Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Manual TEACCH
Manual TEACCH
intarziere in dezvoltare
Volumul III
Pro ed
8700 Shoal Creek Boulevard
Austin, Texas 78757-6897
800/897-3202 Fax : 800/397-7633
http://www.proedinc.com
1
Sectiunea 1-IMITATIA
2
1. Imitarea lovirii
3
3.-Anticiparea sunetelor in imitatie
Scop: Incurajarea imitatiei sunetelor si sporirea atentiei vizuale catre actiunile altor
oameni.
Obiective: Sa imite sunetele mono-silabice produse de actiuni fizice simple.
Materiale: Nu necesita.
Procedura: Alegeti o actiune din lista de mai jos. Demonstrati actiunea si apoi ajutati-l
pe Tommy sa va imite miscandu-I mana. Reduceti gradual ajutorul oferit pe masura ce el
invata cum sa emita singur sunetul respectiv. Repetati de multe ori prima actiune si
sunetul inainte de a trece la cea de-a doua actiune.
Exemple:
a. Puneti degetele pe buze si spuneti: “sssst”
b. Mangaiati-va incet gura cu mainile, in stil Indian, si spuneti: “wah, wah, wah”
c. Tuguiati-va buzele ca si cand ati dori sa sarutati pe cineva si scoateti si sunetul
respectiv.
d. Faceti zgomot lovindu-va usor cu un deget peste obraz.
4
5.-Atingerea partilor corpului prin imitatie
5
7.-Imitarea miscarii bratului
6
9.-Exercitii de imitare a miscarii buzelor
Ca si recompensa pentru o buna imitare dati-I lui Peter sa bea din sucul sau preferat cu un
pai, pentru a incuraja o mai buna folosire a buzelor. Daca intampina dificultati in a va
privi, stati langa el in asa fel incat sa poata vedea in oglinda atat chipul vostru, cat si pe al
lui.
10.-Imitarea mazgalelii
7
11.-Imitarea miscarilor de auto-ajutorare
8
13.-Imitarea sunetelor produse de obiecte
Scop: Sa imite modul in care profesorul foloseste materialele, sa-si dezvolte exercitiul in
controlul creionului si sa-si dezvolte intelegerea pasilor ce trebuie urmati pentru
indeplinirea sarcinii.
Obiectiv: Sa deseneze, prin imitatie, trei linii orizontale.
Materiale: Trei creioane, trei coli de hartie, doua tavite.
Procedura: Puneti trei creioane intr-o tavita, alaturi de cele trei coli de hartie. Puneti de
cealalta parte a mesei tavita goala. Luati o coala de hartie si un creion din tava si aratati-I
lui Richie cum sa deseneze o linie orizontala pe hartie. Accentuati linia prin miscari
exagerate si printr-un sunet, de exemplu “zip-zip”. Apoi puneti creionul in mana lui si
ajutati-l sa deseneze o linie orizontala. Accentuati rapiditatea miscarii. Nu-l lasati sa
mazgaleasca. Dupa ce a desenat cu primul creion puneti-l in tava goala si luati-l pe cel
de-al doilea. Repetati procedura folosind o noua coala de hartie. Reduceti ajutorul pe
9
masura ce poate desena singur linia. Cand toate creioanele se afla in tava goala, sarcina s-
a incheiat.
Scop: Sa-si imbunatateasca atentia catre modul in care profesorul foloseste materialele si
sa-si dezvolte controlul miscarilor mainii.
Obiectiv: Sa imite doua miscari simple folosindu-se de plastilina.
Materiale: Plastilina.
Procedura: Impartiti plastilina in patru parti egale. Puneti toate cele patru bucati de
plastilina intr-o parte a mesei, astfel incat Connie sa le poata vedea. Apoi dati-I o bucata
de plastilina in timp ce luati o alta bucata pentru voi. Asigurati-va ca Connie va vede si
rulati plastilina dandu-I forma unui vierme. In timp ce rulati plastilina spuneti:”Uite,
Connie, fa si tu la fel”. Daca nu incepe sa va imite sau daca nu foloseste miscarea corecta,
folositi-va cealalta mana pentru a o ajuta. De indata ce reuseste sa execute miscarea
corecta, rasplatiti-o si puneti cele doua bucati folosite de plastilina de cealalta parte a
mesei. Repetati procedura cu celelalte doua bucati de plastilina dar de aceasta data presati
plastilina sub forma unei clatite. Dupa ce imita si aceasta actiune puneti plastilina peste
gramada “folosita” si, astfel, activitatea a luat sfarsit. Repetati activitatea si, pe masura ce
imita tot mai bine, folositi tot mai multe bucati de plastilina si alternati cele doua miscari.
10
17.-Sa imite atingerea a doua parti din corp
11
Ca recompense oferiti-I lui Billy bucati de mancare dificil de mestecat dar care sa-I ofere
totusi placere. Recompensele pot include: bucati de morcovi, ciocolata de casa, guma de
mestecat.
19.-Imitarea folosirii materialelor
12
cu papusa ei. Repetati procedura si folositi servetelele ca sa-I stergeti nasul papusii,
linguritele ca sa o hraniti si ceasca pentru a-I da de baut.
Scop: Sa-si imbunatateasca articularea sunetelor, sa fie atent la miscarea gurii si sa imite
miscarile gurii.
Obiectiv: Sa imite sunetele facute de cinci animale.
Materiale: Animale de jucarie sau poze cu animale ce produc sunete distincte.
Procedura: Asezati-va la masa in fata lui Jan avand cinci animale de jucarie sau cinci
poze cu animale diferite intr-o parte. Luati un animal sau o poza cu un animal si aratati-l
lui Jan. Faceti zgomotul produs de animalul respectiv doar in momentul in care sunteti
siguri ca Jan va priveste gura. Exagerati sunetul si faceti miscarile gurii clare si distincte.
Luati-I mana si puneti-o pe buzele voastre in timp ce voi imitati din nou sunetul produs
de animal. Dati-I lui animalul si incurajati-l sa faca sunetul. Laudati-l cand incearca sa
imite si ajutati-l cu miscarea gurii. Continuati sa faceti sunetul in asa fel incat Jan sa aiba
un exemplu pentru miscarea gurii. Animalele ce pot fi folosite pentru aceasta activitate
sunt: un catel, o pisica, un miel, o vaca si o albina.
13
pentru ca ea sa inteleaga ca trebuie sa faca acelasi lucru. Doar dupa ce a reactionat deja
destul de bine puteti mari ritmul cantecului.
Scop: Sa-si dezvolte atentia crescuta la actiunile profesorului si sa-si dezvolte puterea in
degete.
Obiectiv: Sa imite construirea a trei forme simple facute din plastilina
Materiale: Plastilina
Procedura: Puneti pe masa sase bucati de plastilina de marime medie. Puneti trei in fata
lui Todd si tineti trei pentru voi. Dintr-o bucata de plastilina modelati forma unui obiect
care stiti ca ii este cunoscut lui Todd, de exemplu un castron. Puneti-l pe Todd sa va imite
folosind o bucata de plastilina proprie. In timp ce faceti castronul vostru spuneti:”Todd,
fa asa”. Probabil ca va avea nevoie de ajutor la inceput dar apoi continuati sa modelati
plastilina voastra pentru ca el sa aiba un model si sa va poata imita. Dupa ce a incercat sa
va imite luati ambele castroane si puneti-le deoparte si rasplatiti-l. Repetati procedura
folosind celelalte bucati de plastilina. Spuneti in mod repetat numele obiectului pe care il
faceti si puneti-l pe Todd sa va imite. Daca Todd va avea probleme in executarea acestei
actiuni este bine sa aveti o a treia persoana care sa-l ajute in timp ce voi continuati sa fiti
modelul lui.
14
animal de cateva ori, trebuie sa inceapa sa faca legatura intre poza, animal si miscarea ce
trebuie imitata. Cand deja Tommy imita foarte bine actiunea, ezitati pret de cateva
secunde dupa ce i-ati aratat poza pentru a vedea daca incepe singur sa imite miscarea.
Spuneti:”Uite, Tommy, o pasare, ce face pasarea?” Daca pare confuz deoarece voi nu ati
executat imediat miscarea necesara, continuati activitatea pe parcursul urmatoarelor
intalniri doar ca si exercitiu de imitare. Este important sa nu va grabiti deoarece lui
Tommy ii trebuie mai mult timp pentru a se obisnui cu o sarcina.
25.-Jocul statuilor
15
b. inchideti usa si apoi asezati-va intr-un anume scaun
c. bateti in masa si apoi bateti in usa
d. stati pe scaun si apoi fugiti la usa
16
Sectiunea 2-Perceptia
Multe din problemele de invatare sau comportament ale copiilor autisti sunt rezultatul
perceptiei distorsionate sau a problemelor de procesare a informatiilor senzoriale. Aceste
dificultati pot include oricare din simturi sau pot include o combinatie a acestora
indiferent ca vorbim despre auz, vaz, simtul tactil, miros sau gust. Cu toate acestea, una
din cele mai frecvente probleme ale copiilor autisti este incapacitatea de a integra
informatiile senzoriale ale diferitelor simturi pentru ca, astfel, sa poata avea o imagine
corecta a mediului inconjurator.
Disfunctiile perceptive variaza, de asemenea, de la copil la copil. Un copil poate sa nu
sesizeze un zgomot puternic de langa el si, cu toate acestea, poate reactiona la zgomote
distante din trafic. Altii pot avea preferinte culinare neobisnuite sau pot fi preocupati de
gustul si de mirosul obiectelor. Unii copii autisti pot fi exagerati in ceea ce priveste unul
din simturi si, cu toate acestea sa nu reactioneze deloc la un alt simt. Cu toate ca o slaba
functionare a simturilor poate produce dificultati de adaptare, probabil ca simturile vizual
si auditiv sunt cele mai importante deoarece ele sunt asociate cu functii cognitive.
Ca si in alte domenii de activitate, si aici,in ultimii ani s-a produs o specializare,
terapeutii ocupationali punand un mare accent pe problemele de integrare senzoriala. Dar
si aici, intocmai ca si in alte zone functionale, profesorii si parintii trebuie sa incorporeze
informatiile despre perceptie programului educational individual al fiecarui copil. La
copiii autisti abilitatile perceptive trebuiesc invatate intocmai ca si oricare alta abilitate.
In continuare va vom prezenta cateva exemple de programe de invatare speciale care pun
accent in principal pe perceptia auditiva si vizuala, foarte importante pentru diverse etape
ale dezvoltarii copilului.
17
28.-Descopera jucaria
Scop: Sa- si dezvolte abilitatea de a fi atent la obiecte si sa pastreze pentru putin timp
imaginea vizuala a acelui obiect in memorie.
Obiectiv: Sa priveasca cum este acoperit un obiect, sa-si pastreze interesul pentru acea
jucarie pentru o perioada scurta de timp chiar daca nu mai vede jucaria si apoi sa o
descopere.
Materiale: Bucati mici de material (prosop, batista, servetel), jucaria sau mancarea
favorita.
Procedura: Aratati-I lui Joan jucaria si lasati-o sa se joace putin cu ea. Apoi luati jucaria
si puneti-o pe podea chiar in fata ei. Lasati imediat sa cada bucata de material peste
jucarie. Spuneti:”Oh-oh” si ajutati-o sa traga apoi bucata de material de pe jucarie cu
mana ei. Fiti entuziasti in timp ce descopera jucaria pentru a o incuraja sa participe la
activitate. Ajutati-o din ce in ce mai putin pe masura ce se obisnuieste cu jocul si initiaza
singura actiunea de descoperire.
29.-Urmarire vizuala
18
30.-Recuperarea unui obiect pierdut
19
32.-Sa reactioneze la sunete cunoscute
33.-Asocieri auditive
20
34.-Recuperarea obiectelor dorite
35.-Jocul « Scoica »
21
recompensa si sub setul de cesti identice, folositi doar doua cesti dar schimbati-le pozitia
dupa ce ati pus recompensa sub una din ele. Asigurati-va de fiecare data ca Paul va
urmareste mana in timp ce ascundeti recompensa sub ceasca.
37.-Deosebirea desenelor
22
38.-Deosebirea obiectelor care produc zgomote
39.-Cutia
23
Repetati procedura pana cand poate introduce toate obiectele fara ajutor. Cand cutia
devine prea usoara pentru el construiti una mai dificila folosind o cutie mai mare si mai
multe obiecte de forme si marimi diferite.
41.-Sortarea formelor
24
42.-Diferentierea marimii si a formelor
43.-Puzzle-I
25
44.-Puzzle-II
45.-Deosebirea culorilor
26
46.-Potrivirea culorilor
27
48.-Jocul de domino
28
stanga la dreapta. Dupa ce sunteti siguri ca Bob a inteles sarcina, puneti-l sa copie
secvente de forme si culori care nu reprezinta lucruri concrete.
29
Sectiunea 3-Miscare Motorie Grosiera
30
51.-Batutul din palme
31
53.-Sa-si intinda mana dupa un obiect
Scop : Sa-l ajute pe Tommy sa-si imbunatateasca abilitatea de a-si satisface nevoile fara
ajutor
Obiective : Sa se intinda dupa anumite obiecte si sa le prinda-obiectele fiind situate
deasupra nivelului sau vizual
Materiale : Sfoara, animal de plus sau alta jucarie
Procedura : Atarnati o jucarie viu colorata deasupra usii sau de o sursa de lumina.
Asigurati-va ca obiectul se afla la o distanta la care Tommy poate usor sa-l atinga daca se
intinde. Spuneti-i : »Ainge jucaria ». Rasplatiti-l de fiecare data cand se intinde sa atinga
obiectul.
Cand Tommy a invatat sa se intinda dupa obiect, puneti un animal de plus pe marginea
patului. Asigurati-va ca poate vedea obiectul si spuneti-i : » Tommy, ia jucaria ». Cand se
intinde sa ia obiectul laudati-l si lasati-l sa se joace timp de cateva minute cu el.
Repetati procedura de mai multe ori dar amintiti-va si faptul ca dupa acest exercitiu nici
un obiect de la marginea patului sau de pe mese nu va mai fi in siguranta. Asigurati-va ca
obiectele grele sau casabile, precum si obiectele sau substantele periculoase sunt tinute
departe de accesul copilului.
