INSTITUTUL DE S$TIINTE PEDAGOGICE CUNOASTEREA NATURII DE CATRE COPIII DE VIRSTA PRESCOLARA INDRUMARI METODICE JA 7 je jee EDIfURA DESTAT DIDACTICA $1 PEDAGOGICA 1955Luerarea a A, MARC lector Ta facultaten de Pedago; din Bucuresti ™ corcetator stiintifi Ja Institute pedagogice de Stiinte in Bucuresti CUVINT INAIN urii este un mi ru educafia copiilor de educafici comuniste, ve densebil de prefios rst prescolard, cind Se pun 1 contact cu natura, copiii capité cunostin{e multiple, 2volta gindirea si vorbirea, isi dau seama de schim: boriie care au loc in natura, incep sd infeleaga posibili- ‘a transjormuarii de catre om sé uncle legaturi fe dintre fenomenele naturii. In felul acesta, copiti za primi germeni ai conceptici materialiste de neuitat ca ate in contact cu natura cu la copii draostea pentru finutul natal, pentru jr musefile naturii patriei, dragostea de patrie. Cunoasterea naturii dex: interesul copiilor pentru a 1d, toladata, dragostea gi incile agricole, Din cele de mai sus, reiese importanta unei lucriri care ¢ eduicatoarelor indrumari metodice amanuntite, pen~ «liza cu succes sarcina lor in acest domeniu atit de nat al educatied comuniste, in institutiile prescolare. fa lucrare, prima care apare ta noi in acest do. se straduieste sa realizeze acest obiectiv important. Pentru elaborarca ei, s-au folosit unele materiale sovie~ fice ca: Natura in gradinita de copii” de E. 1. Zalkind, serisoarea metodicd ,,Familiarizarea copiilor cu natura" de S.A. Veretennikova ete, care oxlindese experi faté a educatourelor sovietive. De asemenea, s-a primit un ajutor pretios din partea unor educatoare fruntase din Bucuresti a caror experien{a @ jost studiata si generalizata si anume: educatoarele de fa gradinijele de copii nr. 4, ne. 5, nr, 8, ne. 23, nr. 24, nr. 27, ur. 34, nr. 64, gridinifa de copii din comuna Oto. peni-Bucuresti, gradinitele de copii tra a in meni Paxel Teacenco", 3 mmJan cit de Stat oh Fumbacului B ete. GRPR Exper 5 entra re ate cont din fara a 108 pentru rea jcared 0 Meaicitatul de si ale, tuturor edit eiea indrumirilor metodice rere coput de virsta prescold Tuerarea are urmatoarea mul capitol se ociipd i arata cd activitatea de cunoaytere @ naturit tres Copiilor, pentru a dezeolia si indruma wuteresul si dorinta fon de a cunoaste, pentru a dezvolta spiritul lor de obser- vatie Descoltarea acesior trasaturi duce (a largirea orizon- ulut intelectual al copiitor, fa dezvoltarea gindirit si a vorbirié lor . Dind copiilor cunostinte despre naturd, educatoarea trebuie si aiba in vedere dezvoltarea lor muttilaterala. La punetele B,C si D din capitolul 1 se arata care sint sarci- hile educatoarelor in legatura cu educatia morala, estetica §i fizica a copitlor. In capitolul II, se dau indicatit asupra felului cum edu- catoarele pot realiza aceste sarcini, Jolosind observarea, plimburile si excursiile, activitatea practica a copiilor in naturd. In continuare’ se arata cum dijeritele tipuri de jocuri, povestirile, conzorbirile, ghicitorile, desenul, mode lajul, calendarul naturii si colecjiile de plante si pietre pot contribui la verijicarea, sistematizurea si consolidarea cunostinfelor despre natura. In capitotul If, se daw sfaturi practice in legdturd cu organizarea parcelei si a col{ului naturit vii din gradinija de copii. Aci sé gasesc indrumari in legatura cu cultivarea legumelor si a plantelor decorative, precum si dijerite pro- cedee de cultivare a plantelor si de ingrijire a animalelor. Intreaga munciét de indrumare a cunoasterii naturii de catre copit trebuie strins legata de dezvoltarea vorbirii 4 aceasta in rea. slerea naturij sar copiitor. Educatoarele nu trebuie sd uite cé insusirea limbit materne de catre copit se realizeaza, in mare parte, in procesul de cunoastere a naturii Aplicarea acestor indrumuri metodice trebuie sit se face fininduse seama de conditile concrete ale [iecarei insti- it prescolare. Educatoarele sint rugate sé comunice Institutului de ice rezultatele oblinute prin aplicarea aces- for indrumari, precum si observajiile $i propunerile lor, in scopul imbunatalirié vuitoarelor editit ale lucrarii. Observatiile se vor trimite pe adresa: Institutul de ne pedayogice, strada Spiru Haret nr. 8, raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej — Bucuresti.pilul incepe sa. sezise cle legaturi cai ele simple de Succes © spontane $i lc, indrumate, i se pilului injcleaga d fenomene din natura, be ©, formele simple de succesiune in desfagu- INTRODUCERE entare despre lumeg rarea lor. particularitatile ore este insa respective de Participarea directa a copiilor la diferitele munci usoare esi psihologice legate de cuitivarea plantelor si ingrijirea animalelor le da posibilit anatomo- de a lua contact direct cu lumea inconjuratoare a virsta pp ePade a dobindi astfel o serie de cunostinte noi a mod ist iy. Cunostinjele dobindite de copii le vor servi elagoei 3, copil n activitatea lor pra ate inte gatira dintre rgher J 4, de pilda, nu p oa inconjuratoare, in acelasi timp, si veriii- fenomene. Ps ct indite. Copiii sint “astiel condust la fine ¢4 of minitcer nostintelor pe caiea aratata de V. 1, Lenin: De sustine ¢4 t 4 stabileascd legaturi aia nplarea vie, la gindirea abstracta si de la aceasta la iata calea'dialectica de cunoastere a adevarului Tinind seama de particularitatile de dezvoltare ale copii- or, in primii ani de wv prac ide o mare tre. | ! tie nestiintitic’ s stra, in timpul nr din ara no ia prescolord Ciel, cial programa anal. , prima treapta a cunoasterii — ‘ corifemplarea vie — ocupa’ locul cel mai important. Copilul fegimulul, uTelo7o ms nile de copil,Felese c4 educaton. | “inoaste natura init pe ale senzoriala ticd RST Ea n felul acesta se it fi maturii numai in vederea Cumto ezvoltd senzatiile, perceptiile, i se imbogalese reprezenta- tac spiritulu; lor de observatie, a interesu. J ile. jar pe acest fundament senzorial, in cadrul procesulti lui lor si nu pentru a le dezvolta, pe Rindirea | instr Liv-edueativ, se form lui logied-abstracta si si vorbirea, pentru a le larg o Bazele unei concep sepurgiezd mu era preocupatai de ga. aoe ares prin care sa se realizeze sistematic si sired tpecerea de la gindirea intuitiva la gindirea logica- Sistracta, in dezvoltarea intelectua popilubat gf aceoala deoarece se urmirea incé din gradinita de ebb #8) ee) gateasca slugi plecate si docile ale exp ata # oe Pedagogia stiintifica arata insa ea in cadrul unui Ress instructiv-educativ just organizat, copilul capala o serie de ‘cunoslin{e, precum si o anumitd experien{i care le usureazd cunoasterea exacté a realitatii inconjurdtoare. . Cunoasterea activa a realitatii inconjuritoare dezvollA gindirea copilului, Intre cunoasterea realitatii si dezvoltare: gindirii copilului se creeaza un raport de interdependen|’. 6 ‘sia pune neaza si se dezvolta apoi gindirea , implicit, vorbirea. vo kw 3 40 - Posibilitatea de cunoastere a realititii nu incepe de Ia © anumita limita de virsta si mu se termina la alta. Copilul, chiar de la nastere, se ineadreaza in complexul de ienomene din realitate si, in functie de dezvoltatea Ini, el incepe $4 le cunoasea in mod activ. Daca uneor copilul are reprezentiiri gresite, iar_unele rAspunsuri ale Sale sint date pe baza unor analogii intim. platoare, aceasta nu inseamni ci el nu poate reflecta in mod just realitatea, Cum se explic’ aceasta > Copilul judeca si rezolva problemele ce i se dau, in fune- fie de cunostintele si experien{a pe care o are. Aceasta nu tnseamna ca este lipsit de posibilitatea de a judeca sau cd gindirea lui nu este logica, Psihologul sovielic A. V. Zaporo- 7opi. citeva exemple concludente Ja fereastra, in t Ca copi- a wefleeta in a fost dj limitat de pas soarele tre. ste cu totul buie sa’ intimplatoare, insa mu este poza o legatura cauzala rior al fenomenului comp! de virsta prescolar, F nervoase din scoarta cer in frageda sti, care se si I. P. Pavlov, de- icatoarea spre act nervo ntreg. proces IP. Pavlov a stabilit citeva pri mentale care pereeptiile, reprezentarile co- sale despre activ nervoasa spre treapta logica a gin ri, Unul dintre aceste principii este al interactiuni dezvollarea i aa copi educatoarele se a, activil -ganism gi mediu, Prin acest principiu, Pavlov explica legaitura permanent incon} jegatura co |_sistemului_ nervos central, , intrucit integreaza si coordoneazt e tuturor organelor, simturilor etc. Accasta legatura se efcetu procesul a iui la mediu si este bazata la om depagind eadrul Cunoastere: ealea senzori si pe calea cum "Din tuerarea fara, Fah ropie de acest scop ea lor pe parceléi opiilor, fixeaza noi si noi logaturi temporare caro le coresp la Fin scoarta i nu inseamna insi num re de catre copil a ceea ce il incon lor obiecte trebuie it educatoarea, Cop’ le pe care le fir a st explica observ’ de pi ie acesta. Educatoarea fl de i si felul in care crest primul sistem de semn 81. MUNCA DE CUNOASTERE A NATURIL CUNOASTEREA NATURIL — MIJLOC DE EDUCATI MULTILATERALA lor de observatie, Cunoasterea largeste orizontul al si la re: de 1 urmare rea organismului e re copi sieducatia lor fizica ! intari- r. le aceste si dezvol‘Se urmareste €a, pe baza observ ii in natura, sa se dea re fenomenele din na aS e reprezer dezvoltarea si trans! sa faca unele ari ale fenomenclor. moarea va tine seama de Realizind specificul regiunii respective. Copii