Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GUTA Final
GUTA Final
Introducere………………………………………………………………………….2
Capitolul 1.Guta-aspecte teoretice………………………………………………….3
1.1.Definiție………………………………………………………………………...3
1.2.Etiopatogenie…………………………………………………………………...3
1.3.Simptomatologie………………………………………………………………..5
1.4.Evoluție…………………………………………………………………………6
1.5.Investigații…………..………………………………………………………….8
1.6.Tratament……………………………………………………………………….9
Capitolul 2.Rolul asistentului medical in ingrijirea pacienților cu gută………..…14
2.1.Studiu de caz.Planul de îngrijire ……………………………………………...14
2.2.Diagnostice de nursing………………………………………………………..31
2.3.Intervenții………….…………………………………………………………..31
2.4.Evoluție……………….……………………………………………………….33
Concluzii…………………………………………………………………………..35
Bibliografie………………………………………………………………………..36
1
INTRODUCERE
2
CAPITOLUL 1
GUTA-ASPECTE TEORETICE
1.1.DEFINIȚIE
Guta este o afecțiune caracterizată clinic prin episoade recurente de artrită
acută, nefropatie interstițială cronică, urolitiază și/sau depuneri de urați (tofi) în
anumite zone periferice subcutanate și în/sau în jurul articulațiilor.
Guta (sau podraga) era considerată, în trecut, boala celor bogați, a celor care
abuzau în dieta de alimentele încriminate a suprasolicita defectul metabolic
congenital din metabolismul purinelor (vânat, moluște, pateuri, carne de animal
tânăr, măruntaie, vin roșu, bere).
Această boală apare adesea după vârsta de 35 de ani și este mai frecventă la
bărbați, femeile reprezentând doar 5-10% dintre pacienții cu gută.
Această afecțiune face parte din categoria bolilor articulare inflamatorii, fiind, de
fapt, o poliartrită cu substrat metabolic.
Guta este o afecțiune caracterizată prin tulburarea metabolismului proteic.
Specific gutei este hiperuricemia şi depunerea de uraţi la nivelul articulaţiilor.
Guta este o boală definită prin atacuri repetate de artrită inflamatorie acută -
o încheietură umflată, roșie, moale și febrilă. Articulația dintre metatarsiene și
falange de la baza degetului mare este cel mai des afectată.
Guta se poate prezenta și ca depozite de urați, calculi renali sau nefropatie urică.
1.2.ETIOLOGIE
Cauza artritei gutoase este creșterea în sânge a acidului uric, un deșeu
metabolic provenit din degradarea purinelor. Acidul uric este bine tolerat la o
concentrație serică obișniută, el fiind un constituent biochimic normal, dar, ulterior
3
concentrației serice exagerate, începe să se depună în țesuturi, în special în
sinoviala articulară. Sunt interesate articulațiile suprasolicitate circulator și
gravitațional, cum ar fi articulația metatarso-falangiană a degetului unu al
membrului inferior.
Figura 1 : Guta
Puseul de gută are factori precipitanți clari, cauza cea mai frecventă fiind
excesul alimentar (masa bogată în alimente care conțin purine, potențată, când este
cazul, de consumul concomitent de alcool, chiar în cantități moderate).
Alți factori precipitanți pot fi:
- excesul alcoolic singular, chiar fără abuz purinic;
- traumatismele, în special cele la nivel local;
- efortul fizic care depășește gradul de antrenament al persoanei;
- efectuarea de intervenții chirurgicale;
- terapia antimetabolică purinică greșit condusă;
- boli medicale serioase și severe (infarctul acut de miocard, AVC).
