CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………….2
Capitolul 1.Guta-aspecte teoretice………………………………………………….3
1.1.Definiție………………………………………………………………………...3
1.2.Etiopatogenie…………………………………………………………………...3
1.3.Simptomatologie………………………………………………………………..5
1.4.Evoluție…………………………………………………………………………6
1.5.Investigații…………..………………………………………………………….8
1.6.Tratament……………………………………………………………………….9
Capitolul 2.Rolul asistentului medical in ingrijirea pacienților cu gută………..…14
2.1.Studiu de caz.Planul de îngrijire ……………………………………………...14
2.2.Diagnostice de nursing………………………………………………………..31
2.3.Intervenții………….…………………………………………………………..31
2.4.Evoluție……………….……………………………………………………….33
Concluzii…………………………………………………………………………..35
Bibliografie………………………………………………………………………..36

1
 INTRODUCERE

Una dintre caracteristicile ultimelor decenii, este creșterea alarmantă și in

ritm continuu a bolilor de nutriție. Se știe că mai mult de jumătate din factorii de
mortalitate se datorează bolilor cardiovasculare (la noi, 46% din cazuri). Alături
de alți factori de risc: sedentarismul, fumatul, stress-ul, și în strânsă legătură cu
aceștia, alimentația nerațională, și, corolarul acesteia, bolile de nutriție (obezitate,
diabetul,dislipdemii ) contribuie la această mortalitate crescută.
Hiperuricemiile reprezinta cresterea valorilor acidului uric in sânge peste 70
mg la litru la barbati si 60 mg la femei.
Creșterea valorilor uricemiei, constituie un factor de risc pentru gută, litiaza
renală, nefropatie interstițială, etc. Homeostazia uraților plasmatici este menținută
de balanța dintre aport (intrări) și excreție (ieșiri).
Acidul uric este produsul de eliminare care rezultă din metabolismul
nucleoproteinelor (purinelor). Aportul rezultă din ingestia de purine, din
catabolismul nucleoproteinelor celulare și din transformarea directă în acid uric a
unei părți a purinelor sintetizate de organism.
Eliminările de acid uric se realizează prin degradare intestinală și eliminare
prin rinichi. Acidul uric se găsește liber în plasmă. Cand ajunge la o limită de
concentrare, precipită. Precipitarea în țesuturi, care provoacă tofi gutoși, poate fi
redizolvată. Aceasta înseamnă că tofii gutoși pot fi influențați prin tratament.
Guta este o boală metabolică, caracterizată biochimic prin hiperuricemie, iar
clinic prin manifestări articulare acute sau cronice și prin leziuni viscerale.

2
 CAPITOLUL 1
GUTA-ASPECTE TEORETICE

Bolile metabolice se datoresc, în principal, tulburărilor de metabolism ale

factorilor nutritivi. Aceste dereglări au cauze endogene (ex.: insuficienţa de
insulină), cauze exogene sau mixte, cât şi factori ereditari-constituţionali.
Disfuncţiile endocrine au răsunet asupra metabolismului nutritiv al
organismului; la fel, unii factori de risc, precum sedentarismul, fumatul, stresul.
În unele boli, există o neconcordanţă între alimentele consumate, arderea lor în or-
ganism şi cheltuielile de energie, în sensul unui consum crescut în raport cu
cheltuielile (obezitatea), sau a unui aport scăzut în raport cu arderile şi cheltuielile
(subnutriţie).