vor cuno: tura finutu!ui in care traiese, urm! te ceva in legaturd cu alte regi rt, care sint sarcinile de catre copii ce s-a aratat, pe si lor in munea de cunoastere a natt vom analiza mai jos cum cunoasterea na mijloc de educafie intelectual, morala, estetic: ‘A. CUNOASTEREA NATURII — MUJLOC DE EDUCATIE INTELECTUALA, voltarea curioril ii de olservatie ; ¢) |: Dezvoltarea interesului copilului pentru cunoasterea naturil Natura, prin caracterul su variat si dinamic, desteapts interesul deosebit al copiior tores este in gat de ui gi de curiozi adultilor, ure peo 1a percep yi le pro- i unele as- exprim: ar tunes naturii_si_pe de asemenoa, in- cu 0 gindire vie si cu o curiozi- te laturile vietii, a, el pune n de intens luereaza gindirea 1u despre ceea ce vede in deseori_intrebari asta sau se mofiunea de denumire a Asta cum se cheama intrebari ale copiil Urmareasea Imbogaiire le obiectetor ni aura e bine Raspunzind acestor trebuie permanent s lui co} tru unele obiecie nea generala. De exemplu, va cope’, aceasta este 0 pasirica u alt prilej, educatoarea va preciza cd aces ° meste ster sau ca accasta pasire se mumesie venta educatoarea vocabularu- ~ necunoscute, Pen- le dea m: notiu- spune: ,,Acesta este unra a Bak de rescolard este: Roagle cauza fenon id pestisorii gura 2” ofa incd veezi, far 1a Aproi din intrebarile pregcolarilor. i, pe copii fi preoet De multe ori, pe copii fi preo Cine € mai puternic 2", ,,Cine va it Teal ? ursul sau hupul 2". La anumite intrebat beasea cu raspunsul lor, perspicacitatea lor, ; ferioare si amimite + aon Adeseori, ed aia unele observari astfe unui anumit fenomen. intr-0 fF pullsor educatuarea a pus 0 closed pe preund cu copiii_a intocmit un pina cind vor apare educatoarea cu 21 patratele, reprezen observat pentru a Tntearce pentru a se re- etc, lor era deosehit de mare. Fducatoarea "um ciocanes¢ pulyorit pentru rit cmotionaji closea care Cloncanea si ajuta pulsorilor sa sp .ja. Clipa ayteplata a sosit... Primul puigor a ieyit afara! - TA felul acesta copiti au capatat in mod concret rispunsul la tn yea: ,Cum apar puisorii din ou ?*. Multe intrebari ale eopiilor pot fi jor sau cind copiii diferitele lamurite timpul jocu- 4 unde este soarele st ice S-a precizat cealalta parte, un pahar cu api si s-a_asezat je razele soarelul. Ar FS Priv Je din fund Se for I, pentru a face acc arcubeul lucatoarea mu : F puse de copii i gray este atunei cind se dau copiilor raspunsuri i false. Tin a de usurinta cu care copii memoreazii cee ce il intereseaza si de greuitatea cu care sint inlaturate no- liunite gresite, punda atunei © mai bine stie, decit sa dea un poate spune copilu ma gindes¢ la cele ce ai intrebat", sau: ,,Am sa citesc intr-o carte gi am sa-{i raspund mine, Un astfel de rspuns nu stirbeste prest giul educatoarei ala copiilor ca ea se in lereseaza_ indeapre intarile lor, e4 cerecte: serios pentru a le cel mai potri Prin raspunsurile date copiilor, este necesar ca ed foarea si indreple totodata atenfia acestora asupra laturi- Jor importante ale sa-ifaca sa i bun, curatspunsuri . printre je virsta presco- De unde a aparut soa. {ii prea savai 7 pe urma La Pentru a nu ajunge la o asticl de mai indicat ca educatoarea sa spuna copiilor ca vor in| aceste probleme cind vor mai ereste gi yor inviita la sco. Copiii de virsta prescolard nu trebuie sa creada ca ei pot sti gi injeloge totu Indrumind Leresi copiilor, educatoarca trebuie si seama de faptul ca, la accasla virsta, interesul copi LEA spundem ta inteehérile comilor™ (ain "Sub redaclia E, a, ina, vat. ca €1 mu se pot conce Nina, 0 fetita de 8 ani, fe sea seminat imazare, 7 Pe cérare zares Ar vtea 50. iat Nina, 4 spre K yea stratulul eu fray Gare Tucrusuré impreuna f urd se mani lucatoarea tre- din varietatea obieetelor gi fertomene- sd aleaga ceca ce este mai esential si i lor, concentrindu-le atentia asupr parti area lor Ja ingrijirea plantelor si dezvoltarii_ acestora, poale fi trezit $i prin povestiri, pocz Ja natura. ge Coxbue jueatoare, au observat Fea prim: ei treceau Ys aranjate, mu ascultau ni cau atentie nici celorlalte lui si natura” (din Wwerarca .Fa- Wiarizarea copitior eu natura’, sub tedaclia £. J. Votkova, Uciped ghiz 1948, pag. 12). 2 7st el ine veri, asa © Yes atitudine justa faja - monstreze prin propriul ei exemply ca yatamatoare sau periculoase, Le va se va purta cu ele cu a] educatoarei exemplul copiilor ura Leama ce- a se fereased de ita trebuie sa-i invatam pe co inui neajunsuri (serpi, gi insectele care pot pri ‘a munca de ingrijire Fe se arata foloa- cestea contribuie la pline de dragoste fafa de in grija ce o manifesta ea ins atrayatoare din resi interese: deagos- fa acestora, pi sam, Fa va cut tea si grija copi Proce nr, 54, din B Dezvoltarea spiritului de observafie fa sa dezvolte odata cu it srupei mari de la gri pe co pentru-a-i deprinde pe eop i racteristic in obi toare, sa observe a ce este esential si ca. menele din li © se petree intre fenornen . Dezvoltarea spi ie este un proces de dunata, care se realizeaza treptat in procesul ¢ i 1, in procesul de cunoaste dl este cunoscuta de copii pliilor. Pentru icatoaren 'ai putea creste. Ei {ard Tarb si giau exprimat pas” ale arta mu va inconjurato ‘nu trebuie numai sisa le miroase a ce perce. pereepat just 59, gindirea € 1 'S-a_precizal ca ¢ ‘ qustul ei caracteristic, dulee-acrizor. In timpul unei_astfel de observari multe simjuri, copii au pos gine mai completa, sa capete cunosl Gespre obiectul observat. Mai tirziu nostinte, ef pot face comparalii cu pot ajunige i Observ aceste frunze Formarea senz lor pe baza observar telor si fenomenelor din natura, for insusirea acesior nojiuni pe baza ‘perce} incipale pentru dezvoltarea gindirii copiilor, si percep mai multe obiecte si fe- rene a inconjuratoare, cu atit se deprind sa deosebeasca un obiect de altul, si’ descopere particu! {ile 5 interdependenta dintre ele, cu atit se dezvolta gi gin- irea lor. In procesul de cunoastere a natur i stabilese ase , odata cu dezvoltarea gind’eit, se deavolta si vorbirea copilulii. Pe masura acwnu- {aril Imaginilor concrete in procestil observarii, educatoarea leaga aceste imagini de inva{area corecta si precisa a cu- viniului de catre copii. Ea trebuie sa aiba i 2 e buie si aiba grija sa nu incarce bayajul lor de cuvinte, Dezvoltarea vorbirii copiilor trebuie ¢ urmarita treptat, dar perseverent gi si fe orm ? Perseverent gi sistematic de catre Dezvoltarea gindi i copilului este de aseme influentata de observarea fenomene' e. anotimy 20 pen. dezyoltirii plantelor si ani au posibilitatea sa stabi ene $i eauiza lor. 3 sed afirma pregc jceputul pr de observarea cresterit § lor. Urmarind aceasta, copl rile dintre anumite se topeste pentru ca poi ies fr te, copii mu_reuyese into! juste sau sa faca genera 7 proprii. Adeseori, ef Te- de pilda, o fetita de 5 ani pat, fore 4 singuri concluz exacte pe baza observa logie. Astic castravele se Caraeterul nepre: reste deseori nu num Jar simi experientei_ insuficiente 3 vitatii copiilor. Aceasta emotiv anumit fel perceperea lor. Fiind atrasi pentry ef (si jere tocmai traséturile esent obignuita), scapa din v caracteristice. comparind gisea colorate de inl educatoarea trebuie sé sterea naturii de catre atent matura, ajutin- SA scouta in evident cee: respectiv. Ea trebuie sa jor scopul observarii, sa le mo- eze atentia gi gi supra celor observate, Ea tre- 4 urmareasea, de ascmenea, ca observarea sé se facd sistematic si si se repete Dezvolta nostin{elor copiilor nu se realizeazd numai cu ajutort servarilor dire Acestea se realizeaza si cu ajutorul i or despre na- tra. Rezultatele folosirii sint cu atit mai 21ezentari juste si pree unei pre} a exiseze a copiilor, sa ¢ canceplici lor Taine ele pasar B. CUNOASTEREA NATURIT — MULOG DE EDUCATIE iantea ores IN SPIRITUL MORALLT COMUNISTE.jasmele auzite. i i amintese cu cat De pi multa in gr ge desfagoara pe ogoare, in livez sa procedat Ia 0 gra : nai arile lor imbare, eopili vorbeau eu mi exprimau dorin foarte mult peste au raspuns Dua aceasta nea lor care are alita bogilie de peste $i vina pescari curajosi, pentru a pescui mi ie despre regive sade Cunoasterea direct a org: pe parcela si la coltul naturii vii contribuie, de ase- menca, la ¢ducarea dragostei copiilor pentru munca, la dez- voltarea inieresului pentru munca agricola, Edueatoarea tre- buie sa acorde 0 dragostei de munca la copii, inca din cea mai frageda virsta Marele pedagog sovietic A. S. Makarenko spunea: .co- va fi un membru al s muncitoare si, prin ur- mare, importanta sa in aceasta societate, valoarea’sa de ce- tatean va depinde exclusiv de masura in care este in stare sa ia parle la munca obsteasea si de gradul lui de pregati pentru aceasta munea* !, 1A. S. Makarenko. Oper tru literatura. slinifieggi oid 1, Editura pen ica", 1951, pagina 313, pe fe reflexe condifionate se adunau Tare. Auzin- i gence in padre, At i zat sa plece in excursie. Cine le va da ind i ‘ altul, Ast- ‘Muncind impreuna, se apropie unul de a t fel se incheaga colectivul lor. Cu timpul, ajung sa se simta raspunzatori de munca pe care at depus-o cu tojii gi sa de aprobe cu hotarlre pe acei dintre ei care nu respecté munca, rea animalelor dez- a plantelor volta si alte trasaturi pretioase ale caracterului, cum sint: perseverenta, rabdarea, stapinirea de sine. ata ce povesteste in acest sens metodistul sovictic A. A. Bistrov : ~Palru. copii din grupa mare, impreuna. cu educatoarea schimhau apa din acvariu. Educatoarea le-a aratat copiilor cum sa priai cuo plasa mica st cum si-i puna inte-un Tighean eu apa. Co vazut ca pestii erau fuarte ageri si trebuiau eforturi mari pentru putea prinde. Kostea, cel mai viol si mai activ din cei pal Inceared sa. pri el pesti. Copilul devine nerabdator, plasa se 25,fu se tat zadar: pest 88, Se gepatteaz8. Eaucatoast tor? el i) pla Sos ea or de caracter ale copiilor. c CUNOASTEREA NATUR — Mutoc DE EDUCATIE ESTLTIC Puri, un izvor st Sop, educatoarea alege locuri fr 14 pe copii sa observe aspe © pentru 1 minunat straluceste s colorate iu atrag.privirile ic edueatoure, copii aleatuiese buchete, i frunze, departe, priveliste: au a unui colt franzel Piindu-se, pot forme si ca oferita deo Hi pot observa pomii incareafi cu fructe coapt arielatea culorilor si formelor acestora. Printre frunzele verzi ci vo bene, prune brumari ..