Sunteți pe pagina 1din 20

Scribd Upload a Document Search Documents Explore Documents

Books - Fiction Books - Non-fiction Health & Medicine Brochures/Catalogs Government Docs How-To Guides/Manuals Magazines/Newspapers Recipes/Menus School Work + all categories Featured Recent

People

Authors Students Researchers Publishers Government & Nonprofits Businesses Musicians Artists & Designers Teachers + all categories Most Followed Popular

Doni Catea

Account
o o o o o o o o o o

Home My Documents My Collections My Shelf View Public Profile Messages Notifications Settings Help Log Out

/ 5

Download this Document for Free Dispozitii generale privind disciplina OOND. 1Obiectul si scopul disciplinei OOND. Disciplina oond in calitate de obiect de studio are o serie de organe numite doctrinar oond ce fac parte din mecanismul statului ca ex instantele judecatoresti, organelle procuraturii, organelle politiei precum si alte organe publice cum ar fi avocatura, arbitrajul, procuratura, notariatul, aceste organe sunt create cu autorizarea statului insa nu fac parte din mecanismul acestuia. Obiectul de studiu dupa volum este impartit in : sens general si sens nemijlocit. Obiectul general include studierea premiselor politico juridice ale aparitiei si evolutiei organelor statelor si care au scop distinct respectarea normelor juridice. Obiectul de studio il constituie totalitatea normelor juridice din diferite ramuri ale dreptului precum si normele de drept ce nu tin de o anumita ramura de drept si care reglementeaza organizarea, structura si directiile principale de activitate a organelor de stat. Obiectul nemijlocit a disciplinei studiaza normele juridice care reglementeaza modul de formare si structura diferitor organe precum si a normelor ce stabilesc competenta generala a acestor organe. Disciplina oond are un obiect de studio inter-ramural datorita diversitatii normelor juridice. OOND are drept scop studierea unor elemente ale mecanismului statului si el este o continuare a cursului de TGD si dr. constitutional.

2Structura, sistemul si izvoarele disciplinei oond. Disciplina oond include 2 parti: partea generala si partea speciala. Partea generala se refera la problemele privind corelatia notiunilor: legalitate, ordine legala, ordine publica, stat de drept. Precum si la sistemul, definitia si clasificarea OOND, activitatea de ocrotire a normelor de drept si formele ei; interactiunea normelor, legatura acestora cu alte organe; obiectul, scopul si izvoarele disciplinei. Partea speciala include studierea tuturor organelor, normelor precum si a fiecarui organ in parte . Sistemul oond cuprinde: dispozitii generale; justitia si principiile ei democratice; organizarea judecatoreasca si organizarea justitiei; instantele judecatoreshti; administrarea judecatoreasca si organelle chemate sa asigure realizarea politicii de stat in sfera justitiei; procuratura; organelle de urmarire penala; organelle politieneshti; avocatura; arbitrajul; notariatul; avocatul parlamentar; organizatiile nestatale. La rindul sau izvoarele sunt clasificate dupa caracterul si continutul lor in : iz legislative, interpretative si doctrinale. Iz legislative sunt actele juridice, normative care reglementeaza organizarea instantelor judecatoresti, a procuraturii, avocaturii, notariatului, precum si celelalte organe de drept. Organelle legislative la rindul sau se clasifica in: legi si acte normative subordinate legii. Iz interpretative sunt hotaririle curtii constitutionale privind interpretarea unor prevederi ale constitutiei sau privind constitutionalitatea legilor ce reglementeaza organizarea si activitatea oond. Iz doctrinale sunt acele lucrari de continut, opiniile savantilor juristi privind unele probleme istorice precum si politico juridice ale organizatiei si activitatii oond. 3Corelatia notiunilor: legalitate; ordine legala; ordine publica; stat de drept. Activitatea oond este desfasurata in sco[ul consolidarii legalitatii, apararii ordinii legale, publice, respectarii drepturilor fundamentale precum si a intereselor legitime ale tuturor subiectilor de drept. Notiunea legalitate este principiul potrivit caruia toate organizatiile de stat sau obstesti precum si cetatenii sunt obligati sa respecte in activitatea lor legea. In viatza sociala principiul legalitatii isi gaseste o concordanta in ordinea legala ,sunt 2 notiuni asemanatoare insa legalitatea este o cerinta inaintata comportamentului oricarui subiect din societate, insa ordinea de drept este rezultatul obtinut in acest sens. Ordinea legala la rindul

