Achim Mihu / Antropologia Culturala

Cap.1 Ce este antropologia?

Antropologia poate fi definita ca studiu al omului,stiinta

umanitatii.
Exista 3 mari perspective asupra antropologiei:prima priveste
antropologia ca o stiinta sociala,alaturi de sociologie,politologie,
economie generala si psihologie sociala.Aceasta a dat nastere
antropologiei culturale.A 2-a perspectiva este cea biologica,iar a 3-
a intelege antropologia ca o parte a disciplinelor
umaniste/antropologia filozofica,definita ca studiu filozofic al
omului.Dictionarul enciclopedic Webster,din 1994,determina
antropologia filisofica ca fiins studiul naturii sau al esentei omului.

Cap.2 Determinarea antropologiei culturale.

Exista 2 punte de vedere principale de abordare a antropologiei

culturale primul tine de o abordare ontologica si al doilea de una
epistemologica.In viziunea ontologica trebuie inteleasa ca o
imagine a naturii umane adica a ceea ce sta la baza omului,fiintelor
umane,tuturor oamenilor,umanitatii.

Cap.3 Ramurile antropologiei culturale.

Antropologia fizica sau biologica

 Antropologia fizica sau biologica este studiul umanitatii ca

un fenomen biologic,si este in cea mai mare masura legata de
stiintele naturii.Antropologii din aceasta ramura studiaza
specimene atat vii cat si moarte.
 Paleoantropologia foloseste o varietate de tehnici stintifice
sofisticate pentru a data,clasifica si compara oase fosile
urmarind sa determine legaturile dintre oamenii moderni si
stramosii lor biologici.
  Antropologia forensica este specializata in identificarea
ramasitelor scheletului uman pentru scopuri legale.
 Osteologia-studiul oaselor.
 Geologia-ea reconstituie consditiile fizice si climatice ale
timpurilor in care au trait cei despre care stim ceva doar prin
intermediul oaselor.
 Primatologia este studiul rudelor noastre vii cele mai
apropiate –maimutele mari (apes)-respectiv
cimpanzeii,gibboni si urangutani, maimute obisnuite si
prosimienii.
 Arheologia reconstruieste,descrie si interpreteaza
comportarea umana si modelele culturale prin analiza
ramasitelor materiale.
 Antropologia lingvistica examineaza variatia limbajelor in
timp si spatiu.Sociolongvistica reprezinta studiul variatiei
lingvistice in functie de contextele sociale.
 Antropologia culturala.

Cap. 4 Antropologia culturala,stiintele sociale si disciplinele

umaniste.

O relatie deosebita exista intre antropologia culturala si

sociologie,mult msai stransa decat cea din antropologie si alte
stiinte sociale;sociologia fiind aceea care a semnalat antropologia
si a introdus-o in mediul academic.

II
Cap.1 caracterizarea mucii de teren

Bronislaw Malinowski a fost cel ce a demonstrat importanta

muncii de teren,fiind plecat ani in sir in insulele Trobriand din
Pacific,invatand si limba tribala.
Este de dorit ca cercetatorul sa-si echilibreze rolul de observator si
participant,mai intai incepand cu participant-observator,iar apoi
invers.

Cap2. Pregatirea munci de teren.

Pregatirea cercetarii constituie 2 faze:alegera temei si

circumscrierea laturilor ce vor fi abordate in profunzime din tema
aleasa.
1. Alegerea temei:experienta proprie a cercetatorului si
existenta unor goluri in literatura de specialitate.
2. Circumscrierea temei de specialitate:In primul rand este
vorba despre formularea unor ipoteze capabile sa explice de
ce oamenii se comporta,actioneaza si gandesc asa cum o fac.
In al doilea rand,focalizarea in cadrul temei spre anumite
domenii,inseamna si stabilirea populatiei care va constitui
sursa datelor cercetarii.