Următorii factori sunt considerați de risc în apariția bolii, fie prin favorizarea
hiperuricemiei, fie prin creșterea susceptibilității articulare la depunerea cristalelor
de acid uric:
- sexul masculin;
4
- istoria familială pozitivă pentru gută;
- obezitatea;
- consumul moderat - excesiv de alcool;
- dieta alimentară bogată în carne sau produse alimentare de origine marină
(au un conținut ridicat în purine);
- tratamentul cronic cu diuretice (medicamente care elimină excesul de apă și
sare din organism, folosite deseori în bolile cardiace, renale și în
hipertensiunea arterială);
- utilizarea cronică a aspirinei (1-2 comprimate pe zi);
- episoade frecvente de deshidratare;
- boli intercurente sau boli infecțioase acute;
- intoxicația cu plumb (saturnism), cel mai adesea accidental;
- diete cu conținut caloric foarte mic (cure);
- leziuni articulare sau periarticulare;
Guta se asociază adesea cu obezitatea, creșterea lipidelor în sânge,
hipertensiunea arterială. În evoluția spontană, fără regim alimentar hipopurinic și
tratament medicamentos, guta devine poliarticulară, atingând din ce în ce mai
multe articulații, iar acidul uric se depune în țesuturi sub formă de tofi gutoși
(găsiți de exemplu după ureche, în jurul genunchiului sau al cotului, etc.) sau se
aglomerează în rinichi, formând calculi uratici.
Criza articulară debutează brusc, adesea noaptea, cu inflamarea serioasă a
articulației respective (tumefiere, roșeață, căldură locală), cu dureri intense,
neameliorate de analgezicele tipice (algocalmin) sau de antiinflamatoarele comune
(diclofenac, ketonal, etc.).
1.3.SIMPTOMATOLOGIE
Boala propriu zisă apare după ani de zile în care cristalele de acid uric se
depun la nivelul articulațiilor și țesuturilor învecinate.
Guta prezintă următoarele simptome:
- Creșterea temperaturii locale;
- Durere, edem, roșeață;
- Sensibilitate crescută la nivelul articulației (de obicei articulația halucelui);
- Durere nocturnă intensă (uneori pacientul nu suportă nici atingerea
articulației cu cearceaful);
- Prurit tegumentar (mâncărime în zona afectată);
- Exfolierea pielii;
- Limitarea mișcărilor articulare.
5
Figura 2 : Depunerea cristalelor de acid uric
I.4.EVOLUȚIE
Sunt 4 stadii evolutive ale gutei:
Stadiul 1: hiperuricemia asimptomatică
- niveluri serice crescute de acid uric, dar fără simptome clinice caracteristice
gutei;
- hiperuricemia poate să rămână asimptomatică permanent, simptomele
caracteristice gutei fiind absente pe tot parcursul vieții.
Stadiul II: artrita gutoasă acută
6
- cristalele de acid uric încep să se acumuleze la nivelul lichidului articular, de
obicei la nivelul unei articulații (articulația halucelui). Apare de asemenea un
răspuns inflamator generalizat al organismului- atacul gutos.
- halucele este locul de elecție al atacului de gută, dar acesta poate apărea și la
nivelul altor articulații, precum încheietura mâinii, a genunchilor sau a
degetelor;
- 10-25% dintre persoanele cu gută, dezvoltă litiază renală (pietre la rinichi);
- 10-40% dintre persoanele cu gută și care au și litiază renală, prezintă o
colică renală înaintea atacului propriu zis de gută;
- odată cu terminarea atacului gutos, simptomele articulare se remit în decurs
de câteva zile, dar pot reapărea până la un interval de 2 ani de la atacul
inițial.
7
Stadiul IV: guta tofică cronică
1.5.INVESTIGAȚII
Singura metodă prin care se obține diagnosticul de certitudine în gută, este
aspirația de lichid articular (artrocenteza), test care poate identifica cristalele de
acid uric de la acest nivel.
Pentru stabilirea diagnosticului de gută, sunt necesare următoarele investigații:
8
- istoricul medical și examenul clinic general;
- teste care pot măsura nivelul acidului uric seric;
- teste care pot măsura nivelul acidului uric în urină.
1.6.TRATAMENT
Generalități
Scopul tratamentului în gută este reducerea rapidă a disconfortului și durerii,
precum și profilaxia recidivelor atacurilor de gută și a complicațiilor care pot
apărea la nivel articular sau renal. Tratamentul include mai multe etape care pot
preveni atacurile recurente de gută și complicațiile acesteia.