1.1.DEFINIȚIE
Guta este o afecțiune caracterizată clinic prin episoade recurente de artrită
acută, nefropatie interstițială cronică, urolitiază și/sau depuneri de urați (tofi) în
anumite zone periferice subcutanate și în/sau în jurul articulațiilor.
Guta (sau podraga) era considerată, în trecut, boala celor bogați, a celor care
abuzau în dieta de alimentele încriminate a suprasolicita defectul metabolic
congenital din metabolismul purinelor (vânat, moluște, pateuri, carne de animal
tânăr, măruntaie, vin roșu, bere).
Această boală apare adesea după vârsta de 35 de ani și este mai frecventă la
bărbați, femeile reprezentând doar 5-10% dintre pacienții cu gută.
Această afecțiune face parte din categoria bolilor articulare inflamatorii, fiind, de
fapt, o poliartrită cu substrat metabolic.
Guta este o afecțiune caracterizată prin tulburarea metabolismului proteic.
Specific gutei este hiperuricemia şi depunerea de uraţi la nivelul articulaţiilor.
Guta este o boală definită prin atacuri repetate de artrită inflamatorie acută -
o încheietură umflată, roșie, moale și febrilă. Articulația dintre metatarsiene și
falange de la baza degetului mare este cel mai des afectată.
Guta se poate prezenta și ca depozite de urați, calculi renali sau nefropatie urică.

1.2.ETIOLOGIE
Cauza artritei gutoase este creșterea în sânge a acidului uric, un deșeu
metabolic provenit din degradarea purinelor. Acidul uric este bine tolerat la o
concentrație serică obișniută, el fiind un constituent biochimic normal, dar, ulterior

3
concentrației serice exagerate, începe să se depună în țesuturi, în special în
sinoviala articulară. Sunt interesate articulațiile suprasolicitate circulator și
gravitațional, cum ar fi articulația metatarso-falangiană a degetului unu al
membrului inferior.

Figura 1 : Guta

Puseul de gută are factori precipitanți clari, cauza cea mai frecventă fiind
excesul alimentar (masa bogată în alimente care conțin purine, potențată, când este
cazul, de consumul concomitent de alcool, chiar în cantități moderate).
Alți factori precipitanți pot fi:
- excesul alcoolic singular, chiar fără abuz purinic;
- traumatismele, în special cele la nivel local;
- efortul fizic care depășește gradul de antrenament al persoanei;
- efectuarea de intervenții chirurgicale;
- terapia antimetabolică purinică greșit condusă;
- boli medicale serioase și severe (infarctul acut de miocard, AVC).
Următorii factori sunt considerați de risc în apariția bolii, fie prin favorizarea
hiperuricemiei, fie prin creșterea susceptibilității articulare la depunerea cristalelor
de acid uric:
- sexul masculin;

4
 - istoria familială pozitivă pentru gută;
- obezitatea;
- consumul moderat - excesiv de alcool;
- dieta alimentară bogată în carne sau produse alimentare de origine marină
(au un conținut ridicat în purine);
- tratamentul cronic cu diuretice (medicamente care elimină excesul de apă și
sare din organism, folosite deseori în bolile cardiace, renale și în
hipertensiunea arterială);
- utilizarea cronică a aspirinei (1-2 comprimate pe zi);
- episoade frecvente de deshidratare;
- boli intercurente sau boli infecțioase acute;
- intoxicația cu plumb (saturnism), cel mai adesea accidental;
- diete cu conținut caloric foarte mic (cure);
- leziuni articulare sau periarticulare;
Guta se asociază adesea cu obezitatea, creșterea lipidelor în sânge,
hipertensiunea arterială. În evoluția spontană, fără regim alimentar hipopurinic și
tratament medicamentos, guta devine poliarticulară, atingând din ce în ce mai
multe articulații, iar acidul uric se depune în țesuturi sub formă de tofi gutoși
(găsiți de exemplu după ureche, în jurul genunchiului sau al cotului, etc.) sau se
aglomerează în rinichi, formând calculi uratici.
Criza articulară debutează brusc, adesea noaptea, cu inflamarea serioasă a
articulației respective (tumefiere, roșeață, căldură locală), cu dureri intense,
neameliorate de analgezicele tipice (algocalmin) sau de antiinflamatoarele comune
(diclofenac, ketonal, etc.).

