ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiainovatiisociale.ro

Nr. 29 (1745), anul XXXV

21 iulie 2023 | 16 pagini

Exclusiv prin abonamente
PROFESIONIȘTILOR
DIN SĂNĂTATE
www.viata-medicala.ro

Pământul este o singură

ţară, iar oamenii sunt
cetăţenii ei. Baha’u’llah

OPINII PAGINA 10
INOVAŢII POSTURI SCOASE
Dialog cu ChatGPT Vară fierbinte LA CONCURS
Dr. Radu Gologan prezintă rezultatele unui pentru stomatologi în unităţile sanitare de stat
experiment. Ne amintește că întrebarea nu Două decizii ale Consiliului Naţional al
Colegiului Medicilor Stomatologi din „Viaţa Medicală” continuă să publice
este dacă să folosim inteligenţa artificială
România au scos în evidenţă lipsa de lista posturilor scoa­se la concurs,
în medicină, ci cum să o folosim într-un
mod eficient și responsabil. PAGINA 7 unitate din această profesie. PAGINA 6 preluând și infor­maţii de pe site-urile
posturi.gov.ro și ms.ro.

Drone
pentru salvatori
p

SPECIAL

I
deea Salvamont Gorj a devenit un proiect deschizător de
drumuri în ţară și un model de urmat la nivel mondial.
Căutarea-salvarea cu drone în zona montană a dus la
înfiinţarea unui centru unic de analiză de date, util în toate
situaţiile de urgenţă. PAGINILE 8-9
Interviu

Prof. dr. Alexander Rokitansky, medic specialist chirurgie pediatrică,

directorul Departamentului de chirurgie la Wiener Privatklinik din Viena:

Să ne inspirăm din practicile

și inovaţiile altor ţări.
PAGINA 15
2 VIA�A MEDICALĂ
21 iulie 2023 l Nr. 29
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. DIANA ANDRONACHE,
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
MIRCEA CREŢU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. ROXANA-IOANA DUMITRIU-STAN,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, DORINA NOVAC, PAULA
ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU,
DEMOSTENE ȘOFRON,
RAREȘ VORONEANU
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
CRISTINA ANGHEL
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate  ponatremia (mai ales la cei care
NADINE DUMITRESCU,
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
Abonamentele se pot încheia prin
intermediul
www.viata-medicala.ro/abonamente
sau la sediul redacţiei.
Detalii:
tel.: 021.315.60.60 (luni – joi, orele 10-15);
e-mail: abonamente@viata-medicala.ro.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice),
ale colaboratorilor ocazionali și ale
redactorilor săi, chiar dacă nu întotdeauna
și le însușește, câtă vreme acestea sunt
argumentate și exprimate
într-un limbaj decent.
Afecţiunile verii
O zicală intrată în folclorul
românesc spune că „iarna
nu-i ca vara”, dar, din
perspectivă medicală, nici
„vara nu-i ca iarna”. Astăzi
propun să ne reamintim
câteva dintre patologiile
asociate acestui anotimp și
modalităţile lor de tratare.
D
incolo de arsurile sola-
re de grad I (personal
am văzut și arsuri sola-
re de grad II) și insolaţii
asociate expunerii excesive la soa-
re, o patologie mai frecventă vara
la mine în cabinet este hipotensi-
unea. Aceasta apare, de regulă, la
pacienţii hipertensivi (apare și la
normotensivi, dar hipertensivii
sunt mai sensibili la hipotensiune).
Hipotensiunea de vară este asocia-
tă în special vasodilataţiei perife-
rice și transpiraţiei excesive. De
aceea, eu am grijă să reduc doza de
antihipertensive pe timpul verii.
Tot din cauza transpiraţiei ac-
centuate, vara am multe cazuri de
spasmofilie. Pacienţii se plâng de
crampe, fulguraţii, fasciculaţii, tul-
burări de somn, scăderea capacită-
ţii de concentrare. Etiopatologia?
Pe de-o parte, cresc pierderile mi-
nerale prin transpiraţie excesivă.
Pe de altă parte, aportul mineral
este deficitar, întrucât pacienţii
beau apă plată sau carbogazoasă,
ceaiuri sau sucuri care au un con-
ţinut scăzut de minerale. Acestora
le recomand un supliment alimen-
tar cu multe minerale, în special cu
magneziu. Simptomele se remedi-
ază în câteva ore (iniţial recomand
o doză de încărcare mai mare).
O patologie similară este hi-
utilizează diuretice). Cea ușoară
sau cu scădere treptată a sodiului
(în decurs de 48 de ore) are puţine
simptome. Pacienţii cu hiponatre-
mie severă (mai puţin de 120
mEq/L) sau scădere rapidă a
nivelului de sodiu au diferite
simptome: anorexie, grea-
ţă și vărsături, oboseală,
dureri de cap și crampe
musculare până la mo-
dificarea stării mintale,
agitaţie, convulsii și chiar
comă. Persoanele cu simp-
tome și semne neurologice
trebuie tratate prompt pentru
a preveni afectarea neurologică
permanentă.
Patologiile călătorului
Patologiile apărute în urma vacanţelor nu sunt
nici ele de neglijat. În cazul celor în ţările tropicale,
se disting două categorii de risc: probleme de sănăta-
te frecvente și ușoare (mai mult de jumătate dintre
călători), precum „diareea turistului”, IACRS (infecţii
virale ale căilor respiratorii superioare) sau infecţii în
sfera ORL, dermatoze etc. O atenţie deosebită trebu-
ie acordată toxiinfecţiilor secundare consumului de
Atenţie la insecte tahicardie (120/min). Am început
Vara trecută am avut un caz de imediat tratamentul cu două fio-
șoc anafilactic provocat de înţepă- le de hidrocortizon IM și una de
turi multiple de viespi. Abia ajuns adrenalină SC (asistenta i-a ad-
la serviciu, de dimineaţă, în cabi- ministrat HHC în fesă, iar eu i-am
net s-a prezentat un cuplu. Cei doi administrat adrenalină la nivelul
erau în drum spre UPU, dar s-au umărului, de cealaltă parte a cor-
oprit la mine pentru că până acolo pului). Până a venit echipa de la
mai aveau încă 25 de kilometri. SMURD (în circa 15 minute) paci-
Nefiind pacienţii mei, iniţial enta era deja stabilă.
nu mi-am dat seama dacă femeia
avea un edem facial real sau unul Ce facem cu șerpii veninoși
constitutiv. O anamneză rapidă Mușcăturile de șarpe pot fi
(la care a contribuit și soţul) a re- mult mai veninoase decât cele de
levat că fusese înţepată la nivelul insecte (din fericire, în România
scalpului, cu circa 30 de minute
înainte de a ajunge la mine, de mai
multe viespi mari. Era vorba de un
edem real al feţei. Examenul cli-
nic rapid releva stridor laringian
din ce în ce mai intens, transpi-
raţii reci, hipotensiune (90/60),
nu sunt multe specii de șerpi ve-
ninoși). În această situaţie este
bine de știut ce nu se face: nu se
face incizie la locul mușcăturii sau
deasupra ei pentru că se creează o
poartă de intrare pentru mi­crobi
cu riscul suprainfectării; nu se
aplică garou, gheaţă sau obiecte
reci, întrucât toxinele din venin
pește crud sau preparat/păstrat inadecvat; probleme
de sănătate rare, dar potenţial grave, precum in-
fecţiile „tropicale” specifice (malaria, febra Dengue,
holera, infecţia cu virusul Zika, febra galbenă, febra
tifoidă etc.), traumatisme, accidente cardiovasculare
și tulburări psihice. Oricât ar părea de curios, în Fran-
ţa tulburările psihice sunt a treia cauză de repatriere
urgentă a celor plecaţi în vacanţe exotice.
Este bine de știut că, din cauza încălzirii globale,
putem lua febra Dengue transmisă de ţânţarul-tigru,
de exemplu, chiar și din sudul Franţei. În 2022, în
Franţa continentală au fost înregistrate 378 de cazuri
importate de febră Dengue. Dintre acestea, 66 pro-
vin din transmisii indigene: 12 în Occitania, 52 în
Provence-Alpes-Côte d’Azur și 2 cazuri în Corsica.
În ciuda celor scrise mai sus, și în această vară eu
voi face scufundări în Marea Roșie. Regret doar că, la
fel ca până acum, vacanţa mea va fi doar de o săptă-
mână/an (voi lipsi din cabinet patru zile!) din cauză
că nu-mi găsesc medic înlocuitor. Asta înseamnă să
fii medic de familie în România. Colegii din Germania
sau Franţa pleacă în vacanţă minimum o lună/an.
Actualitate
Grupaj realizat de
dr. Valentin Pantea
rămân concentrate local și produc
leziuni mai grave; nu se va folosi
ser antiviperin ca măsură de prim
ajutor pe teren, deoarece poate
provoca șoc anafilactic; nu se vor
consuma băuturi alcoolice, cafea și
stimulente.
La locul faptei se recomandă:
poziţionarea victimei într-o pozi-
ţie culcată, cu capul și bustul puţin
ridicate și locul mușcăturii poziţi-
onat sub nivelul inimii; activitatea
fizică trebuie să fie cât mai redusă,
pentru a menţine un puls cât mai
scăzut – astfel se evită diseminarea
toxinelor în corp; se va curăţa rana
cu apă și săpun sau cu șerveţele an-
tiseptice; se poate aplica o bandă
elastică, suficient de largă încât să
permită circulaţia venoasă și ar-
terială a sângelui, dar care să rea-
lizeze o compresiune limfatică; se
monitorizează semnele vitale ale
victimei (pulsul și respiraţia) și se
trasează marginea zonei umflate
la fiecare 15 minute cu un pix.
Bibliografie:
1. Bret A Nicks: „10 Travel Diseases You Need to Know” -13
iunie 2023; https://reference.medscape.com/slideshow/
travel-diseases
2. Cinzia Nobile: „Cremă de protecţie solară: cum să alegi?”
- 14 iulie 2023; https://www.larevuedupraticien.fr/article/
creme-solaire-comment-choisir
3. Cinzia Nobile: „Val de căldură: atenţie la riscul
de hiponatremie” - 14 iulie 2023; https://www.
larevuedupraticien.fr/article/canicule-attention-au-risque-
dhyponatremie-recos
4. Laura Martin Agudelo: „Recomandări ale călătorilor:
ce este nou în 2023?” - 30 iunie 2023; https://www.
larevuedupraticien.fr/article/recommandations-voyageurs-
quelles-nouveautes-en-2023
5. Louise Claereboudt: „Creșterea istorică a cazurilor
autohtone de febră Dengue în Franţa metropolitană”
- 22.09.2022; https://www.egora.fr/actus-medicales/
infectiologie/76424-hausse-historique-des-cas-autochtones-
de-dengue-en-france
6. Marielle Ammouche: „Febra Dengue: situaţie
«excepţională» în Franţa metropolitană” - 12.07.2023; https://
www.egora.fr/actus-medicales/infectiologie/81444-dengue-
situation-exceptionnelle-en-france-metropolitaine
7. Marielle Ammouche: „Dengue Zika, Chikungunya:
pregătiţi-vă pentru o creștere a cazurilor”; 07.04.2023
- https://www.egora.fr/actus-medicales/infectiologie/79881-
dengue-zika-chikungunya-se-preparer-a-une-augmentation-
des-cas
8. Olivier Bouchaud: „Călătorie în ţări tropicale pentru adulţi
și copii: sfaturi înainte de plecare, patologii la întoarcere:
febră, diaree, manifestări ale pielii” - 19 octombrie 2022;
https://www.larevuedupraticien.fr/article/voyage-en-pays-
tropical-de-ladulte-et-de-lenfant-conseils-avant-le-depart-
pathologies-du
9. Patrice Bourée: „Mușcături de șarpe: ce să nu faci” - 14 iulie
2023; https://www.larevuedupraticien.fr/article/morsures-de-
serpents-ce-quil-ne-faut-pas-faire
Actualitate VIA�A MEDICALĂ
21 iulie 2023 l Nr. 29
3

Editorial În tinereţea mea se vorbea de unui alt mare flagel: demenţa. Și Ar trebui să deschidem șam- „străpungeri” în lupta cu boala. În

Muntele
depresie ca fiind – foarte probabil nu orice fel de demenţă, cât repre- pania. Doar că nu deschidem șam- combinaţie cu anti-demenţialele
– boala „secolului XXI”. Era o for- zentantul de clasă, mai exact, de- pania. Motivul pentru care nu o deja în uz, pot lărgi semnificativ

uitării
mulare poetică a priorităţilor pri-
vind sănătatea mintală și politicile
ei publice. Era, de asemenea, un
corolar al studiilor care arătau rate
crescânde ale maladiei în diverse
populaţii. Finalmente, la momen-
tul respectiv, companiile practicau
un alt fel de stahanovism în cerce-
tare și dezvoltare: cursa pentru un
leac. De la studii genetice și epige-
netice la documentarea receptori-
lor, subtipurilor lor, dar și metabo-
lismului unor neurotransmiţători,
pentru o perioadă părea că vom
găsi elixirul anti-depresiei. N-a
fost un eșec. Doar că n-a fost, până
Dr. Gabriel Diaconu
acum, nici o victorie notabilă.
Ulterior – și nu sunt mulţi ani
de atunci –, comunitatea acade-
mică și-a mutat atenţia asupra
menţa Alzheimer. Spre deosebire
de depresie, boala Alzheimer este
progresivă, deteriorativă și de neo-
prit. O constatare simplă spune că,
pe măsură ce populaţia vârstnică
dobândește prevalenţă în lumea
civilizată, numărul celor afectaţi
crește. La fel și presiunea pe sis-
temele sanitare. De aici presiunea
de-a inova.
După mai multe încercări eșu-
ate de-a ţinti anumite componente
enzimatice importante în forma-
rea proteinelor aberante care ex-
plică parcursul inexorabil al de-
menţei Alzheimer, în ultimul an au
apărut două tratamente. Cu date
rezonabil de robuste, acestea arată
o „încetinire” a progresiei bolii în
studiile clinice.
facem are de-a face cu logica ele-
mentară folosită în „atacul” tera-
peutic. Aceste soluţii terapeutice,
din categoria „nemabilor” sau an-
ticorpilor monoclonali, adresează
conglomeratele proteice toxice,
în abundenţă în Alzheimer, la ca-
pătul consecinţelor. Succint spus,
lecanemabul și donanemabul, căci
de ele este vorba, ţintesc plăcile fi-
brilare și beta-amiloidul depus în
exces. Este o confirmare a rolului
acestui mecanism în evoluţia bolii
(dacă mai era nevoie), dar nicide-
cum o intenţie curativă. Doar o val-
vă de epurare care să păstreze, cât
mai mult, creierul sănătos, în stare
de funcţionare.
Ambele soluţii sunt vă-
zute ca „breakthroughs” sau
fereastra de timp, autonomie și
relativă normalitate în viaţa de
zi cu zi a pacientului diagnosti-
cat cu Alzheimer. Dar niciuna
nu vindecă. Niciuna nu in-
versează procesul, ale cărui
cauze rămân plurifactoria-
le, posibil ambientale, posibil
nutriţional-metabolice.
Câţi dintre bolnavi vor benefi-
cia de acest tratament, îndeosebi
util în fazele precoce sau foarte
precoce de boală, rămâne o altă
chestiune de contenţie. Pentru
că demenţa Alzheimer, cum bine
spune profesorul Bogdan Popescu,
e faza finală a bolii Alzheimer, al
cărei debut poate preceda cu ani
mulţi apariţia primelor simptome
cognitive.

