ACADEML A ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIE ee - D. XENOPOL” VARSTELE UNIRII DE LA CONSTIINTA ETNICA LA UNITATEA NATIONALA yolum editat de DUMITRU IVANESCU CATALIN TURLIUC FLORIN CANTEC cu un cuvant {nainte de ALEXANDRU ZUB ASA.D. XENOPOL” 1A ACADEMIC FUNDAT TASI, 2001RALA TIC ROMANESC LUI Xx r NO-CU; SM IN DiscuRsy DELA INCEPUTUL spi Intrunite in ¢ NSiliul de Corog J august (stil nou), pentry naje ale vietii politice i, and de la Sina| a discuta n Rom finia dec t Hele perso prudenta’. in acelasi timp, decizia ca aty Public in legiturd cu rativnite culturale pe care Jumeg Foméaneasca doreste, in contextul res, zerve, Primul razboi mondial con: ace Romiia, insi, acesta este momenta] mod activ, prezenta in cadrul BO! Bare acum 53 fie compensas de Yaaut ca un mijloc pentru reali, “spre a ne implini, aici, rolul e ‘ailantofil” Nicolae Filipescu parent schizofrenica. Ideea coy Jului national, Razboiul investeste Romani ‘ment cnd id 4 un declin ef ¢ and isi poate afirma, pentry Prima data in afacerilor Europei. Statutul su de putere de rang Poientialul geopolitic, Razboiul este area unific 4rii nationale depline, un uropean", cum ardta, intr-un discurs extrem de activ in Pas necesar 8, militantul acesti ani”. Este o atitudine Tunitifii europene este legata de realizarea dex 8 din nou cu 0 misiune european, intr-un mo. rile sale par a fi complet uitate. Acesta "pune pare la dezvoltarea nafionala $i chiar pristenta statelor, se ardta in Declarajia de rézboi a guvernului roman din 1427 august 1916, Roménia, impinsa de dorinta de itl conflictului 51 sub Nevoitd de a intr: Mitatii sale nationale”, imply neti neutralitaii, in Schimb, incercau si arate cA este vorba de un Snplu *rizb0i civit etiropean” in care Romania nu trebuie sd intervina’. Pentry ®Patte a clase; Politice, indeosebi, Cunoscuté ca fiind " Antrates.ty Partea Antantei iseamné alierea cu Rusia, deci cu Asia, impotriva etait aN care este civilizatia german. Discursurile fruntasu isten{d, din Ph parlament, primite cu riceala de asistent, di @ contribui sé grabeasca imperiul necesitatii de a-si salva interesele de rash Tuptd alituri de aceia care pot sivi asigure infaptui‘arp, rizboiul aflat in desfiigurare tn 1 avea argumentele morale de partea sa. Nigh ‘ intrasera in razboi din motive justitiare, pentru @ aplics cetru a proveja civilizatia contra barbariels aimmnan Saied. ates Carp iiatetiona saan franquzeascd, cunose 0 cunose, arta Carp, 0 ci , , Peana, la care au conlucrat, cu egal mdiestrie, 9i englezi, 9 franceaily mem si clind aceste popoare se luptd intre ele, ele lovese deopotrivis intr-o civilizatie care le este comuna’ : gumentului unitatii civilizatiel europene intro dezbatere pu- blicd interna este un lucru nou. Pind atunci, argumentul apartenentel lull 4 fusese utilizat in contexte politico-diple | international al Roméniei, fa ca atare sugera mai curind un proiect decdt exprima 0 realitate culturald pr di. Isi schimbase atét de mult lumea romineasch perceptiile in doar céteva decenii? Raspunsul este evident. Identitatea cultural este construité incd in mod aproape absolut pe ideea natiunii etnice. Europa reprezint adesea cultura strdind invadatoare, care amenin{& identitatea. Cu toate acestea, perceptia Europei ca spatiu cultural comun, inserabil in definifia identitatii culturale poate fi observati inci de la mijlocul secolului XIX, dar ment de ¢ Sunoaste © anume amploare in deceniile din jurul lui 1900. in mod doar aparent Obses tat aceasta se produce in acelasi timp cu o refondare, intr-un registra etnicist panyons mai accentuat, a definitiei identitatii etno-culturale Vom incerca sa abordim acest moment in Paginile de fata. Doud categoril = de probleme am urmérit aici: reconstituirea dinamicii reprezentirilor privind =o Europa” in lumea romaneasca si punerea in evidenti a semnificatiei discursive “Ste im in deceniile care au precedat Marea Unite wien Dupa cum se cunoaste, reprezentarea Europe’ semnificativ din punct de odat cu secolul XVIII, nii, gi italie Utilizare: romanesti la civilizatia europea matice care priveau aproape exc acelasi timp, m i incepe st capete un caracter MCX pg lumea roméneasca, mai ales — "U0 ingg culturale tind, intr-o oarecare Sab vedere ideologic pentru , de identificare a lumii romaine. in ce priveste codurile si valorile dominante, acceptarea primatului intelectual al unui centru cultural, cum este Occidentul, ¢a si al unui statut de desincronie in Taport cu acesta. Dar momentul deci ¥ Posibil aliate cont PAganilor, in evul medi inea unui spativ al civie Pratiei, model absolut de societate, care