¢ bine ca ei sk asiste lului* (din culegerea de ia E. 1. Vothova, lat ai ziper! serva cum selipeste zapada 1e si conifercle care pastreazA bul zapezii atrag aten- ele lor, care de- i arborii celor ce fi contempla um as- fer id, provesul | pasarelelor, ire, de eri in ca pami una, pe _cind cel sen covor verde, este de (4 pare un estelic % vor cons au alta nuanta de verde d ei Vor observa de en manat cu griu, perumb, ov mens, in care Seet tul direct cu natura este necesar sa fam forme de expresie ale artei. drumat cu pricepere, el manifesta un feritele forme ale artei, accesibi invala pe copil si loace, Cind copilut est mare ntru d Arta educa seni Pentru a con! telor ete. In i, copi ja exclamat ‘9 airas apol a r si sunetelor, depuse pentru Jul acesta, meze respectul faa de munca omului $ natura. de la 0 gradi wos al -acestora putea minca la vara, ci ui la o mai buna percepere si intele- nu este suficfent nu 4 frumusetea gi si'cu diferitele mij. riumul. De aceea, trebuie s4 atea sa perceapa Ir in muzica, in puezi nea ains 1 fenfia asiipra po 1 varut dupa i con, i pe copii ta pen, 4 pomilor, sa se for. duse de ui. imbinarea armo- umusetea natucii D. CUNOASTEREA NATURIT $1 EDUCATIA FIZICA A COPILLOR jor cu natura In procesul pe parcela, plimbari sau are in aer liber ete., contrie jocit al cop) ja culesul recol "Sau ajutind iarna la curajitul zapezii, copii a si igi perfectioneaza miscarile, ceea ce contribuie 1a lor. pe de buna masura Ia deavoltarea acestora. Plim: . pe o distanja mai lung’, tionarea mersi Fespiratiei si circula- b nbul de substante din or- sranism se face mult mai bine. In timpul plimbarilor sau ex- se calara pe arbori, se rostogolesc pe iarba, intilnese’ in cale un ganj sau un piraiag pe care trebuie sd-] sara, urea sat coboara 0 panta. Toate acestea contribuie la perfectionarea migcarilor de baza De asemenea, sederea in aer liber intareste sanatatea copiilor, caleste organismul lor, prin faptul ca Ti deprinde parile sau cx contribuie pe . pe de alta part liei singelui. Prin $a suporte intemperiile. Aceasta deprindere se formeaZa mai ales prin organizarea unor activitati si jocuri intere- sante si atractive in aer liber. larna, de pilda, copiii igi fac derdelus, se dau cu sania, fac diferite constructii din 24-se po piilor de virsta prescolara. i daca educatoarea cond i prin care co} za neconten! preyeolare. 2. PRINCIPIILE PEDAGOGICE CARE STAU LA BAZA ACTIVITATIL DE CUNOASTERE A NATURIL Pentru ca prin cunoasterea naturii si se puna bazele ste a co} rst prescolara, este ne: cesar ca educatoarea si se conduca in munca ei dupa anu- mite prineipii pedago Unul din principiile de baza ce trebuie respectat in cu- noasterea natu iul intuifiei. : La aceasta virsta, copii memoreaza mai ales ceca ce este perceput de ei cit a imturilor, De aceea, fami iarizarea copiilor cu lumea inconjuratoare se face, in pr 30 =a ail copiii capata notiuni clementare observarilor spe: ca (ingrijirea plantelor le, cind observarea catoare. d fi au si vad obiectele de aproape, sa le atinga, sa le pipaic, sa auda sunetele Aceasta le trezeste un interes. r cuvintele Wu inceput si se suture, au priv ascultat cum for- oare. Ei au invatat insugit temeinic intimplat daca educatoa- sci despre aceste Pe baza perceperii directe, co) cele observate, coca ce nu s-ar fi fea s-ar fi multumit numai sa !e povestea aspecte ale naturii. 31st Jara capata ins cunostinge ny He Pre ay natura, ei Si CU. ajutorul ige, fi le da jtatea sa_cunoasca animale st) irapiilor, care De accea, my! B entru lacgirea og) teria i, cop ey im aa nal multe ori Ja acestea, ceca cee grew de real zal, de pilda, intr-o excursie, ‘Cunoasterea_ num: simfuri, deci tan ui sistem de semnalizare, nu este insa suficien trebuie sa se adange si activitatea c de semnalizare — cuyintul — care cor Ja intuitie ce nu poate percepe direct prin i perienta. Adresindu-se coj bute sa fie pe intelesul aceste Un alt principiu al pedagog 5 4 tina seama ed o lor cu natura, este principiul succesiurié $i sisted matizari. | ‘Acest principiu rata necesitatea de a se duce munca, jupa un sistem bine determinat, intr-o succesiune si | galura bine gindita. Continutul mun ‘com plice treptat, atit de lao grupa de virsta la alta, cit. si in cadrul aceleiasi grupe de copii, pornind de la apropiat lal § departat, de 1a simplu la compiex. FP Pentru a familiariza copiii cu obiectele si fenomencle j naturii, educatoarea fi va Indruma treptat de la percepes rea unor obiecte si infelegerea unor legaturi cauzale : simple, la generalizare. Pentru o justa cunoastere a naturii de catre copii, edu catoarea trebuie sé familiarizeze copii E plantele si animalele din gradinit jurul gradinifei, orasului sau satului si plantelor alelor din regiunea. respectiva, | noastra si din alte {ari Edueatoarea va indruma_astfel terialul nou ce Si Tie Insusit de el pe Daza materialulut vee 32 oo er t—™ in primal rind, apoi cu natura i treptat, cu lume ‘unoasterea natu se prezinta acestor din. tar de cunoscut ea va fndruma eva forma de- Te, preseolarit: mai_mari In modul acesta, pe in- pare se dezvaluie in fala ci. De pilda, co- ata. Apoi, p feleaga ‘legat i si temperatura de afara, sa~ i zapada provin din apa, ca apa orita lemperaturii scazute. De dea ce urmeaz’ a prezinte copitlor numeroase si mai complexe, Tn isarea animalelor, afl se pot arata gi fo- (ind seama in In- este principiul transmita inteleaga le de copii in , pentru a putea fi aplicate ap. 33ae { i i te din grupa, insuswiit_ temeinice este re el a avut = prev ‘odle i In ceea ce priveste pos Inconjuratoare, trebuie de viv, virstel_ pres 54 largeascd cercul de re jul de cuvinte al copiilor. De asemenea, este necesar si se tin: tatea de jo asigure dezveltarea mi mai usor in colectiv. De aceea, in pr nifele de copii, se rezerva om Tinind seama de aceasta p: CONTINUTUL ACTIVITATI DE CUNOASTERE A NATURIL pentru js bine sas) e. posibi buie sa se urmareasca si dezvollarea vorbirit lor, plantelor, natura ne- ca omului in na In alegerea seama de de catre are ce stau la Activitatile obligato deoarece_atenti: foloseasci un limbaj viu, atractiv, In munea sa, educatoarea are ol ipiile ped er activitati wogiel prey baaa acest alentic copili $i sa tind seama de particularitatile lor i es dividuale. Ea va cauta s& foloseasci procedecle metodice La vir trebuic sa cunoased dintre cele mai. pol vieuitoare, citeva mamifere, pasari, pes reptile, 34 3 35 = ee Deere eerobserva fe- Cunoasterea Dintre at stoare, de b <0 unot re: a celor Aceasta cere nu ni natura, maturia. In F spre o cones acest fel ptie mate- © lume, a7IJLOACELE PE CARE LE POATE FOLOg, 1 NGATOAREA IN. VEDEREA C NOASTERI, NATURIT DE CATRE PRESCOLARI rea ‘Aceste mijloace trebuie la re pillor de virsta prescolara, Cunoaslerea naturii de catre coy de o parte pe cale intuitiva, prin c ura, in cadrul diferitelor activitati nbarile si excursiile, munca pe iar pe de alta’ parte, in mov lor educatiei precizarea voc reprezentarilor copiilor, ardtate me In afara de activit poate planifica gi alte act ostinfele insusite de copi |, modelajul, aledtuirea unor col ete. si intocmirea calendarului natu Intre toate aceste mijloace exist o legit \du-se reciproc. Cu cit copiii vor aturi fntre elementele cunoscute, cu atit_mai trait si mai precise vor deveni cunostin{ele lor. De aceca este necesar ca planificarea activitatilor de cunoastere a nal tii de catre copii sa fie minutios intoci id Toace variate, tocmai pentru a ajuta copi temeinie cunostinfele capatate. In cele ce urmeaza se ana mijloc de cunoaslere a natu leele metodice pe care trebu toarea, 38 atoarea is consolideze et fiecare| si. pro sa le foloseasca educe| 1, OBSERVARILE obset varea, nai pre= lor, se ps observa de i, pot percepe natura in toata va- bogatia de forme si sunete, De observa fn padure arborii tat conti de ta grid din Bacurest tn" tmpu pentru a da posi 39 ee ree eee eee cere erene nee geen 2 ogee eeeeecneeeee ees!manda indeaproah. prin eu bral iiaga bau aconpurat As ‘ reps se de fag, copii au exat 7 se oe gua grouse 8 vite sPerengite groase sint si alle ™ : etcans Co © Pri prinire el Cu tolit cerceteara cu = ‘Aim gasit!