Ghid de comunicare
pentru profesioniștii
din Sănătate
La București a fost lansat volumul
„Comunicare. Comunicare
medicală”, realizat de un colectiv al
UMFCD. Iniţiatorii săi speră ca în
viitor acesta să poată fi distribuit
profesioniștilor din spitale.
Universitatea de Medicină și Farmacie
„Carol Davila” (UMFCD) din București a
găzduit marţi, 18 iulie, lansarea ghidului
„Comunicare. Comunicare medicală”. Coor-
întregul sistem sanitar românesc”, a decla-
rat prof. dr. Viorel Jinga, rectorul UMFCD la
lansarea cărţii.
Volumul este structurat în șase capitole,
iar fiecare capitol se încheie cu un test de ve-
rificare a cunoștinţelor dobândite. „Forma-
tul cărţii este puţin diferit de cel cu care stu-
denţii noștri sunt obișnuiţi. În ea găsiţi atât
noţiuni teoretice – lucruri care ţin de corpul
de cunoaștere unanim acceptat în literatura
de specialitate –, dar și sfaturi practice pe
care le-am inserat sub forma unor viniete de

Jumătate dintre
donat de conf. dr. Ovidiu Popa-Velea, volu- tipul «10 sfaturi pentru a comunica cu pa-
mul își propune să-i ajute pe profesioniștii cientul anxios» ș.a.m.d.”, a explicat conf. dr.
Ovidiu Popa-Velea.

români se tem să
Un domeniu vast
Necesitatea redactării unei asemenea lu-
crări a fost explicată de dr. Liliana Veronica

doneze sânge
Doar 4 din 10 locuitori din
mediul urban au donat sânge cel
puţin o dată în viaţa lor,
iar la nivel general, 56% dintre
români se tem de această
procedură.
niciuna dintre aplicaţiile care facilitează
programarea pentru donarea de sânge.
Susţinerea psihologică, importantă
pentru donatori
„Ţelul unic al Donorium este susţinerea
tehnică și informaţională a sistemului de
din Sănătate să comunice mai eficient cu
Diaconescu, coautoare a cărţii, prin faptul
că domeniul este unul foarte vast, greu de
gestionat: „Vorbim (...), dar nu ne facem în-
ţeleși, nu avem acea capacitate de ascultare
activă. Cu alte cuvinte, nu comunicăm efici-
ent. Un alt motiv pornește de la activitatea
didactică pe care o desfășurăm de atâţia ani
cu studenţii. (...) De fiecare dată vorbim des-
pre comunicare, dar nu reușim să acoperim
toate faţetele ei”.
În opinia sa, cartea se remarcă prin fap-
tul că prezintă comunicarea într-un mod
mult mai detaliat decât s-a făcut până acum,

R
ecent, la București, au fost publi-
cate rezultatele unui studiu pri-
vind donarea de sânge realizat de
Societatea Română de Marketing
și Cercetarea Opiniei Publice, în parteneri-
at cu Asociaţia Smart Society, fondatoarea
Donorium. Potrivit cercetării, 7% dintre
români nu ar dona sânge indiferent de situ-
aţie. Pe de altă parte, 93% dintre cei care nu
au donat până acum ar putea fi sensibilizaţi
și motivaţi să o facă. „Campaniile derulate
în ultimii ani au avut un impact pozitiv și
sunt necesare pe mai departe pentru a creș-
te nivelul de informare și numărul donato-
rilor. (...) Românii au nevoie de informare,
campanii constante de educare și respon-
sabilizare pentru a conștientiza necesitatea
donării de sânge”, a declarat Alina Dincă, co-
ordonatoarea studiului.
De altfel, potrivit studiului, 37% dintre
români consideră că astfel de campanii ar
trebui susţinute de Ministerul Sănătăţii.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât o proporţie
similară nu au auzit de nicio astfel de cam-
panie, iar 82% dintre respondenţi nu cunosc
transfuzie, a comunităţii de donatori și co-
municarea cu aceștia. Donorium își propune
dublarea numărului de donatori recurenţi
până în 2025”, a declarat Dragoș Mutașcu,
președintele Asociaţiei Smart Society.
Potenţialii donatori ar dori să aibă parte
de suport psihologic din partea personalu-
lui de la centrele de donare, iar detalierea
pașilor (inclusiv prezentarea instrumenta-
rului) ar fi de mare ajutor, mai arată rezul-
tatele studiului. Pe de altă parte, 12% dintre
respondenţi sunt nemulţumiţi de progra-
mul de donare, dar și de timpul petrecut în
centru. În același timp, 29% dintre ei con-
sideră insuficient numărul centrelor de
donare din orașele unde locuiesc. Cu toate
acestea, în ultimii ani, numărul donatorilor
a fost în creștere, a arătat lt. col. dr. Florea
Vlădescu, medic șef la Cabinete Consultaţii
Donatori la Centrul de Transfuzie Sanguină
al MApN.
Studiul a fost realizat pe un eșantion re-
prezentativ la nivel urban, respectiv 1.014
persoane cu vârsta între 18 și 60 de ani,
marja de eroare fiind de ±3,08%.
Magdalena Tănăsescu
pacienţii și aparţinătorii acestora, dar și cu
colegii de breaslă. „Ne dorim ca această car-
te să fie baza unui curs [pentru studenţii la
medicină din ţară]. (…) Voi propune Grupu-
lui G6, cât și Ministerului Sănătăţii să lăr-
gim aria de implementare a acestui ghid în
Peste 3.800 de candidaţi
înscriși la UMFCD
Universitatea de Medicină şi Farmacie
„Carol Davila” (UMFCD) din Bucureşti în-
registrează un nou număr-record de candi-
daţi înscriși la concursul de admitere. Pen-
tru ocuparea celor 1.625 de locuri scoase la
concurs (1.245 finanţate de la bugetul de
stat, iar 380 cu taxă) s-au înscris 3.844 de
candidaţi.
Numărul este în creștere cu 347 faţă
de anul 2022. Concursul de admitere se va
desfășura în mai multe locuri din Capitală,
la 23 iulie a.c.
prin faptul că are inserate în fiecare capitol
aspecte psihologice și psihosociale legate
de comunicare și prin modalitatea în care
informaţiile sunt sintetizate cu ajutorul
vinietelor.
Cristina Ghioca
Candidaţii înscriși pentru ocuparea lo-
curilor scoase la concurs la Facultăţile de
Medicină și Medicină Dentară vor susţi-
ne examenul în spaţiile special amenajate
din Complexul Expoziţional Romexpo din
București (pavilioanele B1 și B2). Pentru
Facultatea de Farmacie și cea de Moașe și
Asistenţă Medicală, organizatorii le-au pus
la dispoziţie candidaţilor spaţiile din Facul-
tatea de Farmacie, respectiv Palatul Facul-
tăţii de Medicină din București.
Florentina Ionescu
4 VIA�A MEDICALĂ
21 iulie 2023 l Nr. 29
Aliat în
renunţarea
la fumat:
Citizina
Un studiu american a descoperit că, administrată
în doză de 3 mg, de 3 ori pe zi, timp de 6 sau de 12 săptămâni,
citizina a crescut rata de abstinenţă continuă de la fumat.
Aceasta este disponibilă și în România.
R
ezultatele unui studiu
clinic randomizat du-
blu-orb publicate în
JAMA* au demonstrat
superioritatea citizinei în ceea
ce privește renunţarea la fumat.
Este vorba despre un alcaloid din
plante, care se leagă de recepto-
rii α4β2, responsabili de adicţia
la nicotină. Este utilizat în ţările
Europei de Est și în unele state ale
Europei Centrale. În România este
disponibil fără reţetă.
Cele 810 persoane incluse în
studiu au fost împărţite în trei gru-
puri – unele au primit citizină pen-
tru 6 săptămâni, altele – pentru 12
săptămâni, iar persoanele din al
treilea grup au primit un placebo.
Dozele de citizină administrate au
fost de 3 mg, de 3 ori pe zi. Toţi par-
ticipanţii au beneficiat și de tera-
pie comportamentală. Fumătorii
din grupurile care au primit citizi-
nă au avut rate mai mari de absti-
nenţă continuă în timpul ultimelor
patru săptămâni de tratament și
22 IULIE, ZIUA INTERNAŢIONALĂ A CREIERULUI
Toţi pacienţii care suferă
un prim episod psihotic ar
trebui să fie investigaţi prin
RMN, ca prim pas al rutinei
protocolului, sugerează un
grup de specialiști format
din șapte britanici și doi
germani. În acest fel, medicii
ar putea descoperi patologii
cerebrale organice care
generează psihoză și care
necesită un tratament ţintit.
Potrivit unui review pe care
l-au publicat în JAMA* și care a im-
plicat peste 1.600 de pacienţi, in-
vestigaţia prin RMN a descoperit o
patologie organică la aproximativ
6% dintre persoanele cu un prim
episod psihotic. Afecţiunile desco-
perite au inclus encefalite, tumori
cerebrale, infecţii, accident vas-
cular cerebral sau demenţă. Cer-
cetătorii au calculat că este nevoie
de 18 pacienţi scanaţi pentru a
descoperi un caz relevant clinic.
„Pacienţii care se prezintă
cu psihoză pot avea o altă afecţi-
une responsabilă pentru aceste
simptome, care poate fi depista-
tă cu ajutorul examenului RMN.
Motivul pentru care investigaţia
este atât de importantă este că, în
această categorie de pacienţi, cau-
za poate fi tratabilă și reversibilă,
însă fereastra pentru o intervenţie
de succes poate fi relativ îngustă”,
a explicat pentru The Guardian
dr. Graham Blackman, psihiatru
și asistent la Universitatea Oxford,
prim autor al cercetării. El a dat
exemplul unor pacienţi cu tumori
cerebrale descoperite după câteva
de la finalul tratamentului până la
sfârșitul celor 24 săptămâni de ur-
mărire. Abstinenţa a fost evaluată
cu ajutorul testelor biochimice.
Este bine tolerată
Vârsta mediană a participanţi-
lor a fost de 52,5 ani, peste jumăta-
te au fost femei (54,6% din total),
iar numărul de ţigări fumate pe zi
Primul episod psihotic
necesită un RMN cerebral
luni de la primul episod psihotic.
Perioadă în care ei nu au primit
tratament oncologic.
Nevoia unei abordări noi în
psihiatrie
Psihoza presupune delir, pier-
derea contactului cu realitatea. În
urmă cu două luni, The Guardian
o cita pe dr. Belinda Lennox, șefa
catedrei de Psihiatrie la Universi-
tatea Oxford, spunând că o mică
parte din bolile psihice ar putea
fi cauzate de fenomene autoimu-
ne. Echipa sa a descoperit în ca-
drul unei cercetări că unul din 12
pacienţi care s-au prezentat cu
un prim episod de psihoză avea
Internaţionale
(mediana lui) a fost de 19,6. O pro-
porţie de 76,3% dintre participanţi
au dus studiul la sfârșit. Compa-
rativ cu cei din grupul „placebo”,
pentru persoanele care au primit
tratament timp de 6 săptămâni,
rata de abstinenţă continuă a fost
de 25,3% vs 4,4% în timpul săptă-
mânilor 3-6 de administrare, res­
pectiv de 8,9% vs 2,6% în timpul
anticorpi despre care se știe că ata-
că neuronii. Aceștia pot genera en-
cefalită, afecţiune care debutează
în aproape toate cazurile cu simp-
tome psihiatrice. Studiul, oprit din
cauza pandemiei, a fost relansat,
continuând cu administrarea de
imunoterapie pacienţilor.
Dr. Lennox crede că alterarea
răspunsului imun la nivelul creie-
rului joacă un rol și în alte patolo-
gii psihiatrice, precum tulburarea
bipolară și psihoza postnatală.
„Psihozele reprezintă un grup de
tulburări. Unele sunt de neurodez-
voltare, altele afectează persoane
cu experienţe de viaţă potrivnice,
care le conferă o vulnerabilitate.
Grupaj realizat de
dr. Mariana Minea
Pulbere obţinută din planta
Thermopsis Lanceolata,
din care se extrage 
citizina
săptămânilor 3-24. Pentru cei care
au primit citizină timp de 12 săp-
tămâni, ratele de abstinenţă conti-
nuă au fost de 32,6% vs 7% pentru
săptămânile 9-12, comparativ cu
placebo, respectiv de 21,1% vs 4,8%
în timpul săptămânilor 9-24.
Mai puţin de o zecime dintre
participanţi au prezentat efecte
adverse, acestea constând în grea-
ţă, vise anormale și insomnie. Din-
tre ei, 16 au oprit citizina din cauza
unui efect advers. Dintre efectele
adverse înregistrate niciunul nu a
fost grav.
Concluzia cercetătorilor a fost
că pentru dozele studiate, în ambe-
le durate de administrare, citizina,
însoţită de terapie comportamen-
tală, a demonstrat eficacitate în
oprirea fumatului și a fost bine
tolerată.
*https://mhm.bz/NYvfh
https://mhm.bz/2EYYD
Pentru alţi oameni vorbim despre
o cauză infecţioasă. Avem nevoie
de o schimbare sistematică în fe-
lul în care evaluăm și tratăm per-
soanele cu boli psihice grave”, a
subliniat medicul. Acesta speră că,
dacă studiul va dovedi eficienţa
imunoterapiei, el va ajuta la modul
în care sunt privite psihozele și va
stimula dezvoltarea de tratamente
noi. Din anii ’50, nu s-au mai dez-
voltat medicamente cu adevărat
noi pentru tratarea schizofreniei
și a psihozelor în general, iar cele
existente sunt simptomatice, în
lipsa unei evoluţii în înţelegerea
cauzelor acestor patologii.
*https://mhm.bz/o5WAL
https://mhm.bz/X1Bth
SUA:
contraceptiv
disponibil fără
reţetă
Administraţia pentru Ali-
mente și Medicamente din Sta-
tele Unite a aprobat primul con-
traceptiv OTC (cu eliberare fără
reţetă) din această ţară. Este
vorba de același contraceptiv
care a fost disponibil timp de 50
de ani prin prescriere medicală,
cunoscut sub numele de „mini-
pill” (minipilulă, minipastilă).
Medicamentul conţine proges-
tin, nu și estrogen. Pentru a fi
eficient trebuie luat la aceeași
oră în fiecare zi sau într-un inter-
val de cel mult trei ore distanţă
de la ora respectivă.
Decizia vine în contextul în
care multe state americane au
înăsprit legislaţia privind avor-
tul. Ea va permite femeilor să
obţină pilula contraceptivă di-
rect de la farmacie, fără să trea-
că mai întâi pe la medic. Preţul
contraceptivului nu a fost încă
stabilit. Compania producătoa-
re a anunţat că intenţionează
să stabilească o politică de preţ
avantajoasă pentru anumite
categorii populaţionale.
https://mhm.bz/GtuQn
https://mhm.bz/fU3bT
S-a stabilit
cauza
decesului Lisei
Marie Presley
Medicii legiști au anunţat că
Lisa Marie Presley a murit din
cauza unor sechele produse de
obstrucţia la nivelul intestinului
subţire. Aceasta a fost rezulta-
tul unor aderenţe dezvoltate în
urma operaţiei de chirurgie bari-
atrică pe care artista a efectuat-o
în urmă cu câţiva ani, pentru
scăderea în greutate.
Formarea de aderenţe repre-
zintă o complicaţie a chirurgiei
abdominale. Ea este caracteri-
zată prin apariţia unor benzi de
ţesut cicatricial care unesc în
mod nefiziologic organele din
abdomen. Din cauza limitării
mobilităţii acestora – mai ales a
intestinului subţire –, aderenţe-
le pot cauza dureri severe și pot
duce la torsiuni și strangulări
ale organelor. Potrivit medicu-
lui legist, dozele de oxicodonă
– opioid – din organismul artis-
tei erau în limite normale. Fiica
lui Elvis Presley a murit la 12
ianuarie 2023, la două zile după
ce a participat la ceremonia de
decernare a Globurilor de Aur.
https://mhm.bz/YnhM1
Opinii
ANMCS
Riscul de
cădere
în timpul
spitalizării
Căderile în timpul
spitalizării sunt
evenimente adverse
frecvente, cu multiple
efecte negative asupra
pacienţilor, inclusiv răni,
spitalizare prelungită și
costuri suplimentare.
Internarea într-o unitate sa-
nitară asociază un risc de eveni-
mente adverse, printre care și ris-
cul de cădere. Doar două exemple
de astfel de evenimente adverse:
„Traumatism cranio-cerebral
prin cădere de la același nivel”
sau „Pacientul dorește să meargă
la toaletă și, contrar recomandă-
rilor medicale, a ameţit și a căzut
lovindu-se de bara de protecţie a
patului alăturat, eveniment sol-
dat cu o plagă contuză în regiunea
parieto-occipitală”.
Rănile cauzate de căderi sunt
frecvente într-un cadru spitali-
cesc, 30-50% dintre căderi ducând
la orice vătămare și până la 8% pro-
vocând răni moderate sau severe.
Potrivit unor studii internaţionale,
la nivel mondial, incidenţa căderi-
lor este estimată la aproximativ
3,1% în rândul tuturor pacienţilor
spitalizaţi și la 6,4% în rândul paci-
enţilor internaţi în vârstă de 70 de
ani și peste.
Specialiștii Centrului pentru
Prevenirea și Controlul Bolilor
din Statele Unite au identificat
mai mulţi factori de risc pentru
căderea pacientului internat:
vârsta, vederea slabă, utilizarea
anumitor tipuri de medicamen-
te, istoricul căderilor și declinul
cognitiv asociat unor suferinţe
cronice. Evident că există și fac-
tori externi, independenţi de pa-
cient, între care iluminatul precar
al saloanelor și holurilor, lipsa
„mâinii curente” și prezenţa di-
verselor obstacole.
Și, după cum era de așteptat,
căderile pot duce la o spitalizare
prelungită. De exemplu, într-un
studiu din Statele Unite ale Ameri-
cii pe pacienţi cu leziuni severe ca-
uzate de cădere, cum ar fi fracturi,
căderea a crescut de peste două ori
durata internării – de la 3,7 zile la
pacienţii fără cădere la aproape
10,9 zile la pacienţii cu cădere.
Strategii de prevenire
Riscul de cădere în timpul
spitalizării poate fi redus prin in-
tervenţii bazate pe evaluarea in-
dividuală a riscului multifactorial,
inclusiv medicaţia, mobilitatea și
mediul pentru fiecare pacient. În
plus, în multe spitale, o brăţară de
o anumită culoare, aplicată pacien-
tului, pe lângă cea de identificare,
ajută personalul medical să știe
care sunt pacienţii vulnerabili.
Totodată, importantă este și o
analiză a medicamentelor pe care
le ia un bolnav, mai ales dacă în
rândul acestora sunt și anumite
produse medicamentoase care pot
produce ameţeli sau alte tulburări.
Autorităţile sanitare din Aus-
tralia merg și mai departe în privin-
ţa măsurilor de prevenire. Pe lângă
cele menţionate mai sus, australie-
nii de la CEC (Comisia de Excelen-
ţă Clinică – agenţia principală care
sprijină îmbunătăţirea siguranţei
și calităţii în sistemul sanitar) re-
comandă administrarea de supli-
mente cu vitamina D și calciu. Ei
sugerează și o serie de exerciţii de
echilibru și de forţă a picioarelor,
pe care oamenii sunt îndrumaţi să
le introducă în rutina lor zilnică.
Și în spitalele publice și priva-
te din România apar aceste tipuri
de evenimente adverse, care sunt
analizate de spitale, raportate și
pentru care se iau măsuri.
Biroul Comunicare
și Relaţii Externe,
ANMCS
INTELIGENŢA
ARTIFICIALĂ
ÎN MEDICINĂ –
suntem pregătiţi
pentru ea?
Lansarea ChatGPT are un
impact generalizat asupra
multor aspecte ale vieţii
cotidiene. Emoţiile create de
cascadele de știri au stârnit
reacţii diverse – uneori ne
dau fiori și ridică noi semne
de întrebare.
Sala Senatului UMF „Victor
Babeș” din Timișoara a devenit ne-
încăpătoare la recent organizata
sesiune de comunicări a Academi-
ei de Știinţe Medicale (AȘM) din
România, filiala Timișoara. Aceas-
ta este a 63-a sesiune desfășurată
de la înfiinţarea filialei, în 1994,
sub auspiciile Universităţii de Me-
dicină și Farmacie „Victor Babeș”
din Timișoara. De data aceasta, co-
municările s-au axat pe aplicaţiile
inteligenţei artificiale în medici-
nă. Iniţiativa aparţine Comisiei de
Informatică Medicală, Biostatisti-
că și Protecţie a Datelor a AȘM.
Intrarea vertiginoasă a inteli-
genţei artificiale (IA) în topul su-
biectelor cotidiene, mai ales după
Prof. dr. George-Ioan Mihalaș, prof. dr. Virgil Păunescu
lansarea ChatGPT, a generat o agi-
taţie specifică momentelor ce mar-
chează cotituri în știinţă, cu impact
generalizat asupra multor aspecte
ale vieţii zilnice. Nu e de mirare
că emoţiile create de cascadele de
știri, neliniștitoare în majoritate,
au stârnit reacţii diverse, un șuvoi
de opinii acoperind o paletă cu toa-
te culorile curcubeului. Și, destul de
des, cei mai vocali erau cei care abia
auziseră despre ce ar fi vorba.
Accesibilitatea variantelor
recent lansate a luat prin surprin-
dere aproape întreaga societate.
Multele știri cum că variantele
de IA deja realizate trec cu brio
examenele din domeniul juri-
dic sau medical ale unor vestite
universităţi nu numai că ne dau
fiori, dar ne și ridică noi semne de
întrebare.
O analogie cu perioada în care
tehnica de calcul se infiltra în via-
ţa noastră este cât se poate de evi-
dentă; s-au produs schimbări, au
apărut noi meserii, noi discipline
de învăţământ, noi tehnologii în
diverse profesii, inclusiv în medi-
cină. Dar au apărut și virușii infor-
matici, și pirateria cibernetică! La
ce să ne așteptăm? Cât știm despre
IA, despre aplicaţiile existente sau
potenţiale în domeniul medical?
Suntem pregătiţi pentru impact?
Deocamdată nu sunt temeri
Sesiunea amintită a fost orga-
nizată în două părţi. O primă parte
cu două prezentări: una din sfera
tehnică și una din cea medicală
– rezultat al unei colaborări înde-
lungate a celor două universităţi
timișorene de profil. Partea a doua
a fost dedicată unei mese rotunde
urmate de discuţii.
După tradiţionala introducere
în tema sesiunii a prof. dr. Virgil
Păunescu, președintele filialei, au
urmat comunicările știinţifice.
Prof. dr. ing. Cătălin Căleanu (Uni-
versitatea Politehnica Timișoara)
a prezentat lucrarea intitulată „In-
teligenţa artificială în medicină”, o
sinteză a evoluţiei și principalelor
direcţii de aplicare a IA în dome-
niul medical. În continuare, prof.
dr. Ioan Sporea, în lucrarea sa „In-
teligenţa artificială în endoscopie,
gastroenterologie/hepatologie și
ultrasonografie”, a trecut în revistă
numeroase aplicaţii în specialitatea
sa. Acesta a ilustrat atât varietatea
metodelor utilizate, cât și a aplica-
ţiilor deja realizate, inclusiv a per-
spectivelor din viitorul apropiat.
Masa rotundă a început cu
lucrarea organizatorului sesi-
unii, „Inteligenţa artificială în
VIA�A MEDICALĂ
21 iulie 2023 l Nr. 29
5
medicină, între speranţe și temeri”.
Aceasta a prezentat recentul docu-
ment al Parlamentului European,
„Artificial Intelligence in Health-
care. Applications, risks and ethi-
cal and societal impacts” (EPRS –
STOA, PE 729.512), care urmează a
fi sursa unor recomandări în dome-
niu. Apoi au fost trecute în revistă
riscurile și noile provocări asociate
aplicaţiilor IA în domeniul medi-
cal, lansând spre discuţie o serie de
întrebări.
O primă serie de comenta-
rii și răspunsuri a venit de la in-
vitata mesei rotunde, prof. dr.
ing. Mihaela Lascu (Universi-
tatea Politehnica Timișoara) în
prezentarea sa „IA în medicină:
Suntem pregătiţi?”. Aceasta și cei-
lalţi specialiști prezenţi ne asigură
că, pentru faza actuală și viitorul
apropiat, riscurile, fără a le ignora
potenţialul, au, fiecare în parte, so-
luţii de protecţie sau minimizare.
Întrebări care își așteaptă
răspunsul
Cea mai antrenantă parte a se-
siunii de comunicări a fost cea de
discuţii, în care au fost abordate și
elemente reale, atât de colaborări
interdisciplinare, devenite o tradi-
ţie în Timișoara, cât și potenţiale
acţiuni concrete. Putem cita aici
intenţiile prof. dr. Dorel Săndesc,
director al Spitalului Judeţean de
Urgenţă „Pius Brînzeu” din Ti-
mișoara, de a crea un nucleu de
cercetare pe teme de informatică
medicală și inteligenţă artificială,
precum și extinderea colaborărilor
interdisciplinare.
Interesantă și apreciată a
fost și intervenţia dr. Gheorghe
Borcean, vicepreședinte al Co-
legiului Medicilor din România.
Acesta s-a referit la aspectele eti-
ce privind atât poziţia în care este
plasat pacientul în toate aplicaţii-
le, cât și modul în care pacientul va
percepe aceste noi abordări.
În loc de concluzii, sesiunea
s-a încheiat cu o listă de subiecte
rămase neabordate și întrebări
care își așteaptă răspunsul. Sunt
întrebări care se referă la cum vor
folosi studenţii IA la pregătirea
referatelor și tezelor, distribuţia
responsabilităţilor și aspectele le-
gale, securitatea datelor, impactul
organizaţional și recomandările
Comisiei Europene etc.
Organizatorii au promis că vor
reedita cât de curând o sesiune
similară.
Prof. dr. George-Ioan Mihalaș
6 VIA�A MEDICALĂ
21 iulie 2023 l Nr. 29 Opinii