54.-Prinderea
Scop : Sa-si dezvolte abilitatile motorii ale bratelor, precum si interactiunile sociale
adecvate
Obiective : Sa se joace cu o alta persoana-sa poata prinde un obiect
Materiale : Minge de burete sau de plastic de marime medie
Procedura : Asezati-l pe Mark in fata voastra la o distanta de cativa centimetri. Intindeti-
i mainile in fata, cu palmele in sus si dati-i mingea. Apoi intindeti-va si voi mainile in
acelasi fel. Spuneti : »Mark, da mingea » sau aratati-i ca vreti sa va dea mingea. Daca nu
va raspunde, repetati cuvintele sau gesturile si luati-i mingea. Laudati-l imediat chiar daca
a trebuit sa luati voi mingea. Repetati procedura pana cand Mark invata sa va dea mingea.
Departati-va putin mai mult de Mark si apoi dati-i mingea. Nu va ingrijorati daca nu o
prinde din prima. Pur si simplu luati din nou mingea si reluati-va pozitia. Spuneti : »Da-
mi mingea » sau gesticulati in asa fel incat el sa va arunce mingea. Daca pare confuz
32
datorita distantei marite aratati-i sa va arunce mingea. Continuati sa-i aruncati si voi
mingea, chiar daca el nu poate inca sa v-o arunce, pana cand reuseste.
Laudati-l cand reuseste sa va arunce mingea corect.Daca prinde mingea, fiti si mai
generosi, laudati-l ca si cand ar fi facut ceva extraordinar.
33
confuz stati aproape de el si redirectionati-i atentia catre sfoara. La inceput, folositi niste
obstacole foarte simple.
58.-Cuburi mari
34
treilea cub, spuneti-i : »Pune-l peste » si aratati-i varful. Ajutati-l doar daca necesita.
Cand au fost stivuite toate cuburile, lasati-l sa le loveasca cu piciorul si apoi sa o ia de la
inceput.
59.-Urcatul scarilor
60.-Rostogolirea mingii
Scop : Sa urmareasca vizual un obiect, sa-l controleze manual, si apoi sa-l directioneze
spre o tinta
Obiective : Sa prinda o minge care se rostogoleste si sa o rostogoleasca la randul lui, fara
ajutor
Materiale : O minge mare
Procedura : Asezati-va pe podea cu Debbie in fata voastra la o distanta de cativa
centimetri. Spuneti : »Uite, Debbie », si rostogoliti usor mingea pe podea. Daca se misca
din dorinta de a controla mingea aratati-i sa o rostogoleasca spre voi. Probabil ca la
inceput va fi nevoie de o a treia persoana care sa stea in spatele ei si sa-i ghideze mana.
35
Cand a inteles deja ca trebuie sa prinda mingea care se rostogoleste catre ea, incepeti sa
rostogoliti mingea din diferite parti catre ea-fie din stanga ei, fie din dreapta-in asa fel
incat sa fie nevoita sa urmareasca vizual mingea si apoi sa o prinda, indiferent din ce
parte vine.
61.-Rostogolirea mingii-II
36
Cand face traseul tinand cu o mana sfoara in timp ce voi tineti de celalalt capat al
acesteia, incercati sa o incurajati sa mearga fara sa se tina de nimic. La inceput, va trebui
sa stati foarte aproape de ea, dar apoi, gradual, puteti sa va indepartati de ea in timp ce
merge.
37
aratati cum sa faca. Gradual, atingeti-va picioarele din ce in ce mai jos, pana cand
amandoi va atingeti degetele de la picioare fara sa va indoiti prea tare genunchii.
70. Popice
38
usor pentru el, mariti distanta. De asemenea, pe masura ce se obisnuieste cu jocul, poate
fi introdusa ideea de a lovi mingea cu randul. Faceti niste semne simple pe hartie astfel
incat el sa poata vedea cate cutii a doborat el si cate voi. Incurajati-l pentru a-l determina
sa indrageasca jocul dar fara a-l transforma intr-o competitie.
39
chiar daca a trebuit ca voi sa-i miscati piciorul. Aratati catre piciorul stang si catre cea de-
a doua treapta. Daca incearca sa-si puna piciorul stang langa cel drept aratati din nou
catre cea de-a doua treapta si mutati-i piciorul. Laudati-l imediat. Repetati procedura
ajutandu-l atat cat este nevoie, pana cand va putea sa urce treptele fara sprijin alternand
picioarele.
40
cand sare. S-ar putea ca la inceput sa nu poata executa decat una sau doua sarituri.
Laudati-l pentru efort si tineti o evidenta ca sa vedeti de cate ori sare inainte de a se opri
sa se odihneasca sau pana cand isi pierde echilibrul.
75. Saritul
41
c) ridicati piciorul si bratul drept ; repetati cu piciorul si bratul stang
d) ridicati bratul drept si piciorul stang ; repetati cu bratul stang si piciorul drept
89. Lupta
42
departate si mainile sus pentru ca el sa va poata imita. Notati de cate ori poate face acest
lucru fara sa oboseasca.
92. Sotron
43
chenarului si la intoarcere sa ridice piatra. Pe masura ce invata numerele numerotati
patratele. Apoi puneti-o sa sara secvential sau la orice numar doriti.
93. Barna
44
Sectiunea 4-Miscare motorie fina
Miscarea motorie fina se refera, in special, la acele activitati care implica folosirea
mainilor si a degetelor. Asa dupa cum s-a mentionat deja, miscarea motorie fina se
intrepatrunde cu imitatia, perceptia, miscarea motorie grosiera si , in special, cu
integrarea ochi-mana. Abilitatile de baza implicate in activitatile motorii fine sunt :1)
miscarea mainilor si a degetelor intr-o maniera controlata ; 2) prinderea unui obiect in
mana fara sprijin ; 3) manipularea unui obiect pentru a indeplini o sarcina ; 4) folosirea
ambelor maini in acelasi timp.
Abilitatile motorii fine adecvate sunt esentiale pentru implementarea unui program
individualizat de invatare. Succesul dezvoltarii abilitatilor de auto-ajutorare, desenul,
scrisul si abilitatile prevocationale depind de abilitatile motorii fine. De asemenea,
miscarea mainilor si a degetelor este foarte importanta atunci cand trebuie folosit limbajul
semnelor ca parte a programului de comunicare. Pe masura ce copilul va dobandi un
control tot mai mare asupra degetelor si mainilor, lectiile vor deveni tot mai putin
frustrante si mult mai placute, atat pentru copil, cat si pentru profesor.
Activitatile ce urmeaza sunt doar o mica selectie din marea varietate de sarcini care pot fi
folosite, in clasa sau acasa, pentru dezvoltarea controlului miscarii motorii fine.
45
94. Prinderea lingurei
95. Cutia
46
localizeze un obiect pe care sa-l scoata prin gaura. Ghidati-i din nou mana prin gaura si
repetati procedura. Rasplatiti-l de fiecare data cand scoate cate un obiect. Dupa ce ati
repetat procedura de cateva ori ghidati-i mana spre gaura dar lasati-l sa gaseasca singur
obiectul. Pe masura ce invata sa execute sarcina numarul obiectelor poate creste sau
scade iar cutia poate fi marita astfel incat el sa poata explora mai bine dupa obiectele
ascunse.
Scop : Dezvoltarea unei bune pense digitale si imbunatatirea controlului miscarii fine.
Obiective : Sa rupa bucati mici de plastilina si sa le puna intr-o cutie
Materiale : Plastilina, cutie
Procedura : Asezati-l pe Danny la masa si puneti plastilina in fata lui. Scoateti plastilina
din cutie dar lasati cutia aproape de el. Luati-i mana si ajutati-l sa o modeleze, rasucind-o.
Asigurati-va ca Danny va urmareste si aratati-i cum sa rupa o bucata mica de plastilina
folosind pensa digitala. Tineti bucata de plastilina rupta in fata lui, astfel incat el sa poata
vedea cum o tineti cu degetul mare si cel aratator. Spuneti : »Pune » si puneti bucata de
plastilina in cutie. Repetati activitatea de mai multe ori reducand controlul vostru pe
47
masura ce invata sa foloseasca tot mai bine pensa digitala. Lasati-l sa stie de cate ori
trebuie sa execute sarcina punand pe masa mai multe recompense.De fiecare data cand
pune o bucata de plastilina in cutie rasplatiti-l.
48
atrageti atentia si apoi puneti moneda in cutie prin gaura facuta in capac. Luati-i mana si
ajutati-l sa faca acelasi lucru cu cea de-a doua moneda. Rasplatiti-l imediat si apoi lasati-l
sa se ridice de la masa pentru cateva secunde. Repetati procedura frecvent adaugand tot
mai multe monede pe masura ce-si dezvolta aceste abilitati. De fiecare data, inainte de
inceperea sedintei, puneti toate monedele pe masa in fata lui in asa fel incat el sa vada de
cate ori trebuie sa execute sarcina. Amintiti-i sa puna monedele in cutie aratand catre
moneda si spunand « Pune-o acolo » si aratand apoi catre gaura din capac.
49
aratati-l lui Gary, Spuneti : »Ia, Gary » si aratati-i sa ia obiectul. Daca necesita luati-i
mana, puneti obiectul in mana lui si asigurati-va ca il tine bine. Apoi spuneti : »Pune » si
aratati catre cutia goala. Ghidati-i mana catre cutia goala, ajutati-l sa dea drumul la obiect
si rasplatiti-l imediat. Repetati procedura pana cand toate obiectele au fost transferate
dintr-o cutie in cealalta. Repetati activitatea si reduceti ajutorul vostru pana cand poate
singur sa ia un obiect si sa-l puna in cutia in care trebuie.
Cand a invatat sa ia obiectele din mana voastra incurajati-l sa bage singur mana in cutie si
sa va dea voua un obiect. Aratati catre un obiect din cutie si spuneti : »Da-mi ». In timp
ce spuneti : »Da-mi » intindeti si mana. Daca nu raspunde tineti in continuare mana
intinsa si cu cealalta mana ajutati-l sa ia un obiect din cutie si sa-l puna in mana voastra.
Cand va da un obiect puneti-l in cutie si rasplatiti-l imediat. Continuati activitatea pana
cand a luat toate obiectele dintr-o cutie si vi le- a dat ca sa le puneti in cealalta cutie. De
indata ce a invatat ambele activitati variati rutina asa incat intr-o zi sa « dati » voi si sa
« primeasca » el si invers. In felul acesta va trebui sa fie atent la instructiuni ca sa stie ce
are de facut.
50
Scop : Sa descopere obiectele prin prinderea si tragerea invelitoarei si sa dezvolte abilitati
necesare imbracatului si dezbracatului independent
Obiective : Sa descopere o recompensa tragand o soseta de pe o cutie
Materiale : Sosete largi, cutie sau borcan de plastic, mici recompense alimentare
Procedura : Captati-i atentia lui Anne trecandu-i prin campul vizual o recompensa. Apoi
puneti recompensa in cutie sau in borcan(nu-i puneti capac). Trageti soseta peste cutie in
asa fel incat sa acopere partea care se deschide. Luati mana lui Anne si ajutati-o sa traga
de celalalt capat al sosetei. Apoi ajutati-o sa ia recompensa din cutie. Repetati activitatea
de mai multe ori asigurandu-va de fiecare data ca vede unde puneti recompensa. Reduceti
ajutorul vostru pana cand poate singura sa traga de ciorap si sa ia recompensa fara ajutor.
Pe masura ce invata sa traga ciorapul, trageti, la randul vostru ciorapul mai tare pe cutie
sau pe sticla, astfel incat ei sa-i fie putin mai greu de-l dat jos.
51
si ea niste linii. Puneti creionul in mana ei si, cu mana voastra peste mana ei ajutati-o.
Ajutati-o prêt de cateva secunde. Apoi laudati-o, puneti hartia la o parte si creionul in
cutie. Repetati procedura cu cel de-al doilea creion. Reduceti gradual ajutorul vostru pana
cand poate tine singura creionul si poate trasa liniile fara ajutor. Incurajati-o sa deseneze
pentru o perioada mai lunga de timp dar dati-i doar cateva creioane, pentru ca ea sa vada
din cate parti este compusa sarcina.
106. Baloanele
Scop: Sa imbunatateasca controlul miscarii motorii fine, coordonarea celor doua maini,
forta mainilor si rotirea incheieturii
Obiective: Sa desfaca capacul de pe un borcan mic fara ajutor
Materiale : Trei borcane mici cu capac, mici recompense alimentare
Procedura : Puneti cele trei borcane pe masa in fata lui Paul. Treceti prin campul lui
vizual o recompensa alimentara care-i place. Cand i-ati captat atentia, desfaceti capacul
52
unui borcan si puneti recompensa inauntrul acestuia. Inchideti usor capacul. Dati-i lui
borcanul si aratati-i, prin semne, sa desfaca capacul si sa ia recompensa. Apoi luati-i
mainile si puneti-le in pozitia corecta pe borcan, ajutati-l sa-l desfaca si sa-si ia
recompensa. Repetati procedura cu celelalte borcane. Reduceti ajutorul vostru pana cand
poate deschide cele trei borcane fara sprijin. Amintiti-va ca, de fiecare data, sa verificati
pentru ca sa nu fie prea stranse capacele.
53
Procedura : Aratati-i lui Mike jucaria sau animalul de plus si spuneti : »Uite Mike ».
Asigurati-va ca va urmareste si aratati-i cum sa traga de sfoara pentru a-l face sa
vorbeasca. Dupa ce jucaria se opreste, dati-o lui Mike si ajutati-l sa traga de sfoara.
Rasplatiti-l imediat pentru ca a tras de sfoara corect. Dati-i alta jucarie si incurajati-l sa
traga singur de sfoara. Aratati-i unde este sfoara si gesticulati actiunea de tragere. Ajutati-
l doar daca pare confuz. In cele din urma, invatati-l sa tina jucaria si sa traga de sfoara
fara ajutor, folosindu-si, astfel, ambele maini, intr-un efort de cooperare.
54
capete pentru a-l deschide si a-l inchide. Apoi spuneti : »Uite, Eric » si prindeti carligul
de rufe de o parte a cutiei. Puneti un carlig in mana lui si ajutati-l sa-l deschida. Ghidati-i
mana sa ataseze carligul de capatul cutiei. Laudati-l si dati-i un alt carlig. Gradual
reduceti presiunea mainii voastre pentru a-l lasa pe el sa faca singur activitatea. Cand
poate singur sa ataseze un carlig de cutie, puneti in fata lui sase carlige de rufe si spuneti-i
sa le ataseze pe toate de cutia de pantofi. Apoi puneti-l sa scoata carligele si sa le puna in
cutie. Rasplatiti-l de fiecare data cand duce activitatea la bun sfarsit.
