Sunteți pe pagina 1din 5

CLASIFICAREA VICIILOR DE REFRACTIE (ametropiile)

Ametropiile prezinta modificari ale refractiei statice in care fasciculele de raze venite paralel de la infinit se intalnesc intr unul sau mai multe focare situate fie inaintea, fie in spatele retinei. Clasificarea ametropiilor Abaterea de la ametropie poate interesa numai pozitia focarului imagine pricipala in raport cu retina forma focarului ramanand punctiforma ca in orice sistem de dioptri sferici centrati sunt ametropiile sferice. Focarul principal poate fi situat in spatele retinei, situatie cand vorbim de hipermetropie, sau in fata retinei cand vorbim de miopie. Abaterea poate interesa si forma suprafetele dioptrice, situatie in care focarul nu mai este punctiform sunt ametropiile asferice sau astigmatice. 1. Hipermetropia este tulburarea de refractie caracterizata printr un defect de convergenta: focarul razelor venite paralel de la infinit se formeaza in conditii de repaus acomodativ in spatele retinei. Desi este vorba de un minus de dioptrii, hipermetropia se noteaza cu (+). In aceasta situatie retina intersecteaza conul de convergenta, si unui punct luminos ii corespunde un cerc de difuziune. Vederea este diminuata si la distanta si cu atat mai mult aproape. Persoanele tinere compenseaza deficitul de convergente prin acomodatie. Ochiul hipermetrop, acomodeaza permanent, motiv pentru care depune un surplus de efort acomodativ, egal cu valoarea hipermetropiei. Acomodatia fiind permanenta, muschiul ciliar din ochiul hipermetropic este intr un permanent tonus de repaus, care mascheaza o parte sau intreaga valoare a hipermetropiei. Pentru determinarea valorii reale totale a hipermetropiei, examenul refractiei oculare se face dupa paralizie completa a acomodatiei. La copil intreaga hipermetropie este latenta. Cu inaintarea in vrsta hipermetropia latenta devine din ce in ce mai mica si hipermetropia se manifesta mai mare. Simptomele hipermetropiei: - dureri de cap; - tulburari pasagere de vedere; - senzatie de disconfort; - scaderea vederii in hipermetropii mari, peste +6D. In perioada copilariei, intre 1,5 4.5 ani, hipermetropia favorizeaza aparitia strabismului convergent concomitent. La adulti, tineri, hipermetropia favorizeaza aparitia astenopiei acomodative si a spasmului de acomodatie. La copilul de 3 ani ochiul este in mod normal hipermetrop de aproximativ doua dioptrii. Cresterea lungimii axului globului odata cu dezvoltarea duce la emetropie (normal); hipermetropia este deci un stadiu in evolutia catre normal (emetropie) care dureaza pana la 15 ani. Pentru unii, ochiul hipermetrop este un ochi imatur, o nedezvoltare a ochiului in contrast cu miopia care este o dezvoltare in exces. Hipermetropul tanar are puterea de refractie a ochilor insuficienta si va compensa acest deficit prin ocomodatie. Daca hipermetropia este moderata, acomodatia va fi suficienta pentru a o corecta si subiectul va avea o vedere normala la distanta. Pentru aproape el va necesita o acomodatie in plus si pot aparea dificultati in sustinerea acestui