Luna aceasta, în lumea
stomatologică spiritele s-au
încins până la paroxism.
Atunci când în cadrul
unui corp profesional apar
frământări și dispute,
vizibilitatea și percepţia
lor publică este dată de
modul de externalizare a
conflictului.
Recent, două decizii ale Consi-
liului Naţional (CN) al Colegiului
Medicilor Stomatologi din Româ-
nia (CMSR) privind competenţele
medicilor stomatologi în funcţie
de nivelul de pregătire și formare
profesională au aprins spiritele.
Încă de la început
Motto: „Singurul echipament care lipsește spitalului modern?
Cineva care să te întâmpine la intrare cu o strângere de mână.”
(Martin H. Fischer, decedat în 1962)
Felul în care te întâmpină cu apă. Gândindu-mă la alt pahar
prima persoană dintr-o de unică folosinţă care ajunge la
instituţie influenţează foarte groapa de gunoi, am mulţumit și
mult modalitatea în care te am refuzat politicos.
raportezi la ea și la următorii Mai întâi, om
actori pe care urmează să îi Pe drum am reflectat la ce mi
întâlnești. s-a întâmplat. Eram
bucuros că problema
Deunăzi, pe la mea (nu cine știe ce)
amiază, am fost la și-a găsit rezolvarea
CMSR primăria de sector rapid. Însă ceea ce mă

VARĂ FIERBINTE
Medicii stomatologi erau profund pentru a rezolva o pro- uimise și încântase cu
nemulţumiţi și, în mod argumen- blemă. A fost prima zi adevărat era modul în
tat, au cerut cu fermitate anularea de caniculă adevărată care am fost tratat de

acelor decizii. Da, deciziile respec-
tive nu erau în regulă și, fiind în
cauză o greșeală din partea CN a
CMSR, aceasta a fost remediată
prin anularea lor. Ministerul Să-
nătăţii a intervenit prompt în con-
flict, cu implicarea personală a mi-
nistrului, și a reușit să domolească
spiritele. Greșeala a fost reparată
fără a apuca să producă efecte
și asta este foarte bine. Au fost
Prof. dr.
Radu
Septimiu
Câmpian,
vicepreședinte
CMSR
preconizate și măsuri pentru co-
rectarea unor prevederi contestate,
cum este regulamentul electoral.
Odată cu această situaţie, au
fost aduse în discuţie și alte ne-
mulţumiri. De fapt, situaţia a avut
efectul bulgărelui de zăpadă: ne-
mulţumirile, comentariile, atacu-
rile în mass-media și pe canalele
sociale, mesajele pe grupuri, toate
aduceau ceva în plus faţă de cele
două decizii cu probleme. Au fost
reactivate disensiuni mai vechi,
și în corpul medicilor stomatologi
au fost promovate departajări,
clasificări și separări. Cel mai des
întâlnite dihotomii sunt: medici
stomatologi cadre universitare și
medici stomatologi cu practică
exclusiv privată, tineri și seniori;
medici în centre urbane și medici
în rural; medici stomatologi spe-
cialiști și medici stomatologi fără
titlul de medic specialist; medici
pentru stomatologi
stomatologi în relaţii contractua-
le cu case de asigurări de sănătate
și medici fără astfel de contracte;
medici activi și implicaţi pe me-
diile sociale și medici preocupaţi
exclusiv de propriul cabinet.
Elementul-cheie, scăpat din
vedere
Dar scapă atenţiei cel mai
important element: medicii sto-
matologi sunt în prezent un corp
profesional supus unor presiuni
enorme pe piaţa de servicii me-
dicale, unde trebuie să facă faţă la
pretenţii nenumărate, la cerinţe
și impuneri care în bună parte nu
sunt justificate, dar sunt legifera-
te. Gestionarea și controlul exage-
rat pentru tot ce se bagă în priză
la cabinet sau se folosește cu titlul
de dispozitiv medical, dublate de
amenzile usturătoare, sunt acum
o îngrijorare zilnică. Interpreta-
rea defavorabilă pentru medici a
unor prevederi legale cu referire
la autorizarea construirii de spa-
ţii noi pentru servicii medicale
ambulatorii este frustrantă; a re-
autoriza prin cumpărare un spa-
ţiu care este în prezent cabinet
medical funcţional înseamnă, în
viziunea unor autorităţi, totuna
cu autorizarea unui proiect de
construire a unui spaţiu pentru
servicii medicale ambulatorii.
Pentru accesul dificil, limitat
drastic financiar, al pacienţilor
la serviciile medicale de stoma-
tologie prin asigurările sociale de
sănătate, tot medicii stomatologi
sunt arătaţi cu degetul de pacien-
ţii cu venituri mici și cu probleme
stomatologice mari. Cu ocazia
comunicărilor în spaţiile virtuale
prilejuite de cele două decizii, au
intervenit pacienţii cu acuzaţii în
acest sens la adresa medicilor. Dar
în asemenea momente, lucrurile
bune se uită repede și rămân în
prim-plan doar greșelile.
Demersuri uitate brusc
Demersurile întreprinse de co-
legiu pentru creșterea bugetului
alocat asiguraţilor pentru servicii
medicale de stomatologie au fost
brusc uitate, cu toate că bugetul
alocat stomatologiei a crescut cu
aproape 300% din 31 martie 2022,
până la 1 iulie 2023. Nemulţumi-
rile pacienţilor arată clar că este
încă mult prea puţin. Acest lucru
este explicabil din moment ce ne
situăm încă la alocarea unui buget
pentru îngrijiri medicale stomato-
logice de cinci ori mai mic decât
media ţărilor europene.
În toată această perioadă am
putut remarca ce se întâmplă și
în plan politic în astfel de situa-
ţii. Am văzut atacuri publice la
persoane și la instituţii, cereri de
demisii, erijarea unor indivizi în
lideri de opinie, dezinformare și
manipulare bazate pe necunoaște-
rea exactă a situaţiei, chiar jigniri
și epitete nejustificate folosite de
unele posturi publice de televizi-
une. Divide et impera. În astfel de
momente tulburi au ieșit în faţă și
oameni politici cu speranţa că vor
putea aduna un pic de capital poli-
tic. Corpul profesional al medicilor
stomatologi și-a pierdut unitatea.
Da, anul 2023 este un an electoral
la CMSR! Se pare că asta contează
foarte mult.
pe care am prins-o eu acești oameni în uni-
în București. Intrat în formă care nu aveau
primărie, mi se expli- Dr. Nicolae- responsabilităţi legate
că faptul că ar trebui Iordache Iordache de ceea ce căutam eu.
să trec strada și să in- Oferindu-mi un pahar
tru într-o curte a unui liceu în spa- cu apă rece pe caniculă a fost ges-
tele căruia se află clădirea care găz- tul suprem prin care îmi dovedise-
duiește serviciul de care eu aveam ră că mă văd mai întâi ca om.
nevoie. Nu prea mi-a plăcut să plec, Îmi mai amintesc cum cu ceva
pentru că deja mă bucuram de ceva ani în urmă am fost la un spital
răcoare, odată intrat în clădire. judeţean să discut cu șefa secţiei
Zis și făcut, trec strada, găsesc de ATI pentru un proiect. Am fost
poarta cu pricina, unde un domn sfătuit să caut o intrare mai dosită,
și o doamnă în uniforme își făceau care era păzită de alt om în uni-
rondul. Când ni se întâlnesc pri- formă. M-a întrebat unde merg și
virile, domnul mă întreabă dacă i-am spus că am treabă la șefa de
nu vreau un pahar cu apă rece. secţie de la ATI. Replica lui a fost
Într-adevăr, avea două sticle de simplă, dar memorabil de uma-
plastic pline, cu condens exterior, nă: „Vai, ce necaz v-o fi lovit și pe
și pahare de unică folosinţă. Nu dumneavoastră!”. L-am asigurat că
mă așteptam la asta, nu eram mort nu era vorba de așa ceva, dar am
de sete, dar în arșiţa aceea nu mi rămas profund impresionat de un
s-a părut deloc o idee proastă. Am gest simplu, dar atât de profund. În
băut repede un pahar și m-a între- ambele situaţii, oamenii care m-au
bat dacă mai doresc încă unul. Pe impresionat atât de mult nu aveau
care… l-am băut! Apoi mă întreabă responsabilităţi cu impact asupra
unde am treabă și se oferă să mă soluţionării problemelor pentru
conducă spre destinaţia mea prin care te prezinţi la respectivele
parterul răcoros al liceului aflat în instituţii.
vacanţă. Cei pe care i-am căutat au Cel mai adesea, pacienţii ajung
fost deopotrivă operativi și foarte sceptici, dacă nu chiar umiliţi ori
amabili. În 3-4 minute plecam cu de-a dreptul furioși la medici, iritaţi
treaba rezolvată. Ies în curte și mă de toţi „oficialii” întâlniţi pe drum
jenez cumva să trec de unul singur până în faţa medicului. Eu sunt în
prin liceu, așa că îl ocolesc. Ies pe continuare uluit de felul în care
stradă, iar când trec din nou prin spitalele externalizează această
dreptul porţii, domnul mă întrea- primă interacţiune unor companii
bă dacă am rezolvat problema și de pază care nu au nicio valoare în
dacă nu mai vreau încă un pahar comun cu menirea spitalului.