Scop : Sa imbunatateasca controlul miscarii motorii fine, coordonarea celor doua maini,
si sa faca deosebirea intre culori
Obiective : Sa faca o jucarie dintr- o coala de hartie
Materiale : Doua bucati de hartie de culori diferite (sa aiba 6 inci lungime si 1 inci
latime)
Procedura : Lipiti capetele celor doua bucati de hartie astfel incat sa se suprapuna si sa
faca un unghi drept (vedeti figura 4.1A). Aratati-i lui Steve cum sa impatureasca capatul
de jos peste cealalta bucata (figura 4.1B si 4.1C). Daca raspunde bine la culori, puneti-l
55
pe el sa indoaie cealalta bucata de hartie spunandu-i : »Indoaie rosu » (4.1D si 4.1E). Daca
este necesar aratati catre bucata de hartie pentru a-l determina sa inceapa. Daca nu
raspunde la culori aratati catre bucata de hartie de la baza si spuneti-i : »Indoaie ».
Gesticulati miscarea de indoire. Daca ezita in continuare, ghidati-i mana de-a lungul
activitatii. Continuati sa alternati indoirea bucatii de la baza peste bucata de deasupra,
pana cand jucaria este gata.
Scop: Sa imbunatateasca controlul miscarii motorii fine si sa-l invete cum sa foloseasca
foarfeca
Obiective: Sa taie la intamplare bucati de hartie
Materiale : Foarfeci, hartie
Procedura : Inainte de a incepe activitatea taiati bucati de hartie de 1 inci, astfel incat
Randy sa poata, pe urma, sa taie din acea bucata de hartie fara probleme. Puneti trei
bucati de hartie si foarfeca in fata lui Randy. Captati-i atentia si luati in mana foarfeca.
Tineti corect foarfeca si treceti-o prin campul sau vizual. Apoi luati o bucata de hartie si
taiati. Luati-i mana si ajutati-l sa tina foarfeca corect. Folosindu-va de mana voastra
asigurati-va ca tine bine foarfeca si ca-i puteti controla miscarile. Luati-i cealalta mana si
ajutati-l sa ia o bucata de hartie. Miscati-i mana pentru a deschide si inchide de cateva ori
foarfeca. Spuneti : »Taie » de fiecare data cand foarfeca se inchide. Ajutati-l sa taie cate o
data din fiecare bucata de hartie. Pe masura ce simtiti ca el controleaza tot mai bine
miscarile reduceti ajutorul vostru. Nu va ingrijorati daca nu reuseste sa taie pana la capat
bucata de hartie. Incurajati-l sa taie cate o data din fiecare bucata de hartie si apoi sa
treaca la urmatoarea bucata. In felul acesta el va sti din cate parti este alcatuita sarcina si
nu va fi frustrat.
Scop: Sa invete sa faca diferenta intre marimi si sa imbunatateasca abilitatile motorii fine
Obiective: Sa asambleze trei piulite si suruburi de marimi diferite fara sprijin
Materiale : Trei piulite si trei suruburi de aceeasi marime, trei piulite si suruburi de
marimi diferite, doua tavite
Procedura : Cand Ron poate deja sa faca scandura cu doua suruburi (vezi activitatea 143
si 144) invatati-l cum sa asambleze piulita si surubul folosindu-se de ambele maini
simultan. Incepeti cu trei suruburi de aceeasi dimensiune si forma. Luati fiecare set
separat si asamblati-l in fata lui Ron. Apoi puneti cele doua tavite in fata lui, avand o
56
piulita intr-o tava iar in cealalta un surub. Puneti-l sa puna piulitele in tava corecta si
suruburile la fel. Apoi aratati-i cum sa asambleze, avand o piulita intr-o mana si un surub
in cealalta. Ghidati-i mana pentru a-l ajuta sa asambleze cel de-al doilea surub si piulita.
Repetati procedura si reduceti ajutorul vostru cand poate deja sa asambleze trei piulite si
suruburi fara ajutor. Cand stie deja sa asambleze suruburile si piulitele de aceeasi forma
si marime, inlocuiti-le cu trei suruburi si piulite de marimi si forme diferite. Puneti-l sa le
asambleze pana cand o face in mod corect.
57
dreapta) ». « Pune soseta (puneti-o pe sfoara), prinde-o (deschideti carligul, puneti-l pe
soseta si apoi dati-i drumul) ». Daca vedeti ca intampina dificultati cu o parte anume a
activitatii, precum pusul rufelor pe sfoara sau deschiderea carligului, exersati acea
activitate separat inainte de a continua intreaga actiune (de exemplu, exersati pusul
sosetelor pe sfoara sau deschisul carligelor de rufe pe o margine a unei cutii, in timp ce
sta la masa).
118. Pioneze-I
58
simple : »Uite, Jackie, asta merge peste asa ca noi trebuie sa o punem pe asta acuma pe
dedesupt ».
Cand intelege, dati-va la o parte si urmariti-o, intrerupand-o doar daca vedeti ca este
confuza sau frustrata. Cand fasia de hartie este bine pusa lipiti-o cu o bucata de banda
scotch. Cand covorasul este gata, laudati-o si dati-i foarfeca pentru a taia capetele. Puneti
covorasul pe peretele din bucatarie sau in mijlocul mesei la cina. Vazand ca produsul
facut de ea este folosit o va motiva sa-l termine si pe urmatorul a doua zi.
Integrarea abilitatilor este una din principalele slabiciuni ale copiilor autisti. De aceea
este important sa luam in considerare dezvoltarea tuturor nivelelor functionale implicate
referindu-ne in permanenta la integrarea ochi-mana. Chiar daca un copil are abilitati
motorii fine bine dezvoltate s-ar putea ca abilitatile sale de integrare ochi-mana sa fie
foarte slabe ca urmare a nivelului scazut de perceptie a problemelor.
Cele mai multe activitati au fost scrise pentru a-l invata pe copil cum sa prinda sau sa
manipuleze obiectele. Integrarea ochi-mana inseamna integrarea acestor abilitati cu
abilitatile perceptive. De exemplu, prinderea unui creion si folosirea acestuia pentru a
mazgali necontrolat este o indemanare motorie. Folosirea aceluiasi creion pentru a desena
in interiorul unor contururi sau pentru desenul unui model simplu, implica coordonarea
atat a miscarilor motorii fine, cat si a abilitatilor perceptive, fapt pentru care este
considerata o sarcina de integrare ochi-mana.
Perceptia, miscarea motorie fina si activitatile de integrare ochi-mana descrise in acest
manual se interrelationeaza, dar cititorul nu trebuie sa se astepta ca toate cele trei arii
functionale sa se dezvolte in acelasi ritm. Nu este neobisnuit ca un copil autist sa aiba
abilitati motorii fine conforme cu varsta de 4-5 ani dar perceptia si integrarea ochi-mana
sa fie la nivelul varstei de 2 ani. De aceea, pentru dezvoltarea unui program educational
individual, este absolut necesara o evaluare corecta a nivelului de dezvoltare a ariilor
functionale.
Activitatile ce urmeaza sunt doar un model din multele activitati ce pot fi folosite pentru
dezvoltarea integrarii ochi-mana. Aceste activitati sunt grupate in doua categorii mari :
desenul si manipularea materialelor. Activitatile legate de dezvoltarea controlului ochi-
mana sunt foarte importante mai ales in programele prevocationale. Activitatile de
desenat formeaza abilitatile ulterioare pentru scris. Dezvoltarea abilitatilor de integrare
ochi-mana sunt, tocmai de aceea, un aspect important al adaptarii dezvoltarii copilului.
59
120. Stivuirea initiala
60
Repetati activitatea pana cand, in fiecare cutie se afla o pereche de sosete. Reduceti,
gradual, ajutorul vostru, pana cand Jenny poate realiza singura aceasta activitate.
Urmariti-o cu atentia pentru a vedea care parte-daca exista-este mai dificila pentru ea-
ridicatul sosetelor, ghidarea catre cutie, sau lasatul sosetelor. Daca pare sa intampine
dificultati cu una din aceste activitati ajutati-o gesticuland. Cand toate sosetele se afla in
cutii, luati materialele si rasplatiti-o.
61
acolo ». Ghidati-i mana pentru a pune inelul pe tinta. Repetati procedura pana cand toate
cele patru inele se afla stivuite pe tinta. Laudati-l de fiecare data cand pune cate un inel si
rasplatiti-l cand toate inelele sunt pe tinta. Asigurati-va ca vede toate inelele cand i le dati
pentru a sti de cate ori trebuie sa execute actiunea.
62
catre cub si ajutati-l sa-i dea drumul in cutie prin gaura din capac. Apoi aratati catre un
cub din cealalta tavita si repetati procedura. Asigurati-va ca va urmareste mana cand
aratati catre cub. Aratati cand spre o tavita, cand spre cealalta in asa fel incat el sa fie
nevoit sa-si miste ochii si sa vada spre ce aratati.
63
gaurile sunt destul de mari pentru ca sa incapa creioanele cu usurinta. Puneti suportul si
cele patru creioane in fata lui Tony. Asigurati-va ca va urmareste si puneti un creion intr-
o gaura. Dati-i lui Tony al doilea creion si ghidati-i mana in timp ce spuneti : »Pune-l
acolo ». Laudati-l imediat. Dati-i al treilea creion, aratati catre o gaura goala si
spuneti : »Pune-l acolo ». Ajutati-l doar daca are nevoie. Dupa ce se obisnuieste cu
sarcina, nu mai aratati catre gauri si vedeti daca localizeaza singur locurile goale in care
trebuie sa puna creioanele.
128. Desenatul
64
acolo », in timp ce aratati catre tinta. Ajutati-o doar atat cat este necesar. Cand pe tija se
afla deja doua margele dati-o la o parte si luati o noua tija. De aceasta data incercati sa o
determinati sa puna singura cele doua margele fara ajutor. Cand poate deja sa puna
margelele cu tija sprijinita pe masa, ajutati-o sa tina tija in mana, in timp ce, cu cealalta
mana pune margelele. La inceput va trebui sa-i ghidati ambele maini, dar pe masura ce va
invata cum sa tina tija, reduceti sprijinul vostru. Repetati activitatea pana cand tine
singura tija si insira pe aceasta doua margele, fara sprijin.
65
margele sunt insirate pe siret. La inceput veti fi nevoiti sa o ajutati de-a lungul activitatii.
Amintiti-va faptul ca ea trebuie intai sa invete ce trebuie sa faca cu fiecare mana in parte,
pentru ca, apoi, sa le poata folosi simultan. Repetati activitatea pana cand poate insira
cinci margele, fara sprijin.
66
Materiale :O farfurie intinsa sau un servetel, zahar ( sau alt material granulat precum
faina de porumb sau faina alba)
Procedura : Puneti zaharul in farfurie intr-un strat de aproximativ ½ inci. Luati degetul
aratator al lui Debbie si aratati-i cum sa traseze cateva linii drepte. Reduceti controlul
asupra degetului ei pe masura ce poate singura sa faca acele urme. Cand stie deja sa
execute activitatea, lucrati cu randul si incercati sa o determinati sa imite modelele pe
care le faceti voi folosind linii verticale si orizontale.
134. Jucarii
67
castronul realizat de voi langa original. Apoi aratati catre cea de-a doua bucata de
plastilina si spuneti : »Brian, fa castronul ». Daca nu face nici o miscare pentru a lua
plastilina, luati-i mana si ajutati-l sa inceapa. Daca nu a inteles ca trebuie sa faca un
castron ghidati-i mana si ajutati-l sa realizeze forma dorita. Cand si cel de-al doilea
castron este gata puneti-l langa celelalte doua si spuneti : »Castron ». Recompensati-l
imediat si repetati procedura cu celelalte obiecte.
Scop : Sa recunoasca relatia dintre parte si intreg si sa asambleze partile corect pentru a
forma intregul
Obiective : Sa asambleze partile unei fotografii compusa din doua bucati, fara ajutor
Materiale : Hartie colorata, hartie alba, creioane, foarfeca, lipici
Procedura : Taiati forme din bucati de hartie colorata, pe care, daca le asamblati, veti
forma un obiect pe care Eddie il recunoaste usor.(vezi figura 5.7A). La mijlocul unei coli
albe de hartie trageti o linie groasa. Intr-o parte a colii asamblati un obiect din bucatile pe
care le aveti si apoi lipiti-l (vezi figura 5.7B). Dati-i lui Eddie cele doua parti ale
68
modelului si aratati-i cum sa le asambleze pe partea alba a colii pentru a fi identic cu
modelul. Asigurati-va ca va urmareste in timp ce asamblati modelul. Numiti obiectul si
apoi luati din nou bucatile. Puneti-l pe el sa le asambleze. Daca pare confuz, ajutati-l sa
roteasca bucatile pana cand se potrivesc. Apoi lipiti cele doua bucati pe hartie. Agatati
hartia in camera lui pentru a-i arata cat sunteti de mandru de rezultatele lui. Pe masura ce
aceasta sarcina devina prea usoara pentru el, mariti numarul pieselor ce trebuie asamblate
la trei sau la patru.
138. Clestele
69
mana lui Martin si dati-i un creion. Ajutati-l sa puna creionul pe punctul din stanga.
Spuneti : »Peste » si ajutati-l sa treaca creionul peste punctul din dreapta. Repetati
activitatea de mai multe ori. Reduceti controlul vostru pe masura ce simtiti ca misca
singur creionul. Rasplatiti-l pentru fiecare coala de lucru completata. Pe masura ce poate
trasa o linie orizontala destul de corect intre doua puncte, mariti distanta dintre puncte si
trasati-le tot mai slab.
70
foarfeca. Aratati catre o linie de pe hartie si spuneti : »Taie ». Daca pare confuz sau
incearca sa taie in alt loc decat cel indicat, ghidati-i mana astfel incat sa taie cat mai
aproape de linie. Rasplatiti-l imediat. Repetati activitatea de mai multe ori pana cand
poate taia la semn, fara sprijin. Dupa ce s-a obisnuit sa taie la linie cand i-o aratati,
folositi doar comanda verbala, spunand : »Taie » fara sa indicati locul. Observati daca
gaseste singur linia si taie corect.
71
cel de-al doilea surub. In cele din urma aratati spre cea de-a treia piulita si
spuneti : »Pune-o acolo ». Daca incearca sa faca acest lucru laudati-l imediat si ajutati-l
sa termine sarcina. Repetati activitatea de mai multe ori, reducand, gradual ajutorul
vostru, pana cand poate sa insurubeze toate piulitele fara ajutor. Probabil ca la inceput va
reusi sa realizeze activitatea doar o data sau de doua ori.