1.3.SIMPTOMATOLOGIE
Boala propriu zisă apare după ani de zile în care cristalele de acid uric se
depun la nivelul articulațiilor și țesuturilor învecinate.
Guta prezintă următoarele simptome:
- Creșterea temperaturii locale;
- Durere, edem, roșeață;
- Sensibilitate crescută la nivelul articulației (de obicei articulația halucelui);
- Durere nocturnă intensă (uneori pacientul nu suportă nici atingerea
articulației cu cearceaful);
- Prurit tegumentar (mâncărime în zona afectată);
- Exfolierea pielii;
- Limitarea mișcărilor articulare.

5
 Figura 2 : Depunerea cristalelor de acid uric

Simptomele gutei pot varia astfel:

- simptomele pot recidiva după o boală intercurentă sau după o intervenție
chirurgicală;
- unele persoane nu prezintă atacuri recurente de gută, dar pot dezvolta o
formă cronică a bolii. Guta cronică este o formă mai puțin dureroasă care
apare la adulți și este deseori confundată cu alte forme de artrită;
- primele simptome ale gutei pot fi nodulii (tofii gutoși), cu localizare la
nivelul mâinilor, coatelor sau urechilor. Acești noduli nu sunt însă
caracteristici atacului de gută.

I.4.EVOLUȚIE
Sunt 4 stadii evolutive ale gutei:
Stadiul 1: hiperuricemia asimptomatică
- niveluri serice crescute de acid uric, dar fără simptome clinice caracteristice
gutei;
- hiperuricemia poate să rămână asimptomatică permanent, simptomele
caracteristice gutei fiind absente pe tot parcursul vieții.
Stadiul II: artrita gutoasă acută

6
 - cristalele de acid uric încep să se acumuleze la nivelul lichidului articular, de
obicei la nivelul unei articulații (articulația halucelui). Apare de asemenea un
răspuns inflamator generalizat al organismului- atacul gutos.
- halucele este locul de elecție al atacului de gută, dar acesta poate apărea și la
nivelul altor articulații, precum încheietura mâinii, a genunchilor sau a
degetelor;
- 10-25% dintre persoanele cu gută, dezvoltă litiază renală (pietre la rinichi);
- 10-40% dintre persoanele cu gută și care au și litiază renală, prezintă o
colică renală înaintea atacului propriu zis de gută;
- odată cu terminarea atacului gutos, simptomele articulare se remit în decurs
de câteva zile, dar pot reapărea până la un interval de 2 ani de la atacul
inițial.

Figura 3 : Guta la articulatiile degetelor

Stadiul III: intervalul gutos asimptomatic

În marea majoritate a cazurilor, pacienții cu gută care au suferit un atac inițial, au
șanse mari să dezvolte recurențe la un anumit interval de timp.
- intervalul dintre atacurile recurente de gută este deseori asimptomatic;
- persoanele care prezintă atacuri frecvente, care s-au înmulțit în ultima
perioadă, prezintă de asemenea și intensificarea simptomelor articulare, care
devin mult mai severe și durează mai mult.

7
Stadiul IV: guta tofică cronică

Figura 4 : Guta tofică cronică

1.5.INVESTIGAȚII
Singura metodă prin care se obține diagnosticul de certitudine în gută, este
aspirația de lichid articular (artrocenteza), test care poate identifica cristalele de
acid uric de la acest nivel.
Pentru stabilirea diagnosticului de gută, sunt necesare următoarele investigații:

8
 - istoricul medical și examenul clinic general;
- teste care pot măsura nivelul acidului uric seric;
- teste care pot măsura nivelul acidului uric în urină.