Programul de vizitare a pacienţilor acute; în situaţia în care aparţi-

Într-o discuţie cu un profesio-
nist al sectorului medical, am aflat
că acesta nu era de acord ca paci-
enţii internaţi în secţia pe care o
conducea să fie vizitaţi de aparţi-
nători. La o primă vedere, argu-
mentele prezentate de medic erau
juste, însă am fost curios să con-
sult dispoziţiile pe care le prezintă
actele normative aflate în vigoare
cu privire la această chestiune de
care se lovesc toţi profesioniștii
din sectorul medical.
Astfel, de interes în rezolva-
rea problematicii pe care o expun
astăzi este chiar Ordinul nr. 3670
din 6 decembrie 2022 privind
stabilirea programului de vizite în
unităţile sanitare publice, publicat
în Monitorul Oficial nr. 1177 din 8
decembrie 2022. Potrivit acestu-
ia, unităţile sanitare au obligaţia
de a stabili un program de acces
al vizitatorilor pacienţilor aflaţi în
internare pe o durată de minimum
patru ore. Însă, acest interval tre-
buie să fie doar între orele 10:00 și
22:00, de luni până vineri. Referi-
tor la weekend, durata este cuprin-
să în intervalul orar 09.00-20.00,
însă programul este de minimum
șase ore.
Accesul vizitatorilor este per-
mis astfel: un vizitator/pacient în
saloanele care sunt alcătuite din
maximum trei paturi, pacienţii
având posibilitatea de a fi vizitaţi
doar pe rând; un vizitator/pacient
în saloanele care au în funcţiune
patru-șase paturi, caz în care vizi-
ta va putea fi realizată pentru ma-
ximum doi pacienţi concomitent;
în cazul în care saloanele au mai
mult de șase paturi, pot fi vizitaţi
cel mult trei pacienţi în același
timp.
Ce durată poate avea vizita
Durata vizitei pe care o poate
realiza un aparţinător nu poate
depăși 30 de minute. Însă, așa
cum ne-am obișnuit, există și ex-
cepţii, acestea fiind reprezentate
de secţiile/compartimentele ATI.
Potrivit art. 1 alin. (4) al ordinu-
lui mai sus amintit, în secţiile/
compartimentele fără risc, du-
rata vizitei poate fi limitată la
15 minute. În secţiile/comparti-
mentele în care se află interna-
te persoane aflate la risc pentru
dezvoltarea unor forme severe de
boală, programul de vizită poate fi
suspendat.
Există și câteva cazuri pen-
tru care accesul unui aparţinător
poate fi refuzat: dacă vizitatorul
prezintă semne clinice de infecţii
nătorul se află în stare de ebri-
etate ori chiar sub influenţa
unor substanţe interzise (cele
halucinogene, spre exemplu).
Mai mult decât atât, vizitato-
rii au și obligaţii: să utilizeze echi-
pamentul de protecţie adaptat în
funcţie de gradul de risc la care se
expune când vizitează secţia; să
respecte toate instrucţiunile pre-
zentate de personalul unităţii sani-
tare cu privire la măsurile interne
de prevenire a transmiterii infec-
ţiilor. Cu privire la prima obligaţie,
respectiv cea de utilizare a echipa-
mentului, trebuie să subliniem că
acesta va fi asigurat în mod gratuit
de unitatea spitalicească.
Drd. Rareș Voroneanu
Inovaţii
Dialog cu
ChatGPT
în domeniul
medicinei
umane
U
Sumara ltimii ani aduc o ex-
plozie de informaţii
experienţă privind tendinţa ca
aplicaţiile inteligenţei
acumulată artificiale (IA) să pătrundă în mai
toate domeniile de activitate uma-
nu-mi permite nă. Este valabil și pentru domeniul
medicinei, unde beneficiază de o
să recomand serie de dezvoltări, precum: extin-
derea digitalizării, concretizată
îndeosebi prin „dosarul electronic
în prezent al pacientului”, creșterea ponderii
imaginilor în medicină sau a volu-
ChatGPT ca mului și accesibilităţii literaturii
medicale, dezvoltarea accesului
un instrument la sisteme și instrumente infor-
matice reunite sub denumirea
valabil pentru
de „cloud computing”, creșterea
puterii de procesare a compute-
realizarea de relor. Dacă, până acum, diferitele
instrumente ale IA se aplicau doar
părţi de articole în activităţi de cercetare, acesta
rămânând un domeniu în mare
știinţifice măsură exclusivist, mai recent ele
au devenit accesibile pentru utili-
originale sau de zare publicului mai larg, odată cu
lansarea ChatGPT.
sinteză ori a altor Dezvoltat de compania OpenAI
din San Francisco (SUA) în 2018,
materiale cu lansat public în noiembrie 2022 și
ajuns la a patra (a cincea?) genera-
conţinut medical, ţie, chatbotul (interfaţa de comu-
nicare) ChatGPT (Conversaţie cu
cu destinaţie Generative Pretrained Transfor-
mer – transformatorul generativ
educaţională
preantrenat) este un model avan-
sat de IA. A fost conceput pentru
sau aplicabile
procesarea limbajului natural, și
poate fi programat pentru a învăţa
în medicina și a răspunde în funcţie de tipul de
interacţiune pe care utilizatorul îl
practică. dorește. El permite utilizatorilor
să discute cu o inteligenţă artifi-
cială la fel de fluent ca și cum ar
face-o cu o persoană reală. Altfel
spus, un chatbot este un program
de computer care folosește IA și
procesarea limbajului natural, pen-
tru a înţelege întrebările puse și
pentru a răspunde la ele automat,
simulând conversaţia umană. Pro-
dusul utilizează reţele neuronale
de tip „transformer” (elaborate de
Google în 2017) preantrenate pe
un volum masiv de date, capabile
să genereze texte, imagini sau alte
tipuri de date (a se vedea și „Viaţa
Medicală” 37/17.09.2022).
ChatGPT este mult mai avansat
decât un „motor de căutare” deoa-
rece poate genera un text original.
Dar nu-și poate asuma responsa-
bilitatea pentru ceea ce a scris și
astfel nu poate fi considerat printre
autorii unui text destinat publicării.
Rezultatele unui experiment
Deoarece ChatGPT a pătruns
și în domeniul medicinei și este
subiectul multor opinii variate, am
încercat, în calitate de utilizator
obișnuit al calculatorului personal
îndeosebi în scop medical, să capăt
un minimum de experienţă pro-
prie prin folosirea lui. Am solicitat
sistemului (de generaţie 3,5) să-mi
elaboreze materiale de sinteză pe
diverse subiecte medicale cu text
de dimensiuni variind de la una la
zece pagini. Răspunsul a fost sub
forma unui text de maximum o pa-
gină A4 în limba engleză sau româ-
nă, elaborat foarte rapid, aproape
instantaneu.
Am constatat că în răspunsu-
rile primite la toate cele cinci-șase
solicitări s-au strecurat erori, unele
semnificative. De exemplu „infuzia
de limfocite de la donator inclusă
pe lista procedurilor de tratament
pentru boala grefă-contra-gazdă”,
sau confuzie între tumorile urote-
liale și cele de prostată ca terapie.
De asemenea, s-au omis informaţii
importante privind unele persona-
lităţi. Iar referinţele bibliografice
erau doar cele datate cu mulţi ani
în urmă, chiar cu peste zece ani, sau
greșite. La sesizările mele, răspun-
sul a fost prompt, de recunoaștere
pe un ton politicos a erorilor și cu
promisiunea corectării lor în viito-
rul imediat. Totuși, într-unul din-
tre cazurile testate, la revenirea cu
aceeași întrebare peste câteva luni,
răspunsul greșit a persistat. Din
nou s-au formulat scuze, dar fără
promisiunea de corecţie, ci cu tri-
mitere la specialist de această dată.
Confruntat cu aceste consta-
tări și stimulat de ele, am iniţiat
un dialog cu ChatGPT și, peste
așteptări, am înregistrat răspun-
suri care mi s-au părut adecvate și
rezonabile. Redau mai jos o parte
dintre acestea.
• Dispozitivul își recunoaște
limitele („I hope that you aknow­
ledge the limits of this GPT for the
use in current practice now”) ce de-
curg și din faptul că nu întotdeauna
are acces la cele mai recente date
într-un domeniu („I may not always
have access to the most current
or complete information”) sau că
sursele cu care a fost antrenat pot
conţine erori și că pot exista com-
plexităţi și nuanţe într-un anume
domeniu pe care să nu le cunoască.
De aceea recomandă ca utilizatorul
să apeleze și la alte surse bibliogra-
fice sau experţi, mentori, pentru a
se asigura de acurateţea și valabi-
litatea informaţiilor furnizate de
ChatGPT.
• Totodată, sistemul afirmă că
el nu este un substitut pentru gân-
direa critică, și nici pentru experi-
enţa într-un domeniu specific, atât
Provocarea utilizării IA
în medicină nu este DACĂ
să o folosim, ci CUM să o
folosim într-un mod eficient
și responsabil, pentru
a-i maximiza beneficiile
potenţiale, în același timp cu
minimizarea riscurilor.
de necesară în cercetarea acade-
mică, instituţiile abilitate trebuind
să asigure ghiduri de utilizare a di-
verselor instrumente de IA pentru
studenţi și cercetători („GPT can be
[only] a helpful supplement to tra-
ditional research methods”).
• ChatGPT afirmă că există și
provocări privind interpretarea
părtinitoare a datelor, explicabilita-
tea și consideraţiile etice. ChatGPT
recunoaște că, deși IA a înregistrat
progrese semnificative în ultimii
ani, este important să abordăm do-
meniul printr-o înţelegere critică și
nuanţată a capacităţilor și limitelor
sale și să utilizam IA ca pe un instru-
ment pentru completarea experi-
enţei umane. Și nu ca pe singura
sursă de informare și de inteligenţă
în luarea deciziilor. („To use AI as a
tool to supplement human exper-
tise and decision-making, rather
than relying on it as a sole source of
VIA�A MEDICALĂ
21 iulie 2023 l Nr. 29
7
intelligence or decision-making”).
Abordarea domeniului trebuie fă-
cută dintr-o perspectivă critică și in-
formată, cu o continuă monitorizare
și evaluare a dezvoltării sale.
• Sistemul ChatGPT interogat
de mine este de părere că în pre-
zent IA nu este capabilă decât să
realizeze sarcini sau funcţii specifi-
ce, și nu să generalizeze situaţii sau
contexte noi.
Concluzii
Cu toate că nu a trecut mult
timp de la lansare (varianta a patra
a fost lansată în martie a.c.), Chat-
GPT a suscitat un mare entuziasm
în medicină, domeniu unde s-a acu-
mulat deja o amplă literatură medi-
cală ce relevă însă o multitudine de
aspecte. Opinia majorităţii autori-
lor este însă că medicina este diferi-
tă de alte arii în care IA este aplica-
tă, cercetarea și practica medicală
putând fi o sursă atât de oportuni-
tăţi, cât și de pericole ce decurg din
utilizarea acestei tehnologii.
Rezultă că provocarea utiliză-
rii IA în medicină nu este DACĂ
să o folosim, ci CUM să o folosim
într-un mod eficient și responsa-
bil, pentru a-i maximiza beneficiile
potenţiale, în același timp cu mini-
mizarea riscurilor. Se consideră că
ne aflăm într-o etapă de adaptare
atât pentru utilizatori, cât și pentru
producători și sistem, în condiţiile
în care și aceștia din urmă învaţă de
la utilizatori.
De aceea, este recomandabil
să folosim sistemul ChatGPT cu
caracter experimental, chiar în
stadiul de performanţă în care se
află, în activitatea medicală clinică,
paraclinică și de cercetare, pentru
a-i cunoaște posibilităţile și limi-
tele și pentru a-i găsi cea mai bună
aplicabilitate. În acest fel am putea
contribui la implementarea sa la un
anumit moment prin produse ve-
rificate și aprobate de forurile abi-
litate naţionale și internaţionale,
într-unul sau mai multe din atât de
variatele câmpuri pe care medicina
și îngrijirea sănătăţii în ansamblu
le conţin.
Bibliografie
Dr. Radu Gologan
1. Haug Ch. J., M.J. Drazen et al. Artificial Intelligence and
Machine Learning in Clinical Medicine, 2023. N Engl J Med
2023;388:1201
2. Ju Yoen Lee. Can an artificial intelligence chatbot be
the author of a scholarly article. J Educ Eval Health Prof
2023;20:6
3. De Angelis L. ChatGPT and the rise of large language
models: the new AI – driven infodemic threat in public
health. Front. Public Health 11:1166120. doi: 10.3389/
fpubh.2023.1166120
4. Beam A.L. et al. Artificial Intelligence in Medicine. N Engl
J Med 2023,388;13
5. Wang A. et al. The Use of Chatbots in Oncological Care: A
Narrative Review. International Journal of General Medicine
2023:16 1591
8 VIA�A MEDICALĂ
Un proiect naţional
21 iulie 2023 l Nr. 29
cucerește lumea
i cu drone
Salvator
De ce e atât de
important acest Centru
Naţional de Analiză
de Date? „Ne adresăm
oricărei entităţi
autorizate din ţara
asta, care reușește
să facă o captură de
imagine cu ajutorul
dronelor. Imagini pe
care noi putem apoi
să le prelucrăm în
programul nostru”,
explică Sabin Cornoiu.
În felul acesta, se reduc
timpii de căutare de
cel puţin zece ori,
se restrânge aria de
investigare, se baleiază
și se examinează zone
greu accesibile sau
periculoase.
Special
O idee a
Salvamont
Gorj a devenit
un proiect
deschizător de
drumuri în ţară
și un model
de urmat la
nivel mondial.
Căutarea-
salvarea cu
drone în zona
montană a dus
la înfiinţarea
unui centru unic
de analiză de
date, de ajutor în
toate situaţiile de
urgenţă.
L. BUDIN
Foto: Salvamont România
T
otul a pornit în „Era clar că asta reprezenta „La început, oamenii noștri
urmă cu doar câţi- o oportunitate, un pas înainte în au fost nevoiţi să se autorizeze,
va ani, din dorinţa salvarea pe munte, și am început să înveţe să folosească aparatele.
celor de la Sal- și noi să includem dronele în ac- Dar, încet-încet, am început să
vamont Gorj de a tivitatea noastră”, spune Sabin ne dezvoltăm. A apărut apoi acel
pune în practică Cornoiu, președintele Salvamont program de inteligenţă artificială
și la noi, după modelul colegilor România și director al Serviciu- pe care-l folosim și în prezent – și
din alte ţări, căutarea-salvarea lui Public Judeţean Salvamont care, cu mândrie pot spune, a in-
cu drone. Gorj. trat în România printr-o informa-
ţie adusă la noi, la Salvamont Gorj.
Prin Consiliul Judeţean, s-a dorit
iniţial implementarea programu-
lui în munţii din zonă, dar eu am
spus că nu e bine să fie aplicat doar
pe munte. Am realizat că ideea tre-
buie dezvoltată în toată ţara.” pregătit, iar proiectul este funcţio-
nal pentru orice zonă din ţară.
Așa s-a înfiinţat, la începutul
lui 2022, Centrul Naţional de Ana- În septembrie anul trecut, cei
liză de Date – un sistem integrat de la Salvamont România notau
de examinare a imaginilor captate pe reţelele sociale: „Folosirea dro-
din aer, subliniază Sabin Cornoiu. nelor în activitatea de căutare-sal-
vare se dezvoltă rapid, (...) 16 din
Personal special pregătit cele 24 de judeţe care deţin servi-
Centrul Naţional de Analiză cii Salvamont având deja achiziţio-
de Date funcţionează într-un spa- nate drone performante dotate cu
ţiu pus la dispoziţie de Salvamont programele necesare de colectare
Gorj și Consiliul Judeţean. Are de fotograme, ce pot fi analizate
toate echipamentele și licenţe- cu ajutorul inteligenţei artificiale
le de care e nevoie. Personalul prin Centrul Naţional de Analiză
care lucrează acolo a fost special Date”.
Special VIA�A MEDICALĂ
21 iulie 2023 l Nr. 29
9