72
spuneti : »Trage » in timp ce el trage de siret. Spuneti sa : »Dea drumul » siretului, apoi
luati-i mana dreapta, ajutati-l sa ridice siretul, si apoi « Impingeti » siretul « sus’ prin
gaura urmatoare. Repetati cuvintele : »Impinge » si « trage » la fiecare gaura. Repetarea
continua a acestor cuvinte il vor ajuta sa ramana organizat in timp ce executa sarcina.
Cand incepe sa initieze singur urmatorul pas, fara comanda voastra vocala, retrageti-va
ajutorul. Urmariti-l insa in continuare pentru a va asigura ca pastreaza directia corecta si
nu sare peste nici o gaura.
73
fiecare data cand ajungeti la un punct. Dupa ce ati trecut de mai multe ori peste contur cu
degetul, dati-i un creion si ajutati-o sa uneasca punctele. Continuati sa repetati
»Punct ..punct…punct » de fiecare data. Repetati activitatea folosind, de fiecare data, o
noua foaie de lucru. Cand uneste singura punctele, reduceti numarul punctelor si trasati-le
mai incet. Cand numarul punctelor pentru o forma au ajuns la patru, luati o coala alba de
hartie si trasati o jumatate de cerc sau de patrat. Observati daca Dennise va completa
forma.
74
creion in mana. Scoateti sablonul si aratati-i ce desen a facut. Repetati procedura cu cel
de-al doilea si al treilea sablon. Rasplatiti-l dupa fiecare sablon. Reduceti treptat ajutorul
vostru pana cand poate singur sa traseze dupa sablon. Pe masura ce-si dezvolta aceste
abilitati puneti-l sa traseze doar o jumatate din sablon si cealalta jumatate sa o faca
singur. Continuati sa desenati forma respectiva si cu sablon si fara. Reduceti controlul
vostru pana cand poate desena singur forma si cu sablon si fara.
75
Ajutati-l doar atat cat are nevoie. Spuneti : »Punct…punct…punct » pe masura ce el le
uneste. Repetati literele si numele sau la fiecare etapa a activitatii. De fiecare data cand
potriveste o litera, o coloreaza sau uneste punctele pentru a o forma, numiti litera.
Incercati sa-l determinati sa o repete. De asemenea, de fiecare data cand termina o etapa,
repetati-i numele si incercati sa-l faceti si pe el sa-l rosteasca. Folositi doar o foaie de
lucru pe sedinta.
154. Pioneze-II
76
invete dar, in acest fel, se va obisnui cu modul in care suna ele. Cand poate uni punctele
fara sprijinul vostru, trasati mai putine puncte pentru fiecare numar si faceti-le mai incet.
Cand ajunge sa aiba doar trei sau patru puncte pentru fiecare numar incercati sa-l
determinati sa scrie singur numarul, fara puncte. La inceput folositi doar una sau doua foi
de lucru pentru o sedinta, dar, pe masura ce sarcina devine mai usoara pentru el mariti
numarul acestora.
156. Labirintul
77
hartia lui Lynn si spuneti : »Fa si tu. Deseneaza ochi ». Ajutati-o doar daca pare confuza.
Repetati procedura cu fiecare parte a corpului. Desenati foarte simplu, in asa fel incat ea
sa va poata imita usor. Numiti fiecare parte a corpului dupa ce l-ati desenat, cand ii cereti
ei sa-l deseneze si dupa ce l-a desenat. La inceput folositi doar trei sau patru parti ale
corpului. Incetul cu incetul, pe masura ce se obisnuieste cu sarcina, adaugati si alte parti,
de exemplu, ochi, gura, nas, par, urechi, dinti, gat, sprancene.
78
Sectiunea 6-Performanta Cognitiva
79
159. Recunoasterea numelui
Scop : Sa dezvolte abilitatea de a-si exprima nevoile sau dorintele intr-o maniera
nonverbala
Obiective : Sa arate spre (sau sa se intinda spre) obiectul dorit instinctiv
Materiale : Mici recompense alimentare sau jucarii favorite
Procedura : Aratati-i lui Mark jucaria favorita sau recompensa alimentara si puneti-le pe
masa in fata lui. Nu-l lasati sa o ia inainte de a-l ajuta sa arate spre aceasta. Faceti-l pe
Mark sa se uite la recompensa si apoi aratati catre ea. Apoi ghidati-i mana sa arate spre
aceasta inainte de a-l lasa sa o ia. Repetati activitatea de mai multe ori intr-o zi. Odata ce
Mark s-a obisnuit cu sarcina, chiar daca are nevoie de ajutorul vostru pentru a arata spre
obiecte, folositi-va de fiecare oportunitate din timpul zilei pentru a incuraja folosirea
80
acestei abilitati. Reduceti gradual ajutorul vostru pe masura ce Mark devine constient de
faptul ca-si poate manifesta nevoile aratand. Cand Mark stie deja sa arate singur dati-i
posibilitatea sa opteze, oferindu-i doua obiecte si lasandu-l sa aleaga pe care il doreste.
Rasplatiti-l de fiecare data cand, in mod spontan, arata spre un obiect dorit. Probabil ca la
inceput isi va exprima dorintele incercand sa se intinda spre obiect. Incetul cu incetul,
incurajati-l sa arate spre obiect :luati-i degetul si ajutati-l sa-l indrepte, corect, spre obiect.
81
caute printre obiectele din cutie pana cand gaseste soseta. Apoi puneti perechea intr-o
parte si rasplatiti-l. Repetati activitatea pana cand toate obiectele au fost scoase din cutie.
Nu incepeti activitatea pana cand Richie nu poate gasi perechea unui obiect dintre mai
multe obiecte (vezi activitatea 165).
82
in tava, repetati procedura cu margelele. Incercati doar sa aratati catre prima margea si sa-
i dati comanda verbala. Daca nu si-a insusit inca modul de lucru, continuati sa-i aratati cu
degetul. Incercati, treptat, sa reduceti ajutorul vizual. Repetati activitatea de mai multe ori
pana cand poate singur sa ia un obiect din mana voastra si sa-l puna in cutia potrivita.
Dupa ce ati repetat de mai multe ori activitatea, alternati creioanele cu margelele.
Asigurati-va, insa, la inceput, ca recunoaste usor modelul.
169. Localizarea receptiva a obiectelor
83
lui (tati) ». Puneti cealalta persoana sa intinda mana. Daca Andy incearca sa va dea
mingea voua, directionati-i atentia catre cealalta persoana si repetati comanda punand
accent pe nume. Repetati activitatea de mai multe ori pana cand Andy incepe sa fie atent
la diferenta dintre nume. Pe masura ce sarcina ii este tot mai clara nu mai aratati cu mana
spre persoane si observati daca Andy stie cui sa dea mingea. Cand face diferenta intre
doua nume adaugati-l pe al treilea. Repetati procedura de fiecare data.
84
Procedura : Puneti un grup de poze cu un tip de obiecte (de exemplu, pantofi), impreuna
cu alte poze. Aratati-i lui Jeff poza unui pantof si spuneti : »Uite, Jeff, pantof ». Apoi
spuneti : »Gaseste pantofi » si aratati catre celelalte poze. Aratati-i prin semne sa va dea
toate pozele cu pantofi. Daca va da o poza dar nu mai cauta, directionati-i din nou atentia
catre poze si spuneti : »Gaseste alt pantof ». Incercati sa gasiti poze cu acelasi obiect din
mai multe perspective. Este important ca Jef sa realizeze faptul ca denumirea de
« pantof » se potriveste pentru diferite obiecte care au un aspect diferit.
85
amandoua inainte de a se intoarce la locul lui. Daca devine preocupat de prima parte a
sarcinii, intrebati-l : »Ce urmeaza ? » pentru a-l face din nou sa se concentreze. Daca
necesita, faceti un semn sau un sunet specific pentru a-i indrepta atentia catre a doua parte
a activitatii. Dupa ce Jim poate executa o serie de doua activitati, din care a doua
este : »Apoi stai jos » incepeti sa faceti activitatea mai dificila. De exemplu, puteti incepe
cu el stand la masa si sa-i spuneti : »Ia ceasca si apoi pune-o pe masa ». Asigurati-va ca
toate cuvintele folosite ii sunt familiare.
86
cate una, spunand : »Pune-o acolo, Jack ». De asemenea numiti forma pentru ca el sa se
obisnuiasca cu numele acesteia. Daca pare confuz, ghidati-i mana pentru a potrivi forma
pana gaseste forma corecta. Repetati procedura cu celelalte forme. Continuati activitatea
pana cand reuseste sa completeze planseta fara ajutor. Ca o variatie a acestei activitati,
dupa ce poate completa planseta, dati-i un set de forme, in timp ce tineti pentru voi cel
de-al doilea set. Ridicati o forma si spuneti : »Jack, da-mi triunghiul ». Ajutati-l sa
gaseasca in setul lui perechea si sa v-o dea voua.
87
exemplu, puneti un cub rosu si spuneti : »Acuma tu. Pune un cub rosu ». Daca face acest
lucru laudati-l imediat. Daca incearca sa puna un cub de alta culoare, opriti-l usor, aratati
catre cubul corect si spuneti : »Pune un cub rosu ». Accentuati denumirea culorii.
Repetati procedura cu celelalte culori pana cand toate cuburile sunt stivuite (vezi figura
6.5). Amintiti-va sa denumiti culoarea de fiecare data cand construiti un turn. La inceput
nu va raspunde la denumirea culorilor, dar va incepe sa se obisnuiasca cu ele, auzindu-le
in permanenta.
88
ajutati-l spunand : »Prosopul este pentru baie ». Daca nu va da poza, directionati-i atentia
catre aceasta si spuneti : »Prosop, cand faci baie folosesti prosopul ». Incercati sa aveti
categorii cat mai vaste dar bine definite. Puteti folosi jucarii, alimente, animale sau baieti
si fetite. Asigurati-va ca este familiar cu notiunea de categorie. Cand intelege procedura
introduceti poze cu obiecte ce-i sunt mai putin familiare dar fac parte din categoriile
cunoscute de el. In felul acesta isi poate imbogati vocabularul.
89
Spuneti, de exemplu, : »Bob, da cubul rosu ». Daca se intinde spre un cub gresit, ghidati-i
mana catre cubul corect spunand : »Asta este cubul rosu ». Continuati activitatea pana
cand Bob stie sa va dea culoarea corecta. Pentru a generaliza denumirea culorilor, repetati
activitatea folosind margele sau bucati de hartie. Treptat, adaugati si alta culoare, cate una
o data, exact cum le-ati introdus si pe primele trei. La inceput folositi doar trei culori.
Asta inseamna ca, pe masura ce adaugati noi culori, trebuie sa variati modelul celor trei
culori pe care le asezati pe masa, pentru a-si consolida si culorile cunoscute.
183. Gasirea obiectelor ascunse
90
si spuneti ; »Prajitura, de mancat », « Carte, nu este de mancat », « Bomboana, de
mancat » si « Biscuit de mancat ». Apoi intrebati-l din nou : »Care nu se potriveste
aici ? ». Puneti-l sa va dea obiectul ciudat si asezati-l in cutie. Apoi lasati-l pe el sa puna
celelalte obiecte in cealalta cutie. Lucrati cu cate o categorie pe rand, folosind diverse
combinatii de obiecte. Alte categorii pot include obiecte de imbracaminte, jucarii, obiecte
pentru desenat. Incercati sa folositi obiecte pe care Eric le recunoaste, cel putin pana se
obisnuieste cu activitatea.
91
le asambleze din nou. Ajutati-l sa puna primele doua piese apoi dati-i cea de-a treia si
spuneti-i : »Pune-o acolo ». Daca nu face nici un gest sau daca pune piesa gresit, ghidati-i
mana catre locul corect. Repetati procedura pana cand poate aseza singur, fara sprijin,
cele trei parti ale corpului. Apoi, gradual, adaugati tot mai multe parti ale corpului.
Amintiti-va sa numiti fiecare parte a corpului cand o asezati la locul ei. O sa-i ia ceva
timp pentru a le invata dar se va familiariza cu numele lor.
187. Antonime
92
povestea si i-ati aratat toate cele trei poze, amestecati-le. Apoi asezati-le intr-o ordine
oarecare. Intrebati-l:”Care este prima?”, “Care este urmatoarea?” si “Care este ultima?”
Dupa fiecare intrebare, ajutati-l sa se uite la poze si sa o aleaga pe cea corecta. Cand
poate deja aranja pozele in ordinea corecta incercati sa-l determinati sa spuna el povestea.
Nu va ingrijorati daca ii trebuie mult timp inainte de a relata detaliile cuprinse intre doua
poze. Va trece timp pana cand memoria lui Doug si increderea in sine vor fi destul de
dezvoltate pentru a-i permite sa relateze povestea in detaliu.
190. Prepozitiile
Scop : Sa imbunatateasca intelegerea conceptului de pozitie dupa cum este descris acesta
bidimensional
Obiective : Sa deseneze intr-o arie specificata verbal folosind prepozitiile
Materiale : Creioane, hartie
Procedura : Inainte de a incepe activitatea pregatiti cateva foi de lucru desenand ceva
simplu. Un desen poate fi o casa, o fata si un copac ; al doilea poate include un patrat, un
cerc si un triunghi. Stati la masa langa Robbie si dati-i o foaie de lucru. Dati-i comenzi
verbale simple folosind prepozitiile : »in », « sub », »langa » si « in jurul ». De exemplu,
dati-i foaia cu fetita, casa si copacul. Spuneti : »Robbie, deseneaza un cerc in jurul
fetitei ».Luati-i degetul si trasati un cerc in jurul fetitei. Accentuati cuvantul »in jurul ». si
repetati-l de cateva ori cat trasati cu degetul. Apoi dati-i creionul si ajutati-l sa deseneze
93
un cerc in jurul fetitei. La fel, puteti sa-l puneti sa deseneze o linie « sub » casa sau sa
faca un punct »langa » copac. Dati-i sarcini simple. Asigurati-va ca el cunoaste
denumirile tuturor obiectelor din desen si ca poate desena tot ceea ce-i cereti. Pe masura
ce se obisnuieste cu sarcina, cresteti dificultatea acesteia. De exemplu, puteti sa-i dati
doua creioane si sa-i cereti sa deseneze « un patrat albastru in cerc ».
94
191. Inceputul vocalizarii
192. Consoanele
95
ce voi cantati. Nu va asteptati sa imite foarte bine din prima, o va face doar aproximativ.
Incurajati orice aproximare la inceput. Pe masura ce se obisnuieste cu sarcina, incurajati-l
sa pronunte sunetele cat mai corect si sa termine cuvantul. De asemenea, incurajati-l sa
repete cu voi refrenul : »eee-i, ee-i, oh ».