sau duce la ordine publica ceea ce presupune nu numai o ordine publica dar si o ordine economica si sociala dintr-un stat. o serie de trasaturi definitorii ale statului de drept se refera la problemele legate de legalitate ceea ce presupune o ordine de drept, categoriile legalitatii, ordinea legala, ordinea publica sunt specifice oricarui tip de stat insa in statul de drept acestea sunt determinate de dreptate ceea ce constituie un principiu moral si juridic care cere sa se dea fiecaruia cea ce i se cuvine precum si sai respecte drepturile. 4 Sistemul oond si activitatile infaptuite. Notiunea organ provine din latinul organum ceea ce este un grup de personae care indeplinesc o functie politica, sociala, administrative reprezentata de aceste personae. Legislatia cunoaste diferiti termeni dar care au acelasi continut oond si organele de drept. Oond include numai organelle speciale ale statului care sunt investite cu atributii care asigura respectarea normelor juridice, instantele judecatoreshti, procuratura, organelle politiei. Oond in sens doctrinal este clasificat: instantele judecatoresti; organelle procuraturii; organelle securitatii statului; ministerul de justitie; consiliul superior al magistraturii; curtea constitutionala; institutia avocatului parlamentar; avocatura; arbitrajul; notariatul; organizatiile nestatale. Pornind de la locul si rolul oond acesta se clasifica in: organelle de stat; organelle obstesti avocatura, arbitrajul, notariatul. La rindul sau organelle de stat se impart in: organe ale autoritatilor judecatoreshti; organe executive. Dupa caracterul activitatii desfasurate organele se clasifica in: organele jurisdictionale; administrare judecatoreasca; org de urmarire penala; org de conciliere; org de asistenta juridical. 5 Interactiunea oond. Raportul intre autoritatea judecatoreasca cu autoritatea legislative sic ea executive. Aici este vorba de o colaborare a puterilor garantate prin constitutie si anume art 6 unde sta la baza principiul separarii puterilor, unde prioritate are independenta puterii judecatoreshti in procesul de infaptuire a justitiei fata de celelalte doua puteri executive si legislative. Curtea constitutionala nu face parte din autoritatea judecatoreasca desi activitatea ei ca si instantele judecatoreshti este jurisdictionala si este un organ situate in afara aparatului jurisdictional. Si care este independent de celelalte autoritati publice. Relatiile dintre autoritatea jurisdictionala si autoritatea de jurisdictie constitutionala sunt determinate de atributiile curtii constitutionale prevazute de lege si

anume: efectuarea controlului constitutionalitatii legilor; interpretarea constit; rezolvarea cazurilor exceptionale de neconstitutionalitate a actelor juridice sesizate de curtea suprema de justitie. Interactiunea inst judec este colosala cu urmatoarele organe: procuratura; org de urmarire penala; avoxcatura si avocatul parlamentar. Justitia si principiile ei democratice. 1Notiunea de justitie si particularitatile ei. Termenul de justitie provine de la latinescul jurisdiction ce inseamna a pronunta dreptul. In dr roman justitia era considerate ca o componenta a functiei administrative, abia in lucrarea spiritual legilor Montesquieu este formulat principiul potrivit caruia in orice sta exista trepte. Particularitatile dupa care se deosebeste justitia de celelalte genuri de activitate statala sunt: justitia se infaptueste numai de instantele judecatoreshti; justitia se infaptuieste prin metode prevazute de lege si anume-1 examinarea si solutionarea cauzelor civile in scopul realizarii si apararii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor; 2examinarea in sedintele de judecata a cauzelor penale. ; 3justitia se infaptuieste in numele legii si in stricta conformitate cu legea; 4just se infaptuieste intr-o forma strict procedurala. 2Principiile justitiei, notiunea, importanta si clasificarea. Cuvintul principiu provine din Latina ce se traduce inceput. Principiu de drept constituie idei conducatoare de continutul normei juridice ceea ce cuprind cerintele obiective ale unei societati. Principiile justitiei sunt divizate in 2 grupuri: sint principii reflectate in insasi constitutie; si cele inscrise in legea privind organizatie judecatoreasca sau in alte acte normative. In functie de domeniul de aplicare in sistemul de drept se deosebesc principii: generale; ramurale; inter-ramurale; specifice unor institutii ale ramurii de drept. O alta clasificare a principiilor sunt: organizationale privind modul de infiintare a instantelor de judecata; functionale procedura de infaptuire a justitiei. 3Principiul legalitatii. Princip legalitatii este mai mult o cerinta fundamentala a activitatii instantelor judecatoreshti si este reflectata in art 114 care stipuleaza ca justitia se infaptuieste in numele legii numai de instantele judecatoreshti. Desfasurarea intregii activitati procesuale, toate actele participantilor la process, deliberarea prevum si hotarirea