Centrul e unic la nivel european de căutare pe ambii versanţi. Dar Șeful salvamontiștilor ţine să de ultimă oră. „Noi am fost pionieri După seria de
prin acoperirea pe care o asigură, poate nu ai două defibrilatoare să le puncteze o altă noutate: transmisii și cu aplicaţia Salvamont, iniţiată în cutremure din Gorj,
se mai subliniază în postarea de pe dai sau două monitoare de funcţii live din dronă, pe monitorul aflat urmă cu nouă ani, care indentifică
din luna februarie
reţelele sociale. vitale. Prin urmare, dacă una din- fie în baza de salvare, fie în auto- drumeţul pe munte cu ajutorul te-
Românii au fost deschizători de tre echipe a găsit ceva, coordona- turismul de intervenţie de la faţa lefonului său mobil. A fost prima 2023, dronele
drumuri: „Cei care făcuseră progra- torul poate să-i trimită, pe calea locului. Și explică: „Salvamontiștii aplicaţie de acest gen din lume. Am salvamontiștilor și-au
mul de inteligenţă artificială mi-au aerului, echipamentul necesar”. trimit drona în aer și primesc ima- prezentat-o la Congresul mondi- dovedit, încă o dată,
explicat că un astfel de proiect e Aparatura trebuie să fie ul- gini live pe un monitor mai mare. al de salvare montană din SUA și
eficacitatea. Anumite
foarte greu de gestionat, că nu l-a traușoară, explică șeful salvatori- Deci cu toţii pot urmări în timp real toată lumea a fost încântată”, spune
mai încercat nicio ţară. Pentru că, lor montani, ca să poată fi atașată ce se petrece și pot să identifice mai Sabin Cornoiu. regiuni au fost mapate
în anumite momente, s-ar putea să de dronă. „Există niște sisteme de ușor persoana căutată”. Aplicaţia e gratuită și are două – în speciale zonele de
vină un volum atât de mare de in- prindere-desprindere a echipa- Există, spre comercializa- secţiuni, una cu informaţii uti- chei, cu trasee turistice
formaţii, încât să nu reușești să le mentului. Iar noi folosim moni- re, mai multe tipuri de drone, cu le, alta de tip SOS. Aceasta oferă
– și au fost depistate și
prelucrezi”, spune Sabin Cornoiu. toare mici, cele mai mici din lume preţuri diferite. „Noi am găsit o un serviciu de localizare a poziţi-
„Dar noi am mers înainte.” – sunt cât palma, nu au variantă optimă, la preţul potri- ei telefonului mobil, prin care se semnalate acumulările
15 kilograme, cum vit, care să reziste și la vânt cu o notifică în timp real dispeceratul instabile de pietriș și
Marele trofeu, la Paris Centrul sunt cele de pe anumită intensitate, și la anumite Salvamont despre traseul, altitu- de bolovani care, la o
Șansa a făcut ca pro- Naţional de ambulanţă.” intemperii. Bine, există și aparate dinea și coordonatele posesorului,
iectul salvamontiștilor Analiză Date a fost
nouă replică, s-ar fi
gorjeni să se desfășoare realizat printr-un putut prăvăli, blocând
în același timp cu un program implementat drumurile de acces.
altul, al unui operator de Salvamont și Vodafone
partener de telecomu- România, în colaborare se bazează pe înaltă tehnologie și
nicaţii mobile, care se cu Consiliul Judeţean inteligenţă artificială, fiind recu-
axa tot pe activitatea Gorj și cu Serviciul noscut ca vârf de gamă în sectorul
cu drone. Din această co- Salvamont Gorj. său de activitate. Este un echipa-
laborare au rezultat soluţii ment revoluţionar în domeniu,
novatoare. folosește un sistem de tip sonar di-
„Am prezentat proiectul nos- gital pentru a scana în doar câteva
tru, anul trecut, la cele trei mari secunde zona de căutare pe o rază
congrese internaţionale care s-au de 50 de metri sub apă. Continuând
derulat pe linie de salvare: Congre- tradiţia utilizării inteligenţei artifi-
sul salvatorilor pe pârtii de schi, ciale, algoritmii de detecţie sunt an-
Congresul internaţional de salvare trenaţi pentru a face diferenţa între
montană CISA IKAR, precum și la oameni și alte obiecte aflate în apă,
prima ediţie a Congresului mondial marcând poziţia exactă a persoanei
al salvatorilor cu drone de la Paris – pierdute. Astfel, se acoperă o supra-
unde am și obţinut marele trofeu”, faţă de peste 8.000 de metri pătraţi
spune Sabin Cornoiu. într-o singură operare”, se arată
Planurile nu se opresc aici. într-o postare pe reţelele sociale.
„Anul acesta, am trecut la a doua Detectorul asigură interven-
etapă: opt judeţe, toate cu servicii ţii mult mai eficiente, mai puţin
Salvamont, și-au cumpărat echi- costisitoare și cu mult mai puţine
pamente proprii și au luat licenţe
locale de analiză de date. Ce în- Când se va implementa acest extrem de performante, care pot
seamnă asta? Că oamenii vor pu- proiect? „Deocamdată, avem ca- zbura când e vijelie, dar nu ne-am
tea mearge pe teren cu mai multe pacitate de transport doar pentru aruncat chiar la alea. Interesul
drone și cu laptopul. O parte din defibrilatoare și pentru monitoare noastru e ca, la o acţiune de cău-
datele obţinute le pot trimite la de funcţii vitale. O să mai facem tare, să avem și să trimitem în aer
Centru, o altă parte pot să le ana- teste, ca să îi dăm drumul cât mai cât mai multe drone, pentru o cât
lizeze direct la faţa locului, și ast- repede”, spune Sabin Cornoiu. mai mare acoperire. Nu putem să
fel se câștigă timp”, explică Sabin le achiziţionăm nici pe cele mai
Cornoiu. „În clipa aceasta, suntem Zeci de intervenţii scumpe, dar nici pe cele mai ieftine.
structura din România care a dez- Anul trecut, salvamontiștii au Aparatele trebuie să poată face pro-
voltat cea mai bună reţea cu drone avut aproximativ 70 de intervenţii gramul de mapping, să zboare cu o
de căutare-salvare.” cu dronele, atât pe munte, cât și în anumită viteză, să capteze imagini
afara zonei montane. „Trimitem cu o rezoluţie anume.” Banii pentru
Transport de echipament drona acolo unde e mai greu. Fap- aparate sunt din sumele destinate
medical tul că reușim să eliminăm o mare serviciilor Salvamont sau vin prin
În curs de pregătire e și un alt suprafaţă de teren e deja un lucru subvenţie asigurată de operatorul
proiect, spune președintele Sal- bun, fiindcă nu mai irosim resurse partener de telecomunicaţii mobi-
vamont România – drone menite umane care să meargă în zonele re- le. Activitatea de căutare-salvare și precum și despre nivelul bateriei riscuri pentru salvatorii acvatici și
să transporte echipament medical spective. Plus că o echipă de căutare de analiză a fotogramelor e gratui- telefonului. subacvatici.
și de salvare: „Să zicem că salvato- nu se formează din primele mo- tă: „Oferim un serviciu de urgenţă Și, tot la capitolul tehnologie: Împreună cu alte echipamente,
rii sunt undeva, pe o vale, și nu își mente în care se anunţă dispariţia, care salvează vieţi”. de curând, unul dintre cele mai aparatul în cauză a fost prezentat
dau seama dacă persoana căutată durează până aduni oamenii, până performante detectoare subacva- în cadrul exerciţiului „Aquares
e pe versantul din stânga sau pe cel îi transporţi la locul respectiv – însă Primul detector subacvatic tice din lume, unic la nivel naţio- 2023” – primul stagiu de pregătire
din dreapta – fiindcă, dacă pereţii persoana cu drona dă drumul ime- Dronele nu reprezintă pri- nal, a ajuns în dotarea salvatorilor profesională în salvarea acvatică
sunt apropiaţi, precizia dronei e diat aparatului care are 10 kilometri ma reușită a salvamontiștilor în gorjeni. „Aparatul, foarte mic, cu specific montan organizat în
mai mică. Și atunci, se fac echipe autonomie”, explică Sabin Cornoiu. domeniul utilizării tehnologiei compact, ușor de utilizat și intuitiv Gorj.
10 VIA�A MEDICALĂ
21 iulie 2023 l Nr. 29 Posturi scoase la concurs

POSTURI SCOASE
Spitalul de Pneumoftiziologie – 1 post la Penitenciarul Codlea;
Satu Mare, jud. Satu Mare: – 3 posturi la Penitenciarul Giur-
– 1 post medic la Compartimentul giu;

LA CONCURS
preluate de pe www.posturi.gov.ro
Spitalul Orășenesc Urlaţi, jud.
Prahova:
– 1 post medic specialist Medicină
internă la Secţia Medicină internă;
– 1 post medic specialist Cardiolo-
gie la Ambulatoriul integrat;
– 1 post medic specialist Neurologie
la Ambulatoriul integrat;
– 1 post pe perioadă determinată de
2 ani medic Medicină generală/Me-
dicină de familie, cu atestat în Asis-
tenţa medicală de urgenţă prespi-
talicească/competenţă în Urgenţe
prespitaliceşti la Camera de gardă.
Spitalul Orășenesc „Sf. Filofteia”
Mizil, jud. Prahova:
– 1 post medic specialist Dermato-
venerologie;
– 1 post medic specialist Pediatrie;
– 1 post temporar vacant medic
specialist Obstetrică-ginecologie;
– 1 post medic specialist A.T.I.;
– 1 post medic specialist Psihiatrie;
– 1 post medic specialist Urologie;
– 1 post medic specialist Recupera-
re, medicină fizică și balneologie;
– 1 post medic specialist Neurolo-
gie;
– 1 post medic specialist Endocri-
nologie;
– 1 post medic specialist Diabet za-
harat, nutriţie și boli metabolice;
– 1 post medic specialist Gastro­
enterologie;
– 1 post medic specialist Ortopedie
și traumatologie.
Direcţia de Sănătate Publică
Vâlcea:
– 1 post chimist la Compartimen-
tul Chimie sanitară şi toxicologie.
Direcţia de Sănătate Publică a
Judeţului Bistriţa-Năsăud:
– 1 post medic primar Microbiolo-
gie medicală în cadrul Laboratoru-
lui de Diagnostic și investigare în
sănătate publică;
– 1 post medic specialist Medicina
muncii în cadrul Compartimentu-
lui de Evaluare a factorilor de risc
din mediul de viaţă și muncă.
Spitalul Orășenesc Agnita, jud.
Sibiu:
– 1 post medic specialist Pediatrie;
– 1 post medic specialist Obstetri-
că-ginecologie.
Institutul de Pneumoftiziologie
„Marius Nasta” București:
–1 post medic specialist Sănătate
publică și management la Servi-
ciul de Management al calităţii
serviciilor de sănătate.
Spitalul de Pediatrie Ploiești,
jud. Prahova:
– 1 post medic rezident an V
Anestezie și terapie intensivă în
cadrul Compartimentului Primiri
Urgenţe.
– 1 post temporar vacant medic
specialist Oftalmologie în cadrul
Cabinetului de Oftalmologie – Am-
bulatoriul integrat.
Grădiniţa nr. 196 Bucureşti:
– 1 post medic specialist Medicină
de familie la grupe de antepreșco-
lari.
Municipiul Fălticeni, jud.
Suceava:
– 1 post medic stomatolog la Com-
partimentul Asistenţă socio-medi-
cală / Direcţia de asistenţă socială.
Institutul Naţional de Manage-
ment al Serviciilor de Sănătate:
– 1 post medic specialist Sănătate
publică și management/Epidemi-
ologie/Igienă/Medicină de fami-
lie, la Serviciul de Management al
programelor de formare din cadrul
Centrului de Excelenţă în dezvolta-
rea capacităţii pentru managemen-
tul serviciilor de sănătate;
– 2 posturi medic primar Sănătate
publică și management/Epidemio-
logie/Igienă/Medicină de familie la
Compartimentul de Management
în asistenţa medicală din cadrul
Centrul de Excelenţă în dezvolta-
rea capacităţii pentru managemen-
tul serviciilor de sănătate;
– 1 post medic specialist Sănătate
publică și management/Epidemio-
logie/Igienă/Medicină de familie la
Compartimentul de Cercetare-dez-
voltare în domeniul serviciilor de
sănătate din cadrul Centrului de
Resurse umane, evaluare și analiză
a serviciilor de sănătate.
de Management al calităţii servici-
ilor medicale.
Spitalul Orășenesc Nehoiu, jud.
Buzău:
– 1 post medic Epidemiologie la
Compartimentul specializat de
Prevenire a infecţiilor asociate asis-
tenţei medicale.
Institutul Naţional de Boli
Infecţioase ,,Prof. Dr. Matei Balş”
Bucureşti:
– 1 post medic specialist Medicină
de laborator pentru Laboratorul de
analize medicale – Hematologie;
– 1 post medic specialist Boli infec-
ţioase la Secţia clinică II Boli infec-
ţioase adulţi;
– 1 post medic specialist Boli infec-
ţioase la Compartimentul Boli in-
fecţioase (Febre hemoragice).
Spitalul Orășenesc Mioveni, jud.
Argeș:
– 1 post farmacist șef la Farmacia
spitalului.
Serviciul de Ambulanţă Judeţean
Hunedoara:
– 1 post medic specialist Medicină
de urgenţă la Compartimentul de
Asistenţă medicală de urgenţă și
transport medical asistat la Substa-
ţia Hunedoara.
Penitenciarul-Spital Bucu-
rești-Rahova
posturi vacante de execuţie – me-
dic specialist/primar Medicină
generală/Medicină de familie
(ofiţer de poliţie penitenciară),
la cabinetele medicale din cadrul
unităţilor arondate:
– 1 post la Penitenciarul Bucu-
rești-Rahova;
– 2 posturi la Penitenciarul Mărgi-
neni;
– 1 post la Penitenciarul Ploiești;
– 1 post la Penitenciarul de Femei
Ploiești-Târgșorul Nou.
La concurs pot participa persoane-
le care nu au calitatea de poliţist de
penitenciare.
Centrul de Transfuzie Sanguină
Prahova:
– 1 post biolog debutant, cu master
specializarea Managementul cali-
tăţii în laboratoarele biomedicale,
pentru Compartimentul Control
calitate a sângelui.
Municipiul Dej:
– 1 post medic dentist la Comparti-
mentul de Asistenţă medicală din
unităţile de învăţământ din cadrul
Primăriei Municipiului Dej.
Spitalul Municipal Tg. Secuiesc,
jud. Covasna:
– 1 post biolog debutant pentru La-
boratorul de Analize medicale.
Direcţia de Sănătate Publică Ju-
deţul Teleorman:
– 1 post medic specialist Igienă la
Compartimentul de Evaluare a fac-
torilor de risc din mediul de viaţă și
muncă;
– 1 post medic specialist Medicina
muncii la Compartimentul de Eva-
luare a factorilor de risc din mediul
de viaţă și muncă;
– 1 post medic primar Igienă la
Compartimentul de Evaluare a fac-
torilor de risc din mediul de viaţă și
muncă.
Spitalul de Pneumoftiziologie „Sf.
Andrei” Valea Iașului, jud. Argeș:
– 1 post farmacist șef în cadrul
Farmaciei spitalului.

Fundaţia HOSPICE Casa Speranţei

angajează pentru punctul de lucru din
Municipiul București,
Servicii îngrijiri la domiciliu,
Medic Specialist Medicină de Familie sau Oncologie,
cu sau fără atestat în îngrijiri paliative.
Cel mai scurt traseu
pentru sănătatea ta Studii: superioare – Facultatea de Medicină Generală, Specialitate
este în Orașul Medical
Medicina de Familie sau Oncologie

Cerinţe:
021 9362 - Certificat de membru al Colegiului Medicilor valabil;
- Disponibilitate pentru contract cu CAS;
Șos. Gh. I. Sisești 8A, - Permis de conducere categoria B.
Sector 1, București
Norma de lucru: 7 h/zi

www.enayatimedicalcity.ro Descrierea postului: Asigură îngrijirea paliativă a pacienţilor

oncologici din serviciul de îngrijiri la domiciliu.
CV-urile și scrisorile de intenţie se pot trimite pe adresa de e-mail:
recrutare@hospice.ro

S.C. Delta Med S.R.L,

punct de lucru București,
– Str. Povernei 40-42, sector 1 (Piaţa Victoriei) –
cabinet ORL, etaj 4 –
în relaţii contractuale cu CASMB, angajează
medic specialist sau primar ORL.
Vă rugăm să trimiteţi CV la adresa de e-mail:
dr.lunguelena@yahoo.com
Relaţii la telefon: 0722.573.707
 11

s
Neurologie

n
VIA�A MEDICALĂ

i o
21 iulie 2023 l Nr. 29

k
r Terapiilen
a

ava sa
prin
P

infuzie
a

n
Odată cu progresia bolii Parkinson, răspunsul
l

organismului la terapia dopaminergică

a

standard scade. De aceea, ar trebui luat în calcul

managementul avansat al bolii. În prezent,
acesta include terapiile prin infuzie, stimularea
o

cerebrală profundă, terapiile ablative și

terapia genică.
tă
B
Grupaj realizat de dr. Teodora-Ioana Șimon, prof. dr. Carmen-Adella Sîrbu,
Secţia clinică Neurologie, UMFCD,
Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central ,,Dr. Carol Davila” București