Baza terapiei în gută o reprezintă regimul alimentar
Ca principii generale de dietă, se solicită un regim:
- hipocaloric;
- hiposodat (cât mai puțină sare alimentară);
- sărac în alimente care conțin purine;
- hipolipidic (grăsimile împiedică excreția uraților);
- hipoproteic;
- normoglucidic sau chiar discret hiperglucidic la cei care nu asociază diabet
zaharat (glucidele favorizează excreția uraților);
- bogat în lactate (care au avantajul de a alcaliniza urina și a împiedica astfel,
formarea de calculi de acid uric)
- cu o hidratare corectă (minim 3 litri de lichide per 24 ore).
Aportul de purine este adus din alimentele care conțin peste 100 g purine la 100 g
aliment, cum ar fi:
- vânatul;
- viscerele de animale (inimă, ficat, rinichi, creier, etc);
- anumiți pești (hamsii, scrumbie, sardine, hering, macrou);
- icre;
- drojdia de bere;
- panificație;
- carnea de animal tânăr (pui, vițel, carnea de gâscă, potârniche);
Aceste alimente trebuie excluse complet din dietă în atacul de gută și evitate între
atacuri. În aceeași categorie intră și băuturile alcoolice, în special vinul roșu.
Alte alimente care conțin purine, dar la un nivel mai rezonabil (sub 100 g
purine la 100 g aliment), sunt:
- carne și pește, exceptând cele enumerate în prima categorie;
- anumite legume (ciuperci, spanac, mazăre uscată,fasole uscată, linte,
sparanghel, conopidă, păducel, ovăz, germeni de grâu, tărâțe).
Consumul ocazional al acestor alimente nu crește acidul uric în sânge, dar
9
ele trebuie evitate în atacul de gută și consumate cu moderație între atacuri. Din
cauza conținutului crescut de purine al tărâțelor, se preferă pâinea albă sau se
limitează consumul de pâine integrală.
Alte alimente au un conținut neglijabil de purine și este permis consumul
lor,
fără restricții:
- majoritatea legumelor;
- fructe și sucuri din fructe;
- înghețată;
- unt, margarină;
- prăjituri;
- cereale și produse din cereale: orez, porumb, pâine de porumb, mălai;
- macaroane, tăiței;
- budincă;
- lapte, iaurt, brânzeturi;
- ulei;
- măsline;
- murături;
- oțet;
- condimente;
- zahăr, sare;
- ouă.
În ceea ce privește alimentele bogate în colesterol (ouă, carne grasă,cașcaval,
smântână, etc), regimul alimentar din gută le permite, dar în limitele nutriției
corecte. Acest lucru este valabil și pentru cantitatea de sare, zahăr, produse
zaharoase, alte dulciuri, cafea.
Scăderea în greutate poate ajuta în scăderea riscului de atacuri recurente de
gută. De preferat ar fi ca acasta să fie însoțită de acest regim, în combinație cu un
program aerobic de exerciții. Trebuie abordat un stil de viață sănătos, însoțit de
exerciții fizice raționale, mers, sporturi adaptate vârstei, pentru combaterea
sedentarismului. Acest lucru duce la îmbunătățirea metabolismului organismului,
permițând o mai bună și completă eliminare a deșeurilor, printre care și acidul uric.
Respectând aceste principii, un pacient cu gută poate trăi la fel de bine ca și
o persoană fără alterarea metabolismului purinic.
A. Tratamentul medicamentos
Guta având un substrat pur metabolic, tratamentul trebuie urmat toată viața.
Acesta vizează:
- Inflamația acută articulară din timpul atacului de gută;
- Fondul hiperuricemic și condițiile favorizante.
10
Tratamentul gutei folosește medicamente care atenuează simptomele și care
elimină cauzele bolii. Acesta depinde de stadiul bolii, pentru că tratamentul
atacului de gută este diferit de profilaxia recidivelor.
Pentru diminuarea durerii, edemului, roșeții și căldurii locale (inflamație),
caracteristice atacului de gută, se recomandă administrarea de:
- antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) – colchicina;
- corticosteroizi;
- ACTH.