pronuntata trebuie sa aiba loc sis a se realizeze numai in conformitate cu prevederile legislative. Acest principiu vizeaza respectarea de catre inst judec pe tot parcursul judecarii diferitor litigii atit materiale cit si procesuale precum si penale, civile, procesual penale si procesual civile, ceea ce presupune efectuarea oricarei activitai procesuale in continutul si formele stabilite de lege. Princ legalit justit opereaza atit cit priveste activitatea organelor judiciare cit si fata de parti, toti participantii fiind obligate sa respecte legea in activitatea pe care o desfasoara. 4Infaptuirea justitiei numai de instantele de judecata. Potrivit art 115 al 1 este stipulate ca justitia se infaptuieste prin curtea suprema de justitie si judecatorii. Dispozitia constitutionala potrivit careia justitia constituie monopol de stat printer cele mentionate include obligativitatea respectarii sentintelor precum si a altor hotariri definitive ale inst judecat. 5Princ egalitatii in fata legii si a autoritatii judecatoreshti. In const RM art 16 al 2 este stipulate faptul ca fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau de origine sociala, toti cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice. Acest principiu se manifesta prin unele aspecte si anume: desfasurarea justitiei se realizeaza de aceleasi organe in raport cu toate persoanele ; just se desfasoare pentru toate persoanele dupa aceleasi reguli precum si norme procesuale. Iar faptuitorii poarta raspundere potrivit acelorasi legi; participantii au drepturi egale in fata autoritatilor judecatoresti. 6Independenta, impartialitatea si inamovibilitatea judecatorilor. Judecatorii din componenta instantelor judecatoreshti indifferent de gradul instantelor nu siar putea indeplini obligatiile daca in activitatea de judecata ar fi supusi unor cerinte din partea unor organe judiciare. Independenta judecatorilor este garantata de const RM si de legea privind organizarea judecatoreasca si este realizata prin: 1 procedura de infaptuire a justitiei prevazuta de legislatia procesuala; 2 proc de numire, suspendare, demisie si eliberarea din functie a judecatorului si ceea ce il ingradesc de eventuale abuzuri din partea factorilor de decizie si a altor organe de stat; 3 declararea inviolabilitatii personalitatii judecatorului. Impotriva judecatorului poate fi intocmit un proces penal doar de procurorul general; 4 secretul deliberarilor il protejeaza pe judecator de orice