A
fecţiunile neurologice Un studiu publicat în anul totalul pacienţilor diagnosticaţi motorii sau a simptomelor utilizată în rândul neurologilor
sunt în prezent prin- 2016 a arătat că ponderea BP la cu BP, 2,1 milioane (34%) provin non-motorii cu răspuns slab sau generaliști (4).
cipala cauză de diza- nivel mondial a crescut de 2,4 din ţări cu SDI ridicat, 3,1 milioa- inexistent la levodopa. Astfel de În încercarea de a recunoaște
bilitate în lume, iar în ori în ultimii 26 de ani, de la 2,5 ne (52%) din ţări cu SDI mediu, iar simptome non-motorii sunt afec- la timp BPA, au fost dezvoltate
rândul lor, boala Parkinson (BP) milioane de pacienţi în 1990, la 0,9 milioane (14%) din ţări cu SDI tarea cognitivă, tulburările de criteriile Delphi (Tabelul 1), care
este cea care înregistrează cea mai 6,1 milioane de pacienţi în 2016. scăzut. Explicaţia ar putea fi lega- mers, de vorbire și cele posturale. se bazează pe prezenţa fluctuaţii-
rapidă creștere (1). Pe măsură ce Dintre aceștia, 47% au fost femei tă de expuneri la agenţi toxici în Definiţia BPA rămâne controver- lor motorii și non-motorii și a ma-
speranţa de viaţă crește și popu- și 53% bărbaţi. Acest studiu a ară- ţările industrializate (pesticide, sată. Se bazează în mare măsură nifestărilor din sfera psihiatrică.
laţia îmbătrânește, numărul per- tat și o stratificare pe grupe de solvenţi, metale etc.) (2,3). pe opinia comună între experţi, MANAGE-PD este un instrument
soanelor cu BP, precum și durata vârstă a BP. Astfel, maladia este referindu-se la acel moment din simplu de screening derivat din
bolii vor continua și ele să crească. mai rar întâlnită înainte de 50 de Definiţia stadiului avansat cursul evoluţiei bolii în care fluc­ criteriile Delphi, menit să sprijine
Este ușor de dedus că vom avea de ani, dar atinge un vârf între 85 și al bolii tuaţiile motorii, non-motorii și medicii în luarea deciziilor pen-
îngrijit tot mai mulţi pacienţi cu 89 de ani (2). Din secolul XIX, când au fost diskineziile au un impact sever tru managementul persoanelor
boală Parkinson în stadiu avansat Un alt factor care influenţea- descrise primele cazuri de BP, asupra calităţii vieţii pacientului cu BP, pe baza unei evaluări ce în-
(BPA), o mare provocare atât pen- ză prevalenţa BP este indexul s-au făcut numeroase încercări și asupra poverii îngrijitorilor globează frecvenţa și severitatea
tru pacienţi, cât și pentru sistemul socio-demografic (SDI – socio-de- de a defini stadiul avansat al bolii, acestuia (4). simptomelor motorii și non-mo-
medical. mographic Index). Astfel, din pe baza apariţiei complicaţiilor În practica clinică, scala torii și dizabilitatea aferentă
Hoehn & Yahr (H&Y) este folo- (Regula 5-2-1) (Tabelul 2) (6).
sită pentru a clasifica stadiul BP.
Surse continue asociate cu terapia cu LCIG, deși acest tratament nu
este în general indicat pacienţilor cu declin cognitiv
Această scală se concentrează în
principal pe instabilitatea postu-
Răspunsul la levodopa
scade în timp
de dopamină sever și/sau psihoză dopaminergică severă (8).
Tripla terapie. O altă opţiune terapeutică o re-
rală, dar nu surprinde fluctuaţi-
ile motorii și non-motorii, două
Având în vedere faptul că
simptomele din BP sunt urmarea
Terapiile prin infuzie pentru BPA sunt utilizate prezintă combinaţia fixă de levodopa, carbidopa și repere importante în progresia degenerării nigrostriatale, aces-
pe baza principiului că disponibilitatea continuă a entacapone pentru utilizare intestinală continuă în BP (5). Scala Unified Parkinson’s tea se ameliorează la administra-
dopaminei striatale poate reduce semnificativ fluc- BPA. Combină dinamica favorabilă a perfuziei intes- Disease Rating Scale (UPDRS) rea de levodopa și de alte medi-
tuaţiile motorii și variabilitatea răspunsului la trata- tinale continue cu beneficiile unui inhibitor de dopa a fost dezvoltată pentru a deter- camente dopaminergice. După
ment. Terapiile prin infuzie disponibile în acest mo- catecol-O-metiltransferază (COMT), entacapone, mina gradul de severitate a bolii, câţiva ani de utilizare, durata răs-
ment sunt terapia continuă cu levodopa-carbidopa într-un tratament ușor de utilizat pe bază de pompă. dar necesită un grad ridicat de punsului motor la fiecare doză de
gel intestinal (LCIG – levodopa-carbidopa intestinal Adăugarea COMT crește biodisponibilitatea levodo- expertiză clinică și este mai puţin levodopa scade, iar pacienţii pot
gel), tripla terapie care adaugă un inhibitor de dopa pei și permite astfel utilizarea unor doze și volume observa reapariţia simptomelor
catecol-O-metiltransferază (entacapone) și infuzia mai mici de levodopa și carbidopa. Astfel, se va utili- Tabelul 1: Criteriile Delphi de defini- motorii, alternând cu diskinezii.
continuă de apomorfină subcutanată (CSAI – conti- za un recipient mai mic, precum și o pompă mai mică re a BPA Aceste fluctuaţii apar din cauza
nuous subcutaneous apomorphine infusion) (8). și mai ușoară, iar reacţiile adverse legate de utiliza- 1. Fluctuaţii motorii (moderate/ declinului progresiv al funcţi-
LCIG. LCIG este o suspensie care conţine car- rea levodopei se vor diminua. severe) ei neuronilor dopaminergici, a
bidopa-levodopa într-un raport de 1:4, iar infuzia are Apomorfina. Este un agonist al dopaminei cu 2. Timp OFF (peste 2 ore pe zi) gastroparezei, a modificărilor
ca scop eliberarea medicamentului direct în intesti- o afinitate mixtă pentru receptorii D1 și D2, pentru 3. Tulburări de somn (moderate/ de microbiom și a modificărilor
nul subţire proximal. Reprezintă o alternativă efici- receptorii serotoninergici și receptorii alfa-adre- severe) postsinaptice. Strategiile pentru
4. Prezenţa fluctuaţiilor non-
entă la terapiile orale, dar cu o rată ridicată de efec- nergici. În timp ce eficacitatea asupra simptomelor motorii
diminuarea fluctuaţiilor includ
te adverse asociate. În total, între 55% și 95% dintre motorii este similară cu cea a levodopa, apomorfi- 5. Prezenţa OFF cel puţin o dată scurtarea intervalelor între do-
pacienţi prezintă reacţii adverse, majoritatea fiind na nu poate fi administrată pe cale orală, din cauza la 3 ore zele de levodopa, introducerea
ușoare până la moderate. Cele mai frecvente sunt biodisponibilităţii orale scăzute. Într-un studiu re- 6. Folosirea de levodopa orală de unui agonist dopaminergic cu
legate de dispozitiv sau de procedură: durere abdo- trospectiv, 230 de pacienţi au fost trataţi cu infuzie cel puţin 5 ori pe zi durată lungă de acţiune sau adău-
7. Limitarea activităţilor zilnice
minală postprocedură, hemoragii și infecţii ale plă- continuă de apomorfină subcutanată (CSAI) pe par- garea unui medicament ce reduce
(moderată/severă)
gii (9). LCIG este o alegere potrivită pentru pacienţii cursul a zece ani. În această cohortă, orele zilnice de 8. Frecvenţa căderilor metabolismul levodopa (7).
responsivi la levodopa cu fluctuaţii motorii necon- OFF au fost reduse de la 5,4 ore la 1,2 ore (10). Eli- 9. Demenţă (moderată/severă) Când terapia dopaminergică
trolate cu terapia orală. Nu există limitări de vârstă gibilitatea pacienţilor pentru CSAI este similară cu 10. Psihoză (moderată/severă) standard nu mai este eficientă, ar
cea a infuziei intestinale prin pompă, fiind o opţiune trebui să se ia în considerare ma-
adecvată pentru pacienţii responsivi la levodopa, cu Tabelul 2. MANAGE-PD nagementul avansat al BP. Terapi-
fluctuaţii motorii care nu sunt controlate suficient ile avansate disponibile în prezent
cu terapia orală. Având în vedere riscul potenţial de Prezenţa unuia sau mai multor sunt: terapiile prin infuzie, stimu-
aspecte dintre următoarele
agravare a simptomelor neuropsihiatrice, în special sugerează o BPA (Regula 5-2-1):
larea cerebrală profundă, terapii-
a tulburării de control al impulsurilor, pacienţii cu 1. Administrare de medicaţie le ablative și terapia genică. Toate
aceste afecţiuni preexistente trebuie monitorizaţi cu levodopa orală de peste 5 ori/zi; aceste tratamente sunt simpto-
atenţie când sunt trataţi cu CSAI (9). 2. Prezenţa simptomelor de OFF matice, neavând impact asupra
În prezent, toate aceste terapii pentru BPA sunt (n.r.: simptome necontrolabile, nu progresiei neurodegenerescenţei
doar motorii, care afectează major
utilizate în unele clinici de neurologie din România, subiacente. Ele pot prelungi efec-
pacientul) timp de peste 2 ore/zi;
unde sunt formate echipe multidisciplinare pentru 3. Prezenţa diskineziilor tul maxim al levodopa (7).
abordarea unor astfel de patologii, inclusiv în secţia supărătoare pentru pacient timp Bibliografia este disponibilă pe
noastră. de peste 1 oră/zi www.viata-medicala.ro.
Managementul
12 VIA�A MEDICALĂ
21 iulie 2023 l Nr. 29 Sănătate publică

clinic
și gestionarea
riscului medical
la pacienţii
spitalizaţi
Îmbunătăţirea și promovarea știinţei și tehnologiei avansate
în gestionarea riscurilor și a crizelor sunt cerinţe continue.
Ele trebuie aplicate pentru pacienţii spitalizaţi.
Grupaj realizat de dr. Aurelian Udriștioiu,
medic primar Medicină de Laborator

S
istemele de management
al calităţii definesc riscul
ca „efectul incertitudinii”.
Termenul „incertitudine”
este clarificat ca o lipsă de infor-
maţii sau de cunoștinţe despre un
eveniment care poate fi exprimat
în termeni de consecinţe, „proba-
bilitatea apariţiei”. Poate fi descri-
să în continuare ca o „abatere de la
așteptat”, fie pozitivă, fie negativă.
Riscul poate fi descris ca pro-
dusul dintre probabilitatea de
daune (Pd) și cantitatea de daune
anunţate (Ad). O situaţie de risc
ridicat poate însemna atât un Pd
mare (se întâmplă adesea), cât și
un Ad mare (pierderi de vieţi ome-
nești). O situaţie de risc mai mic
poate rezulta atunci când Pd este
ridicat, dar Ad este scăzut.
În fiecare spital din ţările dez-
voltate, dar și din cele în curs de
dezvoltare trebuie să fie imple-
mentat un Compartiment de vi-
gilenţă medicală, epidemiologie
și monitorizare a alertelor clini-
ce, în special pentru afecţiunile
internate în Unitatea de Terapie
Intensivă.
Fiecare secţie medicală a
spitalului trebuie să stabilească
parametrii proprii de alertă, pen-
tru fiecare boală specifică. Aceș-
tia trebuie transmiși echipei de
siguranţă din Compartimentul de
vigilenţă medicală, epidemiologie
și monitorizare a alertelor clini-
ce, care apelează rapid și anunţă
medicii direct sau online. Astfel,
specialiștii iau cunoștinţă de ca-
zul semnalat și vor putea rezolva
rapid problema medicală apărută
în specialitatea medicului de ser-
viciu din acea secţie medicală. Par-
ticiparea asistentelor medicale la
rezolvarea problemelor medicale
ivite în secţia respectivă este cru-
cială pentru siguranţa pacienţilor.
De asemenea, comunicarea din-
tre pacienţi și membrii echipei de
asistenţă medicală este esenţială.
Infecţiile nosocomiale
Infecţiile nosocomiale sau in-
fecţiile asociate asistenţei medi-
cale reprezintă un risc frecvent și
adesea o complicaţie severă care
afectează pacienţii spitalizaţi, în
special pe secţiile de Terapie In-
tensivă. Termenul de infecţii no-
socomiale se referă la afecţiuni
sistemice ori localizate ce rezultă
dintr-o reacţie în lanţ, din cauza
Evoluţia tehnologiei bacteriologiei medicale. Detectarea efectului citopatic sau a antigenului: metode moleculare,
reacţie de polimerizare în lanţ.
unui agent infecţios sau a toxinei
sale. În mod normal, o perioadă
de 48 de ore de la internarea paci-
entului este folosită pentru a face
diferenţa dintre infecţiile dobân-
dite în spital și cele dobândite în
comunitate.
Infecţie nosocomială este
acea infecţie care nu este pre-
zentă sau care nu se află în peri-
oada de incubaţie în momentul
în care pacientul s-a internat în
spital (1), dar se supraadaugă bo-
lii pentru care pacientul s-a in-
ternat. Ele pot avea legătură cu
deficienţe de igienă, sterilizare
incorectă, manevre chirurgica-
le greșite sau îngrijiri medicale
necorespunzătoare (2). Acest tip
de infecţie se produce fie între pa-
cienţi cu boli diferite care ajung
în contact unii cu alţii, fie de la
bolnavi sau purtători proveniţi
din rândul personalului de îngriji-
re. Frecvent, această infecţie este
postoperatorie.
Adesea, infecţiile nosocomi-
ale sunt cauzate de agenţi pato-
geni multirezistenţi dobândiţi
prin proceduri invazive, precum
și prin utilizarea excesivă sau ne-
corespunzătoare a antibioticelor.
Multe infecţii nosocomiale pot fi
prevenite prin îndrumări emise
de institutele naţionale de sănă-
tate publică, cum ar fi, în SUA,
Centrul pentru Prevenirea și
antibioticele la care agenţii infecţi-
oși sunt sensibili. Pentru a susţine
procesul de vindecare și pentru a
împiedica deshidratarea, medicul
va încuraja pacientul să adopte
o alimentaţie sănătoasă, să bea o
cantitate optimă de lichide și să se
odihnească la pat.
Concluzii
l Rezistenţa la antibiotice a
diferiţilor agenţi patogeni
apare prin mecanisme diferite.
Pentru a controla răspândirea
rezistenţei microbiene, profesio-
niștii din domeniul medical tre-
buie să înţeleagă caracteristicile
biologice moleculare ale ecologi-

Dobândirea rezistenţei la antibiotice

Genele microbiene mutante sau dobândite sunt
transmise, în unele cazuri, prin plasmide, ca în cazul
Enterobacteriaceaelor. În altele sunt integrate cro-
mozomial, adesea în „insule de rezistenţă”.
O terapie inadecvată este legată și de pre-
zenţa bacteriilor multirezistente, precum Pseu-
domonas aeruginosa, Staphylococcus aureus și
Acinetobacter. În cazul Streptococcus pneumoniae,
rezistenţa la macrolide și la tetraciclină depinde în
mare măsură de genele dobândite în cursul infecţi-
ei nosocomiale. Determinarea rapidă a rezistenţei
bacteriene la antibiotice produse din cauza genelor
mutante are importanţă pentru instituirea antibio-
terapiei eficiente, până la obţinerea rezultatului an-
tibiogramei clasice, care poate dura 24-72 de ore (4).
De exemplu, rezistenţa la antibioticul meticili-
nă, în cazul stafilococului auriu (MRSA), este deter-
minată de gena mecA dobândită, care este ușor de
detectat prin tehnologia PCR. Modificările mutaţio-
nale care conferă rezistenţe importante pot include
transportul redus la nivelul membranei citoplasma-
tice, rezultând rezistenţă la aminoglicozide, reglarea
ascendentă a efluxului, compromiterea antibioticelor
în funcţie de anumite pompe afectate, mutaţia ADN
ce are ca rezultat rezistenţa la chinolone. Rezistenţa la
antibioticele β-lactamice implică un amestec complex
de mutaţii genetice, care duc la formarea genelor mo-
zaic, în cazul infecţiei cu Streptococcus pneumoniae.
Controlul răspândirii rezistenţei
În mediile în care bacteriile locuiesc strâns îm-
preună și în densitate relativ mare, cum ar fi cavita-
tea bucală și intestinul, transferul de gene este mai
probabil. Pentru a controla răspândirea rezistenţei,
profesioniștii din laborator trebuie să înţeleagă ca-
racteristicile biologice moleculare ale ecologiei me-
diilor în care este probabilă răspândirea, precum și
caracteristicile diferitelor elemente genetice mobile.
Administrarea antibioticelor β-lactamice, pentru
tulpinile bacteriene nemutante, inhibă sinteza pere-
telui celular prin interferarea cu structura reticulară a
peptidoglicanilor din membrana celulară bacteriană.
Această acţiune împiedică transpeptidarea terminală
în pereţii celulari bacterieni.
Controlul Bolilor din Atlanta. În
cazul infecţiilor contractate în
unităţi spitalicești, există anumite
caracteristici: infecţia poate să
apară după 48 de ore de la inter-
narea în spital sau într-un interval
de până la trei zile după externa-
rea pacientului sau într-un inter-
val de până la trei de zile după o
operaţie (3).
Simptomele IN
Cele mai frecvente tipuri de
infecţii luate din spital sunt: infec-
ţiile de tract urinar, infecţiile ce
apar la locul intervenţiei chirur-
gicale, gastroenterita, meningita
și pneumonia. Astfel, simptomele
acestora pot fi: secreţii purulen-
te dintr-o rană sau leziune, febră,
tuse, dificultate în respiraţie, sen-
zaţia de usturime în timpul uri-
nării sau dificultate la urinare,
dureri de cap, greaţă, vărsături,
diaree. Medicul va recomanda
ei mediilor responsabile de răs-
pândirea diferitelor elemente
bacteriene, precum și diferitele
elemente genetice mobile.
l Monitorizarea infecţiilor
nosocomiale, cu identifi-
cări automatizate, și raportarea
lor trebuie să fie o preocupare
continuă a medicilor din toate
specialităţile.
l Criteriile de alertă cli-
nică trebuie stabilite de
echipa din controlul calităţii a
spitalului, împreună cu medi-
cii, pentru a detecta semnele
sau simptomele timpurii ale
supraîmbolnăvirii pacienţilor.
Bibliografie
1. National Library of Medicine - Nosocomial Infections https://
www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559312/#
2. Centers for Disease Control and Prevention - Types of
Healthcare-associated Infections
https://www.cdc.gov/hai/infectiontypes.html
3. International Society for Anti-Infective Pharmacology
(ISAP), Society of Critical Care Medicine (SCCM), and Society
of Infectious Diseases Pharmacists (SIDP). Pharmacotherapy.
2019;39(1):10-39
4. Udristioiu A, Giubelan A. Rapid diagnosis of acute
respiratory infections by multiplex endpoint PCR technology.
RAS Microbiology and Infectious Diseases; ISSN: 2766-838X.
Volume 1 Issue 3. 3rd November 2021
Ars medici VIA�A MEDICALĂ 13

xigenoterapia
21 iulie 2023 l Nr. 29

în situaţii acute
Oxigenul poate fi administrat unui pacient cu o condiţie medicală stabilă, în mod cronic la domiciliu (în
condiţii de repaus sau în timpul efortului) sau într-o situaţie acută, de obicei în mediu intraspitalicesc.
Fiecare modalitate de administrare are indicaţii specifice, necesită o logistică adecvată și poate beneficia
de compensare din partea statului dacă sunt îndeplinite anumite criterii.
Șef lucr. dr. Ștefan Dumitrache-Rujinski, conf. dr. Claudia Toma
UMF „Carol Davila”, București
Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, București
Material preluat din volumul „Pneumologie 2022 – Noutăţi pneumologice, un respiro post-COVID”, editat de Viaţa Medicală.