™ ex Irafevar, prinire crenigi 8 entra 2 gasi cu Us lor si se culce pe fara tite un 2 Educatoarea i-a Indemnat sxor in‘ pact ‘copii su examinat frunzcle fagulvi; (oie ae forma oval De jo, au gist cojile frutelor de ctserat Nioara fipte in para cum ar tes recind civ mat eps carat trunchi despuiat de con), 28e¢0 sau intial In vedere. rune cu for oglinieau foteresul pentru acest {Bist fagul Sata Trumos2*, ,De ce € gaunos? P crestat fosja > Tiveatoarea eh, sist masoare 61. ps triage ale fag propus si stea clare pe trunchi pentru ea si-si dea tr'n era copacul iscutind despre scopul pentru care a fost taiat, « rite presupuneri = va fl transportat 1a fah face scinduri pentru parchele, pentru ni 40 gia su exprimat dorinta de at vedea prefacut telor § cu observ inypresii ai adine ceea ce il inconjo de la observare si er wa acest © ervarile copiilor, a tot ce este esential si i scapa observatiei lor. fe particularitatile copiilor, in timp: naturale, educatoarea nu le va ingur obiect, m daca Iocul In care se efectueaza observarea le este neci noscut, Pe I dea copiilor posibi intr-un cedre special organizat — pe parce cop sau in sala de grupa.nate cu impreuna inire cop! t pa au in p repre nd pe icentreze Gn Bucuresti au Refowsi ardei. Deoarece copiti au mani- : prea viitoare a acestor res pentru dezvolt yarea a adus ¢itev ilnie dezvoltarea acestor plant spontane sint facute pul jocuri fii animalelor, copilul indemnat de educatoare. Uneori, iar alteori impreund cu alti c sint deoscbit de valoroase, in oarecare |e contribuie la largirea ‘orizontului intelectu chegarea colectivului si la schimbul area va incuraja astfel de observari, ne pentru mentinerea gi dezvoltarea in- lor pentru natura. ntaritor lo observa pe aitele. mbarilor, tei de cop are a gradi asaduri $i I | acesta, ei au putut te. In cu 60 lor pentru natura inconjuratoare, de cercetare. Pe baza lor 4 copili, preferintele i ‘ate organizate de educatoare cu in- o importan{a mult mai mare pentru ica si intro anumita succesiune a natura de catre copii, pentru pentru dezvoltarea vorbi copii sd observe cu un anumit scop. si fie alen{i in timpul unci activita colective, contribuind Ia pregatirea copi tatea scolar ‘Observarile de scurté duraté se de une Aceste observari nu concentreaa pentru mult timp tia copiilor asupra unei plante sau wu Ju, ei pot observa : hranirea anim: @, 0 planté noua adusd la coltul natur Obser durata pot fi repetate asupra ace- jasi object, cu scopul de a da copiilor reprezentari ma de tepit 2, p au olservat fe luni, eolita scuria) st 1. c& picloarele din spat Observarile de linga durati se fac cu de a ur- mari procesele gi transformarile ce au loc in natura. De semanarea lor si urmarirea_ lor pin’ | culesul_Fecoltei, observarea oudlor de broasca si intreaga metamorfoz pind la broasca adulta, metamorfoza viermi lor de matase, aspectul arborilor toamna ete. Continutul si durata acestor observari depind de du rata dezvoltarii fenomenului respecti cu care se organizeazd aceste observar treaga grupa in momentul cind survin transformari ca tive. De exemplu aparitia primelor frunze d mentul cind stratul se umple de verdeata, i tifia_ ridichilor. Observarile de lungi durat’, ajuta, totodata, pe copii sii seziseze caracteristicile fiecarui anotimp, sa st uncle legaturi simple intre cauza gi efect (caldura solar si topirea sloiurilor si a zapezii). Pentru unele institutii prescolare de la oras, astfel de ob. servari de lunga durata sint mai greu de facut, deoarece adesea, lipseste terenul necesar pe 13_Observarile comparative multe odiecte. uala a ajuta <4 traga @ 4 gene- In timpul unor astiei de observa “gasesc si deosebirile dintre ele si plantele com- e, observa ceca ce este caracteristic pentru fiecare in dar si ceea ce este general, comun peniru toate comparative se efectueazd cu toate @ Observaril lege un material de copii, insa pentru fiecare grupa se va punzator, accesibil gi atragator. INDRUMARI METODICE CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA OBSERVARILOR IN CELE TREI GRUPE DE COP! Indrumind observarile spontane, aparute din i copitlor, educatoarea trebuie sai Je teresul copiilor gi sd dezvolte inclinarea lor spre activitate. rt jor pe parcelé sau la coltul na- lor sau excursiilor. ca va ui . Va cauta sa vada ce anuine Ie atrage fe cova interesant sau se opreste ‘oarea va pune intrebari care sa-i st preciza, totodata, ceea ce copilul je denumiri noi imbogatindu-i as raga si alti Ea 1-2 Wuat in mind si ba py un mele Neate picioare $i tolugy poste si meatga? Educatoarea care soa ‘aeere snap 1 asa pe faugat edu featoarea Te SA sustina interesul co- totodata conuitii_ pen lor, pentru largirea orizontului. De a va trebui sa aduea pe parcela sau la calt material variat si interesant, va organiza locuri unde se poate’ gasi un material atra 2 pr mn terean de. stil impr asc ce se petrece. Spre. stir i au infeles. €3 «3 St putea sire tect min Fropus si se controleze toate verzele dl struge omizile Dind atentie observarilor pe care le fae co} cu educatoarea va putea cons ta all udinea pe fata de natura, ce-l i aceasta bazi, ea va=a"4 vit ph sa nu fuga, el e, in ju in spate. ntru a evita un patrat mai mare d De asemenea, observat sa fie st vitayi, educatoa niru ob:ectul pe a propus 91 observat he pro: rout observai bservare, in cuvintcle noi.pe care Ie vor i Je va pune si succesiunea lor, uncle Uneori, ea poate expi cum se poate desi dilorite grupe de co j_se pot fol tudine si o nunja cop teresul este dest rintr-un tow * aprecier|: Sao pr de lungs ¢ It procedeu este accla de 1a pe co} Aya . ca sa ved 5 a avea tis} a icentreze atentia e« sa dea yas interes! entra sl c tr-0 parte, cint i din grup xprima sent n zimbete, lor pri mentele pri sustrage de | ca, gesturi. } Copi asupri va mai reveni m linge pisiva vor mai avea p jatea sé observarii consta in sink copii cw acest prilej, izarea cu 10 stinfelor festari, copilul poate percepe ti cele observate. Ordinea in care se face obsei 4heierea obsery, toarea re, Presive ceea ce cu ii-au ol oe Rae eats b Ni, 4 picioare, co; i sia vorbiri unele compar: servat, cee: Fea ada lunga. El pagte* dil sp "ace era esen| cop m s a spus: Vedeli copii, calul Va pre 7 masa moreov si varza. ,.lepurele, iepurcle De exemplu, educatoarea spune uce La locul pre wat din m © vorba’ Irana, copiii exclama : toarea zimbeste Oare 0 Sa ugulese Si porumbe: nteste o fetita. Educatoarea spune voi va ghici ce de bucurie ed pina la urma au ghic It procedeu este acta de a da o sari »Noi vom merge , inainte de jor iepurele de casi Ss é un animal a a vedem care atil jloa- vedem, ovaz", exelama copii it, Na copiilor, in gre 53 alom vedea 0 feacta. Voi $0 privifi cu ateny anunta cop: (az copa pentru a mi Avest bem ‘al apes, un trem rect ‘Sv auin: gure ca la gama neste cop atoarca se poate adresa “Povesteste-ne ce am vazut noi astazi. Noi te vom ‘ar daca ai uilat ceva, te yom ajuta”. Citeodata, observarea se poate incheia cu o poezie seurlé citoare refcritoare la abicetul observat, care sa cubtinieze esentialul, sa scoata im evidena ceca ee este ca- racteristic. ‘ f eee 55 tcinte. Cu 40h tinprcund eu cop. fea copii a, ea trebaie sa stimulezesocogulvi de caire i eddinited de copi ‘casa “ 9 Bu 2 mare pot capata si unete cun fe perceperii directe, De exemplu, nije! nr. 5, din Bucuresti, observind . cum traieste Daca an’ ca dorimia de a-l observ te lucruri despre el. aie sa le hraneasea zi Grupa mare. Procedvele de indr in grupele precedente se folosess | abservarii cu gi colful nate la spectiv, si a respectival mincare pr 1 ¢2 loc se dezvolta ma lori, sa cuitive butasi ete. te de lunga durata se desiasoara dupa acele: se ca si cele indie Sus, cut deosebires jectueaza pe © perio: ta succesiune. copiilor pentru observirile siste- te face prin participarea co- tivarea pla cla in La aceasta gr tod'ce devin mult mai observarilor rita dezvoltar perioara ac nervoase temporare la sta virsta sing m se_mai Tepede, i devine din ce in ce mai stabila gi mai di la incepi ‘netodice ca gi cel Saat © Tamura in apa, el asteapta cu nerabdare je ce se vor produce fiecare zi, fara sa-i am'n- lim, urmareste sa vada daca saminta a Incoitit, daca a apa- un lastar verde sau s-a deschis un mugure. atit de atent copilul urmareste si cum este timpul . in cazul cind i s-a aratat ca de aceasta depinde 0 de la aparitia de amanuntit tot ce cunose ei exprima dest spre avesta, In timpul observarii, educatoarea ya determina part 1 la desfasurarea ei. Prin cite\ e formulate, ea le va indrepta upraea ce este mai carasteristc la 0 cute de ej i atenti biectul observat, altele asemanatoare cunos- a traga unele concluz este important si mbarile produse, sit 36 87 mymn gr‘Apol au sirins ray ace fi. 