B. Kinetoterapia
Obiective:
a. Combaterea durerii și inflamației;
b. Menținerea sau recuperarea mobilității și stabilității articulare;
c. Menținerea sau creșterea forței și rezistenței musculare.
Mijloace generale:
- gimnastica medicală;
- mobilizări pasive, pasivo-active și active la nivelul articulațiilor degetelor și
pumnului, coatelor și umărului, gleznei, genunchiului și șoldului;
- exerciții cu obiecte portative ușoare;
- terapie ocupațională;
- gimnastică operatorie;
- gimnastică abdominală;
- masaj local și parțial;
- manevre circulare de efleuraj cu efect calmant, relaxant;
- jocuri sportive în special cele cu mingea etc.
Mijloace specifice
a. combaterea durerii și a inflamației:
- este necesară în special în puseul acut al bolii, utilizându-se diferite mijloace
kinetice cum ar fi posturări și imobilizări, pentru evitarea apariției
deformărilor (asemănătoare cu cele utilizate în PR);
- tot în stadiul acut se pot efectua contracțiile izometrice pentru conservarea
forței musculare;
- pe măsură ce puseul acut cedează, se pot iniția:
mobilizări pasive, respectându-se pragul dureros;
tehnici de relaxare;
mobilizări pasivo-active și autopasive.
b. Menținerea sau recuperarea mobilității și stabilității articulare:
- pentru realizarea acestui obiectiv se pot utiliza mijloacele enumerate mai
sus pentru stadiile acut și subacut;
11
- în perioada intercritică se poate îmbogăți paleta mijloacelor în
tratamentul kinetic al gutei, prin utilizarea hidrokinetoterapiei, în bazine
cu apă caldă;
- apa poate fi îmbogățită cu diverse plante medicinale și aromatice în scop
terapeutic;
- este indicat ca masajul să preceadă ședința de kinetoterapie, acesta fiind
un foarte bun adjuvant al tratamentului kinetic.
c. Menținerea sau creșterea forței și rezistenței musculare:
- acest obiectiv se poate realiza cu ajutorul următoarelor mijloace kinetice:
Mobilizări activo-pasive;
Mobilizări active libere;
Mobilizări active cu rezistență.
- în perioada acută se pot utiliza doar contracții izometrice pe diverse
unghiuri de alungire musculară;
- în perioada intercritică se evită eforturile mari (astfel se evită apariția
hiperuricemiei), indicându-se eforturi mici și medii, în funcție de
caracteristicile individuale (educație, tip constituțional, vârstă, sex, etc.)
Program Forță
Consolidarea stării tonusului muscular este foarte importantă, deoarece oferă
articulațiilor o stare bună și le face mai puternice.
Se utilizează gantere pentru efectuarea exercițiilor simple pentrumembrele
inferioare, cum ar fi genuflexiunile și fandările. Aceste exerciții au rolul de a
promova o bună circulație la nivelul membrelor inferioare și de a preveni
inflamarea articulațiilor.
Exemple de exerciții:
- genuflexiuni: cu 2 gantere de greutate medie în mâini se execută flexia
coapsei pe gambă, până când coapsa este paralelă cu solul, apoi se revine la
poziția inițială.
- fandări: sunt pornite în același mod, dar în loc de îndoire jos se face un pas
înainte păstrând în același timp partea superioară a corpului verticală, ambii
genunchi în flexie până când coapsa face un unghi de 90° cu gamba; apoi se
execută un pas înapoi și se schimbă piciorul.
Dozarea se face de către terapeut.
Exerciții de stretching:
Stretching-ul crește flexibilitatea corpului;
Se execută exerciții moderate pentru a reduce rigiditatea și a crește
circulația;
Manevrele sunt simple și ajută la scăderea tensiunii în articulații și la
reducerea inflamației;
12
Un bun exercițiu este flexia trunchiului, cu încercarea de a atinge cu
mâinile degetele de la picioare.
Unii terapeuți recomandă efectuarea exercițiilor fizice care sunt
implicate în gama Yoga, Tai Chi și Pilates.