1.6.TRATAMENT
Generalități
Scopul tratamentului în gută este reducerea rapidă a disconfortului și durerii,
precum și profilaxia recidivelor atacurilor de gută și a complicațiilor care pot
apărea la nivel articular sau renal. Tratamentul include mai multe etape care pot
preveni atacurile recurente de gută și complicațiile acesteia.
Baza terapiei în gută o reprezintă regimul alimentar
Ca principii generale de dietă, se solicită un regim:
- hipocaloric;
- hiposodat (cât mai puțină sare alimentară);
- sărac în alimente care conțin purine;
- hipolipidic (grăsimile împiedică excreția uraților);
- hipoproteic;
- normoglucidic sau chiar discret hiperglucidic la cei care nu asociază diabet
zaharat (glucidele favorizează excreția uraților);
- bogat în lactate (care au avantajul de a alcaliniza urina și a împiedica astfel,
formarea de calculi de acid uric)
- cu o hidratare corectă (minim 3 litri de lichide per 24 ore).
Aportul de purine este adus din alimentele care conțin peste 100 g purine la 100 g
aliment, cum ar fi:
- vânatul;
- viscerele de animale (inimă, ficat, rinichi, creier, etc);
- anumiți pești (hamsii, scrumbie, sardine, hering, macrou);
- icre;
- drojdia de bere;
- panificație;
- carnea de animal tânăr (pui, vițel, carnea de gâscă, potârniche);
Aceste alimente trebuie excluse complet din dietă în atacul de gută și evitate între
atacuri. În aceeași categorie intră și băuturile alcoolice, în special vinul roșu.
Alte alimente care conțin purine, dar la un nivel mai rezonabil (sub 100 g
purine la 100 g aliment), sunt:
- carne și pește, exceptând cele enumerate în prima categorie;
- anumite legume (ciuperci, spanac, mazăre uscată,fasole uscată, linte,
sparanghel, conopidă, păducel, ovăz, germeni de grâu, tărâțe).
Consumul ocazional al acestor alimente nu crește acidul uric în sânge, dar

9
ele trebuie evitate în atacul de gută și consumate cu moderație între atacuri. Din
cauza conținutului crescut de purine al tărâțelor, se preferă pâinea albă sau se
limitează consumul de pâine integrală.
Alte alimente au un conținut neglijabil de purine și este permis consumul
lor,
fără restricții:
- majoritatea legumelor;
- fructe și sucuri din fructe;
- înghețată;
- unt, margarină;
- prăjituri;
- cereale și produse din cereale: orez, porumb, pâine de porumb, mălai;
- macaroane, tăiței;
- budincă;
- lapte, iaurt, brânzeturi;
- ulei;
- măsline;
- murături;
- oțet;
- condimente;
- zahăr, sare;
- ouă.
În ceea ce privește alimentele bogate în colesterol (ouă, carne grasă,cașcaval,
smântână, etc), regimul alimentar din gută le permite, dar în limitele nutriției
corecte. Acest lucru este valabil și pentru cantitatea de sare, zahăr, produse
zaharoase, alte dulciuri, cafea.
Scăderea în greutate poate ajuta în scăderea riscului de atacuri recurente de
gută. De preferat ar fi ca acasta să fie însoțită de acest regim, în combinație cu un
program aerobic de exerciții. Trebuie abordat un stil de viață sănătos, însoțit de
exerciții fizice raționale, mers, sporturi adaptate vârstei, pentru combaterea
sedentarismului. Acest lucru duce la îmbunătățirea metabolismului organismului,
permițând o mai bună și completă eliminare a deșeurilor, printre care și acidul uric.
Respectând aceste principii, un pacient cu gută poate trăi la fel de bine ca și
o persoană fără alterarea metabolismului purinic.
A. Tratamentul medicamentos
Guta având un substrat pur metabolic, tratamentul trebuie urmat toată viața.
Acesta vizează:
- Inflamația acută articulară din timpul atacului de gută;
- Fondul hiperuricemic și condițiile favorizante.