'squs: Ce aris "a aaa alta i trebuie sa stea in centrul alenfiet eduestoarelor, 2, PLIMBARILE $1 EXCURSIILE le in natur: tule un mijloc woasterea directa si conereta an” ‘mpresioneaza prin varie- sea unele legaturi cau o MARI METODICE CU PRIVIRE AREA PLIMBARILOR $1 LXCURSHLOR pot merge admire verdele des isurilor, pot ascul de prey barilor s1 exeursiilorla ceca ce spun ei tia asupra unor obiecte sau fenom it pina atunei saw pe lin; nlreaba si le va ga care. copa, tof sa lase loares pea f veilor in apa observ re care otntro ai or bt jori rossi cate se gasea a le ob: Ineori, educatoarea poate indruma atent asupra unor combinatit frumoase de ci chiar le arata direct cum sa obtina aceste combinatii (de ori jon Oarecare, forme saul 63na un buchet frinnos d Leagersm dupa cu ‘albastre ta mijloc. In t'mpul plimbérilor gi excur: cle mi a Sori de 4: Prilej pen. dragoste * muncese, pot cunoaste aspecte dal SS SSS SE Ne Be SS ee adune cit m atitu fata de natura el bu spune copitlor : vor a Tes carce: teazé cu cop’ de a porni spre casa, aduné coplii $i dodihneascd. Uneori este bine s4 controlze, printr-o scurti convorhire, ce au observat copii, pentru a constata in fe- Jul acesta daca scopul propus a fost atins. Urmarind manifestazile cop'ilor in tmpu! pl'mbarif sau educatoarea va putea sé-si dea seama care sint reprezentarile acestora despre natura si va putea cu- noaste uncle trasaturi ale caracterului for, atitudinea faja le unele fenomene turii si fepte din viata sociald. Acest Iucru o va ajuta in munca de indru- a fiecdrui copil in parte gi de orgenizare a acti Ja colful naturii vii, p> parcela ete. edducato: anunta din ajy unde vor merge. Pentru a mati i teresul copiilor fata de ceea ce vad. educatoarea le di uneori sarcini mici si simple: sé caute fragi, sé adune frunze mici si meri, s4 alerg> peste frunzcle uscate pen- tru_a auzi cum fosnese ete. Ea le arata ca flotile trebuie Tupte cu tulpina lunga, le araté ce poame pot culege etc. De asemenea, educatoarea trebu'e sf st'muleze intere- sul copiilor inactivi fata de observarea naturii, atit prin ati- 65 5 ~Cunossteren nat: i d '(raionul Guta a din comuna Halmagi ae fire din apro~ eut 0 plimbare intr-o pA sservat ee mult umbri ure, copitl aggre mai rece, deeit Pe ot eat pe copit sa privensea JR, SUF SH SS ig indemnat Pee si emai rece. Astle, @i a0 Samet amuroyn, de aceea, soarele TU nt At imu pornit in padure; Tdi aut sarcint deosebile primi seni ssa. observe Teinte dea. pormi, copii “at shicum tf pot can eae eovoray, verde", Pare vicina copacitor — im primi grup. St wyPanaramarea ed ee un co- este mammal ile ce ereste sre, copiti au ‘Seam: pe copaci gi lar 2 chemarea copiilor 1 seaman: lat, de asemenca, ¢A el ct rv a raspunde | rispunsul, Ei aut cons si de aceea, muschinl se dezvoll lor cum trel desprinda mug: fh string $rumze rua face ch {isi izvoragul care se vor orienta au chemat exeursiilor, este sailor $i ict genres indepen tse de izvor, a area st Seance tot crea, Ce este THN, Scest prile], au constatat ¢4 apa de degrnd $8 0b tele inva geasa. Apoi, cu toll, 1m liniste, au_ascul rea po Tocurile ele apa face ama. aru, care treb 2 fost ea Bran frumoasa ei au gi iragi Si?atentie, au observat ca au_seminjele mici 3 Simir de ‘rel pe o codi{%, au simlit aroma specified a fr: sat Fe Meopil aus facut siraguri de fragi, pe care le-au asezat in for ry muschi_pentrw a le darui apot celor care n-au putut par- ipa la aceasta plimbare. ecyeatoarea de 13 grupa mare a Saris anstaatit dia. Bucuresti, gat o excursie cu € vee Copit mu vazusera inca ni "i uu despre foloasele pe sslucatoar scum pase alle, Indemnati_ de educatoare at elt de Male & au stiut sé ‘au observat €2 ile au copite. '2copillor, educatoarea tind! rim @ pazi oile de lupi Vedem dar ci, intr-o plimbare sau excursie, sub tn: drumatea priceputi_a educatoarei, copii au prilejul s& aplice cunostin{ele cipiitate si si capete altele noi. Pe REPETAREA PLIMBARILOR $1 A EXCURSHLOR lorul caruia se inor sarcini ‘ate important edueativ opiii merg eu plicere in locuril i ae ‘ rile cunoseute, mai ales 4 educatoarea a reusit sit le trezeascd interesul in curst] 69le va7 r ste Si tot mar gatese si se Pree ervan toamnei pnstreaza in 1) mi n legatura eputul ei apropiat due ® pe cmp, in gr 2 pot day dupa pas Et pol observa ine Dentea ent cu autobusat ‘eluitoare s-au le Vor ramine pina la primavara, mn grupa mica fac plimbari numai in | Astel, ei observa saniile trase de in haine calduroase ; la oras, co a a © Cura\a zapada de pe strada ide pe {ro- igen fuare. De sscinenea, indrumati de educstoare, com ob: iri a ace Nu mai au frunze, ca vrabia igi cauta fam Vazut toamn: see iain gruva ‘Cop! grupa o eis} riv, se pot face pl verde cum pentru agric hucuria cind au vazut griul tot ay educatoarea le-a explicat folosul zape] ar copiii mai mari se dau din grupa mare se pot organi c. De exempha : s-av_mai repetat si in timpul _primaverii, I faiea de a asista la seceris si la treieris dim cauza 9) ‘educatoarea le-a completat cunostinjele prin i sau aceste luerari. diferite plim- cind pa ‘intul s-a acoperit cu prima pot privi cu atentie urmele de pe zapada si se poate organiza jocul ,de-a urmele" sau li se poate pro- pune sa deosebeasca arborii dupa coaja si dupa crengi, A doua oara, se metge in pare dupa o ninsoat= puler- nied, Continutul plimbarilor care se fac in di i este foarte variat. Astfel, toamna, copii mica pot merge in pareul, gradina sau padu piere, unde observa fenomenele cele mai caracteris! ‘ acestui anotimp, pentru a admira peisajul minunat al parcului ineareat de nea. A treia oard, este bine sa se mearga intr-o 2i insorita, aa pentru a observa ce frumos sclipeste zipada sub razele tor Pl din. grup mijlecte si mate, tn timpul plimbi Soarelui. Este bine sd se tale citeva rAmurcle, pentru a se a a in . observa my intervenite : colorarea Irunzelor, sadieea arhorlor si ap] SQA TEU sot ponte a obser milor fructiferi, coacerea tructelor m'ntelor 1] cumverese gi inflorese plantele la ealdura, tn timp ce ala Tn accel: observa plecarea pasdrilor cal) e inca jarna. Ei vor alla ca in sere se pregalese rasaduri toare, pregatirea pentru iama a acclora care ierneaza} pentru gradina de legume si de flori, noi ede 70 m foe CI eei deprinderile atile Ini ea tovaras, ef se de alli amen fil lor pe parcela sau la coljul ‘opili se conving pe baza experientel directe ea. e, este necesa copiti se obisnuiese si observe plan- sa deosebeasea caracterele lor specitice, si dezvoltarea lor, se familiarizeaza cu ale nisipului, ale apel, stabilese treptat e uunele fenomene, precum si dependenta lor sa sea dierite unclte de catoare, copiti isi insusese pro- ntelor si animalelor, incep sa in- 0 iubeasea a Combinatului Poligrafic Casa. Scin- ny 0) buteau sa cultive mimic pe pareela lor, éin cauza pominiulsr care era |. Atunci, colectivul de educa sre 8 aduea.pamint de la padurea Baneasa, Coot ain a rupa Mare au mers si el la padure, a SContal pamintulsi si Umplerea’laaifor. Cinda fost agus pamint sie sien. Pau curatat de crengute, Ge feanee ee. 0 Parela It i rastiat pe pateela, taf Festal a fost pus in lari peateu tasadut Priqpoi, educatoatea a adus seminte de riche, sats st lasole fat cop au facut comparaiit intte ele. Seminjcle au fest semanate. in Isa si pe parcel. pentru ase rman deaveltarea. aeestora Ih cor ferte. Educatoarea, ta" das totodata pe copit la seta Como Tatulu, de unde au eapatat risaduri de row ardeh grast si EX vent condiite im cafe au erescut acese rasadsrt tijiteaalnica.'a plan recta st btine mai repede prin rasadurl, au” urmarit dezvoltarea_ fee * A. S. Makarenko, Editura de’ stat pentru 3. MUNCA COPHILOR IN NATURA IMPORTANTA MUN 1 COPHILOR IN NATURA pot si treb vol. I editia Hea, nica, 1931, pag. 31. in punet de vedere fizie. Le BBebuie doar treba’ aceasta, virst earea umei dis De pi aloarea propune copiilor $4 wie {fauta stropitoarea, cum Se © ceycutai de a ropune sa pri ul le Gere sd. dea un morcov iepurayului permanent copi ui pentru aceasta sarcit Pavel ‘Am constatat teresa mai mat la coljul naturii vii, am spus cA de acestea ne vor! weascal mult sa se joace cu apa, Atunci denumit plantele mai importante, aratat ip ce Tueram cu copi fenjia_asupraanumitor Indrept 76 ee neze pe pa, ma- lor de la 24 propunciea educato: 9 Insareinare. Cind este ned clo accepta cu mult bucurie. uta acceasi munca: de Straturile, Lucrarile di- 4 ceva ce face vecinul, oncentrare a ¢o- ‘ule munca ee i-a a ce fac a i stropese plantele. munei semintele pe ucte vor da plantele pe care fi interes, 1, ci se poate da, pre scopul munsii pe care o indepli- ‘Sura ce posibi ta, el 5 a, educatoarea poate spune c pr: Vom spila frunzele ca sa fie curate". Uneori, 1a inceputul muncif, le poate arta rezultatcle pe care le vor obtine, mai ales atunei cind acestea sint mai Astiel, inainte de semanarea griului e bine le ,iarba verde aparuta din griu; sau inainte li se arate ceapa verde care a ri- arcela alle grupe. Cei mici sint de obicei interes: care vor lucra : luerul, ali gi de materialul cu bulbii, semintele etc. Inainte de a incepe trebuie lasali sé examineze acest mate ila reprezentéri conerete. 