amestec illegal sau interventie pentru a impune acestuia un anumit punct de vedere in solutionarea litigiilor; 5 asigurarea materiala si sociala a judecatorului pentru ca judecatorii care rezolva cauza sa fie independenti ei nu trebuie sa fie interesati fata de solutia adoptata. Pentru situatiile in care prezumctia de impartialitate si de obiectivitate ar fi pusa la indoiala, legiuitorul a prevazut remedii procesuale adecvate reglementind corespunzator incompatibilitatea, obtinerea si recuzarea. Inamovibilitatea judecatorului presupune dr pe care il au persoanele ce detin aceasta functie de a fi protejate fata de orice masura arbitrara care priveste indepartarea lor din functie, transferarea sau promovarea. 7Accesul liber la justitie. Obligatia de a face dreptate si de a infaptui justitia intr-un stat de drept revine instantelor judecatoreshti. Constitu RM prevede ca orice persoana are dreptul sa fie examinata cauza sa intr-unmod echitabil si conventia europeana pentru dreptul omului recunoaste oricarei personae posibilitatea reala de a ataca intr-o instanta orice pretinsa incalcare a drepturilor si libertatilor garantate de conventie. Hotarirea trebuie sa fie pronuntata in public. 8Coligialitatea si unipersonalitatea examinarii cauzelor in instantele judecatoreshti. In sistemul procesual al RM sunt realizate ambele reguli atit colegialitate cit si unipersonalitatea judecatorilor in instantele de fond toate cauzele se judeca de catre judecator personal. De la aceasta regula fac exceptii anumite cause examinate intr-un complet de judecata format din 3 judecatori. Argumentul in favoarea colegialitatii este ca reduce posibilitatea de influentare din exterior iar argumentul adus in defavoarea colegialitatii este aceea care presupune ca prin aceasta nu sar asigura o buna calitate a actului de justitie pentru ca judecatorii se pot ascunde in spatele anonimatului. 9Egalitatea partilor si caracterul contradictorium al dezbaterilor judiciare. Principiul contradictorialitatii este manifestat prin unele laturi si anume: stabilizarea pozitiei procesuale ale partilor cu d regale si interese contare in asa fel in cit sa se realizeze egalitatea acestora cu acordarea posibilitatii folosirii tuturor mijloacelor legate de opozitie fata de punctual de vedere advers. Acest principiu da

posibilitatea partilor aflate in litigiu sa participle intr-un mod active la apararea dr si pretentiilor lor cit si la argumentarea si aprobarea acestora. Partile intr-un process pot propune si solicita sa fie administrate probe, pot emite concluzii cu privire la probleme de fapt si de dr de care depinde justa solutionare a cauzei. Acest principiu se manifesta in toate etapele judecatii, exceptie facind deliberarea si pronuntarea hotaririi. 10 Prezumtia nevinovatiei. Se cunoaste faptul din normele de dr ca orice persoana acuzata de un delict este prezumata nevinovata pina cind vinovatia sa va fi dovedita in mod legal in cursul unui preces judiciar, public in cadrul caruia i sau asigurat toate garantiile apararii sale. Prezumctia de nevinovatie este infatisata ca o garantie protejind persoana implicate intr-o cauza penala oferindui acestuia posibilitatea dr la aparare impotriva acuzatiilor ce li se aduc fiind o prezumctie relativa. Ea poate fi rasturnata doar prin probele certe si incontestabile de nevinovatie. 11 Publicitatea dezbaterilor judiciare. Acest principiu are in vedere ca intregaa sedinta de judecata, cu exceptia deliberarii, se desfasoara inaintea instantei in sedinta deschisa cu participarea partilor si a altor personae starine care doresc sa asiste la dezbateri. Instanta de judecata poate dispune judecarea cauzei in sedinta inchisa daca dezbaterea publica ar putea vatama partile, ordinea publica sau moralitatea, ori este in contradictie cu interesele pastrarii unui secret ocrotit de lege. Fara nici o exceptie , hotaririle instantelor de judecata, in toate cazurile se pronunta in public. 12 Dr la aparare. Constitutia RM inscrie acest drept in art 26 care are urmatorul cuprins: dr la aparare este garantat; in tot cursul procesului partile au dr sa fie asistate de un avocet ales sau numit din oficiu. Dr la aparare cuprinde mai multe aspecte: posibilitatea partilor de a se apara singure in tot cursul procesului; obligatia organelor judiciare de a avea in vedere din oficiu si aspectele favorabile partilor angakate in process; posibilitatea si uneori obligatia acordarii asistentei juridice in cursul procesului. Notiunea aparare se refera la apararea si valorificarea oricaror interese legitime ocrotite de lege fie ca ele sunt ale inculpatului fie ca sunt ale partii vatamate. In procedura judiciara partile au dr de a