96
ceva, cand Gene va urmareste, pentru a vedea daca va scoate sunetul « ooooooh ». Daca
scoate alt sunet, imitati-l prêt de cateva secunde si apoi treceti din nou la sunetul
« ooooh ».
196. Salutul
97
luati-o de mana, zambiti si spuneti : »Buna Denise ». De cate ori sunteti cu ea in camera
si intra altcineva ajutati-o pe Denise sa gesticuleze de salut si incurajati-o sa spuna
si : »Buna ». Repetati procedura si cu « pa ». De cate ori iesiti din camera spuneti »Pa,
Denise » si faceti-i cu mana. Asigurati-va ca va urmareste. Daca nu face nici un gest-nici
nu vocalizeaza, nici nu gesticuleaza-ezitati in pragul usii, continuati sa-i faceti cu mana si
sa spuneti : »pa-pa ». Daca nici acum nu va imita cereti ajutorul unei a treia persoane care
sa o ajute sa imite miscarea de fiecare data cand cineva intra sau iese din camera.
98
Procedura : Cand Scott poate imita sunetele obiectelor fara sprijin (vezi activitatea 13)
invatati-l sa identifice receptiv sunetele si sa le foloseasca expresiv. Puneti pe masa in
fata lui cainele din plus si masina de jucarie. Spuneti : »Scott, da-mi ce face zoom ».
Accentuati sunetul scos de masina. Cand va da masina spuneti : »Bine, Scott ». Apoi
intrebati-l : »Ce face ? ». Ajutati-l incepand voi sa faceti sunetul respectiv, daca este
nevoie. Repetati activitatea cu al doilea grup de obiecte. Asigurati-va ca mai intai Scott a
invatat sa imite sunetele obiectelor inainte de a-l pune sa identifice sunetele expresiv sau
receptiv.
199. Verbe
99
cuvantul folosind mainile voastre pentru a-i misca corect gura. Repetati procedura pana
cand poate identifica prima imagine de cinci ori la rand, fara sprijin. Apoi adaugati a
doua poza. La inceput alternati cele doua imagini intr-o ordine clara, dar, treptat,
amestecati-le astfel incat sa nu poata memora un anumit model. Cand poate identifica
ambele poze de cel putin cinci ori, fara sprijin, aratati catre persoana respectiva si repetati
intrebarea. Daca necesita mai aratati-i o data poza. Dupa ce a invatat cele doua nume
adaugati si alti membrii ai familiei. De asemenea, amintiti-i numele de-a lungul intregii
zile, de fiecare data cand vede persoanele respective.
201. Cantatul
100
cuvintele, retrageti recompensa si repetati intrebarea. Nu-l lasati sa ia recompensa pana
cand nu a incercat sa spuna, chiar si aproximativ, cuvintele sau sa faca gestul. De indata
ce face acest lucru, dati-i recompensa si spuneti : »Da, Dennis, mai mult ». Repetati
procedura pana cand terminati recompensele. Aceasta activitatea trebuie repetata zilnic,
pana cand Dennis stie sa ceara singur, fara sprijin. Aveti grija, insa, deoarece se poate ca,
dupa ce invata conceptul, sa inceapa sa ceara mai mult din tot ceea ce ii place. De aceea,
trebuie sa reactionati cu mult tact si intelegere.
204. Ce vrei ?
101
in sine. Tineti-l in continuare de maini dar indepartati-le de obiecte. Intrebati-l : »Timmy,
ce vrei ? » Tinandu-l de maini ii indicati faptul ca nu poate lua obiectul pana cand nu-l
numeste. Daca spune « masina » laudati-l si lasati-l sa se joace cu aceasta prêt de cateva
secunde. Repetati procedura pana cand ati folosit toate obiectele. Notati care sunt
obiectele pe care Timmy le numeste cel mai usor. Observati daca exista un model in
sunetele cuvintelor pe care le pronunta, de exemplu, daca aproximeaza mai bine cuvintele
care incep cu « k » sau « tr ». De obicei, cele mai usoare sunete sunt : p, b, m, n, d, k si t.
102
Ronnie sa stie ca ati terminat cu el . Treceti prin fiecare obiect pana cand le terminati. La
inceput Ronnie va putea sa spuna doar « da » sau « nu » sau sa dea din cap. Pe masura ce
se obisnuieste, insa, cu sarcina obisnuiti-l sa raspunda complet ; »Da, este o ceasca. »
Incepeti cu un numar mic de obiecte si, treptat, cresteti numarul acestora, pe masura ce
concentratia lui Ronnie se imbunatateste. Obiectele si numele acestora trebuie sa fie
cunoscute de Ronnie, altfel activitatea va fi foarte confuza pentru el. Generalizati
raspunsurile da/nu in timpul zilei intrebandu-l : »Vrei sa te dai in leagan> » sau : »Te
cheama David ? »
207. Numirea animalelor
103
anterioara. Nu-l lasati sa se ridice. Cand arata catre un obiect spuneti ; »Bine, David, ce
este ? » Numiti voi obiectul de cateva ori si incercati sa-l faceti sa repete. Deoarece multe
cuvinte vor fi greu de pronuntat pentru el, asteptati-va la raspunsuri incomplete. Pe
parcurs, determinati-l sa pronunte corect. Daca David nu gaseste toate obiectele dintr-o
categorie, directionati-i atentia catre altele si continuati procedura. Pe masura ce cresteti
numarul categoriilor pe care David le poate identifica, receptiv si expresiv, va face
distinctia dintre momentul cand trebuie sa arate spre obiect : »Unde este ceva albastru ? »
si momentul cand trebuie sa numeasca obiectul : »Ce este albastru ? »
210. Marimea
104
Obiective : Sa spuna sau sa faca un semn pentru a marca « mare » si « mic » ca raspuns
la intrebarea : »Cum este ? »
Materiale : Doua obiecte identice de marimi diferite (de exemplu, cuburi sau margele)
Procedura : Cand Greg poate identifica, receptiv, obiectele in functie de marimea lor,
incepeti sa-i cereti sa le identifice expresiv. Puneti doua cuburi de marimi diferite, pe
masa in fata lui Greg. Spuneti : »Greg, da mare ». Cand Greg va da cubul mare
spuneti : »Bine, Greg.Mare ». Apoi tineti cubul in fata lui si spuneti : »Cum este ? » La
inceput va trebui sa raspundeti voi. Spuneti : »Uite, Greg, mare. Acuma spune tu. »
Ajutati-l sa spuna sau sa faca un semn. Rasplatiti-l imediat pentru orice incercare de a
rosti cuvantul. Pentru a preveni confuzia continuati sa lucrati cu Greg si la identificarea
receptiva a conceptelor de « mare » si « mic », si lucrati, expresiv, doar la un concept o
data, pana cand le invata pe ambele. Apoi cereti-i lui Greg sa identifice, pe rand, ambele
concepte.
211. El si Ea
212. Pe/Sub
105
Cognitiv verbal, vocabular, 3-4 ani
Performanta cognitiva, limbaj receptiv, 1-2 ani
106
sau orice altceva ii trezeste interesul. Cand Hank s-a obisnuit deja cu acest tip de intrebari
si raspunde verbal la ele, incepeti sa folositi intrebari mai specifice, ce includ denumirea
obiectelor, categoriile sau culorile. De exemplu, aratati-i un cub rosu si intrebati-
l : »Hank, este cubul rosu sau albastru ? ». Daca ezita, aratati-i un alt cub rosu, denumiti-
l, apoi aratati-i un cub albastru si denumiti-l si pe acesta. Apoi repetati intrebarea initiala.
107
Obiective : Sa-si aminteasca un mesaj scurt (4 pana la 6 cuvinte) si sa-l transmita verbal
unei persoane
Materiale : Nu necesita
Procedura : Stati intr-o camera cu Carol si rugati pe cineva sa stea intr-o camera
apropiata. Duceti-o pe Carol in cealalta camera pentru a vedea unde este cea de-a doua
persoana. Fiecare persoana trebuie sa aiba niste recompense. Inainte de inceperea
activitatii cele doua persoane trebuie sa stabileasca mesajul pe care Carol va trebui sa-l
transmita, pentru a sti daca-l va transmite corect. Spuneti-i lui Carol un mesaj scurt si
puneti-o sa-l transmita celei de a doua persoane. De exemplu, spuneti : »Carol, du-te si
spune-i lui tata sa se ridice ». Daca nu face nici un gest, indreptati-o catre directia
potrivita si repetati mesajul. Cand ajunge la persoana respectiva, daca Carol nu-i
transmite imediat mesajul, aceasta trebuie sa o ajute intreband-o : »Ce a spus mami ? »
Daca ezita in continuare ajutati-o spunand : »Sa ma ridic ? » Dupa ce transmite mesajul,
laudati-o si dati-i un mesaj similar pe care sa-l duca inapoi lui mami. Respectati aceeasi
procedura si puneti-o sa mearga inapoi la persoana cu un alt mesaj. Incepeti doar cu doua
drumuri si doua mesaje. Treptat, cresteti numarul drumurilor si complexitatea mesajului.
Amintiti-va faptul ca intotdeauna Carol trebuie sa inteleaga mesajul, altfel va deveni
confuza si nu si-l va aminti corect. Daca are nevoie de mai mult ajutor ati putea sa-i
interpretati mesajul inainte de a-l transmite.
216. Plurale
108
Scop : Sa imbunatateasca limbajul expresiv si folosirea etichetelor
Obiective : Sa identifice, verbal, trei forme obisnuite (patrat, cerc si triunghi)
Materiale : Forme geometrice taiate din carton, in forma de cerc, patrat si triunghi
Procedura : Cand Wilson poate sa va dea forma corecta ca raspuns la cererea : »Wilson,
da-mi cercul » (vezi activitatea 176) incepeti sa lucrati la pronuntia formelor. Dupa ce va
da forma ceruta, tineti-o in fata lui si repetati-i denumirea de mai multe ori. Apoi
intrebati-l : »Wilson, ce forma are ? » Repetati denumirea formei de mai multe ori pentru
a se obisnui sa asocieze cuvantul « forma » cu cuvintele »cerc », « patrat » si
« triunghi ». Dupa ce ati repetat de mai multe ori procedura, opriti-va putin si rostiti doar
sunetul initial. Incurajati-l sa continue el pentru ca, astfel, sa termine de spus cuvantul.
Acceptati orice incercare de pronuntie si incurajati-l. Treptat, pe masura ce-si dezvolta
aceste abilitati, cereti-i raspunsuri cat mai precise pe care sa le spuna clar si singur.
109
« doarme ». Repetati procedura cu alte imagini care arata activitati ce se desfasoara
« dimineata » si in timpul « zilei ». Dupa ce Richie a auzit cuvintele « noapte », « zi » si
« dimineata » de mai multe ori repetati activitatea de mai sus dar de aceasta data
intrebati-l : »Ce face baiatul ? » Daca ezita, spuneti doar sunetul « n » de la noapte si
aratati-i sa continue cuvantul. Pe masura ce abilitatile lui cresc, reformulati intrebarea
astfel : »Ce face baiatul noaptea ? » Incercati sa-l faceti pe Richie sa spuna « doarme »
fara sa vada poza. Incurajati-l sa se gandeasca la diverse lucruri ce pot fi facute dimineata
sau in timpul zilei (de exemplu, sa se dea jos din pat, sa ia micul dejun, sa mearga la
scoala).
220. Numaratul
110
activitatea, repetati frecvent, numele culorilor, rar si corect, pentru ca Willie sa poata auzi
sunetele si sa va poata vedea miscarile gurii. In timpul activitatii, aratati catre un cub si
intrebati ; »Ce culoare are ? » Ajutati-l soptind numele culorii. Daca incearca sa-l
pronunte, rasplatiti-l imediat si spuneti : »Bine, Willie.Este (albastru) ». Continuati
activitatea, oferindu-i lui Willie tot mai multe posibilitati de a raspunde expresiv. La
inceput nu cereti prea mult de la el, deoarece este obisnuit mai mult cu rezolvarea
receptiva a activitatii. Treptat, implicati-l din ce in ce mai mult in numirea expresiva a
culorilor, pe masura ce intelege activitatea.
222. Povestirea
223. Povestirea-II
111
lucruri pe care le vede acolo. Probabil ca la inceput va trebui sa-i directionati atentia catre
diverse parti din imagine si sa-i amintiti sa continue cu descrierea, dar, treptat, lasti-l pe el
singur sa vorbeasca despre ceea ce vede. La inceput veti fi nevoiti sa-i puneti intrebari de
genul :
« Cu ce este imbracat baiatul ? »
« Cum se simte ? Este fericit sau trist ? »
« Sunt si animale in poza ? »
Incercati sa-l determinati sa inceapa si apoi lasati-l sa descrie imaginea cat de bine poate
el, fara ajutor.
224. Conceptele de timp
112
astazi ? Astazi este luni ». Puneti-l sa repete denumirea zilei la fiecare activitate. Repetati
procedura folosind activitatile din ziua precedenta si apuneti : » Ieri a fost duminica. Ai
fost in parc si ai mancat pizza la cina ». Cand ii puneti intrebari cu referire la calendar
folositi, din cand in cand, doar numele zilei. De exemplu, in loc sa-l intrebati : »Ce ai
facut ieri ? » spuneti : »Ieri a fost duminica. Ce ai facut duminica ? » Dupa repetarea
fiecarei activitati numiti, in ordine, cele sapte zile ale saptamanii. Puneti-l pe Mark sa
repete. La inceput va trebui sa legati zilele de conceptele pe care le cunoaste « ieri »,
« astazi » si « maine » dar, treptat, sariti peste o zi si intrebati-l ce va face intr-o zi
oarecare a saptamanii.
Sectiunea 8-Auto-ajutorarea
Aceasta sectiune contine activitati menite a-i invata pe copiii autisti abilitatile necesare
pentru o viata independenta in cadrul mediului lor. Cele mai importante zone in care
aceste abilitati trebuie dezvoltate sunt hranitul, toaleta, spalatul si imbracatul. Stresul
experimentat de profesorii si parintii care ingrijesc pe termen lung un copil cu handicap a
fost datorat faptului ca acestia nu pot sa-si indeplineasca aceste functii singuri. Iata de ce
aceste activitati de auto-ajutorare trebuie incluse in rutina zilnica, atat acasa, cat si la
scoala.
Numarul activitatilor cuprinse aici este minim, deoarece exista, deja, o serie de ghiduri pe
aceasta tema (vedeti bibliografia de la sfarsitul cartii). Chiar daca aceste ghiduri au avut
la baza lucrul cu copii cu handicap grav, ele pot fi usor adaptate la copiii autisti, daca
problemele specifice ale acestora sunt luate in considerare. Caracteristicile specifice
copiilor autisti incluse in aceste activitati sunt :
1. Preferinta exagerata catre diverse tipuri de mancare, ceea ce inseamna ca
abilitatile necesare hranitului pot fi mai usor invatate folosindu-ne de
mancarea favorita.