10
 Tratamentul gutei folosește medicamente care atenuează simptomele și care
elimină cauzele bolii. Acesta depinde de stadiul bolii, pentru că tratamentul
atacului de gută este diferit de profilaxia recidivelor.
Pentru diminuarea durerii, edemului, roșeții și căldurii locale (inflamație),
caracteristice atacului de gută, se recomandă administrarea de:
- antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) – colchicina;
- corticosteroizi;
- ACTH.
B. Kinetoterapia
Obiective:
a. Combaterea durerii și inflamației;
b. Menținerea sau recuperarea mobilității și stabilității articulare;
c. Menținerea sau creșterea forței și rezistenței musculare.
Mijloace generale:
- gimnastica medicală;
- mobilizări pasive, pasivo-active și active la nivelul articulațiilor degetelor și
pumnului, coatelor și umărului, gleznei, genunchiului și șoldului;
- exerciții cu obiecte portative ușoare;
- terapie ocupațională;
- gimnastică operatorie;
- gimnastică abdominală;
- masaj local și parțial;
- manevre circulare de efleuraj cu efect calmant, relaxant;
- jocuri sportive în special cele cu mingea etc.
Mijloace specifice
a. combaterea durerii și a inflamației:
- este necesară în special în puseul acut al bolii, utilizându-se diferite mijloace
kinetice cum ar fi posturări și imobilizări, pentru evitarea apariției
deformărilor (asemănătoare cu cele utilizate în PR);
- tot în stadiul acut se pot efectua contracțiile izometrice pentru conservarea
forței musculare;
- pe măsură ce puseul acut cedează, se pot iniția:
 mobilizări pasive, respectându-se pragul dureros;
 tehnici de relaxare;
 mobilizări pasivo-active și autopasive.
b. Menținerea sau recuperarea mobilității și stabilității articulare:
- pentru realizarea acestui obiectiv se pot utiliza mijloacele enumerate mai
sus pentru stadiile acut și subacut;

11
 - în perioada intercritică se poate îmbogăți paleta mijloacelor în
tratamentul kinetic al gutei, prin utilizarea hidrokinetoterapiei, în bazine
cu apă caldă;
- apa poate fi îmbogățită cu diverse plante medicinale și aromatice în scop
terapeutic;
- este indicat ca masajul să preceadă ședința de kinetoterapie, acesta fiind
un foarte bun adjuvant al tratamentului kinetic.
c. Menținerea sau creșterea forței și rezistenței musculare:
- acest obiectiv se poate realiza cu ajutorul următoarelor mijloace kinetice:
 Mobilizări activo-pasive;
 Mobilizări active libere;
 Mobilizări active cu rezistență.
- în perioada acută se pot utiliza doar contracții izometrice pe diverse
unghiuri de alungire musculară;
- în perioada intercritică se evită eforturile mari (astfel se evită apariția
hiperuricemiei), indicându-se eforturi mici și medii, în funcție de
caracteristicile individuale (educație, tip constituțional, vârstă, sex, etc.)
Program Forță
Consolidarea stării tonusului muscular este foarte importantă, deoarece oferă
articulațiilor o stare bună și le face mai puternice.
Se utilizează gantere pentru efectuarea exercițiilor simple pentrumembrele
inferioare, cum ar fi genuflexiunile și fandările. Aceste exerciții au rolul de a
promova o bună circulație la nivelul membrelor inferioare și de a preveni
inflamarea articulațiilor.
Exemple de exerciții:
- genuflexiuni: cu 2 gantere de greutate medie în mâini se execută flexia
coapsei pe gambă, până când coapsa este paralelă cu solul, apoi se revine la
poziția inițială.
- fandări: sunt pornite în același mod, dar în loc de îndoire jos se face un pas
înainte păstrând în același timp partea superioară a corpului verticală, ambii
genunchi în flexie până când coapsa face un unghi de 90° cu gamba; apoi se
execută un pas înapoi și se schimbă piciorul.
Dozarea se face de către terapeut.
Exerciții de stretching:
 Stretching-ul crește flexibilitatea corpului;
 Se execută exerciții moderate pentru a reduce rigiditatea și a crește
circulația;
 Manevrele sunt simple și ajută la scăderea tensiunii în articulații și la
reducerea inflamației;