4 Dup& aceasta, educatoarea le va arila procedecle de Winasirelteen afi. Aratind 7se m: si tai dea cop! atii succesive, ¢ ofa se faca treptat, = fot memos 5 i in munca, vor fie gr seménatului, unit 54 aducd apa peat ICED 8 i sia au 2 Pee aoa “= eaten cha Sia age sea Su fenomene es = 5 ‘a copi multe ori 5 Pebuie deprinsi si nt oo cee Jeera, educaloarea Va oS et > ees far uneori va exec cute mai bine, Educatoatea inden, mca ‘ 6 pot cree re aceasta asupra a aes art Sean ore le atent Tezultatului mun- ca ee ma ee nme plantele malele Sint ieee nanny sem end pe parceld $i is aSculting Me 20 Pe Hoare vedorea ‘obj; lor sa a oa se este necesat $4, Snceput este neces’ spot si se ah se care sini a morcoy = ~ frunzele, lama praz — ti fare si fasole — boabele Pentru a preciza reprezent: pe care le cultiva, pentru ca tueaza si pentru a Je tre aceasta oe bine ca, [a inceput, educatonrea sa ab’ o seurté Comvorbire cu copii, in care sa le prezinte materia Care vor lucra. In felul acesta, copiii fsi vor reaminti ce Gu semanat anul trecut, vor cerceta semintele, le vor com. para si, eventual, vor spune ce fel de legume vor oreste cla. Bea ilotilor dupa culoare (toate flo la joc. De exem- cele rosii in alt vas) ; asezarea frunze jilor cite o frunza galbena sau Ja cea mai mica pind la cea mai mare care au frunza rosie s-o pund j gumelor dupa forma. . nga foreastra, iar cei care aw irunza gal- Pentra ca sarcinile didactice si fie date sub forma de in cogule\ul de’ Tinga soba. (Cind jocul se : joc, edueatoarea poate imparji, de pilda, unor copti frune ara afara, educatoarea indica elte puncte pentru mici, far altora irunze mari ‘Munci cind un singur copil indeplineste sarcina P La semnalul edacatoarei, vin toti copiii odali, sau mai Iti trebuie si se uite, educatoarea le poate inti cet care au frunza mica si apoi cei care aut frunza} propune sa-l urmireasca, iat dacd sarcina a fost bine fa- mare. Geplinita, si-] aplaude. . ' \cum vom face 0 coroniti*, Je spune ea. Copiii se — Copiii din grupa mica nu pot sta mult timp in acceast | prin de mina si formeari cite un cere. Se poate si for] porilie. De accea, e bine €a in jocuri sé se cuprinda si meze si doua cercuri concentrice sau si se prinda perechi| miscare. De exemplu, s facd o hor’, si se deplaseze pen- (irunzele de acelasi fel). fru a aduce un material cerut de educatoare ele. 88 89 GAsdupa medial ¢ Domine pre slegerea domi. echo, ci dupé sens le. ce-i ne urma" eo. nd denvoltarea sue. 1 naturé. Th patra anstim. le in lege. pit zranjeazé oiesele ji i, animalului sau fenomencior sese jocur Copii primesc cite 0 rata fo soot ne rind d’n secu! tot ce stin des. nas ceva nespus, ct iolosite ca variente mai complicate ai sus. De exemplu, in loc sé dea Teta. educatoarea denumeste animalul sau iar copilul trebvie s& spund tot ce stie cu aceasta, indeosebi In grapa ndeosedi la precizares use In timpul_ une} 1 unei cn in convorbirea eu tema din Bi organiaaté la 0 gredinna 2 Be fury da raat; Camera yuguveata O giind at area, 0 tal fe meser ul prin. padre Bupa miere, dups Mure (rs fetes activitatii au intarit gi lor in legatura cu aceste Ghicitorile spuse la sintetizat cunoslinjele co mle. Se pot organiza gi act Gwori. La inceput spune in care $= spun numai iar Aceste jocuri plac foarte ta lor perspicacitate, inventivitete, gi-i stimuleaza in ace- Iasi timp sa observe eu mai multa’ atentie cele ineunjure- tare, _ Mlegind gi alcatuind aceste jocuri, educatoarea tre 84 dea” dovada de initiativa creatoate, sa aid grija ¢@ S tea do ati ‘ icitori* de Const. Munteanu, Ecitura Tineretulai 1954 eeati le. Pe y dotind sa varute, c inconjoara, cu un anui flor, de felul lor de viata s. nté un deosebi . jocuri Clogca ete.) trezese adeseori, povestirile lor se im: lor vazule, ccea ce duce la rea reprezentarilor copiilor despre ani- r de catre on largir mal 5. CONVORBIRILE $1 POVESTIRILE In educatia copiilor de virsta prescolara, insusirea lim- hii materne are 0 importanta foarte mare. ‘ul are o deosebiti insemnitate atit prin aceea ch | observa cit si prin faptul ca ge- 4 ccea ce acesta cunoaste prin inter- 4m ci la virsta preseolara, cu- zeazd mai mult pe cale_seizoriala. Dar, pentru ca cunoasterea sé devini constientd, copilul trebuie S4 exprime prin cuvinte ceea ce percepe. De aceea, procesul 4 els New, e028 spre sir ul i re tule sc fac la intervale marie pe bare at ca ureze mai mult de 10-18 mina sth nvorbiri, educatoarea va cauta si tach ica just si sa redea prin euvinte cee ca va urmari si there si sa comple despre natura si, in legétord ey i trebuie numai sa dena . pe scurt, cum araté ele fea lega ceca ce vad intt-un anumit mo ment cu ceca ce au vazut altadata si cu ceca ce cunose In legatura cu aceste animale. De pi in timp ce copii dau de mincare eat educatoarea i il cheam: ce maninea si le spune cite ceva si despre citelul ei, Azo- ed. Uneori, aceasta discufie se poate incheia cu 0 poezie ~seurtd, vorbirea care La vederea cal la", a adaugat Privind pisiea, dup ini, c& maninca cu plicere laptele, 2 2gAstet de con Cum se pregi- hserve, Tn aces! te ea ye eate lea fe atunel, tn 7+ aaa . fenomene, De tul, de aceea pa mai ales in pe mai povesteste coy s, celor din gr gate, despre aju 1 marea noastra prie- |. observind, de exemplu, cum in sat a inceput sadiee perdelelor de protectie pe ogoare, educatoarea va pov secetoase. In acest sco) si teisorul*, de Fl. lor it {arani muncitori care Jn-unca Sovietiva educatoarea poate povesti copii” despre vizita facuta de ei in urma cdreia au invatat sa it seze mai bine parnintul, Eventual, ea poate invita chiat P 98 le despre aju- a va educa dr t ceca ce locie si in grupa mar sa compuna 0 povestit treaga, Folosind as sa destepte intere cunostinfele, sa le dezvol 6. CONSOLIDAREA REPREZENTARILOR COPHLOR DESPRE NATURA F pe par, si al exci desene lor ete.) $i natura.de proprietat plante useate. ios cate con Prin ealen sa Sezisere vocabularul 4 avantajal c@ fenomene z vazule de copii in succes! rate intre ele. Es si ceca ce reprezinta i Adarul nalusli se orgnieazs periodic $ entry aceasta, vate geo ti in care schimbarea de vreme este mai evid lor le © mai uyor sa 9 deoscheasea . t is privese desenele, igi amintese unde au fost in a° uleazd caracter stk ul anului seolar, se face o trecere facute in timp de un an ajuta pe copii sa-si aminteasca anotimpurilor gi schimbarile survel } deseni cea ce cesiPeibhes 5 III, ORGANIZA\ lor © parte pentr REA TERENULUI INSTITU: PRESCOLARE THEY ive c: ‘are $e Sean 103Fo ms vitamine, iar pe de te bine 5a 5¢ Latin minTULUE $1 5! PREGATIRES PR yURILE DE LEGUME PENTRU 3a pre ipregatirea pam ier. Seminge- ‘au mai rasar tele are ajung la Je de buruicni, ajunss ara va fi greblat, p timezelii. Dupa aceea se face din iru a sti cind terenul ¢ b puma de pamint gi se st daca bulgarete aruncat 1 now, se ia un aca apa nu curge din ‘peste ge bine. a it cade pe pamint gi ser iurii de toamna), pentru a mu je de pamint de pe deasupra $i de buruien Sapatul pai incit atunci cind se aruncé de rimiteze usor in bi Tot {rele, radacinile de buruiana étc. E dest fica de radacina pentru ca buruie ¢ Dupa sapatul cu hirletul, terenul trebuie din nou gre i farimitat in bulgari mic nea une! ni el mult de mar 104 aturi de le peimavars Je Ser are eysemanat La In nat, se vor alege ( af fe semintete cel ine gi care au o mai mare putes a ae castraveti intr-un vas cu e snare, Care Sau rial fy seats 3p bus ‘asului sint mai gtele gi deci iccelera incoltirea si eresterea eresc mai greu, cum ar fi morcovul si siecla, Pe eae iaclat ni ssesleeue soa morcov iarovizat incollesc cu 5—6 zile mai devreme decit cate si neiarovizate. In alata de aceasta, re- ite iarovizate este cu mult mai mare. laro- fr a incepe cu 15—20 fi semanate, iar pentru siecla cu 10—15 zile plantelor care intr-o farfurie adinca gi se uda de citeva ori cu apa calduta, lasindu-le citeva zile intro incapere calda, pentru ca se: minfele sa se umile, Farfuria se acopera cu o bucata de su- gativa umeda sau cu o cirpd de sac umeda, m aga fel ca sa nu ating njele, Din cind in cind, vom amesteca se min{ele umede, iar cele umilate le vor scoate si le vot la racoare, lao temperatura de 1—2, pentru o durata de 10—L5 zile la seminjele de morcov si 7—10 zile la seminjele de sfecla. Semanatul seminjelor iarovizate se v mint umed, iar daca pamintul este uscat, stropitoarea inainte de semanat. Perioada semanat face intr-un pa- va fi udat bine cu fiecare cultura se staEa ul drept, Educatoarea Fig. 7. Cum se face un strat in * seama cd, pent fie bine Tucrat. camene corect, sf deosebeascdva arata cop! tiferitele. wre dintee fecate a te propune idinea atenta a ct | ined te reciproc. 1M 3 ie ash se aitasa fe mein entry muncy fot gt pentru rezultatele € Sidkdires reprerinta Pa ce ace ate fi organizata numai cu ¢¢ ued tn cro a plantelor si format unel P fio comportare atenta fata de ele. Ras: un grup se efectueaz4 ca Sa poata pe fiecare. in trebuie sa aiba t ropite deo adincime corespun Pras: lui sA intre liber in ele. Se to: indoaie ra- i indese pa- Pentru a le feri de usciciune, es! nai ales in timpul zilei, cu Ingrijirea plantelor. Duy plante deco- teresante observari: primele in- ia _mladifclor, a primelor frunzulife, creste- fea tulpinilor, aparitia florilor la rosii, mazare, castraveti, coacerea legumelor ete. Co; . {iile $1 observatiile tovarasi Fa susfine acest interes, 112, ree... ——_— 4 Foloseasca deosebese pla este jocurl le caracteristice. fen orpanizeara sistema tile lor, cole juste de ingri {fala de plante. se face de obicei cu toate grupe a cara apa si o toarna co trebuie facut de obicei spre sears, apa se evapora m Sealed nde in cantitate mai mare pina la ridacinile slantelor. . . Pidleste bine si se ude mai rar si mai abundent, Cind udim putin, apa ramine la’ supraiata 1 pitrunde tn adincime, le radaci nu se toarna pede, i e tinuta cit Prin caderea ei apa si nu ignui pe copii si {ina stropi- s& stropeased stratul uni- s4 nu calce toarea corect, cu ambele mi form, si nu-si ude hainele si incaltamintea pe strats . Copiii din grupa mijlocie si mare pot cira singuri apa. dacd ea se afla in apropiere. Educatoarea va avea insa, grijd ca ej sa nu oboseasca, - Ainarea pamintului se face ew sapa sau cu greble mick Prin afinare se distruge coaja tare care se formeaza la supri lui dupa ploaie sau dupa stropit, s! care 4 patrunderea aerului