efort. Cu alte cuvinte un hipermetrop moderat va avea o vedere buna la distanta si o usoara diminuare a vederii la aproape. O hipermetropie care dep[=e=te posibilit[\ile de acomodare de tulbur[ri de vedere at`t pentru dep[rtare c`t =i pentru apropiere. Este cazul hipermetropiilor peste 3 4D ale tinerilor =i adul\ilor. Hipermetropul prezint[ deci, ca particularitate folosirea permanent[ a acomoda\iei care poate avea dou[ consecin\e: a. apari\ia spasmelor acomoda\iei; b. punerea ]n joc a sincineziei acomoda\ie convergen\[. }n mod normal, efortul de acomoda\ie se asociaz[ cu un efort egal de convergen\[ ceea ce explic[ apari\ia strabismului convergent la hipermetrofiile mari. Hipermetropul t`n[r acomodeaz[ permanent, chiar ]n pozi\ie de repaus mu=chiul ciliar nu este complet relaxat. Aceast[ acomoda\ie mascheaz[ o hipermetropie latent[ care nu poate fi eviden\iat[ la un examen clinic dec`t dup[ instilare de pic[turi cu efect cicloplegic (paralizante ale acomoda\iei). Dup[ 70 de ani nu mai exist[ hipermetropie latent[ deoarece nu mai exist[ acomoda\ie. Pentru o hipermetropie de 1 2,5 dioptrii, acomoda\ia este satisfac[toare p`n[ la aproximativ 30 ani =i hipermetropul se ab\ine s[ poarte ochelari. Dupa 30 de ani hipermetropia cre=te rapid ca urmare a sc[derii de acomoda\ie a cristalinului (este vorba de o exteriorizare a hipermetropiei latente). Hipermetropia forte (peste 4D) se eviden\iaz[ mult mai devreme cel mai adesea la vrsta =colar[. }n aceste cazuri vederea nu este clar[ nici la distan\[ nici la aproape. Corectia hipermetropiei La copil, t`n[r este bine ca determinarea refrac\iei s[ se fac[ numai cu cicloplegice, pentru a determina refrac\ia total[. La subiectul t`n[r, hipermetropia moderat[ este compensat[ prin acomoda\ie, dac[ nu exist[ jen[ func\ional[, nu se recomand[ ochelari. La fel pentru adul\i. Dac[ un adult sub 40 ani vede bine la distan\[ dar are dificult[\i la aproape, se prescrie cea mai puternic[ lentil[ cu care vede bine la distan\[ =i se recomand[ s[ o poarte permanent. Deci sub 40 ani se recomand[ o singur[ pereche de ochelari pe care o poart[ permanent cu cea mai mare lentil[ cu care vede clar la distan\[. Peste 40 45 de ani se recomand[ dou[ perechi de ochelari, cei de aproape cu valori mai mari corespunz[tori v`rstei. Pe l`ng[ corec\ia optic[ cu ochelari se pot folosi lentile de contact sub 40 de ani =i interven\ia laser pentru reducerea p`n[ la zero a valorilor hipermetropiei. Spasmul acomoda\iei Se manifest[ printr-o contrac\ie exagerat[ a mu=chiului ciliar care realizeaz[ o fals[ miopie. Tulburarea de vedere la distan\[ se asociaz[ cu vedere bun[ la aproape, durere frontal[, grea\[, v[rs[turi: globul ocular este sensibil la presiune. Apare de obicei la copii, tineri, la care amplitudinea de acomoda\ie este mare. Astenopia acomodativ[ }n acest caz amplitudinea de acomoda\ie este normal[ dar puterea acomodativ[ sl[be=te dup[ timp scurt. Este vorba de persoane tinere, convalescente, persoane care citesc ]n pozitia culcat. Miopia viciu de refrac\ie, caracterizat printr-un dezechilibru ]ntre puterea sistemului dioptric =i lungimea axului antero posterior, manifestat ]n sensul unui exces de convergen\[. Focarul principal al imaginii se formeaz[ ]naintea retinei, iar pe retin[ imaginea unui punct este sub forma unui cerc de difuziune. Clasificarea miopiei:

}n func\ie de valoarea dioptric[: - miopie mic[ p`n[ la 3D; - miopie medie ]ntre 3 6D; - miopie mare peste 6D. }n func\ie de etio patogenie: - miopie axial[; - miopie de curbur[; - miopie de indice. }n func\ie de gradul de alterare al structurilor globului ocular: - miopie simpl[; - miopie patologic[ degeneratoare (boala miopic[); - miopie malign[. La na=tere 5% din copii sunt miopi miopie congenital[. La adul\i 25 30% din popula\ie prezint[ miopie, dar 3% sunt miopii patologice. }n miopie focarul principal al imaginii se situeaz[ ]naintea retinei, deci pentru vederea clar[ obiectul trebuie s[ se apropie de ochi. }n vederea de aproape ochiul miop face efort acomodativ mic, mu=chiul ciliar al miopului se hipoplaziaz[, se modific[ rela\ia acomoda\ie convergen\[ cu tendin\a spre strabism divergent. Simptome: - neclaritatea vederii la distan\[; - str`ngerea pleoapelor ]n vederea la distan\[; - ostenapie muscular[ = oboseala mu=chilor convergen\i. Tratamentul = corectura optic[ cu lentile divergente, cu purtare permanent[ a ochelarilor. Miopie malign[ degenerativ[ este congenital[ transmisibil[ genetic. Prezent[ la na=tere cu valori mari de 10D progreseaz[ tot timpul vie\ii, cu atingerea de valori mari de 20 30D. Simptome: - acuitate vizual[ sc[zut[ cu toat[ corec\ia; - c`mp vizual redus concentric; - sim\ul luminos deficien\e pentru sim\ul cromatic pentru albastru. Simptome obiective: - distensie scleral[ ]n special a polului posterior cu stafilom sau conus miopic; - leziuni coroidiene sub form[ de placarde albe diseminate datorit[ atrofiilor coroidiene; - modific[ri ale vitrosului cu flocoane frecvente cu degenerecen\[ periferic[ a corio retinei. Apar complica\ii frecvente : a. cataracta; b. dezlipire de retin[; c. luxare spontan[ de cristalin. Tratamentul: Medicamentos: vitamine din grupul: A,B,C,D. Venotrofice: vastrofice difrarel difebiom doxium sau general. Tratamentul optic: corec\ie cu lentile biconcave, lentile de contact, laser Excimer. Astigmatismul: este o tulburare de refrac\ie ]n care razele unite paralel de la infinit dup[ traversarea dioptrului ocular nu se unesc ]ntr un singur punct deci focarul nu este punctiform ci este format dintr o multitudine de puncte, ce formeaz[ fie focare liniare, fie neregulate. Etiologia majorit[\ii astigmatismelor este de origine cornean[, raza de curbur[ fiind diferit[ ]n meridianul orizontal (normal = 7,8mm) fa\[ de meridianul vertical

(7,7mm). Corectarea astigmatismului se face dup[ determinarea exact[ a axului =i felului de astigmatism (hipermetropic, miopic, mixt). Se recomand[ lentila cilindric[ concav[ sau convex[ care d[ vederea cea mai bun[ ]n axul indicat de autorefractometru. Se pot prescrie =i combina\ii sferocilindrice (miopic sau hipermetropic). Nu se pot da re\ete valabile pentru toate categoriile de astigmatism. Sunt cazuri de astigamtism de 2 3D care au vedere normal[ f[r[ s[ resimt[ nici o zon[. Probabil ca ]n aceste cazuri acomoda\ia are un rol important. De asemenea exist[ diferen\e ]ntre axul teoretic indicat de keratometrie =i cea tolerat[ de pacient. Se va urm[ri efectuarea unei corec\ii optice care d[ cea mai bun[ vedere posibil[. Astigmatismul nu este afec\iune evolutiv[ dar absen\a corec\iei produce o vedere mai redus[ care ]n stadii avansate nu se poate corecta ]n totalitate cu ochelari. Nu se corecteaz[ astigmatismele mici =i medii la fete tinere, femei dac[ au vedere bun[ =i nu vor s[ poarte ochelari. Se va corecta astigamtismele mici care produc oboseala; se recomand[ lentile cilindrice la persoanele cu acitvitate vizual[ sus\inut[ ]n meserii cu mult[ precizie, la copii de vrsta =colar[. Cazuri particulare Afakia = reprezint[ lipsa cristalinului (de obicei ]n urma opera\iei de cataract[ c`nd nu se utilizeaz[ un cristalin artificial). Corec\ia cu ochelari se face cu lentile sferocilindrice sau sferice cu valori de aproximativ + 1,1 dpt. Lentila cilindric[ ]n urma opera\iei de cataract[, rezult[ din cicatricea corneean[ ]n urma inciziei operatorii. }n cursul evolu\iei, astigmatismului post operator va diminua progresiv mai rapid ]n primele trei luni =i mai lent ulterior. Anizometropia }n cea mai mare parte a cazurilor, refrac\ia celor doi ochi este egal[ sau aproape egal[. Se spune c[ exist[ o anizometropie c`nd ]ntre cei 2 ochi este o diferen\[ de refrac\ie mai mare de 2 dioptrii, fie un ochi emetrop =i celalalt hipermetrop, miop sau astigmatic sau ambi ochi cu viciu de refrac\ie . Cauza anizometropiei este dezvoltarea unilateral[ a unui viciu de refrac\ie sau transmitere ereditar[ a unor componente optice diferite ]ntre cei 2 ochi, anizometropia pune 2 probleme: 1. Ambliopia; 2. Anizeiconia. Ambliopia = dac[ exist[ o diferen\[ de dioptrii de 7 8 aceasta poate trece nesesizat[ p`n[ la vrsta =colar[. }n aceast[ perioad[ a copilariei copilul a folosit ochiul cel mai bun l[s`nd inactiv ochiul cu viciul de refrac\ie. S-a creat o ambliopie prin nefolosin\[ =i chiar dac[ se face o corec\ie complet[, vederea r[m`ne tot sc[zut[. Aceasta are adesea ca urmare apari\ia unui strabism ca urmare a ambliopiei. }n cazul unui anizometrop adult care nu a purtat ochelari pot exista: - ambliopie forte; - ambliopie ralativ[; - acuitate vizual[ bun[. }n caz de ambliopie la adult nu exist[ posibilit[\i de a ameliora vederea. Se va corecta ochiul bun dac[ este cazul =i se va prescrie ochiului ombliop o lentil[ asem[n[toare pentru a echilibra greut[\ile lentilelor.

}n caz de amblioplie relativ[, cazurile cele mai frecvente ]n care ochiul ambliop are o vedere de la 1 1/3 1/2 toleran\a diferen\ei dintre cei doi ochi este de 2,5 dioptrii. }n acest caz se corecteaz[ ochiul bun, iar la ochiul mai afectat o lentil[ cu cel mult 2 2,5 dioptrii, apoi se verific[ dac[ aceast[ diferen\[ este suportat[ binocular, dac[ nu se va reduce de la ochiul cu valori mai mari p`n[ se ob\ine un confort vizual. La copii toleran\a de diferen\[ de lentile ]ntre ochi poate fi mai mare (3 4 dpt.). }n caz de amblioplie se face tratament pleoptic sau ocluzie direct[ pe ochiul s[n[tos pentru dezambliopizare. Anezeiconia reprezint[ existen\a unei diferen\e ]ntre imaginile percepute de cei doi ochi. Acesta apare frecvent ]n anizometropie =i este dat[ de inegalitatea de refrac\ie dintre cei doi ochi. }n caz de afakie unilateral[ se produce o anizometropie forte care se combin[ cu astigmatismul postoperator produc`nd o anizeiconie complex[. Dac[ anizeiconia este foarte accentuat[, fuziunea imaginilor devine imposibil[ =i poate apare diplopia (vederea dubl[). Studiile statistice arat[ c[ o anizeiconie poate fi perceput[ la 0,75 1% diferen\e ]ntre imagini. Astigmatismul extracornean redus ca frecven\[ se datoreaz[ cristalinului, care este situat ]n plan riguros frontal. Simptome: - diminuarea vederii; - fotofobie; - cefalee; - astenopie. Astigmatismele pot fi: a. astigmatism hipermetropic simplu sau compus; b. astigmatism miopic simplu sau compus; c. astigmatism mixt. Tratamentul optic cu corectare cu lentile cilindrice.