Sunt recomandate de asemenea, exercițiile ușoare de gimnastică articulară,
exerciții în apă, înot, masarea regiunilor afectate și presopunctura.
C.Tratamentul chirurgical
Guta este de obicei tratată cu succes prin eliminarea cauzelor predispozante,
precum și prin administrarea tratamentului medicamentos corespunzător. Dacă
evoluția bolii a depășit 10 ani și nu s-a efectuat nici un tartament, este posibil ca
acidul uric să se fi acumulat la nivelul articulațiilor sub forma cristalelor de acid
uric (tofi gutoși). Dacă acești noduli devin dureroși, produc deformarea articulară
și tratamentul medicamentos nu reușește micșorarea lor, este recomandat
tratamentul chirurgical de corectare (excizia chirurgicală a tofilor)
Profilaxie
Deoarece majoritatea persoanelor sunt asimptomatice până la primul atac de gută,
profilaxia gutei are o importanță mai mică.
Sunt recomandate:
- adminstrarea corectă și regulată a tratamentului specific pentru gută, pentru a
preveni recurențele acesteia;
- scăderea în greutate;
- abordarea unui stil de viață sănătos, cu o dietă corespunzătoare și exercițiu
fizic regulat.
13
CAPITOLUL II
14
- se mai ocupă de treburi în gospodărie.
Comportare
- nu fumează
- nu consumă alcool
- consumă in medie 2 cafele pe zi (100 ml)
- alimentație normală, fără excese cantitative, ii plac prăjelile, carne in
special, prăjituri, portocalele si bananele
- somn: cu dese intreruperi (perioade de veghe), când apar durerile nu poate
dormi.
- nu efectuează exerciții fizice.
Istoricul bolii
Pacienta in vârsta de 67 ani s-a prezentat la serviciul de urgențe insoțită de
fiul sau. Relatează faptul ca nu poate sa doarma noaptea datorita durerilor aparute
brusc, violent, insuportabile la piciorul drept, la nivelul halucelui.Se simte obosită,
somnolentă și prezintă intoleranța la activitățile fizice. În urma interviului se
dispune internarea pacientei pentru investigații de specialitate, stabilirea
diagnosticului și tratamentului corespunzător.
15
Plan de îngrijire ziua 1
16
toleranței la Ajut pacientul în nesteroidiene
effort satisfacerea nevoilor (Fenilbutazonă).
nevoilor fundamentale
încurajez pacientul sa
efectueze mișcări pasive
si active in vederea
pastrarii tonusului
muscular si asigurarea
circulației sanguine
Explic pacientei ca
activitatea zilnică
trebuie reluată
17
indicatia medicului,
gusturile pacientului.
Se exclud viscerele,
mezelurile, conservele
din carne, carnea de vita
si de pasare.
Legumele si fructele se
vor consuma in
alternanță cu produsele
lactate pentru
mentinerea Ph alcalin al
urinei.
Monitorizez greutatea
corporala o data pe zi.
Asigur servirea meselor
intr-un cadru cat mai
plăcut.
18
Ajut pacienta in infectie
satisfacerea nevoilor nosocomiala
fundamentale
19
un numar de relaxare inainte de
ore de somn culcare, lecturi
corespunzator placute, exercitii
varstei in respiratorii, sa
decurs de aeriseasca salonul
4 zile cateva minute.
Creez un climat de
incredere, ncurajez
si linistesc pacientul
pentru a-și recăpăta
echilibrul psihic.
Observ calitatea
somnului, dacă
celelalte nevoi sunt
satisfăcute,intocmesc
un program de odihnă
20
Plan de îngrijire ziua 2-3
21
prevenirea gutoase si complicatiile
acceselor bolii.
gutoase si
aparitiei
complicatiilor
de tipul
litiaza uruica
si/sau
invaliditati.
22
tegumentele mucoase igiena mentinut
şi curate Monitorizez toleranta la integre
mucoasele efort tegumentele si
Conștientizez pacienta mucoasele si
in legatura cu nu a devenit o
importanta mentinerii sursa de
curate a tegumentelor infectie
Ajut pacienta in nosocomiala
satisfacerea nevoilor
fundamentale
23
de somn, treziri pozitie comoda, asigur medicului pentru
frecvente un climat de calm si ameliorarea
securitate durerii
24
nevoile.