si a apei_ spre radacini Plantei. Acest Iucru se face numai cu copii mai mari 113, 8ita jer Meee Se arate ¢ pa ramurelele ma; $8 Tupa numa te ata celor miei eum le castravetilor Educatoarea a -gumele trebuie Hicoroase, ive, co buchete frumoase, aduna Ser iregit Veri plante pentru difent lor pe ary . i este bine si se organizeze sarbatoa- ia de lori, desene si alte ly. activitatile si abservarile Se pot spune versuri, a. Se pot cinta ci incep si ine OBSERVAREA $1 HRANIREA PASARILOR PE TERENUL GRADINITE! DE CoPit tate in fac asupra inseetelor, pa r, broastelor et in gradina, Se pot observa si flut din grupa ese cerceteaza frunzele verzei pentru a observa daca nt roase si, in acest caz, se ol de varza din care se nase om ca dezvollarea acestora sa fie si sa se explice copiilor cum dauneaza min- asirite si frunzele acestora, De asemene coltul naturii vii, se mai pot urmari: ‘broasca si de yoltarea ei, rima, buburuza (vezi cap. ,.Col{ul naturii vii") indu-li-se copiilor ce foloase adue aceste vieta ‘culeg recolta cu. mult bucurie. Chiar pe la aprilie ei culeg din gradina lor ceapa verde, . Salata, pe care le manined cu mare plicere. Cu- lesul legumelor se continua in tot timpul verii, Stringeres i recolte, cea de toamna, este deosebit de interesanta. gradina Pe terenul gradinifei, copiii au posibilitatea s& {aca tot timpul an ferite observatii eu privire la viala pasa r, insectelor, animalelor domestice. Cole mai raspindite pasari care traiest apropierea jorile mari, dupa migeare : ,ciripese ie”, cuniose viata Tor, le vad ‘cuibu: Ei le imita adescori in jocurile lor, educatoarea at lor c& ny mat sint rindunele si ca ele au plecat in {ari mai calde, Coy din grupa mare pot merge s vada cuibul rindunelelor pe care au observat pe cind se construia, ca sa se ineredin- leze ca este parasit. Educatoarea le spune cu acest prilej Care paisdri ierneaza la noi. In timpul iernii, se imbogatese cunostintele copiilor ew re la obiceiurile pasarilor ; ei pot cumoaste viela pé lor care ierneaza la noi. Primayara pot urmari con- struirea cuiburilor, scoaterea puilor, hranirea lor; vara, m™ dezvoltarea puilor, leefiile de zbor. i. us & ——————i _urmatese closca, seoatereabune, fo: enicu carnea Jr, in pra cite 0 pereche servarea closti obs sic pentru ca gi a trei sapta 4 dupa aproxima| In cursul primelor 24 ore, pu se poate da apa fiarta si racita at prea mu Dupa tocata marunt si co: Dupa 2—3 sapta mich. + COLTUL NATURILVILIN I PRESCOLARANSTETUTIA e73e plante gi ani. eprezentari juste Primele deprinderi de ther lor, sé le de Modul de hrana ete . te coltul natu “1 organizeze tinind ui_necesar pentru cottul nal tine scama de urmatoarele : Fun material interesant, variat nea respectiva plante variate ca aspect cet o ingrijire spec 3. Sa asigure completarea si imbogatirea mater . Primavara si vari Vor fi adusi la coftal natuniantele dec ‘ochiul boului elc.). jecare grupa de pele, broaste, iepuri de ul caure copii in esti, pasarele, mare Isa, daiotta copiilor este Tantaqi in urma observa grijirit animalelor sau pian’ complex. Copii mai mari pot ‘moloci de broasca, gindaci de apa grupa mijlocie i pentru in vederea obser. $i animale pe care chiar copil 1 observa mai bine sch dezvoltarea avestora. In afara de mater care grupa (plante de camera, pes vii va mai fi imbogait si cu mater anotimp, cum sint, de exemplu, plantele se ladite pentru hrana pasarelelor sau a i — veverita de Seson ‘epure de casa soarece de ¢ Lazar, por 8, broasca festoasd, go, jsturi, omizi, buburu i. ue, tr-0 singura grupd nu va rece le prescolare cu mai multe grup intre grupe. rp. in grupa ca. Vieluitoarcle now apan Dupa ce materialul a fost ales, educatoarea ill va ar in asa fel incit acesta sa aiba condifit bi sd nu se distruga, sa nu piard. Pentru vietafi se va aranja un colt cu conditiile naturale. Astiel, de pilda, pentru broasca se va crea un terariu in care se va pune iarba sau muschi, pietre si un castronas cu apa, precum si umbrare formate dinte-un ghiveci de flori cu fundul spart, unde broasca sa se poata adaposti cind e soare puternic. Se va fine seama in acelasi timp de spatiul necesat ficcdruia, de necesitatea de lumina, caldura etc. Plantele Xor fi asezate mai aproape de jereastra. Pentru animale Se vor crea condifii in functie de particularitatile lor bio- logice. De exemplu, pentru veveri{a, care ¢ foarte vioaie, Sau pentru pasari, care au nevoie de un oarecare spatit pentru zbor, se vor face colivii mari sau voliere. Mai mai_asemanator ‘al cit gi in colectiv. In a tali_colective a. prin sarin Pematerial muy $i 12 7 ew peescoate’ ete. ervari ew educatoarea. Ea lucreaza rese de obicei cu mare intere toarnd apa proaspata in acva Trep leatoarea al mane’, telor sia ter mai indepe cient pentru a din grupa_mijlo f p cie, est singura data viet ane Tn restul pentry ca sa-nu sep indeplis E n grupa ni in mod independent serviciul la cok @ aceast® runs mimdrul ante ale se micyor Durata ‘mui Ne gla 34 ‘lucatoarea va’ supraves utile lor, va sublinia hones na ca alenté a unor eo grupa, cum nea zilnica imp in limp, educaloarea organizearé cu in- 4, munca de curatenie la coltul natu 4 ce au fost alrasi la us sterge educatoarea. frunn treaga grupa sau gu o parte din echipe, ficcare din ele cp Edueatoarea pregateste materialul necesar si da indruma ‘rei cchipe pentru a sti cum trebuie sé luereze. Ea ur- mareste tot timpul munca lor, indrumindu-i cind este ne grupa mare, educatoarea se poate inteleg® ic vor face, ce sarcina va avea fiecare echipa, ce material trebuie pregatit, A doua zi lu creaza sub indrumarea educatoa inarea lucrulul, ea examineaza 4 Impreuna cu cop’ ordine si face o apreciere critic: toarea va subl obtine de pe Din cele aratate Particinarea copiilor gt animalelor din col{ul naturit_ vii trebuie strins aceasta avind 0 mare importanta educativ’- ‘a mancii depuse. Educa i rezultatele bune ce se pot sus, reiese clar c& observarile si ie a plantelor si imbinate, 123,PLANTELE Prescolare s: care an aspee joast. dom, Tn grupa mica ine plante contrast de exem i fe mici ca acele de brad ete In grupa mijlocie, in afar de aceste ‘3 ale acestora, ne Pine pentru a observa asemanirile si deasebirile, De cvem H, begonia are frunzele rotunde ca sii muscata, der Pe i aceasta are frunzele mate si verai, beaonis are traree easupra. iar partea de dedesubt de culoare 10- uscata creaté, desi . se deoschest mica, cop: a plantelor, anja una de al apropie de planta sa spele oarea le aninteste sa-si suilece mi 2-3 copit de fiecare plant ea le arata cum trebuie spala le preyatite cu a; nntru trerspatru cop: si le’ propune sa Tn timp ce rea treve pé la sa slearga Trunzele de sus jucreze, ii incurajeaza, atragind au devenit plan irunzele. si spalarii cr aie tebe 3 ct ative, de exer mnuseala, primula, ‘128 OTP Ye prrrprcemeeenne taLoate acrste Plantelor si aseste CU Drivire funetie de tele se dez- au nevoie de Priveste eal: ura constanta, udatul, Ta umezeata decit in Fig. 13, Stropiren coreets ’ apa pentru plante este cea de ie la rece produce imbolnavi i cresterea plantelor. De aceea e bine sé , 3, — Ficus; 4 — muscals —; 5, 6, — tederd;~ 7 — ‘begonie,apoi vv s et, o stropitoor de s rite deo si se vor mai ansplantarea plantelor de comers gy Teka 31 cere atentie densedits, \CO™ilule © munca © mat bund dezvoltare a planer, Meare con: j, pamintul saraceste, ne maj avimg or intrucit ew miecesare, Pe de alta parte, radsesntentele bra. ta are adescori nevoie de un wile dezvoltine te se transplanteaza in tigeat ¥# is Este de dort ca aceasta acti, . le Sa se Fig. 14, Transplantarea plantetor. in prezenta tuturor copiilor di ilor si, eventual, la aceasta munca in grupa mare s& participe si ei impul cel mai bun pentru transplantare este primi vara, prin luna martie sau aprilie. Transplantarea se in felul urmator: udém mai inti bine pamintul din ¢! veci, a eapti intoarcem ghivecint cu fundul in st sor de marginea mesei, In felul acesta, planta, cu pamint cu tot, se desprinde usor de pe peretii_vasul Dupa aceca, indepartim cu bagare de seama radacinile stricate si 0 parte din pamint. Se pregateste dinainte un ghiveci ceva mai mare cu pamint proaspat. Deasupra des: chizaturit din fundul ghiveciului se pune un ciob sau 0 bucata de carbune, apoi un strat de nisip sau pietricele me runte, iar peste acestea se pune pamintul proaspat, Bo tulpinei trebuie s& fie agezatd mai jos de marginsa veciului, dar Ja nivelul suprafetei pamintulut deoaress, vim 129 9 —Cunoasterea naturt or ila iveci . se poate Usita in mijlocul el Ltt ent eat ine in jurul wht fF as t any ia indest B Sjunge te Trtrioara Dye ee 36 oar adapta cieY © uscate, ey ic un efect’ ne- Findu-i cu neglijenta si dezordinea. a Tn timpul muneii de ingr a s& pistreze 0 tinuta corecta a corpul nu stea prea saute vreme aplecati sau incovoiati, De aceea, plantele ise pe mesule sau pe etajere, la Indemina ‘ar plantele fnalte vor fi asezate pe podea gi, pen- nge la frunzele cele mai de sus, se va da copiilor un scdunel. Grija si atentia educatoarei pentru plantele aflate Ja constituie un stimulent puternic pentru ind la dezvoltarea spiritului lor de obser- gostei lor pentru plante. cop) vatie sia MAMIFERELE Copiti de virsta prescolard pot face observari deose- bit de interesante asupra mamiferelor aflate 1a coltul na- tu In timpul ingrijirii acestora, copiii observa