Inceputurile;primii pasi

Radacinile antropologiei culturale pot fi descoperite in Grecia

Antica;Herodot(484-425 I Hr.)parintele istoriei concomitent cu al
antropologiei culturale.A incercat a-l influenta pe Alexandru
Macedon sa constituie un “stat al lumii”.Dupa caderea Romei in
sec V interesul pentru cultura a scazut,astfel intevenind aproape
1000 de ani interesul pentru religie si divinitate,abia in secXV a
intervenit interesul pentru biologie si altele.

Determinismul rasial.

In sec XIX antropologia culturala s-a manifestat indeosebi si

sustinut ca antropologie subordonata antropologiei fizice sau
biologice.Pe aceasta cale s-a nascut determinismul
rasial.Explicatiile rasiale au fost din ereditate o cauza ce sta la baza
comportamentelor si creatiilor culturale ale grupurilor de oameni.
El are 2 subramuri una legata de doctrina monogenezei si cealalta
de cea a poligenezei.
In sec XIX determinismul rasial a inregistrat o evolutie legala,
indeosebi sub forma Scolii Americane.In istoria determinismului
rasial o importanta deosebita a avut-o ideile lui Charles Darwin.

Evolutionismul clasic.

Herbert Spencer a fost cel care a introdus evolutionismul in lumea

stiintifica;cei mai de seama evolutionisti in antropologia culturala
au fost Lewis H.Morgan si Edward Burnett Taylor.

Antropologia culturala in sec XX

Structuralismul si functionalismul britanic

Pozitia lui Radcliffe-Brown este structuralist functionalista.El a

privit societatea ca pe un organism,un tot integrat,a carui existenta
depinde de buna functionare a partilor lui constitutive.Atentia lui a
fost indreptata in determinarea functiei diferitelor elemente ale
structurii sociale(grupuri,institutii,actiuni)la mentinerea ordinii
sociale,a echilibrului social.Sarcina antropologului cultural,dupa
parerea lui,este aceea de a studia caile prin care obiceiurile si
credintele(respectiv diferitele comportamente ale culturii)
functioneaza in sensul rezolvarii problemelor de care depinde
mentinerea sistemului.Sincronismul se refera la perspectiva
teoretica din antropologia culturala ce nu ia in considerare
elementul timp si care prin urmare este neinteresata de
istorie.Diacronismul se refera la perspectiva ce considera ca timpul
este fundamental in studiile de antropologie culturala.Franz Boas
nu a negat posibilitatea descoperirii unor regularitati sincronice,dar
a refuzat existenta unei regularitati diacronice.Radcliffe-Brown a
sustinut in schimb posibilitatea si necesitatea existentei si
descoperirii unor regularitati atat pe plan sincronic cat si pe plan
diacronic. In timp ce Radcliffe-Brown a pus accentul pe explicarea
culturii,pe subordonarea functiilor pe diferite elemente ale culturii
unor structuri sociale si culturale,si functionalismul lui a devenit un
structuralism-functional,Bronislaw Malinowski a acordat atentie
decisiva functiilor diferitelor manifestari ale culturii din
perspectiva satisfacerii nevoilor biologice si psihologice ale
oamenlor,iar functionalismul lui s-a constituit ca un functionalism
pur si simplu.

Difuzionismul

Difuzionismul a aparut ca o reactie critica fata de evolutionismul

secolului XIX si in contextul afirmarii boasiene din antropologia
culturala.Orientarea nomotetica presupune studiul cazurilor sau al
evenimentelor ca expresii sau manifestari ale universului in scopul
formarii unor legi generale.Orientarea ideografica urmareste
studierea cazurilor sau a evenimentelor ca unitati individuale in
scopul intelegerii fiecaruia in mod separat,ca ceva
unic.Difuzionismul,spre deosebire de evolutionismul sec XIX face
parte din orientarea ideografica.In calcularea difuziunii se
urmareste stabilirea unor coeficienti de similaritate calculati pe
baza unor liste de puncte(itemuri).Marea lipsa a difuzionismului
este insa incapacitatea lui de a explica inovatiile independente.