2. Abilitati verbale sarace, ceea ce-l impiedica pe profesor sa foloseasca
limbajul pentru a-l directiona pe copil. Trebuie folosite gesturi clare pentru
a-i arata copilului ce asteptam de la el.
3. Nevoia puternica de rutina sau asemanare. Odata ce o rutina a fost
invatata, copilul poate avea probleme in a o schimba sau a o generaliza si
la alte situatii.
4. Functionarea anormala a functiilor senzoriale. Raspunsurile copilului la
diverse gusturi sau mirosuri sau la senzatia de ud, frig, foame sau durere
pot fi foarte puternice sau inexistente.
5. Atentie scazuta, ceea ce inseamna ca are nevoie de indicii vizuale sau
auditive pentru a-i capta si mentine atentia.
Activitatile prezentate aici au fost alese pentru a arata cateva tehnici de invatare cu privire
la aceste aspecte. De asemenea este prezentat si ajutorul de care are nevoie un copil autist
pentru a putea generaliza. Chiar daca nu putem testa adecvat un copil folosind Profilul
Psihoeducational, este important sa fim atenti la fiecare nivel de dezvoltare, pentru a ne
asigura ca sarcinile nu sunt deasupra nivelului de functionare al acelei zone.
113
226. Sa manance cu degetele
114
sa o accepte fara sa se supere. Folositi urmatorii pasi, trecand, treptat, de la unul la altul,
pe masura ce vedeti ca accepta schimbarea.
Pasul 1 : Stati in spatele lui, tineti ceasca in mainile voastre si ridicati-o la gura
Pasul 2 : Stati in spatele lui, puneti-i mainile lui pe ceasca, peste ele puneti mainile
voastre, si ridicati ceasca
Pasul 3 : La fel ca-n pasul 2 dar, de aceasta data, tineti-l, tare, de incheietura mainii
Pasul 4 : Reduceti fermitatea cu care-i tineti incheietura mainilor, mentinand-o doar cat
sa-i confere lui siguranta, dar lasand muschii lui sa execute tinerea cestii.
Pasul 5 : Reduceti ajutorul vostru la o simpla atingere a bratelor, ca sa stie ce are de facut.
228. Mancatul cu lingura
115
foloseste lingura, zambiti si spuneti : »Bravo, Ian ». Daca se intoarce la degete, luati-i din
nou farfuria. De fiecare data cand incearca sa-si foloseasca degetele, luati-i farfuria,
aratati-i cum sa foloseasca lingura, puneti-i din nou farfuria in fata si dati-i lingura.
Aceasta procedura ii va spune ca, daca vrea sa manance, trebuie sa foloseasca lingura. De
aceea este important sa folosim mancarea care-i place. Pentru a avea rezultate, nu il lasati
sa manance snacksuri inainte de masa, pana cand nu invata sa foloseasca corect lingura.
Programul trebuie aplicat regulat. Daca i se permite, la un moment dat, sa manance cu
mana iar alta data nu este lasat sa faca acelasi lucru, va fi frustrat si confuz. De aceea,
masa trebuie sa fie formata numai din mancare ce trebuie mancata cu lingura.
240. Turnatul
116
Procedura : Puneti niste apa in ulcior si adaugati cativa stropi de colorant alimentar.
Asigurati-va ca ulciorul nu este prea plin, pentru a-i fi mai usor lui Billy sa-l controleze.
Puneti doua pahare de plastic transparente, pe o tava. Folosind tava va va fi mai usor sa
stergeti dupa ce se termina activitatea. Este important ca Billy sa vada, de fiecare data, cat
lichid este in pahare. Daca folositi pahare, trasati o linie pentru a marca jumatatea
paharului, astfel incat Billy sa stie unde sa se opreasca. Aratati-i lui Billy cum sa ridice
ulciorul si turnati putina apa intr-un pahar. Apoi puneti-i mana pe manerul ulciorului si
ajutati-l sa-l ridice. Spuneti : »Toarna » si ajutati-l sa puna putina apa colorata intr-un
pahar. Cand ajunge la linia trasata spuneti : »Stop « si retrageti-i usor mana. Laudati-l
imediat. Repetati activitatea, de cateva ori, la fiecare sedinta. Cand poate deja sa toarne in
paharele transparente, fara sa verse prea mult, repetati procedura folosind cutii opace de
suc. Deoarece acestea sunt mai mici si Billy nu va putea vedea cat de repede se umple, va
trebui sa-i directionati atentia catre partea de sus a cutiei. Continuati sa-i spuneti cand sa
se opreasca pana cand poate controla usor ulciorul. In acest moment, nu-i mai dati
comanda verbala si observati daca a invatat, singur, cand sa se opreasca din turnat. Cand
Billy stapaneste deja sarcina, lasati-l sa toarne diverse lichide pentru el si pentru ceilalti
membrii ai familiei, de fiecare data cand are aceasta ocazie.
117
Obiective : Sa traga camionul inainte si inapoi impreuna cu o alta persoana
Materiale : Camion de jucarie, recompense alimentare
Procedura : Stati pe podea cu Andy la o departare de cativa centimetri. Spuneti : »Uite,
Andy, camionul ».si trageti camionul spre el avand in camion o recompensa. Asigurati-va
ca va urmareste cand puneti recompensa in camion. Incurajati-l sa traga camionul spre
voi dupa ce-si ia recompensa. La inceput s-ar putea sa fie nevoie de o a doua persoana
care sa-l ajute pe Andy sa-si ia recompensa din camion si sa-l traga inapoi spre voi. Dupa
ce va inapoiaza camionul scoateti o noua recompensa si repetati procedura. Repetati
cuvantul « camion » de fiecare data pentru a se obisnui cu el. Mentineti activitatea atata
timp cat manifesta interes pentru ea.
Scop : Sa fie constient de faptul ca esti ascuns vederii, sa creasca dorinta de a gasi si sa
interactioneze cu o alta persoana
Obiective : Sa se ascunda de cineva si apoi sa caute, la randul lui, persoana ascunsa
Materiale : Nu necesita
Procedura : Incepeti activitatea invatandu-l pe Jack sa se « ascunda ». Puneti-l pe tata
sau un coleg sa stea in camera. Luati-l pe Jack de mana si spuneti-i : »Ascunde-te de
118
tata ». Duceti-l in spatele usii, dupa un scaun sau sub o masa. Invatati-l doar trei locuri in
care se poate ascunde. Repetati cuvantul « ascunde-te » de-a lungul activitatii. Apoi
puneti-l sa se ascunda. Puneti cealalta persoana sa-l strige : »Unde este Jack ? » Apoi
ajutati-l pe Jack sa se ridice sau sa-si ridice o mana pentru a indica locul unde se afla.
Atunci, cea de-a doua persoana trebuie sa alerge spre Jack si sa-l imbratiseze. Dupa ce
Jack a invatat sa se ascunda si apoi, cand este strigat, sa se arate, puneti persoana cealalta
sa se ascunda in unul din cele trei locuri. Cand strigati : »Unde este tata ? » ajutati-l pe
Jack sa gaseasca persoana ascunsa si sa alerge spre ea pentru a o imbratisa. Pe masura ce
Jack invata sa execute sarcina, incurajati-l sa se ascunda singur, fara ajutor.
119
Procedura : Stati la masa langa Leslie sau stati pe podea. Puneti trei cuburi in fata ei si
tineti trei cuburi pentru voi. Puneti un cub intre voi, in asa fel incat sa ajungeti amandoi la
el cu usurinta. Aratati catre unul din cuburile ei si spuneti : »Pune-l acolo » si aratati spre
varful cubului pe care, tocmai, l-ati pus intre voi. Ghidati-i mana pentru a pune cubul-
doar daca este nevoie. Dupa ce a asezat cubul ei, puneti voi un alt cub deasupra. Apoi
aratati catre un alt cub al ei si spuneti : »Pune-l acolo ». Repetati procedura pana cand
toate cuburile au fost asezate, alternativ. Daca incearca sa puna un cub cand este randul
vostru, tineti-i mana prêt de cateva secunde, puneti cubul vostru si apoi continuati
procedura. Cand invata deja modelul nu-i mai dati nici indicii verbale, nici gestuale, sa
vedeti daca anticipeaza al cui ii este randul.
256. Simularea
120
Probabil ca la inceput va imita doar actiunile voastre fara sa inteleaga conceptul de
simulare. Repetati activitatea de mai multe ori pana cand incepe sa participe activ. Iata
cateva exemple :
a) pretindeti ca sunteti, amandoi, copaci. Spuneti : »Terry, hai sa fim
copaci ». Atarnati-va bratele ca si cand acestea ar fi niste crengi si puneti-l
sa va imite. Apoi spuneti : »Bate vantul » si suflati din gura, in timp ce va
miscati bratele ca si cand ar fi niste crengi in bataia vantului.
b) Pretindeti ca mergeti la o plimbare cu masina. Stati pe canapea langa
Terry si pretindeti ca va uitati pe geam. Spuneti : »Zoom-zoom « . Puneti-l
sa va imite. Dati-va jos de pe canapea si prefaceti-va ca inchideti portiera.
Folositi un limbaj simplu si incercati sa explicati cat mai clar ce simulati.
258. « Da » si « ia »
Scop : Sa constientizeze placerea pe care ti-o poate da oferirea si luarea unor obiecte de
la altii
Obiective : Sa dea un obiect unei persoane, sa primeasca un alt obiect in schimb si sa
spuna »Multumesc »
Materiale : O cutie mare, jucarii mici, recompense alimentare
Procedura : Trebuie sa mai implicati o persoana in joc, probabil pe sora lui Steve
(Cindy), pe tatal lui sau un coleg. Puneti cutia cu obiecte pe podea. Stati in jurul cutiei cu
121
Steve si Cindy. Spuneti-i lui Cindy sa ia un obiect din cutie si sa vi-l dea voua.
Spuneti : »Multumesc ». Apoi puneti-o sa ia alt obiect din cutie, de exemplu jucaria
preferata a lui Steve, si sa i-l dea lui Steve. Ajutati-l pe Steve sa ia masina si sa spuna
« Multumesc ». Cand el spune « Multumesc » sau ceva asemanator, Cindy trebuie sa
zambeasca, sa spuna »Cu placere : si sa-l imbratiseze. Apoi ghidati-l pe Steve sa ia un
obiect din cutie si sa-l dea lui Cindy. Puneti-o sa-i raspunda corect. Continuati activitatea
pana cand toate obiectele din cutie au fost folosite. Cand jocul s-a terminat lasati-l pe
Steve sa se joace cu jucariile pe care le-a primit sau oferiti-i recompense alimentare. La
inceput Steve va avea nevoie de mult ajutor si, probabil, cel mai greu ii va fi sa
zica »Multumesc ». Acceptati orice raspuns, dar, treptat, cereti-i sa spuna cuvintele cat
mai apropiat de forma lor corecta.
122
Sarcinile pot include impaturirea prosoapelor, sortarea tacamurilor dupa ce au fost spalate
sau stersul prafului de pe o anumita piesa de mobilier. Folositi-va imaginatia pentru a
inventa sarcini, dar aveti grija sa fie sarcini simple si placute. La inceput va trebui sa va
faceti si voi de lucru prin preajma lui pentru a fi acolo daca are nevoie de ajutor. Treptat,
insa, va puteti retrage din zona. Faceti un calendar cu sarcinile pe care trebuie sa le duca
la indeplinire in fiecare zi si recompensele pe care le va primi (vezi figura 9.1). Cand
incepe « munca » duceti-l la calendar si aratati-i ce are de facut. Din cand in cand
adaugati o a doua sarcina pe calendar si vedeti daca o va executa dupa ce o termina pe
prima. Laudati-l de fiecare data cand termina de executat sarcina si rasplatiti-l conform
calendarului. Folositi doar activitati pe care le-a mai facut si pe care le poate face fara
sprijin.
123
pentru a arata ca va este frig si aveti nevoie de pulover. Spuneti : »Uite, Nancy », mimati
actiunea si spuneti : »De ce anume am eu nevoie ? ». Repetati actiunea si aratati catre
cele trei obiecte. Daca nu raspunde, repetati actiunea, aratati catre pulover si
spuneti : »Nancy, da puloverul ». Cand vi-l da, folositi-l corect si apoi
spuneti : »Multumesc ». De exemplu, tremurati, Nancy va da puloverul si va imbracati.
Daca stranutati, Nancy va da batista si voi va stergeti nasul. Sau ciufuliti-va parul, Nancy
trebuie sa va dea pieptenele si voi va pieptanati. Repetati procedura pana cand Nancy
intelege ce actiune mimati si va da obiectul corect.
124
Scop : Sa imbunatateasca abilitatile de munca independenta si sa dezvolte abilitatea de a
urmari indicatii simple, scrise
Obiective : Sa citeasca indicatii scrise simple si sa deseneze, singur, ceea ce i se cere prin
aceste indicatii
Materiale : Hartie, creioane
Procedura : Scrieti instructiuni simple pentru desenul pe care doriti sa-l faca Tony.
Asigurati-va ca instructiunile nu depasesc nivelul lui de citit si intelegere. Trebuie sa
cunoasca fiecare cuvant pe care-l scrieti pentru a putea desena ce-i cereti. O indicatie
corecta poate fi : »Deseneaza-l pe tati » sau « Deseneaza casa ». Amintiti-va ca orice
cuvant pe care nu-l cunoaste il va frustra si va distruge reusita sarcinii. Dupa ce ati scris
instructiunile dati-i o coala de hartie, un creion si setul de indicatii. Ajutati-l sa citeasca
instructiunile si sa inceapa desenatul. Dupa ce incepe sa deseneze indepartati-va. Fiti
atenti la el pentru a va asigura ca este concentrat asupra sarcinii. Cand vedeti ca este
aproape gata, veniti langa el si laudati-l pentru ca a desenat si a urmat indicatiile. Cand se
obisnuieste cu sarcina, puneti in fata lui trei coli de hartie, trei creioane si trei seturi de
instructiuni. Spuneti-i ca atunci cand va termina toate cele trei sarcini va primi o
recompensa frumoasa. Repetati procedura pana cand poate urma, singur, instructiunile si
deseneaza prêt de 20-30 de minute.