A
Oxigenoterapia dministrarea nedis-
criminatorie a oxi-
reprezintă genului, uneori în
administrarea de debite mari, tuturor
pacienţilor cu o condiţie (pato-
oxigen medical unui logie) medicală acută s-a dove-
pacient hipoxemic/ dit a fi riscantă, putând duce la
creșterea mortalităţii. O metaa-
cu insuficienţă naliză publicată în 2018, care a
respiratorie, astfel evaluat morbi-mortalitatea la
pacienţi cu patologii acute inter-
încât fracţiunea naţi sau prezentaţi la camera de
(concentraţia) de gardă, cărora li s-a administrat
oxigen nediscriminatoriu (libe-
oxigen în aerul ral, fără o saturaţie-ţintă) sau
inspirat să fie mai controlat/personalizat (conser-
vativ), a constatat o mortalitate
mare decât cea din mai mare în cazul administrării
aerul atmosferic nediscriminatorii (1).
Oxigenoterapia este utilă paci-
entului cu hipoxemie și nu trebuie
administrată pacientului dispneic,
dar non-hipoxemic, iar necesarul
de oxigen poate varia în funcţie
de patologie. Ţinând cont de aces-
te lucruri, un grup de experţi a
propus, în baza evaluării datelor
din literatură, niște valori-limită/
ţintă pentru saturaţia periferică a
oxihemoglobinei (SpO2), care să
ghideze administrarea de oxigen
în situaţii acute (2).
Recomandările acestora re-
feritoare la administrarea oxige-
nului în situaţii acute, publicate
în BMJ în octombrie 2018, sunt
următoarele (a fost utilizată me-
todologia GRADE: Grading of
Recommendations Assessment,
Development and Evaluation, o
metodă de evaluare a calităţii do-
vezilor disponibile și a gradului de
recomandare):
- pentru pacienţii cu indi-
caţie de oxigenoterapie se reco-
mandă SpO2≤96% (recomandare
puternică);
- pentru pacienţii cu infarct
miocardic acut sau accident vas-
cular cerebral nu ar trebui iniţiată
oxigenoterapia dacă SpO2≥90%;
- recomandare puternică de a
nu iniţia pentru SpO2≥93%;
- recomandare slabă de a nu
iniţia dacă SpO2≥90-92%;
- menţinerea unei SpO2 de
90-94% pare suficientă pentru
majoritatea pacienţilor, cu excep-
ţia celor cu risc de a dezvoltă hiper-
capnie la administrarea oxigenului
(BPOC forme severe, obezitate, hi-
poventilaţie, apnee în somn, boli
neuromusculare sau deformări ale
cutiei toracice); în aceste situaţii,
SpO2 ţintă ar trebui să fie 88-92%,
cu utilizarea debitului minim de
oxigen necesar asigurării acestei
valori.
Gazometria din sângele arteri-
al este necesar a fi efectuată paci-
entului căruia i se administrează
oxigen pentru a evalua existenţa hi-
percapniei chiar în condiţiile unei
saturaţii normale, în special la cei
la care există riscul de a dezvolta
hipercapnie (vezi mai sus) (3).