ataca hotaririle pronuntate in conditiile si termenele prevazute de lege. 13 Folosirea cailor de atac in procesul de infaptuire a justitiei. Ratiunea existentei cailor de atac consta in realitatea ca scopul justitiei nu poate fi atins printr-o singura judecata care ca orice activitae umana poarta cu sine riscul erorii. Prin folosirea cailor de atac recunoscute de lege, cauzele judecate sunt supuse controlului judecatoresc al instantelor ierarhic superioare. Caile de atac dau satisfactie dr si intereselor participantilor la process si oricaror altor personae ale caror interese legitime au fost vatamate printr-un act al instantei. 14 Limba de procedura si dr la interpret. Potrivit art 13 din constitu, in RM limba oficiala este l moldoveneasca. Reluind acest principiu, in art 118 din legea fundamentala se prevede ca procedura judiciara se desfasoara in l moldove sau in limba acceptata de majoritatea persoanele prezente la proces. Prin acest principiu se exclude inegalitatea si descriminarea nationala, folosirea limbii materne fiind un element in plus ce exclude judecarea unor personae care nu ar intelege obiectul acuzatiilor sin u ar putea sa se apere datorita necunoasterii limbii oficiale. Organizarea judecatoreasca si organizarea justitiei. 1 Aspecte istorice privind evolutia organizarii judecatoreshti in RM. In Basarabia, dupa anexarea din 1812 la Rusia, functionau urmatoarele organe judiciare: judecatorie tinutala; capitanii ispravnici, care aveau functii administrative si judecatoreshti; curtile civila si penala,ca instante de apel; consiliul superior,ca instanta de recurs. In urma reformei judecatoreshti din 1864 desfasurata in Imp Rus, sistemul judiciar a fost divizat in 2 ramuri: instantele judecatoreshti locale; instante jud generale. Dupa unire in Basarabia a fost organizat sistemul judecatoresc conform lejislatiei romine care prevede: judecatorii de ocoale, tribunale de judet, curti de apel, curti de jurati si curtea de casatie. Dupa adoptarea declaratiei de independenta a RM a aparut necesitatea obiectiva de a reorganiza organelle de justitie. In 1992 Ministrul justitiei elaboreaza si propune spre discutie conceptia reformei judiciare in RM, iar la 21 iun 1994 Parlamentul RM intareste

conceptia reformei judiciare si de drept. Pentru realizarea reformei judecatoreshti au fost adoptate: constitu RM din 29 iul 1994 ; legea privind organizarea judecatoreasca din 06 iul 1995; legea cu privire la instantele judecatoreshti economice 24 iul 1996 si alte legi care stabilesc sistemul insta judecatoreshti generale: judecatorii, tribunale, curtea de apel, curtea suprema de justitie. 2 Sistemul judecatoresc. In doctrina rusa sistemul judiciar a fost definit ca totalitatea judecatorilor statutului, unite prin scopul si sarcinile unice la infaptuirea justitiei si care se caracterizeaza prin interactiunea tuturor acestor organe judecatoreshti determinate de competenta acestora. In jurisprundenta curtii constitutionale a RM sa mentionat ca sistemul instantelor judecatoreshti constituie baza autoritatii judecatoreshti, consfintite prin constitutia si legislatia in vigoare, abilitate cu dr de a judeca procesele civile, penale si administrative in limita competentilor conferite de lege. Instanta judecatoreasca intelegem organul de stat abilitat cu finctia infaptuirii justitiei. Totalitatea instantelor judecatoreshti formeaza un system datorita stabilirii regulilor unice de organizare ale acestora de constitutie si de legea privind organizarea judecatoreasca percum si a statutului unic al magistratilor din toate instantele judecatoreshti prevazute de legea cu privire la statutul judecatorului. Sistemul judecatoresc reprezinta totalitatea instantelor judecatoreshti organizate conform principiilor unice prevazute de lege, care interactioneaza in procesul de infaptuire a justitiei prin intermediul organelor de jurisdictie, asigurindu-se ap;icarea uniforma a legilor de catre acestea prin activitatea curtii supreme de justitie, constituind baza autoritatii judecatoreshti care realizeaza sarcinile acesteia. Instanta judecatoreasca se intelege completul de judecata format dintr-un anumit numar de judecatori, competent sa solutioneze anumite cause potrivit procedurii prevazute de lege. Judecatoria din punct de vedere juridic este instanta judecatoreasca, care are competenta de a solutiona anumite cause numai in fond si constituie prima veriga a sistemului judecatoresc. Potrivit legii privind organizarea judecatoreasca art 25, judecatoriile sunt instante care functioneaza in sectoare si municipii. Pentru anumite categorii de cause poate functiona conform legii, judecatorii specializate (militare, economice). Curtile de apel formeaza veriga a doua a sistemului instantelor judecatoreshti ordinare. Curtea suprema de justitie este instanta judecatoreasca suprema,