125
ceara voie sa se joace cu obiectele celorlalti. In cadrul aceleiasi activitati, dati-i un obiect
care apartine altcuiva. Dati-i un obiect ce apartine fratelui si spuneti : »Asta este al lui
John ». Luati-o de mana si duceti-o la John. Ajutati-o sa-i arate obiectul lui John si sa
intrebe : »Nicole, se joaca ? ». Daca John spune « Da » se poate juca cu acel obiect. Daca
spune « Nu » ajutati-o sa puna obiectul la loc in cutie fara sa se joace cu acesta. Cand se
obisnuieste cu rutina acestei activitati, generalizati abilitatea dobandita. De fiecare data
cand vrea sa ia ceva ce nu-i apartine, opriti-o, directionati-o catre proprietarul obiectului
si puneti-o sa-i ceara permisiunea. Rasplatiti-o imediat, de fiecare data cand cere, in mod
corect, permisiunea de a folosi obiectul altcuiva.
126
Procedura : Construiti o serie de activitati pentru Andy, asambland materialele cu care
lucreaza deja si punandu-le intr-o cutie, avand cate o cutie pentru fiecare activitate.
Scrieti instructiuni simple pentru fiecare activitate si puneti-le in cutie, deasupra
materialelor. Puneti toate cutiile de pantofi in acelasi loc, de exemplu, un raft, unde Andy
poate ajunge singur cu usurinta. Aratati-i unde sunt tinute cutiile. Spuneti-i lui Andy sa
« ia o cutie de lucru ». La inceput ajutati-l sa aleaga o cutie, sa o duca la masa, sa citeasca
instructiunile si sa le duca la indeplinire. Apoi puneti-l sa aseze materialele inapoi in cutie
si sa o duca la loc. Rasplatiti-l cand a terminat treaba. Asigurati-va ca poate face
activitatile singur. De asemenea, este foarte important ca instructiunile sa fie simple si el
sa inteleaga fiecare cuvant folosit. De exemplu :
1) Nu vorbi ;2)Stivuieste patru cuburi ;3) Pune cuburile inapoi in cutie
4)Pune cutia la loc ; 5)Vino la mami pentru o prajitura.
Sectiunea 10-Comportament
Cele 5 tulburari de comportament pe care le-am intalnit cel mai des la copiii autisti sunt :
1) auto-mutilare, precum muscaturi indreptate asupra lor sau izbirea capului de diverse
obiecte ;2) agresivitate, precum scuiparea sau lovirea altora ;3) distrugere, de exemplu
aruncarea diferitelor obiecte, tipat sau ridicarea de la masa ;4) repetitii insistente, inclusiv
bagarea in gura a diverselor obiecte sau repetarea insistenta a intrebarilor ;5) tulburari de
comportament precum impulsivitate, lipsa initiativei, evitarea contactului fizic, tulburari
de atentie, neacceptarea schimbarilor in rutina zilnica. Aceasta sectiune va ilustra cateva
tehnici folositoare in cazul tulburarilor de comportament.
Vom vorbi de doua tipuri de tehnici :1) acelea in cadrul carora tulburarile de
comportament apar in contextul curriculei de invatare si 2) acelea care distrug toate
activitatile de invatare si sunt incompatibile cu invatarea de noi abilitati. In primul caz
cele mai bune tehnici sunt cele integrate structurii de invatare. Obiectivele principale ale
programului de invatare pot fi mentinute, luand in considerare in subsidiar si aspectul
tulburarilor de comportament. Pentru tulburarile mai grave insa, problemele trebuie intai
rezolvate si doar apoi copilul va putea participa la activitati de invatare. In aceste cazuri
invatarea este subordonata rezolvarii tulburarilor de comportament. Cand nu se poate
aplica nici o metoda de invatare managementul tulburarilor de comportament devine
obiectivul principal al programului educational.
Experienta ne-a demonstrat ca, pe masura ce profesorii si parintii dezvolta abilitati de
invatare a copiilor autisti, ei pot controla si tulburarile de comportament. De aceea,
distinctia intre cele doua tipuri de tulburari de comportament nu este, intotdeauna, foarte
clara. Dar, cu toate acestea, este bine sa avem in vedere cele doua aspecte, cand
dezvoltam un program de invatare.
Deoarece multe din exemplele urmatoare au fost gandite pentru un anume copil, ele
cuprind un istoric si analizarea datelor. Datele biografice sunt cuprinse in Istoric, dar,
desigur, asta nu inseamna ca metoda respectiva poate fi aplicata strict acelui copil, ci
tuturor copiilor care au aceleasi caracteristici. Urmatoarele aspecte sunt foarte importante
in managementul tulburarilor de comportament : 1) prioritatea acordata de parinte si
profesor tulburarilor de comportament ;2) natura contextului educational in care acestea
apar ;3) tehnicile care au fost deja incercate si nu au dat rezultate. Toate acestea sunt
explicate in Analiza.
127
Exemplele ce urmeaza contin si un ghid de interventie care sa-i ofere cititorului o mostra
de tehnici de management al tulburarilor de comportament. Aceste exemple sunt si mai
eficiente daca sunt adaptate specificului fiecarui copil.
Sectiunea de fata nu este un catalog complet al tulburarilor de comportament existente la
copiii autisti si nici o lista completa a metodelor de interventie. O discutie mai ampla
despre acest subiect se regaseste in capitolul 6 « Managementul comportamental » din cel
de-al doilea volum al acestei carti.
B-1-Auto-mutilarea
B-2-Auto-mutilare
128
cuvinte. Sherry constientizeaza prezenta celorlalti si poate intui raspunsul acestora la
comportamentul ei. Dispozitia ei se schimba foarte des si nu poate fi intuita. De
aproximativ un an isi izbeste capul de diverse obiecte de fiecare data cand isi schimba
dispozitia sau este intrerupta din jocul ales de ea. Comportamentul ii deranjeaza pe parinti
dar nu provoaca leziuni fizice fetei. Nici pedepsirea si nici atentia speciala nu au dus la
ameliorarea comportamentului.
Analiza : Izbitul capului atrage imediat atentia celorlalti. Lui Sherry nu-i pasa daca
aceasta atentie este nervoasa si atrage pedepse sau daca este emotiva si ingrijorata. Pare
sa stie, insa, ca daca se izbeste o sa va schimbati cererile si o veti lasa sa faca ce doreste
ea.
Obiective :Reducerea izbitului prin schimbarea raspunsului vostru, adica nu-i acordati
atentie cand face asta si nu va schimbati cererile.
Interventia : In timpul activitatilor (puzzle, lucru cu planseta, sau cu creioanele) asezati-i
scaunul si masa in asa fel incat sa nu-si poata izbi capul de perete. De fiecare data cand
Sherry incepe sa-si izbeasca capul de masa, luati toate materialele si intoarceti-va cu
spatele la ea. Numarati pana la 10 (aproximativ 10 secunde) si apoi intoarceti-va catre ea
si dati-i inapoi materialele. Ajutati-o putin la inceput. Laudati-o cand incepe sa lucreze.
Repetati procedura de fiecare data cand incepe sa se izbeasca cu capul de masa dar nu
intrerupeti sarcina pana cand aceasta nu este rezolvata (daca intr-o zi este extrem de
suparata puteti reduce durata sarcinii, dar asigurati-va ca pune si ultima piesa pentru a sti
ca in acel moment a terminat de executat sarcina). Continuati in acest fel timp de 2
saptamani, marcand pe un calendar numarul izbiturilor ( vezi figura 10.1). Este important
sa fiti foarte atenti si sa o laudati cand nu-si izbeste capul.
B-3-Agresivitatea
129
Interventia : Rugati-i pe Jamie si pe Dave sa vi se alature intr-o activitate usoara pentru
Dave : desenatul intr-un anumit contur sau asezarea imaginilor pe o planseta. Faceti
activitatea cate unul pe rand. Asezati-l pe Dave langa Jamie pentru a avea posibilitatea
sa-l scuipe. De fiecare data cand Dave scuipa bagati-i in gura coltul unei carpe muiate in
sos iute. Apoi intoarceti-va la joc. Notati pe calendar (vezi figura 10.2) fiecare data cand
scuipa si continuati in acest fel timp de o saptamana. Cand incepe sa-si controleze acest
comportament in timpul jocului folositi aceeasi procedura in timpul zilei, de fiecare data
cand Dave scuipa o persoana. (otetul este folosit foarte des in aceasta activitate. Noi am
sugerat un sos iute, deoarece lui Dave ii place otetul. Asigurati-va ca sosul nu atinge si
alte parti cu exceptia gurii).
B-4-Agresivitate
B-5-Distrugere
130
sau cand nu obtine ceva ce isi doreste. Au fost incercate o serie de interventii in trecut,
dar fara succes : admonestare verbala, ignorarea comportamentului, obligarea copilului sa
stranga toate obiectele, schimbarea structurii sedintelor, tinutul mainilor cand vrea sa
arunce obiectele. In timpul sarcinilor de miscare grosiera la gradinita profesorii au
observat ca lui Donnie nu-i place sa fie imobilizat fizic.
Analiza : Aruncand obiectele Donnie controleaza mediul inconjurator. Nu-l poti invata
sarcini noi si el poate sa te intrerupa ori de cate ori doreste. Comportamentul este destul
de periculos si pentru el si pentru ceilalti deoarece nu-si da seama care obiecte se pot
sparge, care sunt valoroase sau care pot rani. Nu poate invata sa-si controleze
comportamentul pana cand nu va intelege care sunt consecintele neplacute ale acestuia.
Ori pentru Donnie asta inseamna sa-l imobilizezi fizic.
Obiective : Sa eliminam aruncatul obiectelor in timpul sedintelor.
Interventia: In urmatoarele 2 saptamani concentrati-va pe reducerea comportamentului
lui Donnie in timpul sedintelor de lucru. In restul zilei folositi urmatoarele tehnici : 1)
indepartati din jurul sau obiectele valoroase ; 2) supravegheati-l si acordati-i atentie
inainte de a se indrepta spre un obiect pe care vrea sa-l arunce ; 3) nu-i acordati atentie
cand arunca vreun obiect. In timpul sedintelor de lucru executati sarcini simple. De
fiecare data cand Donnie arunca un obiect (cub, cui, inel, etc) raspundeti imediat spunand
ferm « Nu arunca». Apoi luati-i mainile si tineti-le ferm pe langa corp. Intoarceti-va
capul intr-o parte si numarati incet pana la 30. Apoi dati-i drumul la maini, intoarceti-va
catre el si dati-i urmatorul obiect pentru executarea sarcinii. Notati-va pe calendar
evenimentul (vezi figura 10.3).Nu va ridicati de pe scaun pentru a lua obiectul aruncat de
jos. Este mai bine sa aveti cateva cuburi, cuie sau inele in plus, astfel incat sa puteti duce
sarcina la bun sfarsit fara sa va ridicati de pe scaun. Repetati procedura de fiecare data
cand arunca un obiect. Daca nu arunca obiecte, laudati-l si rasplatiti-l cu o stafida
spunand : »Bravo », zambind si aplaudandu-l.
B-6-Distrugere
131
Interventia : In urmatoarele 2 saptamani, faceti un calendar (vezi figura 10.4) cu
comportamentul lui Cindy pentru a vedea daca urmatoarele tehnici va sunt folositoare : 1)
ignorati tipatul/plansul ; 2) ajutati-o frecvent prin miscari usoare si manipulare ; 3) tineti
la vedere o recompensa alimentara pe care sa i-o dati lui Cindy imediat ce-si executa
sarcina. De doua ori pe zi stati cu Cindy si dati-i sa execute o sarcina nonverbala (sa
sorteze, sa potriveasca, sa coloreze, etc). Puneti recompensa alimentara la vedere si
explicati-i ca este a ei dupa ce-si termina de executat sarcina. Ignorati toate protestele si
plasati chiar voi,imediat, prima piesa. Apoi ajutati-o sa puna cea de-a doua piesa. Nu
folositi indicatii verbale dar zambiti-i. Nu dati atentie sunetelor sau cuvintelor spuse de
Cindy dar ajutati-o frecvent miscandu-i mana daca se opreste. De indata ce termina de
executat sarcina , mangaiati-o, zambiti-i si apoi oferiti-i recompensa alimentara. Apoi
notati pe calendar modul ei de raspuns.
B-7-Distrugere
B-8-Repetitia
132
Istoric: Jenny este o fetita de 8 ani, letargica, cu retard mediu, dar cu o memorie buna a
rutinei si cu capacitatea de a invata singura sa citeasca-peste nivelul normal. In ciuda
faptului ca stie sa citeasca, intelegerea limbajului este mult intarziata. In timp ce se uita la
televizor-aceasta fiind activitatea ei preferata-a inceput sa rupa si sa mestece bucati de
hartie, plastic ata sau material din canapea, etc. Daca este in curte baga in gura bete,
frunze sau flori. Mesele familiei au fost intrerupte deoarece a luat gheata din pahar si a
inceput sa o mestece. Jenny se supara cand Ii sunt intrerupte aceste obiceiuri, fapt pentru
care ele sunt greu de schimbat. Au fost incercate fara succes certatul, lovitul, trimiterea in
camera si laudatul in momentele in care nu mesteca aceste obiecte necomestibile. Jenny a
inteles regula si se oprea de fiecare data cand I se cerea acest lucru, dar, imediat ce-si
relua vizionatul la televizor sau activitatile din curte, comportamentul reaparea.
Analiza: Jenny se poate opri cand I se cere dar, cand mama nu-I atrage atentia, nu-si da
seama de ceea ce face. Acest comportament este periculos deoarece poate mesteca fructe
de padure necomestibile sau diverse fructe stropite din curte. Jenny trebuie sa gaseasca o
modalitate prin care sa-si aminteasca regula:”Nu in gura” atunci cand mama nu este de
fata. Abilitatea ei de a citi poate fi folosita ca o aducere aminte.
Obiectiv: Sa o invatam pe Jenny sa nu mai bage diverse obiecte in gura chiar si in
absenta mamei.
Interventia: Vom incepe prin a o invata pe Jenny sa citeasca un cartonas pe care este
scrisa regula, regula pe care apoi sa o si respecte pentru a-si stapani impulsurile. Cand
stie deja ca vreti ca ea sa citeasca regula si nu sa asculte ce-I spuneti voi, puteti folosi
aceasta tehnica in multe alte situatii.
Pasul 1: In timpul sedintelor puneti un pahar cu gheata si o lingura langa ea. In fata
paharului puneti un cartonas pe care scrie “Pentru a lua gheata foloseste lingura”. Cand
uita regula si ia gheata cu degetele nu spuneti nimic dar luati repede paharul si rasturnati
gheata din el. Aratati catre cartonas si cereti-I sa-l citeasca.Explicati-I: “Ai uitat regula, o
sa incercam din nou mai tarziu”. Peste 5-10 minute mai acordati-I o sansa.