25
Plan de îngrijire ziua 6
26
psihic echilibrat
psihic
27
daunatoare sanatatii. prezinta lacune
Invat pacientul categoriile in ceea
de alimente si echivalente ce priveste
cantitativ si calitativ ale felul in care
principiilor alimentare in trebuie sa-si
vederea inlocuirii unui administreze
aliment cu altul medicamentele
.
28
nevoile fiziologice,
indicatia medicului,
gusturile pacientului.
Se exclud viscerele,
mezelurile, conservele
din carne, carnea de vita
si de pasare.
Legumele si fructele se
vor consuma in
alternanță cu produsele
lactate pentru mentinerea
Ph alcalin al urinei.
Monitorizez greutatea
corporala o data pe zi.
Asigur servirea meselor
intr-un cadru cat mai
plăcut.
29
pacientul sa hipocaloric cu inteles rolul
constientizeze rolul sau aport crescut de sau in
in vindecare lichide vindecare
Furnizez pacientei Pacienta a
cunostintele necesare inteles
ingrijirii la domiciliu recomandările
privind factorii de risc, privind
tratamentul prescris, regimul de
prezenta la controale viata, evitarea
periodice. factorilor de
risc si
tratamentul ce
trebuie urmat
la domiciliu
30
2.2.DIAGNOSTICE DE NURSING
Diagnosticul de nursing trebuie să denote clar o problemă de sănătate actuală
sau potenţială a pacientului, care poate fi rezolvată prin intervenţii iautonome
şi/sau delegate.
După culegerea datelor, asistenta medicală poate să tragă o concluzie,poate să
explice clar situaţia şi poate defini problemele.
În urma analizei datelor culese,am identificat problemele pacientei,am
formulat diagnosticele de nursing și am stabilit obiectivele de ingrijire.
În cazul prezentat, pacienta se încadrează in categoria persoanelor cu dependență
moderată, temporară . Problemele de dependența se pot reduce prin intervenția
asistentei ajutând pacientii să-și redobândească gradul optim de autonomie.
Am formulat urmatoarele diagnostice de ingrijire:
Durere datorata acumularii de cristale de acid uric la nivelul articulatiei
Alimentatie inadecvata calitativ,in raport cu necesitatile fiziologice datorita
deprinderilor nesanatoase manifestat prin alimentatie necorespunzatoare
Dificultate in mobilitate datorita acceselor de guta manifestata prin forta
redusa si activitate moderata
Disconfort, datorita incapacitatii fizice manifestata prin pierderea imaginii
de sine.
Deficit in a se autoingriji din cauza intolerantei la effort
Dificultate in a se imbrăca din cauza durerii articulare
Perturbarea somnului,legata de durerea vie nocturna,manifestata prin trezire
brusca,somnolență diurnal
Hipertermie, din cauza inflamatiei articulare manifestată prin febră,frison
Alterarea psihica datorita incapacitatii fizice manifestata prin pierderea
imaginii de sine
Alterarea tegumentelor prin prezenta tofilor gutosi
Comunicare alterata din cauza durerii insuportabile
Risc de invaliditate
Risc de complicatii-litiaza urica
Cunoștințe insuficiente despre pastrarea sanatatii
Cunostiinte insuficiente despre boala, evolutia si autoingrijirea la domiciliu,
datorata lipsei de informare
2.3.INTERVENTII
Interventiile asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu guta au ca
obiective:
Pacientul sa prezinte un echilibru al metabolismului proteinelor
31
Figura 7 : Piramida alimentaţiei sănătoase pentru gută
32
˗ asigura alimentatia lacto-fainos-vegetariana,hipocalorica,cu un aport mai
mare de lichide
˗ administreaza tratamentul prescris-colchicina-in doze regresive,ca medicatie
specifica si antiinflamatoare nesteroide (indometacin,fenilbutazona)
In guta cronica
˗ instituie regimul alimentar:hipoproteic 1 g/kgcorp/zi, viscerele,
mezelurile,conservele din carne ,carnea de vita ,de pasare se exclud
legumele,fructele se consuma in alternanta cu produsele lactate,pentru mentinerea
pH-ului alcalin al urinii, lichide circa 2 l/zi,,pentru a creste clearance-ul uric
˗ recolteaza sange si urina pentru examene de laborator
˗ educa pacientul sa respecte alimentatia,pentru a preveni complicatiile bolii
˗ administreaza tratamentul medicamentos pentru a inhiba sinteza acidului
uric (Milurit) sau pentru resorbtia uratului de sodium
˗ ajuta pacientul pentru a-si satisface nevoile fundamentale ,atunci cand au
survenit anchiloze,invaliditati
2.4.EVOLUȚIA CAZULUI
În urma tratamentului administrat și a îngrijilor acordate,evoluția a fost
favorabilă
Starea la externare: ameliorat
Bilantul autonomiei:
˗ Pacienta are o respiratie normala, ampla cu frecventa de 16 respiratii / minut,
circulatie relativ normala cu puls si tensiune arteriala in limite normale.