(concentraţia de

Terapia cu oxigen în debit mare

oxigen în aerul
atmosferic la nivelul
mării este de 21%). În
acest scop, oxigenul Terapia cu oxigen în debit a nu întârzia suportul ventilator a spaţiului mort din căile aeriene corecta hipoxemia. În aceste ca-
poate fi administrat în mare, umidificat și încălzit, prin (non-invaziv sau invaziv), atunci superioare, duce la îmbunătăţirea zuri, debitul mare de oxigen asigu-
intermediul unei canule nazale când este necesar. Insuficienţa res- schimburilor gazoase și creează un rat de sistemele HFNO reprezintă
debite variate (debite speciale (High Flow Nasal Oxigen piratorie acută severă (ARDS) se- efect de CPAP (4-5 cmH2O la debit o soluţie. În plus, confortul pacien-
mici, până la 6 L/ – HFNO), permite administrarea cundară infecţiei cu SARS-CoV-2 de 50-60 L/min. dacă respiraţia se ţilor este mai mare decât în cazul
unor debite de oxigen de până la constituie una dintre indicaţiile face cu gura închisă), util în scăde- canulei nazale obișnuite, măștii fa-
min., sau debite mari, 60 L/minut, cu o concentraţie a de oxigenoterapie în debit mare, rea efortului respirator și recruta- ciale sau al ventilaţiei non-invazive.
oxigenului în aerul inspirat (FiO2) umidificat și încălzit. rea de teritorii alveolare (5).
până la 60 L/min., Ajustare
cuprinsă între 21% și 100%. Acest tip de terapie (HFNO) Debitul de aer necesar pacienţi-
umidificat și încălzit). nu este indicat în insuficienţa lor cu insuficienţă respiratorie acu- La iniţierea terapiei HFNO
Indicaţii și contraindicaţii respiratorie cu hipercapnie se- tă intens polipneici depășește de sunt necesare ajustarea debitului
Se administrează Indicaţia principală este re- cundară hipoventilaţiei alveolare, cele mai multe ori debitul de oxigen (între 10 și 60 L/min.) și a FiO2
prin intermediul prezentată de situaţiile cu insufi- situaţie în care este indicată ven- furnizat de sistemele convenţiona- (între 21 și 100%) astfel încât să
cienţă respiratorie acută severă tilaţia non-invazivă. Umidificarea le de oxigenoterapie. În consecinţă, se atingă saturaţia-ţintă dorită.
a diferite interfeţe (PaO2:FiO2<300 mmHg) non-hi- și încălzirea oxigenului (la tem- o cantitate mare de aer atmosferic De notat că se preferă debite mari
(canulă nazală, mască percapnică, atunci când poate peratura corporală) contribuie la este antrenată pe lângă oxigenul și concentraţii mici de oxigen
constitui o alternativă la ventilaţia facilitarea eliminării secreţiilor, furnizat de canula de oxigen sau (FiO2<60%) pentru corectarea
oro-nazală/facială sau non-invazivă (4). Este indicat a fi scade efortul respirator, previne de masca facială convenţională. De hipoxemiei, cu scopul de a evita
adiţional unui circuit efectuată în unităţi de terapie res- uscăciunea mucoasei respiratorii asemenea, estimarea FiO2 în aerul efectele nedorite ale concentraţi-
piratorie intensivă sau interme- și injuria epiteliului respirator. inspirat devine dificilă/imposibilă, ilor mari de oxigen. Pacienţii pot
de ventilaţie) și este diară și necesită urmărire clinică Administrarea debitului mare iar oxigenul efectiv furnizat este fi trecuţi la debite mici de oxigen
furnizat de diverse și monitorizare frecventă pentru de oxigen, prin efectul de spălare cel mai adesea insuficient pentru a (<10 L/min.), când satura-
ţia-ţintă este menţinută cu
tipuri de echipamente debite <20 L/min. și FiO2≤50%.
Aparat pentru HFNO
(concentrator de Concentraţiile mari de oxigen
(FiO2>60% la pacienţii ventilaţi me-
oxigen, butelii de canic), administrate pe durată mare
oxigen lichid, în de timp, pot produce efecte toxice
directe asupra epiteliului respira-
variantă fixă sau tor și alveolar prin injurie celulară
portabilă). secundară speciilor reactive (radi-
cali liberi) de oxigen, precum și ate-
Bibliografie lectazii de resorbţie. Aceste efecte
1. Chu DK, Kim LH, Young PJ, et al: Mortality and
morbidity in acutely ill adults treated with liberal versus nedorite sunt întâlnite în special la
conservative oxygen therapy (IOTA): a systematic review and
metaanalysis. Lancet 2018;391:1693-705
pacienţii ventilaţi mecanic.
2. Reed A C Siemieniuk, Derek K Chu, Lisa Ha-Yeon Kim et
al: Oxygen therapy for acutely ill medical patients: a clinical
Administrarea oxigenului,
practice guideline. BMJ 2018;363:k4169
3. O’Driscoll BR, L S Howard, J Earis et all: BTS guideline for
atunci când este necesar, nu tre-
oxygen use in adults in healthcare and emergency settings
Thorax 2017;72:i1–i90
buie amânată sau contraindicată
4. Hyzy RC. Heated and humidified high-flow nasal oxygen in în scopul evitării potenţialelor re-
adults: Practical considerations and potential applications.
UpToDate Literature review current through: Jun 2022. | This acţii adverse, beneficiile utilizării
topic last updated: Apr 26, 2022
5. Frat JP, Coudroy R, Marjanovic N, Thille AW. High-flow conform protocoalelor depășind
nasal oxygen therapy and noninvasive ventilation in the
management of acute hypoxemic respiratory failure. Ann cu mult riscurile.
Transl Med. 2017 Jul;5(14):297
14 VIA�A MEDICALĂ
21 iulie 2023 l Nr. 29
Galeria Naţională a
Muzeului Naţional de Artă
al României găzduiește
expoziţia „Nicolae
Grigorescu – Pictor al
ethosului românesc”.
Aceasta poate fi vizitată
până la 17 septembrie 2023.
D
edicată aniversării a
185 de ani de la naște-
rea pictorului Nicolae
Grigorescu, împliniţi la
15 mai, expoziţia se remarcă prin
două elemente speciale. În primul
rând, cele peste 120 de tablouri au
fost alese de Călin Stegerean, ma-
nagerul Muzeului Naţional de Artă
al României (MNAR) și curator al
expoziţiei, exclusiv din patrimo-
niul instituţiei pe care o condu-
ce. Unele dintre lucrări se află la
prima expunere, iar altele au fost
prezentate public foarte rar.
În al doilea rând, este deosebit
de interesantă și ilustrativă alătu-
rarea picturilor grigoresciene cu
fotografii ce au documentat călă-
toriile de cercetare sociologică și
etnografică realizate în anii 1930
O piesă românească resuscitată
Teatrul Naţional din București
găzduiește spectacolul indepen-
dent „Bătrâna și hoţul”, în regia
actorului și regizorului moldovean
(născut la Chișinău) Radu Ghilaș.
Având în distribuţie două vede-
te autentice din generaţii diferi-
te – Rodica Mandache și Marius
Manole (foto) –, spectacolul a fost
realizat după un text din 1983,
scris de băcăuanul Viorel Savin
(n. 1941). Textul a mai fost jucat la
Teatrul Mic, având girul unei mari
Ţ
FIC IU
Mici surprize
OZA DE
NE
în parteneriat cu
Revista
D
de Povestiri
„Doamna doctor”, aud vocea
Rianei, asistenta mea. Deși nu o
văd, după tonul vocii îmi dau sea-
ma că ceva nu este în regulă. Ridic
privirea din cartea ce îmi captiva-
se atenţia. Riana are braţele încru-
cișate la piept, se mișcă de pe un
picior pe celălalt. Ochii de culoa-
rea cerului înainte de furtună mă
privesc cu o urmă de frică ameste-
cată în iris.
„Ţi-l...”, își apropie sprânce-
nele una de cealaltă, „amintești
pe domnul Udrescu?”, adaugă pe
nerăsuflate.
O repulsie ca a polilor de ace-
lași sens ai unor magneţi mă
trăsnește.
Nicolae Grigorescu
și sufletul românesc
de Dimitrie Gusti. Acestora le-au
fost adăugate și piese autentice
de vestimentaţie tradiţională din
colecţia Muzeului Satului. În acest
fel, a fost definită mai bine acea
actriţe, Irina Răchiţeanu-Șirianu,
fiind și televizat.
Un hoţ „amator” intră prin
efracţie în casa unei bătrâne cu in-
tenţia de a fura un tablou valoros.
Dar lucrurile nu merg conform
planului. Hoţul nu este atât de pri-
ceput, iar bătrâna nu e atât de pasi-
vă și speriată, împotrivindu-se cu
mijloace simple, dar șirete.
Într-un decor semnat de
Viorica Petrovici, destul de simplu,
dar frumos colorat, Radu Ghilaș
„Nu vreau să-l mai văd în viaţa
mea!” Mă ridic în picioare în timp
ce tonul vocii crește cu fiecare
consoană.
Riana își desparte sprâncenele,
se apropie de mine, buzele i se ar-
cuiesc. Îmi pune o mână pe umăr,
face o mișcare, ca și cum ar da
ambianţă a vieţii ţărănești. Acea
esenţă a spiritului românesc care
l-a impresionat atât de mult pe
Nicolae Grigorescu și i-a fost sursă
de inspiraţie, de liniște și de bucu-
rie a sufletului.
Frumuseţe în simplitate
Trecând pragul expoziţiei,
suntem întâmpinaţi de o serie de
peisaje, crâmpeie de pădure, frag-
mente de coline, bordeie care par
desprinse din pământul în care au
fost săpate, precum și de casele de
la ţară, atât de frumoase în simpli-
tatea lor. În mijlocul sălii, regăsim
„Fata cu zestrea ei”, dincolo de care
ne întâmpină adevărate obiecte ce
alcătuiau trusoul tinerelor fete în
prag de măritiș. Următoarea sală
este un dialog feminin, în care sur-
prinde mai ales delicateţea cu care
pictorul s-a aplecat asupra fiecă-
rui portret de fată, fără a-i reţine
realizează un spectacol nici prea
dur, dar nici prea ușurel. Acesta dă
acţiunii un iz derizoriu, punctând
corect intriga piesei. Actorii evo-
luează în nota lor obișnuită – exce-
lentă –, sub care au mai realizat cu
succes și alte roluri. Oferă, astfel,
un spectacol agreabil cu o piesă
românească scrisă în perioada co-
munistă. Mi-a făcut plăcere să văd
o sală arhiplină aplaudând frenetic
doi actori foarte talentaţi.
Candid Stoica
praful jos de pe halatul meu, sau
este încercarea ei de a mă conso-
la. Șoptește: „Nasol, e la ușă, cu un
buchet mare de flori în mână”.
Preţ de câteva secunde doar o
privesc, așteptând să spună că glu-
mește. Când realitatea ajunge în
cel mai îndepărtat colţișor al min-
ţii mele, trag aer, îl trag cu setea
unui om ce bea apă în deșert, să-mi
inunde plămânii, să mă sufoc, să
dispar.
Dar încercarea dă greș, așa că
îl eliberez. Duc mâna dreaptă la
Medic-Medicină-Cultură
Invitaţie la film
numele, dar individualizând-o
prin detalii legate de ţinută, de
expresia chipului, de modul cum a
integrat-o armonios în ansamblul
compoziţiei.
Ciobănașii și carele cu boi sunt
alte teme frecvent abordate de
Grigorescu, întâlnite în continua-
rea expoziţiei. Lor li se alătură tex-
te ale unor renumiţi critici de artă,
care ajută vizitatorul contemporan
să înţeleagă mai bine contextul cul-
tural și istoric în care au fost crea-
te lucrările și justificarea reluării
unor motive vizuale.
Particularităţi artistice
ingenios potenţate
Parcursul expoziţional se în-
cheie în spaţiul unde fotografia
vine lângă pictură, pentru a-i con-
firma valoarea documentară și a-i
potenţa particularităţile artistice.
Finalul traseului este reprezen-
tat de un film documentar al unei
nunţi ţărănești, extras tot din
arhiva Gusti.
Și dacă cele de până acum
nu v-au convins să faceţi o vizită
la MNAR, organizatorii mai au
și alte surprize în cadrul aces-
tei expoziţii speciale. Este vorba
de o serie de prelegeri intitulate
„Turul directorilor”. Ghizi vă vor
fi Ioana Ciocan, director Art Sa-
fari, pe 29 iulie, Răzvan Popovici,
director al Festivalului Sonoro,
pe 5 august, și Maia Morgenstern,
director al Teatrului Evreiesc de
Stat, pe 27 august, de fiecare dată
de la ora 16:00.
Dr. Raluca Bulea
frunte, îmi frec tâmpla. Rostesc
prima idee care îmi trece prin cap.
„Spune-i că sunt în concediu.”
„Te-a văzut când ai urcat”, zice
Riana ridicând sprânceana dreap-
tă, parcă râzând de încercarea mea
de a fugi. Mă strânge de umăr. „E
doar un alt pacient.”
Da, un pacient care mi-a lăsat o
surpriză, de fapt mai multe, mici,
umblătoare. Trec mâna prin păr,
asigurându-mă că încă este acolo.
„Abia am scăpat cu părul in-
tact, m-a alergat bărbată-miu prin
toată casa, să mă tundă, când a
aflat că am luat păduchi. Sunt încă
traumatizată.”
Un ciocănit în ușă întrerupe
monologul meu, singurul mod de
scăpare este blocat. Așa că hai să
ne înfruntăm demonii faţă în faţă.
Îmi îndrept spatele.
„Imediat!”, ţip, ca un urlet de
bătălie.
DE AZI, ÎN
CINEMATOGRAFE
Cine altcineva ar fi putut
s-o interpreteze pe Barbie
cea perfectă decât Margot
Robbie? Marele ecran vă aș-
teaptă cu un personaj roz-bom-
bon sau, după preferinţe, cu po-
vestea primei bombe atomice.
Oppenheimer
Regia: Christopher Nolan.
Cu: Cillian Murphy, Florence
Pugh, Emily Blunt, Matt
Damon, Robert Downey Jr.
Filmul spune povestea fi-
zicianului american Robert
Oppenheimer, considerat pă-
rintele bombei atomice. Acesta
a fost directorul Laboratorului
Los Alamos în perioada celui
de-al Doilea Război Mondial și
a avut un important rol în Pro-
iectul Manhattan, contribuind
la crearea primelor arme nucle-
are. Filmul este un thriller epic,
filmat cu tehnologie IMAX,
iar distribuţia este de primă
clasă.
Barbie
Regia: Greta Gerwig.
Cu: Margot Robbie,
Ryan Gosling.
Sunteţi curioși să vedeţi cum
este să trăiești în Barbie Land?
Și noi! Iconica păpușă Barbie,
creată de compania Mattel și
lansată în martie 1959, a mai
avut parte de câteva filme în ul-
timii 20 de ani. Niciunul, însă,
cu o asemenea protagonistă pre-
cum superba Margot Robbie. În
plus, suntem convinși că sceno-
grafia tărâmului roz se va ridica
la înălţimea așteptărilor unui
personaj ultraperfect, așa cum a
fost mereu păpușa Barbie.
Redacţia
Îmi caut armele. Scot elasticul
de păr din buzunar, îmi prind coa-
ma într-un coc strâns. Iau boneta
de la Riana, acoperind scalpul, în
loc de cască de luptă. Îi cer o mască
Rianei.
„Dă-o cu niște parfum! FFP2 să
fie.” Riana se întoarce cu spatele la
mine, aud cum caută prin sertare.
Simt mirosul de lavandă îmbrăţi-
șându-mă, inima începe să se mai
calmeze.
Iau repede masca de la ea, o
fixez pe faţă, mă așez pe scaun, cu
spatele drept, capul puţin ridicat,
mândră de armele mele de luptă.
„Intră!”, strig. Acum sunt
pregătită, adaug în mintea mea.
Ruxana Anghiuș
Fragment din proza scurtă cu același
titlu. Continuarea pe
www.viata-medicala.ro
Pentru a participa la selecţie,
puteţi trimite microficţiuni la adresa
florentina@revistadepovestiri.ro.
Interviu
Medic în Viena:
„Să ne inspirăm din practicile
și inovaţiile altor ţări”
Este important ca
profesioniștii din domeniul
sănătăţii să aibă obligaţia de
a preda. Prin intermediul
actului de predare, pot fi
îmbunătăţite cunoștinţele
despre un domeniu și se pot
aduce în discuţie aspecte noi
și relevante, consideră
prof. dr. Alexander
Rokitansky. Astfel,
implicarea în educaţia
medicală continuă este
esenţială pentru a rămâne la
curent cu noile descoperiri,
tehnologii și metode de
tratament.
Sunteţi directorul Departamen-
tului de chirurgie al unui spital
din Austria. Care sunt responsa-
bilităţile acestei poziţii?
Principala responsabilitate este
de a mă asigura că activitatea
chirurgicală se desfășoară la
cele mai înalte standarde
de calitate. Trebuie să
pun la dispoziţia exper-
ţilor noștri toate re-
sursele și facilităţile
necesare, pentru
ca aceștia să poa-
tă trata pacienţii
folosind cele mai
moderne tehnici și
soluţii disponibile.
Am achiziţionat, de
exemplu, un sistem
de chirurgie robotică
da Vinci Xi, cu aju-
torul căruia chirur-
gii noștri experimentaţi
pot realiza operaţii minim
invazive.
PROMO
SUB EGIDA SOCIETĂȚII ROMÂNE DE PEDIATRIE
TR ATAT
de
PEDIATRIE
Lucrarea se bazează pe experiența dobândită de-a lungul anilor
de către autori – în marea lor majoritate, cadre didactice de renume
500 lei
cu taxa de transport inclusă
Dar provocările cu care vă
confruntaţi?
Departamentul de chirurgie al
Spitalului Wiener Privatklinik
(WPK) din Viena acoperă o gamă
largă de specialităţi, iar acest lu-
cru adaugă o dimensiune intere-
santă și provocatoare activităţii
mele. Trebuie să mă asigur că
fiecare disciplină chirurgicală
se dezvoltă și se îmbunătăţește
continuu, în subordinea unor ex-
perţi de primă clasă. În plus, o
altă provocare importantă este
menţinerea unui spirit de echi-
pă solid. În chirurgie, succesul
unei operaţii depinde în mare
măsură de colaborarea dintre
membrii echipei. Este responsa-
bilitatea mea să promovez și să
susţin această colaborare mul-
tidisciplinară, astfel încât să
EDITURA MEDICHUB MEDIA
EDIȚIA I
Coordonator științific:
PROF. DR. DOINA ANCA PLEȘCA
74 DE AUTORI 15 SECȚIUNI
din centre universitare de prestigiu din țară.
Pentru comenzi online accesați www.medichub.ro
obţinem cele mai bune rezultate
posibile pentru pacienţii noștri.
„Pieptul înfundat”, printre
afecţiunile pediatrice
Care sunt cele mai frecvente
afecţiuni pediatrice pe care le
trataţi?
Ne concentrăm, în special, pe
cazuri complexe, care necesită
expertiză colectivă și proceduri
chirurgicale avansate. Printre cele
mai frecvente afecţiuni pediatrice
pe care le tratăm se numără herni-
ile, cum ar fi hernia inghinală, he-
matoamele și, în special, malfor-
maţiile peretelui toracic, precum
„pieptul înfundat” (pectus excava-
tum) și „pieptul de cocoș” (pectus
carinatum). O altă afecţiune des
întâlnită este criptorhidismul –
testiculul nu coboară în scrot sau
în canalul inghinal în timpul dez-
voltării fetale. Această problemă
congenitală determină reacţii
imunologice care pot afecta
fertilitatea masculină. Prin
urmare, este recomanda-
tă corectarea chirurgi-
cală în jurul vârstei de
1 an.
Care a fost cea mai
mai lungă și difici-
lă operaţie realiza-
tă până acum?
Unul dintre cele
mai complexe ca-
zuri pe care le-am
avut de gestionat a
fost cel al unui bebeluș
din România cu atrezie
esofagiană. Micuţul a fost
diagnosticat prenatal, când
ecografia de rutină a relevat
o anomalie asociată, respectiv
896 DE PAGINI
polihidramniosul, o acumulare
excesivă a lichidului amniotic.
Mama a fost adusă la spitalul nos-
tru în timpul sarcinii, iar la doar
cinci ore după naștere, bebelușul a
fost transferat în secţia de terapie
intensivă neonatală pentru ope-
raţie. Aș putea spune că acesta a
fost cel mai tânăr pacient din lume
care a suferit o astfel de interven-
ţie chirurgicală. În mod obișnuit,
intervenţia chirurgicală implică
deschiderea toracelui, închiderea
fistulei traheo-esofagiene și reali-
zarea unei anastomoze între cele
două segmente ale esofagului.
Însă, în acest caz, am avut de-a face
cu o situaţie specială, deoarece be-
belușul avea două fistule în esofag.
În plus, distanţa dintre segmen-
tele esofagiene era foarte mare,
de aproximativ 8 centimetri, ceea
ce făcea conectarea acestora im-
posibilă. Astfel, a fost nevoie de o
abordare alternativă: am efectuat
o procedură de lărgire a orificiu-
lui prin care esofagul traversează
diafragma și am adus stomacul la
nivelul pieptului, pentru a crea o
legătură directă cu esofagul.
Cât a durat intervenţia?
Operaţia a durat aproximativ opt
ore, iar peste trei săptămâni bebe-
lușul a fost externat, fără a nece-
sita alte intervenţii ulterioare. În
prezent, pacientul are aproximativ
17 ani și este sănătos.
Promovarea cooperării
internaţionale
Dacă aţi putea schimba un lucru
în medicină, care ar fi acela?
Consider că este important ca pro-
’’
fesioniștii din domeniul sănătă-
ţii să aibă obligaţia de a preda, pe
lângă educaţia medicală continuă.
Consider că
sistemul de sănătate
românesc are anumite
limite, însă medicii din
România sunt foarte bine
pregătiţi. Am colegi români
care sunt profesioniști
excelenţi, foarte competenţi
și dedicaţi.
Atunci când un profesor predă un
anumit subiect, se implică într-o
cercetare mai profundă și detali-
ată a domeniului respectiv. Cred
că este un aspect necesar. Și spun
acest lucru și din propria mea ex-
perienţă. Am observat că, atunci
VIA�A MEDICALĂ
21 iulie 2023 l Nr. 29
15
CARTE DE VIZITĂ:
l Medic specialist
chirurgie pediatrică
l Directorul
Departamentului de
chirurgie la Wiener
Privatklinik din Viena
l Î n 2004 a primit o
Diplomă de Excelenţă și
un Doctorat onorific al
Universităţii de Medicină
și Farmacie „Carol
Davila” din București
când trebuie să predau studenţilor
sau să împărtășesc cunoștinţele
mele cu alte persoane, recurg la
literatura de specialitate pentru a
aprofunda subiectul și a înţelege
aspecte pe care poate nu le-am ex-
plorat până atunci. Prin interme-
diul actului de predare, pot fi îm-
bunătăţite cunoștinţele despre un
domeniu și se pot aduce în discuţie
aspecte noi și relevante. De aseme-
nea, implicarea în educaţia conti-
nuă este esenţială pentru a rămâne
la curent cu noile descoperiri, teh-
nologii și metode de tratament.
Ce aţi îmbunătăţi în sistemul de
sănătate din România?
O îmbunătăţire pe care aș aduce-o
sistemului de sănătate românesc
ar fi promovarea cooperarării in-
ternaţionale. Cred ca acest aspect
ar contribui la o mai bună înţele-
gere a nevoilor și provocărilor ac-
tuale și ar conduce la îmbunătăţiri
semnificative în calitatea îngrijirii
medicale oferite pacienţilor din
România. Prin colaborarea cu spe-
cialiști din alte ţări și prin schimbul
de experienţă și cunoștinţe, medi-
cii pot descoperi noi tratamente,
tehnici și metode de abordare care
să ofere cele mai bune rezultate
pentru pacienţi. De exemplu, am
avut colegi români care au vizitat
spitalul nostru din Viena pentru a
învăţa despre practicile și tehnolo-
giile folosite în chirurgia toracică
pediatrică. Iar în același timp, am
avut oportunitatea de a merge și
eu în vizită la Spitalul Militar din
București. Prin urmare, cred că
este crucial să fim deschiși și să
depășim graniţele naţionale. Este
important să nu ne limităm doar
la ceea ce se întâmplă în propriul
nostru sistem de sănătate, ci să ex-
plorăm și să ne inspirăm din prac-
ticile și inovaţiile altor ţări.
Dorina Novac
16 VIA�A MEDICALĂ
21 iulie 2023 l Nr. 29
Identificarea
intraoperatorie
a glandelor
paratiroide
Cercetătorii de la Academia Chineză
de Știinţe* au dezvoltat un dispozitiv
bazat pe fluorescenţă, care permite
identificarea rapidă și non-invazivă
a glandelor paratiroide în timpul
intervenţiei chirurgicale la nivelul
glandei tiroide.
N
oul instrument, numit PTS (Pa-
rathyroid Detection System), a
primit recent certificatul ofici-
al de înregistrare ca dispozitiv
medical. Intervenţia chirurgicală este me-
toda preferată de tratament în cazul cance-
rului tiroidian, însă, pentru chirurgi, este o
Util pacienţilor cu DZ2
Pacienţii diagnosticaţi cu
diabet zaharat de tip 2 vor fi ajutaţi
să mănânce corect și să piardă în
greutate graţie unui nou
dispozitiv ce poate fi purtat
pe corp.
PROMO
adevărată provocare diferenţierea între
glanda paratiroidă și ţesutul sănătos din jur.
Din acest motiv, crește riscul de a leza glan-
dele paratiroide. Astfel, există nevoia de a le
identifica mai rapid în timpul intervenţiei
chirurgicale.
Unul dintre membrii echipei de cerce-
tători, Zhang Yang, a explicat că el și colegii
săi au căutat, de fapt, o abordare bazată pe
fluorescenţă pentru a detecta mai repede
aceste glande: „Ţesutul paratiroid prezin-
tă o exprimare extrem de puternică a unei
proteine specifice, rezultând într-o autoflu-
orescenţă. Așa că noi am profitat de aceasta
pentru a detecta intraoperator non-invaziv
glandele paratiroide”.
Recent, un reprezentant al companiei
Dexcom, producător de dispozitive pen-
tru monitorizarea continuă a glicemiei,
a oferit presei mai multe detalii despre
un aparat ce va apărea în 2024. Acesta
este special conceput pentru persoanele
cu diabet zaharat de tip 2 (DZ2) care nu
Medicina altfel
Grupaj realizat de
Florentina Ionescu
Diagnostic
Foto: english.cas.cn
cu ajutorul
unei acadele
Pentru depistarea sursei de infecţie în
gât, cum ar fi infecţia cu streptococ, o me-
todă mai puţin invazivă decât colectarea se-
creţiilor de la acest nivel este reprezentată
de recoltarea unei probe de salivă. Acum,
datorită unei acadele speciale, colectarea sa-
livei se poate face cu și mai multă ușurinţă.
Denumit CandyCollect, dispozitivul a
fost creat de oamenii de știinţă de la Univer-
sitatea din Washington. Are un capăt ase-
mănător cu o lingură, cu un tipar special, în
forma unei spirale deschise. Totodată, este
învelit într-un strat dulce, compus dintr-un
înlocuitor de zahăr. Pentru a folosi dispozi-
tivul, pacienţii pur și simplu trebuie să-l ţină
După ani de cercetare și dezvoltare, în gură, ca pe o acadea obișnuită. Suprafaţa
echipa a reușit să construiască structura lui este tratată cu o substanţă chimică de
unui dispozitiv optic care asigură o per- care bacteriile din salivă se „lipesc”. Ulteri-
formanţă excelentă și o acurateţe foarte or, acestea pot fi îndepărtate și analizate în
mare. Detectorul de glande paratiroide laborator.
folosește o tehnologie non-invazivă care https://www.acs.org/pressroom/presspacs/2023/july/lollipops-could-sweeten-
poate identifica semnalele fluorescente în
diagnostic-testing-for-kids-and-adults-alike.html
https://newatlas.com/medical/candycollect-saliva-sampling-lollipop/
ţesutul paratiroid și în cele din vecinătatea
lui, în timpul intervenţiei chirurgicale. Pe
baza semnalelor de fluorescenţă, medicii
Control
beneficiază de o analiză și de un feedback pentru o recuperare
în timp real.
Cercetările clinice au confirmat deja
mai rapidă
valoarea clinică a acestei noi tehnologii. Pacienţii care au utilizat după intervenţii
*https://english.cas.cn/newsroom/research_news/tech/202307/
t20230704_333248.shtml
chirurgicale abdominale majore o aplicaţie
https://medicalxpress.com/news/2023-07-noninvasive-device-rapid-
parathyroid-thyroid.html
denumită ikHerstel s-au recuperat într-un
timp cu 30% mai scurt decât cei care nu au
folosit-o. Aceasta este principala concluzie a
unei cercetări* conduse de Amsterdam Uni-
versity Medical Centers în cadrul a 11 spitale
olandeze. Aplicaţia, care oferă un plan de re-
necesită tratament cu insulină. Este cuperare personalizat, le-a permis pacienţi-
vorba de un senzor ce funcţionează pe lor să se simtă mult mai în control când a fost
o perioadă de 15 zile, ce are la bază un vorba despre procesul de recuperare.
software special conceput pentru manage- Anterior operaţiei, medicul sau asis-
mentul glicemiei la persoanele care nu sunt tenta discută cu pacientul, permiţându-i
insulinodependente. să completeze acele activităţi (mersul la
Directorul executiv a subliniat că există cumpărături, alergare etc.) care sunt impor-
trei decizii-cheie pe care o persoană cu DZ2 tante pentru el în ce privește recuperarea
trebuie să le aibă în vedere, chiar dacă nu postoperatorie.
urmează un tratament bazat pe insulină: Studiul, publicat recent în jurnalul
activitatea fizică, alimentaţia și medica- qLancet Digital Health, a implicat 355 de
mentele utilizate. Cu ajutorul acestui sis- pacienţi care au trecut printr-o intervenţie
tem, pacienţii vor putea avea o privire de chirurgicală la nivelul uterului sau la nive-
ansamblu asupra planului lor alimentar lul intestinului. Jumătate dintre pacienţi au
și vor putea să-și monitorizeze activitatea avut acces la aplicaţia menţionată. Prin in-
fizică. De asemenea, vor putea să urmă- termediul ei, aceștia au putut să vadă dacă
rească ce medicamente iau, indiferent că recuperarea decurge conform planului. Iar
este vorba despre antidiabetice orale sau dacă era necesar, pacienţii puteau contacta
alte clase de medicamente, pentru alte boli. specialistul prin intermediul unei funcţii de
Graţie sistemului, pacienţii pot afla ce efec- „e-consultaţie”.
te au aceste trei decizii asupra vieţii lor. *https://www.thelancet.com/journals/landig/article/PIIS2589-7500(23)00084-
5/fulltext
https://medicalxpress.com/news/2023-07-company-wearable-device-diabetics- https://medicalxpress.com/news/2023-07-app-faster-recovery-major-
weight.html abdominal.html