Pasul 2: In timpul sedintelor puneti cateva obiecte pe care ii face placere sa le mestece,
langa ea. Puneti un cartonas langa ele pe care sa scrie:”Nu in gura”. Explicati-I ca, daca-
si aminteste regula prêt de 10 minute va primi o guma de mestecat. Din nou, nu-I amintiti
verbal acest lucru dar fiti pregatiti sa-I luati guma daca uita regula.
Pasul 3: Sub ecranul televizorului lipiti un cartonas pe care scrie:”Nu in gura”. Nu
spuneti nimic. Urmariti-o si, de fiecare data cand uita regula, mergeti usor spre televizor
si inchideti-l pentru cateva minute. Aratati catre cartonas si dati, nemultumit, din cap. Nu
o certati si nici nu spuneti nimic pentru a o alina atunci cand incepe sa planga sau este
nervoasa.
B-9-Repetitia
Problema: Intreaba repetat “Cat este ceasul?” indiferent de raspuns sau de situatie.
Istoric: Tommy este un baiat supraponderal, letargic, in varsta de 10 ani, a carui
functionare se inscrie in limita medie de intarziere in dezvoltare. Il intereseaza foarte mult
si memoreaza datele de nastere ale persoanelor, numerele de telefon, numerele de la
133
masina si timpul. Intrebarile legate de timp sunt cele mai frecvente si deranjeaza prin
perseverenta cu care le adreseaza. Intreaba cat este ceasul chiar daca se afla in fata unui
ceas si stie sa-l citeasca. In trecut au fost facute urmatoarele eforturi: I s-a raspuns la
intrebari, a fost ignorat cand adresa intrebarea, a fost parasita camera, I s-a cerut sa taca
din gura.
Analiza: Tehnicile folosite in trecut nu au functionat deoarece Tommy nu adreseaza
intrebarea pentru a afla neaparat un raspuns, deoarece el deja cunoaste acest raspuns. El
verbalizeaza un gand iar raspunsul sau lipsa raspunsului la intrebare nu sunt importante
pentru el. A-I cere sa taca din gura inseamna a-I cere sa aiba o putere de control mult mai
mare decat stadiul de dezvoltare in care el se afla. Controlul poate fi obtinut folosind un
concret:”Gura inchisa”, o aducere aminte vizuala si recompense concrete pentru
momentele in care respecta regula.
Obiectiv: Sa scada frecventa intrebarilor in timpul perioadelor de lucru
Interventia: Incepeti prin a-l invata pe Tommy, in timpul lucrului, sa tina gura inchisa.
Dati-I sa execute sarcini nonverbale, precum potrivirea cuburilor cu numerele, care nu
este dificila. Puneti sase recompense pe masa langa o ceasca. De fiecare data cand
potriveste bine cuburile cu numerele, laudati-l si puneti o recompensa .in ceasca. De
indata ce adreseaza intrebarea :”Cat este ceasul?” spuneti:”Gura inchisa”, dati din cap
nemultumit si presati-va buzele. Scoateti o recompensa din ceasca si aratati-va
nemultumirea. Aratati-I printr-un gest sa continue sarcina si, din nou, puneti cate o
recompensa .in ceasca de fiecare data cand executa bine si laudati-l. De fiecare data cand
pune intrebarea scoateti o recompensa .iar cand vedeti ca se uita la ceas si este pe punctul
de a intreba din nou aratati-I, printr-un gest, sa nu o faca, aratati catre recompensa .si
presati-va buzele. Daca reuseste sa se controleze nu scoateti recompensa. Cand sarcina
este gata si toate recompensele .sunt in ceasca, intrebati-l :”Cat este ceasul?” si lasati-l sa
va raspunda. Vreti sa-l invatati ca exista momente cand poate adresa aceasta intrebare si
exista momente in care nu poate adresa aceasta intrebare.
B-10-Deficit de atentie
134
timpul sedintelor de lucru bine structurate in care el stie ce are de facut, unde trebuie sa
execute sarcina si ce se va intampla dupa aceea. Organizarea vizuala a secventei lucru-
apoi-joaca il va invata sa faca diferenta intre momentele in care poate face ceea ce
doreste si momentele in care trebuie sa-si controleze miscarile.
Obiectiv: Sa creasca timpul de stat pe scaun si de raspuns la sarcini de la 2 la 15 secunde
Interventia: Aranjati-va spatiul de lucru astfel incat Dave sa poata vedea unde va lucra si
unde se va juca (vedeti figura 10.6). Incepeti cu o activitate simpla pe care stiti ca Dave o
poate executa (un puzzle simplu din 4 piese). Puneti puzzle-ul pe masa si scoateti o piesa
pentru ca Dave sa o potriveasca. Chemati-l la masa, ajutati-l sa se aseze si directionati-l
ca sa aseze piesa in puzzle. Acum laudati-l si dati-I o stafida. Apoi spuneti-I sa mearga in
zona de joaca. Dupa 30 de secunde chemati-l din nou si repetati sarcina. Rasplatiti-l din
nou cu laude si stafide si apoi spuneti-I sa mearga sa se joace. Cand Dave se obisnuieste
cu aceasta rutina (aproximativ 60 de incercari) incepeti sa scoateti doua piese din puzzle.
Invatati-l sa puna la loc “toate” piesele si, din nou, rasplatiti-l, laudati-l si lasati-l sa se
joace. In felul acesta el va lucra din ce in ce mai mult inainte de a se ridica de pe scaun.
Nu treceti la o sarcina mai mare (trei sau patru piese) inainte ca Dave sa execute sarcina
anterioara fara nici un ajutor din partea voastra.
B-11-Deficit de atentie
135
sa va uitati la Brian:”Nu uitati, toti elevii isi termina singuri munca”. Puneti o “cutie cu
recompense” pe masa lui si de fiecare data cand initiaza o noua activitate fara sprijin,
puneti o recompensa in cutie si laudati-l. La inceput puteti sa-I oferiti cate 10 minute
libere la trei recompense primite in cutie. Pe masura ce incepe sa initieze tot mai multe
activitati mariti numarul de recompense pe care trebuie sa le castige pentru a obtine
minutele libere.
B-12-Deficit de atentie
B-13-Deficit de atentie
Problema : Misca in mod impulsiv materialele fara sa astepte o directiva sau o solutie.
Istoric : Chris este un baiat in varsta de 8 ani cu abilitati aproape de normal dar cu o
intarziere usoara in limbajul receptiv si expresiv. Fiind un copil cooperant care doreste sa
aiba succes Chris se grabeste de fiecare data sa inceapa executia sarcinii inainte de a
asculta sau a se gandi. Chiar cand este ajutat sa-si tina mainile sub masa in timp ce i se
dau instructiuni Chris tot nu este atent la explicatii si nu se gandeste la un plan de actiune.
136
Acest comportament al sau este o piedica in dezvoltarea limbajului receptiv si cauzeaza
probleme acasa cand i se dau indicatii pentru a face ceva.
Analiza : Motivatia lui Chris de a reusi este una excelenta dar nu realizeaza ca trebuie sa
asculte cu atentie, sa proceseze informatia si sa-si faca un plan inainte de a trece la
actiune. Faptul ca a fost invatat sa « astepte », « asculte » si « gandeasca » nu a dus la
cresterea auto-controlului. Trebuie sa experimenteze o dezamagire imediata de fiecare
data cand nu asculta si nu gandeste. Aceasta dezamagire imediata il va invata sa-si
controleze atentia.
Obiectiv : Sa asculte, astepte si sa planifice inainte de a se intinde dupa un obiect.
Interventia : Luati patru pahare de hartie si pe partea de jos a fiecaruia lipiti imagini care
sa reprezinte o structura lingvistica pe care i-o predati lui Chris (baiat care alearga, baiat
care prinde ceva, caine alergand, caine latrand). Intoarceti paharele si aliniati-le. Cand
Chris nu se uita puneti o moneda sub un pahar (vezi figura 10.7). Acum spuneti-i unde se
afla moneda numind imaginea : »Caine care alearga », etc. Daca ridica paharul care
trebuie primeste moneda. Daca ridica un alt pahar nu primeste nimic. Spuneti-I ca poate
sa mai incerce. Continuati in acest fel pana cand primeste 5 monede. Nu-i spuneti sa
asculte sau sa astepte. Va doriti ca el sa-si dea seama ca acest lucru este necesar pentru a
putea gasi moneda.
Urmatoarele interventii au avut succes la copiii pentru care au fost facute. Va mentionam
problema, interventia folosita in timpul sedintelor si motivul pentru care interventia a
avut succes.
B-14-Auto-mutilare
B-15-Auto-mutilare
137
Comportament : Se loveste peste fata.
Interventia : Acest comportament al lui Ellen pare a fi un tip de isterie. Deoarece nu
vorbeste puteti doar sa ghiciti care este motivul nemultumirii sale. Cu toate acestea, ea isi
inroseste fata si comportamentul duce la cresterea nemultumirii. De indata ce incepe,
puneti palmele voastre peste obrazul ei si spuneti foarte tare : »Nu lovi ».Apoi dati-i
drumul si ajutati-o sa miste materialele pe care le foloseste pentru executarea sarcinii.
Motivul succesului : Tinutul obrazului in palmele voastre a dus la intreruperea
lovirii.Pronuntarea pe un ton ridicat al cuvintelor : »Nu lovi » a speriat-o pe Ellen si a dus
la intreruperea comportamentului. Faptul ca imediat dupa aceasta ati ajutat-o sa-si
continue sarcina a dus la aparitia unui comportament alternativ, incompatibil cu lovitul
fetei.
B-16-Agresivitate
B-17-Agresivitate
B-18-Distrugere
138
Comportament : Se prosteste.
Interventia : Ignorati comportamentul prostesc al lui George-rasul, gesturile ciudate si
zambetele. Pretindeti ca nici macar nu le vedeti. Continuati activitatea si repetati, intr-o
forma simpla, indicatiile voastre. Folositi doar unul sau doua cuvinte, dati-i un indiciu
gestual si atingeti-l pe brat pentru a-l determina sa faca miscarea corecta. Laudati-l de
indata ce incepe sa lucreze dar fiti foarte calmi.
Motivul succesului : Cand George era confuz sau obosit arata acest lucru comportandu-
se prosteste. Simplificand indicatiile si ajutandu-l mai mult ati diminuat starea de
confuzie si l-ati ajutat sa mearga mai departe. Ramanand calm si ignorand starea sa de
agitatie ati descurajat acest comportament.
B-19-Distrugere
B-20-Distrugere
139
B-21-Distrugere
B-22-Distrugere
B-23-Repetitia
140
din nou punga pe cap. De aceasta data tineti punga ceva mai mult timp, dar nu mai mult
de 15-20 secunde.
Motivul succesului : Cu toate ca punga a fost destul de mare pentru a avea aer si lumina
volumul zgomotelor a fost marit astfel ca Gary si-a dat seama de zgomotele pe care le
produce. In acelasi timp nu a putut sa vada nimic si nu si-a putut da seama de reactia
celorlalti la zgomotele lui. I-a displacut aceasta procedura si, a invatat sa-si controleze
comportamentul de fiecare data cand punga era pe punctul de a fi folosita. Am lasat
punga pe capul lui Gary doar pentru o scurta perioada de timp deoarece nu am vrut ca el
sa uite de ce se afla aceasta pe capul lui si nici nu am dorit sa dezvolte alte
comportamente auto-stimulatorii.
B-24-Repetitia
Comportament : Atasament exagerat fata de obiecte-copilul tipa cand lantul lui preferat
ii este luat.
Interventia : Trebuie sa indepartati lantul pentru ca Janie sa aiba ambele maini libere
pentru a putea executa sarcina. Faceti acest lucru gradual :
1. lasati-o sa tina lantul in mana stanga in timp ce, cu mana dreapta, prinde carligele.
2. puneti-i lantul pe mana stanga in timp ce o ajutati sa tina planseta cu palma stanga
3. puneti lantul pe incheietura mainii stangi
4. infasurati-l in jurul incheieturii stangi ca pe o bratara inainte de a incepe lucrul la
planseta
5. transformati-l intr-o bratara inainte de a se aseza si a incepe activitatea
Motivul succesului : Inlaturand treptat lantul si asezandu-l in diferite parti ale corpului
Janie a fost sigura ca poate tine lantul si nu a intrat in panica. Astfel a putut sa-si continue
activitatea si, destul de repede, nici nu a mai fost atenta la lant.
B-25-Repetitia
141
La un moment dat puteti sa-i cereti sa puna camionul pe patrat si sa-l lase acolo pana
cand lectia ia sfarsit.
Motivul succesului : Deoarece camionul sau a avut un loc « special » in timpul sedintei,
Jack a stiut in permanenta unde se afla acesta. Nu l-a deranjat cresterea distantei de
obiectul preferat deoarece, nu numai ca stia unde se afla acesta dar stia si ca, la finalul
sedintei, i se va permite sa se joace din nou cu el.
B-26-Repetitia
B-27-Deficit de atentie
142
Motivul succesului : Intoarcerea imaginii a intrerupt preferinta lui John de a se uita in
jos. Amanarea laudatului sau a recompensei l-a motivat sa-si dezvolte un nou obicei-sa se
uite la oameni. Repetitia in timpul sarcinilor structurate l-a ajutat sa-si dezvolte acest
obicei cu toate ca obiceiul vechi se mai intalnea in restul zilei.
B-28-Deficit de atentie
B-29-Deficit de atentie
143
Sectiunea 11-Tinerea evidentei
144
face acest lucru este aceea de a profita de folosirea spontana de catre copil a acestor
abilitati. Asta inseamna sa ne dam seama cand si cum apar aceste momente spontane.
Tinand o evidenta a lucrurilor pe care le face copilul, in mod spontan, precum si a locului
si modului in care acestea apar se poate observa foarte bine comportamentul copilului.
Aceasta atentie sporita ii ajuta pe parinti si pe profesori sa gaseasca metode prin care sa
favorizeze folosirea spontana a noilor abilitati dobandite.
Nume :James
145
S=sarcina neterminata, simplificata
D=sarcina neterminata, intrerupta
Aceasta foaie de evidenta ne arata ca parintii l-au invatat initial ultima parte a sarcinii,
pasul 8. Acest proces este cunoscut ca lantul invers. De asemenea, foaia de evidenta ne
arata ca, la inceputul fiecarui pas, copilul a primit ajutor fizic si ca, unii pasi, au necesitat
ajutor fizic mai indelungat decat alti pasi (de exemplu, pasii 6 si 4).
146
Nume :James
147