˗ Pacienta se alimenteaza singură, conform regimului impus.
˗ Pacienta prezinta eliminari fiziologice normale.
˗ Pacienta se misca activ, cu efort fizic dozat si capacitate de efort fizic,
mobilitatea articulara s-a restabilit.
˗ Pacienta prezinta un somn odihnitor.
˗ Pacienta se poate imbraca si dezbraca singură, dar intr-un interval de timp
mai mare.
˗ Pacienta prezinta temperatura corporala in limite normale.
˗ Pacienta prezinta tegumente integre, normal colorate.
˗ Pacienta comunica cu cei din jur, a invatat sa-si exprime nevoile, emotiile si
sentimentele.
˗ Pacienta poate actiona conform propriilor credinte si valori.
˗ Pacienta nu se poate antrena in toate activitatile sale preferate.
˗ Pacienta se poate recrea.
˗ Pacienta invata cum sa-si pastreze sanatatea si sa acumuleze lucruri noi
despre tratament.
33
Recomandari la externare
- Sa evite frigul si umezeala, eforturile fizice mari, ortostatismul prelungit,
mersul pe teren accidentat, dar si sedentarismul.
- Va continua tratamentul la domiciliu cu Prednison 5 mg 2 cp/zi timp de 10
zile, Indometacin 1 cp/zi timp de 10 zile.
- Va mentine un regim hiposodat si hipocaloric impus de tratamentul cu
Prednison.
- Va consuma un regim format din lapte, branza si alte alimente bogate in
calciu
- Va respecta normele de igiena personala.
- Se va prezenta la control la medicul de familie.
- Va fi informat asupra riscurilor la care se expune in cazul nerespectarii
tratamentului
34
CONCLUZII
35
BIBLIOGRAFIE
Beldean, L., Gal, G., Seuchea, M., Procesul de nursing, aspecte teoretice si
practice, Editura Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu, 1999
Beldean, L., Coldea, L., Natea, C.D., Diaconu, C., Nursing - Caiet de lucrari
practice, Editura Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu, 2001
Beldean, L., Artimon, M., Psihologie nursing, Editura "Alma Mater", Sibiu,
2004
Borundel , C. – Medicina internă pentru cadre medii – Editura
ALL,București ,2006
Coldea, L., Beldean, L., Gal, G., Seuchea, M., Pintea A., Nevoi fundamentale -
Interventii nursing, Editura "Alma Mater", Sibiu, 2003
Titircă Lucreția - Ghid de nursing cu tehnici de evaluare și îngrijiri
corespunzătoare nevoilor fundamentale ,Editura Viața Medicală Românească
București,2006
Titircă Lucreția - Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții
medicali, Editura Viața Medicală Românească,București,2007.
Titircă Lucreția – Urgente medico-chirurgicale.Sinteze pentru cadre medii,
Editura Medicală ,București,2007.
*** Foile de observetie clinica generala ale pacientilor
www.sfatulmedicului.ro
36