care asigura aplicarea corecta si unitara a legilor de catre toate instantele judecatoreshti. Inst judecatoreshti pot I clasificate dupa competenta lor in : ordinare (judecatoriile, curtil de apel) reprezinta subsistemul principal al sistemului judecatoresc, ele infaptuiesc justitia in marea majoritate a litigiilor juridice; instantele specializate (judecatoria militara, judecatoria economica de circumscriptie) au o competenta speciala dupa calitatea persoanei sau dupa materie; instante de executare ( sunt judecatoriile de sector sau municipale) care pun in executare hotaririle definitive; instante de fond (instante judeca care judeca cauzele in prima instanta) toate instantele judecatoreshti au competenta de a judeca anumite cause in prima instanta; instante de recurs sunt: curtile de apel si curtea de apel economica, curtea suprema de justitie. Sistemul instantelor judecatoreshti de jurisdictie generala este format din 3 verige 1 judecatoriile 2 curtile de apel 3 curtea suprema de justitie. Subsistemul instantelor judecatoreshti economice este ormat din 3 verige: 1 judecatoria economica de circumscriptie 2 curtea de apel economica 3 colegiul economic din curtea suprema de justitie. Subsistemul instantelor judecatoreshti militare: 1 judecatoria militara 2 curtea de apel 3 curtea suprema de justitie. 3 Organizarea justitiei. Organizarea justitiei se face potrivit unor forme procesuale prevazute de legislatia de procedura (civila si penala), care consta in anumite grade de jurisdictie si modalitati de examinare a cauzelor penale, civile, economice asigurindu-se aflarea adevarului si aplicarea justa a legii. Gradele de jurisdictie reprezinta trepte prin care trece o judecata. Aceste grade de jurisdictie permit o evaluare in fond dar si posibilitatea de recurs, ca posibilitate de indreptare a erorilor. Legislatia de procedura a RM prevede infaptuirea justitiei prin 2 sau 3 grade de jurisdictie, care se face intr-un system dispus in scara, unde orice cauza dupa judecarea in prima instanta se judeca in apel sau in recurs. Organizarea justitiei se face printr-un system de 3 grade de jurisdictie: judecarea in fond; inel si in recurs,pentru unele categorii de cause sau de 2 grade de jurisdictie: judeca de fond si de recurs. Pentru alte categorii de cause in dependenta de obiectul litigiului si instanta de judecata care examineaza cauza in fond. Hotaririle instantei in fond nu sunt definitive si pot fi atacate cu apel sau dupa caz cu recurs. Examinarea cauzei in apel se desfasoara la instanta de judecata ierarhic superioara, in rezultatul atacarii primei instante in termenul prevazut de lege. In urma judecarii in apel, instanta de judecata