par- itatile caracteristice, modul de hrana, urmaresc cres- terea si dezvoltarea lor. 130 care pot fi tinute 1 over ta Minute ta cost vareita, fepurele de casa, cota: din cele aratate mai sus, ie educa 7 si alte mamifere, pe caloarea va mat care le poate Mines respectiva. De exemply, un poptntnae Bis! in te #Yeverita este una din cele mai intererene ceteele. noastre. Prin aspectul si cor ree neobigmit pin fea en TIA rn ru copii si, totodata, un Material variat este deosebit de atragitoar i acoperit eu o bland tugini putin mai mare decit corpul. Ai $i expresia. nacht de verertar meant Lote yserva imediat totul in jur. La Virful_urechi- e smocuri. Tarna, culoarea blanitel devine mai cenusie. Veverita se hranegte cu alune, conuri de brad, we minte ‘oarea-soarelui, ciuperci uscate, pesmeti. Se multeste de doua ori pe an, Ve t ci pum e. Trupul e ie, iar coada Jor are ni Se ins special cele tinere, s y se deprind usor eu captivitatea, de aceea sint ugor de finut. Pentru ca veve- rita sd se ima bine, trebuie sa i se creer respunzatoare de t avind aproximativ : inaltimea de 1,25 m iar celelalte douad dimensiuni de 70 gi 50 em. Peretele din spate gi unul din perejii lateralis fae din lemn, iar restul din plasa meta- lica. In volieri se va pune o cracd eu o scindura sau 0 casuta de tipul celor pentru pasdrele. Cuibul poate fi con- struit din mugchi, din vata ete. Veverita poate fi observata cu intreaga grup’ de mai multe ori : odata, pentru a atrage atentia copitlor asupra particularitatilor ei esentiale — coada mare si stufoas’, urechiugele m turile ei sprintene ; se poate pune in voliera 0 scarita pentru a vedea cit de, repede se eatara veveria pe ea, alta data, pentru a observa cum maninca, cum {ine hrana cu labutele, cum roade alunele. Pe copii, fi atrage deosebit de mult, sa observe cum se scald veverita in zépada, Introducind in volieré © voliera spatioa 131 oFe de nie de brad gj yore. El este foe ie, soarecii, lar. naturale, nu-gi sapd vizuina, ei fg f2ee 0 2 unui tuils, ascunzindu-se sub frunze. e 2 se retrage pentru hibernare, se rostogoleste 4 plina cu irunze uscate si astiel tepii se ze, Apoi se haga sub muschi si frunze unde amortire pina in primavara in caplivitate, se deprinde reede cu omul si mu os la mincare. De aceea este usor de tinut in grad'nits. Dar, pentru_a se simfi bine, trebuie sa i se ere. ere conditii bune el are nevoie de o cused mare semene cu un colt de padure, Cusca Ya avea cel putin doi pereti din plasa metal: ind se vor pune paie, muschi, frunze uscate, bucal de voaja de copac, ghinde. Asternutul i se va schimba ee putin de doud ori pe saptamina. Cugea va fi asezata in istit hranit cu ¢: marunt, eu rime, omi 132 ‘arne fiartd sau eruda, taiat i, lapte sau piine muiata in lapte- cle plc mult morcoy de ovaz, Merele, cartofij Fieri saw interesant de urmarit eu o cum isi face ari imzele $i muschiul 3 pare potrivit dine, care ducear ‘a inviora_observarile copiilor, cused, din cind in cind, un material’non, 2 amint, putin fin, ducati de vata + S¢ poate intro: ° estirile educatoarei, copiii vor mai afla ca ari- te, ca in apa el igi Indreapta corpul, {apt ’_vulpea, care il rostogoleste pind la’ aps, ‘al putea apoi inhata. : din grupa mare trebuie sé alle despre foloasele fe le aduce aticiul prin faptul ca distruge \ soarecit si oe nunatoare. Ar fi bine si li se poata arala pu de arici, care, la inceput, sint albiciosi si golasi. 1 poate servi ca un obiectiy pentru observérile e. De exemplu, observarea comparativa asupta a iepurelui de easa constituie o activitate foarte pentru copii. Ei observa deosebirile esentiale je dowd animale, vad cu ce este acoperit corpul lor, observa forma urechilor, a botului, matimea cozii, conistructia labelor, modul in’eare se miscd ele, Genera: ind cunostintele capatate si despre cite mamifere, co- pili ajung la coneluzia ¢4 toate acestea se inmuljese p ‘ca unii pui se nase cu ochii deschisi, iar alii cu ochit cheierea observarii comparative se pot spune ghicitori despre arici si iepure sau se propune copiilor sa compuna ei singuri ghicitori despre mamiferele pe care Te eunos . Daca ariciul si iepurele sint bine cunosculi, copitlor, atunci comparatia se poate face fie din memorie, tie pe baza unei ilustratii care s&-i reprezinte. - Tepurele de casi este un animal frumos si inoiensiy. Se imblinzeste repede si primeste apo! hrana direct din mina omului. In. gradinita iepurele poate fi, {inut intro cugea curata, iar in timpul verii intr-o ingraditura, pe Tenul gradinitei. 133ese cuibul, cum igt tea sa vada pasa lor, oc se da posibili- timp indelungat ciugulese zboara hibere prin camera si se reintore . ii este bine si se aleaga pasari pese si au penele frumos colorate si care ‘Speci tre acestea fa treaga grupa de coy € face odata cu introduc 4 observare se poate face pentru a vedea servare colectiva si Bupa. O 134 cum ciuguleste graunjele de manined, daca doarme etc. ¢i si ape pentru a-si procura a le va povesti' despre in lupta impotriva ins jeritele pasdyi care se aduna pe terenul grad’ si pasarea lor din colivie, educatoarea va organiza impreuna cu ei hranirea sistematica a pasdrilor pe tere- nul gradinitei. Pentru ca pasarilor si le mearga bine 1a coltul natorii Vii. trebuie pregatite conditii corespunzatoare. Pasarile au nevoie de spatiti, ele simt nevoia s4 zhoare tot aya cum veverita simte nevoia sd sara sau pestele si inate. De aceea este nevesar sé procuram o colivie mare sau, mai bine, o voliera. Aceasta trebuie si aibi tnaltimea de 1—1 gimea de 70—80 cm, iat litimea de 40—60 em. Va fi pus pe un suport in forma de dulapior, va fine 1 necesar pentru curatirea si hrana Pentru pasari. Plasa pentru. voliera treduie sf fie din sirma nocolorata si cu diametrul ochi m. Fundul pentru a putea fi scos enaitd pein care 3 le putea face usor 135 ai volierei si fie mobil, pentru a securajenie. In colivie sau volierd trebuie si sq Famuri verzi, pentru ca pasarea sa se poate poata dormi pe el Colivia sau \ fase simu suporta curentul, mente sau de bucatarie, z Pe iundul volierei se va aste peste care se va presira numai la absorbire: digestia normala a fiticele de nisip, care le ajui Cem odata pe luna, intr 5 spalata eu lesie (din cenusa) In voliera e bine sa se pui z exemplu trifoi, care con : bogata in vitamine. Deas: 3 plante de camera, care i hrand, pentru apa si per Tioare sau cu irayenie periecta. Apa p. Ja tempei oltite, pentru pusarele o iggtt ei este © vor fii pastra tsi seal @ camerei. Ea va fi se | | Hrana pasérilor trebuie sa fi tate, proaspata si in cantitate s corespunda particu pie de hrana obignui Pasarelele vor fi. hran (mei, cinepa, in) in canti tru fiecare masa — Ea trebuie s§ pecii $i sa se apro- pertate. cu_un amestee de seminte de o lingurita de ceai pen- ieata, Ja pring si seara. In afera a in condi de aceste seminte, li se vor mai da, ca hi imentara, Seminje de mesteacan, arin sau brad. P: le mai pot s minea morcov ras amestecat cu pesmet pisat, frunze de rmatizati lan salata verde, ovaz incoltit. Fog, side ; Inainte de a aduce o pasdre la coltul naturii vi, edu me foarte varia i Catoarea va organiza observarea si hranirea ei pe terenul asimetrica, ce or . gradinitel. Aceasta creeazi premize prielnice pentru ob- P sul co Servarile ulterioare si determina comportarea atenta a co Feu ceo Piilor fafa de pasari t Acolo unde edueatoarea duce o munca sistematicd de | Imbogatire si completare a colfului naturi in vede- rea dezvoltari mica, este bine sa In geu: sau trei aevarii mai mici cu spor sti, pentru a se putea face comparatii si gene- 136 137para d a ces au constatat ea se opresu dese i, ohserv'nd wan fiecare zi jung luzia 4 pestii sint acoperiti eu solzi, ca meleul de apa are o cisuta tare — ca o se iar buha are un tegument tare pe corp, Ei stabi de balta inoata, pe cind meleul s te interesant sa se observe cu copi care sint depuse pe peret ap3, si apoi dezvoltarea m Una de mele, aevariului sau pe plantele de lor de apa din aceste oua. principale pentru pastrarea viettitoa- ea lor corespunzatoare, Po: . Hrana cea mai buna este cea vi jerve de tinfari, dainii, rime. Lise poate da si hrana us- fala Saini uscate sau carne uscata si rasa, Hrana tre- buie em. In nisip se vor sadi plante care, in prea- i curatate de partile putrede gi vestede ine si pamint (care a fost trecut prin sitay, a Se Va turna nisip intr-un strat de cies n astfel de aevariu se pot rasadi plante care niin pamint. d temperatura camerei, va fi astiel turnata ice stratul de pe Scop, se poate folosi o piinie sau o bucata de carton deasupra careia se toarna spa. D apa se mai poate prelinge cu atentie pe peret ia ai vasului. Acvariul na va fi umplut prea tare, lasindu-se omargine de 5—6 cm de la extremitatea de sus. Pe fundul acvariului pi ele si scoicile se vor pune fel incit marginile ascutite sa nu raneasea pestigor Plantele de apa au o ins devarece ab- de pest! si degaja oxigen, iavorabile pentru viata pestilor tre plantele de apa, cea mai potrivita este ciuma lor (elodeea), deoarece ea nu cere o inradacinare spe- ciala. Este de ajuins so. enfundam in apa sis inarim cu o pietricica. Elodeea degaja mult oxigen, necesar Piratiei vietatilor acvatice. . pags cer wise asi ipaniqape|wrinsiony Mapes ful sau penita (myriophyllum spicatum), orzoaica de balta (alisneria spiralis), cosorul (ceratophyllum submers 139 sip