trebuia imitat $i transpus re Principate, Pand atunci, deyi constiinta comunitatii europene este prezenea inesun raod otnd:elanul ite 1 Cf, pentru o prezentare pe larg a momentului, C. Nut, Romania i, 1916), Bucuresti, 1972; 1, Bulei, dreul ayteptdrti, 1914-1918-1010, Tuccetenrel 2 Apud I, Agrigoroaicl, Zasii In anil 1916-1918. Opinie publica yi stare soa aid i, 1916-1917, Nasi, 1998, p. V7. ere 3 Textul se alld Ia'N, Daycovici (ed), Interesele yt drepturite Romdnies tw texte le international public, lagi, 1936, p. 19; Proctamaria edtire fara de a doa at a s regelul Ferdinand pune lwcrurite Intro lusnind ginal clart: Europa este Tn eae nafional poate asigura Romaniel un viitor, _ 4.Cf, 1. Bulei, Sistemul politic at Romaniel moderne, Partidil conservator, | 398 saasrrtATE ETNO-CULTURALA §1 EUROPENI ENISM tS aa rica a problemei, a se vedea Dl ea contribuile cup aoe Rane wid Europa vom ea cole cise volun Ya uur Gegenwart, Wien, Bahl Wien, Bohlaw eset olctn we este monopotizath acum exch acter teoretic si sister im exelusiv de discu ee login sa filosoia cult Tae tl avon tee ol nL opsesei probleme, Vom ua in atenfie de Une rece Hace oe manrajul c& exprim’ reactit imediate si retorice. mal ales abordtie cea - Ee ie ini publice larg imparts, es SADA pT se pase 188: vate rt dour ropele CafolT $e ee ss Po-zerman 0 ON ‘cunostinta de el; Serba i citiva politicieni de fr en Fl secolulet XX (1900-191). Sele aes asda Tepe ganevetes i pies caz fluctuatia simpaiior fat de aR ace cea i a sie Vess, Pacea de lo Bucuresti Witganeh iol siOpaetaran alii ci, of de sole Bossa i (ed.), Convergente europene. [storie Ora eateren er can aTa sel napa, 1993, passin: Bec mab onibteascl Senet eae P 195 saq, $1 passim. 10, Bucuresti, Editura iversul” , cot jian, nr. 169, 23. iunie 1899, ae: ), apud Bulei, op. ci Stal dezbaterii in legiturd ou introducerea ie ean a MeN OL arta: "Orice romén cult trebuie sd fe Re Gea ele pe i pogo c a de Ose pu Bul oop issim ip amdnia 1866-1908, Bucores' 1907, p. 4 Sa : crest, 1990. p: 33 ee p. 424 sq; 1. Bulei, Lumea romdneasea 1900-1908, spcitt dupa I. Bulei, Lumea roméneasci...P- 186. taprezentarea sae Targ itt-o munich a tear, tn C. Steen preojma revolt Be eros sua of st AC. Popovich La auc Oe vane en Transyvanie ete fica Lausanne-Paris, Payot, 1918: Ider, ‘Stat gi nasiune. State unite ale Ae © ‘mari, Bucuresti 1939, G. Ciorinescu, Romani ideeo federalist, Bucuresti 1996, P 65.04 Jean Lahovari, ministry de finante, a dMsata deloe inchntatc8 "Romany aa la dispoztia {Gnanielor Europei” (Dezbaterile Me sanarit Deputailor, fn contnuare DAD, nr, 68/22 marie | 1900, p. 1243); 1. Bulei, Lumea romdneascd... P.234 - 16"Noua Revista Romana”, 1, nr 8/15 apr. 1900, P- 338. 17CE. D. Draghicescu, Din psihologia poporului roma Ibidem., p. 445. DAD, wr 11/1909, P- 75 gp 234 Fe Ope romaneasea Te, Cet VO 1e80-1883, Bucuresti P10 S905 12) 5, p. 150 sipassi ee eis 09 Pipa 01 Bae ‘ee os a incepuu seca! mn 7900-1916. Publica Sr tt auunel edd Yeaeel * gtea, Lumea romances TET 39:3 Se el care declan Pevior ia ilizaea lit ering in cadrul unr mmedile studentestt $1 mb tjonalst; vezi N: Ore er da pice ain 1906 pucurest 53 sq $1 Passi” ‘ i Valeriv RAPEANY Bucuresti, 1982, Bucuresti, 1907, passim esc, | | Bucuresti: | win a fost, edie 1903, p. 153 si passim Firerauurit mane del ‘ase vede® origini pand la Bratianst, fo anal recent iG, CalinescYs sugita, Bucuresti 19 2, P.FLOREA IONCIOATA 156 estui moment la A. Heinen, Die Legion "Erzengel Michael” in Ryp Udi radiografie a ac Legic und politische Organisation, Ein Beitrag zum Problem des inter mat ional Soziale Bewegun Faschismus, Munchen, 1986, p. 79 s4q- 27 Bulei, Lumea roméneasca.., p- 291. 28 Apud idem, Atunci cdnd veacul se ndstea... p. 291 39 Interviul este reprodus in "Universul”, nr, 79 din 22 martie 1903; opinie similara gasim artigo! din influenta publicatie “L'Independance Roumaine” intitulat La Roumanie et Eup *. din toate pirjile atentia se indreapté spre santinela latina postata in pragul Or Rominia este desemnati in chip natural pentru un rol de avangarda". Citat dupa 1 gy PRIM Lumea roméneascd..., p. 293 : Ss 30 DAD, nr, 15/19 decembrie 1908, p. 142. 31 Vasile Vesa, op. cit., p. 231 sq. 32 Pentru Neam. De ce Romania nu putea urma alta cale, lasi, 1918; apud 1. Bulei, Ar asteptarii, p. 64. ae Exist, a conflagratii m boi, cat si con apartinand sp: tura participa desfasurarea | ultimul gen | subiectiv gi d plarilor ce se istorica nece lucrarile cu: pondenta co sa prezinte, 33 Vezi, printre altele, lucrarea lui Gheorghe Chiper, Statele Unite ale Europei, asi, 1947,p.\4 sq. ha