emite o decizie prin care respinge apelul sau il admite, desfiintind hotarirea primei instante. Decizia instantei de apel poate fi atacata cu recurs in termenul prevazut de lege. Instanta de recurs se pronunta prin o decizie care respinge recursul sau il admite desfiintind hotarirea primei instante sau a instantei de apel. Decizia instantei de recurs este definitive. Alte modalitati de examinare a cauzelor de catre instante de judecata sunt: examinarea recursului in anulare; examinarea in revizuire care se pot realize independent una fata de alta, spre deosebire de gradele de jurisdictie ce se desfasoara succesiv. Examinarea recursului in anulare se infaptuieste numai in curtea suprema de justitie, in urma atacarii hotaririlor judecatoreshti definitive si irevocabile de catre procurorul general, in scopul inlaturarii erorilor judiciare pe motive de drept. Instanta de juecata suprema, la judecarea recursului in anulare, dispune prin decizie desfiintarea hotaririi judecatoreshti pronuntind o noua hotarire sau trimite cauza spre rejudecara altei instante in cazul admiterii acestea. Examinarea in revizuire se face de catre instanta de fond (in cause penale) precum si de instanta ierarhic superioara (in cause civile) in cazul cind sa comis o eroare judiciara printr-o hotarire judecatoreasca definitive. Instantele judecatoreshti 1 Judecatoriile. Judecatoriile de (sector, municipale) sunt compuse din presedintele judecatoriei, judecatori si aparatul auxiliar. Presedintele judecatoriei este numit in functie de catre Presed RM, la propunerea consiliului superior al magistraturii. Persedintele judecatoriei exercita atributii de judecator si atributie de administratie. Presedintele judecatoriei are urmatoarele atributii potrivit art 27 a legii privind organizarea judecatoreasca: a) judeca procesele si prezideaza sedintele de judecata, distribuie judecatorilor spre solutionarea cauzele in materie civila, penala, administrative si de alta natura; b) constituie complete de judecata, distribuie judecatorilor alte sarcini; c) conduce activitatea de generalizare a practicii judiciare si de tinere a statisticii judiciare; d) numeste si elibereaza din functie angajatii aparatului judecatoriei; e) asigura activitatea organizatorica a judecatoriei; f) organizeaza munca de perfectionare a judecatorilor si a functionarilor din aparatul judecatoriei; g) constituioe dupa caz complete pentru judecarea unor cause privind anumite materii sau categorii de persoane; h) exercita controlul asupra executorilor judecatoreshti si al cancelariei. Functiile pressed judecatoriei sunt exercitate in absenta sa de catre vicepresedinte sau dupa caz de unul dintre judecatori. Aparatul

judecatoriei include: cancelaria, arhiva, serviciul de documentare si serviciul administrativ. Cancelaria si arhiva asigura lucrarile de secretariat la infaptuirea justitiei. Grefierul participa la examinarea cauzelor penale, civile si administrative, indeplinind lucrari de secretariat in timpul sedintei de judecata. Serviciul administrative are in grija gospodarirea localului judecatoriei si asigurarea conditiilor materiale pentru desfasurarea activitatii instantei de judecata, precum si gestiunea bunurilor. Politia pusa in serviciul instantelor judecatoershti in mod gratuity de catre Ministerul Afacerilor Interne, infatuieste urmatoarele activitati prevazute de art 50 al legii privind organizarea judecatoreasca: asigura paza localurilor, a altor bunuri ale instantelor judecatoreshti, ordinea publica in sediul instantei, executa aducerea fortata la judecata precum si alte atributii cerute. Colaboratorii politiei pusi in serviciul instantelor judecatoresti se subordoneaza presedintilor acestora. Pe linga judecatoi activeaza executori judecatoreshti, care sunt numiti si eliberati din functie de directorul Departamentului de executare a deciziilor judiciare de pe linga Ministerul justitiei. Executorii judecatoreshti executa hotaririle definitive cu character patrimonial ale instantelor judecatoresti si altor hotariri prevazute de lege. Judecatoriile judeca toate cauzele si cererile in prima instanta, in afara de cele date in competenta altor instante. 2 Curtile de Apel. Curtile de apel sunt compuse din presedintele curtii de apel, 2 vicepresedinti, judecatori si aparatul auxiliary. Judecatorii curtii de

Dispozitii generale privind disciplina OOND Download this Document for FreePrintMobileCollectionsReport Document This is a private document. Info and Rating literature rebela88ly Share & Embed

Related Documents PreviousNext 1.

p.

p.

p.

2.

p.

p.

p.

3.

p.

p.

p.

4.

p.

p.

p.

5.

p.

p.

p.

6.

p.

p.

p.

7.

p.

More from this user

PreviousNext 1.

5 p.

Add a Comment

Submit share: Characters: 400

romasiukleft a comment super dokumentul..dar ar fi de dorit si kontinuarea.. 04 / 27 / 2010 Reply Report Upload a Document Search Documents

Follow Us! scribd.com/scribd

twitter.com/scribd facebook.com/scribd About Press Blog Partners Scribd 101 Web Stuff Support FAQ Developers / API Jobs Terms Copyright Privacy

Copyright 2011 Scribd Inc. Language: English scribd. scribd.

pdf Title: Category: Tags: Description:

doc

txt

(separate with commas)

Save

pdf

doc

txt