12
  Un bun exercițiu este flexia trunchiului, cu încercarea de a atinge cu
mâinile degetele de la picioare.
 Unii terapeuți recomandă efectuarea exercițiilor fizice care sunt
implicate în gama Yoga, Tai Chi și Pilates.
Sunt recomandate de asemenea, exercițiile ușoare de gimnastică articulară,
exerciții în apă, înot, masarea regiunilor afectate și presopunctura.
C.Tratamentul chirurgical
Guta este de obicei tratată cu succes prin eliminarea cauzelor predispozante,
precum și prin administrarea tratamentului medicamentos corespunzător. Dacă
evoluția bolii a depășit 10 ani și nu s-a efectuat nici un tartament, este posibil ca
acidul uric să se fi acumulat la nivelul articulațiilor sub forma cristalelor de acid
uric (tofi gutoși). Dacă acești noduli devin dureroși, produc deformarea articulară
și tratamentul medicamentos nu reușește micșorarea lor, este recomandat
tratamentul chirurgical de corectare (excizia chirurgicală a tofilor)
Profilaxie
Deoarece majoritatea persoanelor sunt asimptomatice până la primul atac de gută,
profilaxia gutei are o importanță mai mică.
Sunt recomandate:
- adminstrarea corectă și regulată a tratamentului specific pentru gută, pentru a
preveni recurențele acesteia;
- scăderea în greutate;
- abordarea unui stil de viață sănătos, cu o dietă corespunzătoare și exercițiu
fizic regulat.

13
 CAPITOLUL II

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENȚILOR CU GUTĂ

2.1.STUDIIU DE CAZ.PLANUL DE ÎNGRIJIRE

Nume: R.Prenume: M
Sexul: Feminin
Varsta: 67 ani
Domiciliul: mediu rural
Starea civila: căsătorită, 2 copii
Grup sangvin:AII , Rh(+)
Ocupatia: pensionară
Limba vorbita: română
Etnia: română
Religia: ortodoxă.
Antecedente heredo-colaterale: neimportante, parintii – decedati.
 Mama = Accident auto
 Tata = Accident auto
Antecedente personale:
a) fiziologice
- Menarha: la 13 ani, ciclu cu flux normal, 2 sarcini, 1 avort provocat.
- 1 nastere normala ; 1 cezariana
- Traumatisme: nu a avut.
- Alergii medicamentoase: nu prezinta .
b) patologice
- bolile copilariei: bolile infecto contagioase ale copilariei:
- Oreion la varsta de 4 ani
- Rubeola la varsta de 5 ani
- Scarlatina la varsta de 7 ani
- Varicela la varsta de 10 ani
- spitalizări: a fost internată de mai multe ori pe diferite secții.
- intervenții chirurgicale: la vârsta de 18 ani a fost operată de apendicită
acută.
Condiții de viață și de muncă
- locuiește cu sotul si cu familia baiatului, la casa, in conditii bune;
- condițiile de mediu in care trăiește sunt normale.

14
 - se mai ocupă de treburi în gospodărie.
Comportare
- nu fumează
- nu consumă alcool
- consumă in medie 2 cafele pe zi (100 ml)
- alimentație normală, fără excese cantitative, ii plac prăjelile, carne in
special, prăjituri, portocalele si bananele
- somn: cu dese intreruperi (perioade de veghe), când apar durerile nu poate
dormi.
- nu efectuează exerciții fizice.
Istoricul bolii
Pacienta in vârsta de 67 ani s-a prezentat la serviciul de urgențe insoțită de
fiul sau. Relatează faptul ca nu poate sa doarma noaptea datorita durerilor aparute
brusc, violent, insuportabile la piciorul drept, la nivelul halucelui.Se simte obosită,
somnolentă și prezintă intoleranța la activitățile fizice. În urma interviului se
dispune internarea pacientei pentru investigații de specialitate, stabilirea
diagnosticului și tratamentului corespunzător.

Figura 5 – Guta la nivelul halucelui

15
 Plan de îngrijire ziua 1

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții autonome Intervenții Evaluare

nursing delegate
A evita Disconfort,legat de Combaterea Asigur un mediu de Administrez Pacienta
pericole durerea vie la nivelul durerii protectie psihica colchicina la acuza dureri
halucelui dr. adecvat indicatia articulare
Evaluez caracteristicile medicului,
durerii: localizare, antiinflamatoare
intensitate, durata, nesteroidiene
frecventa, factorii care-i (fenilbutazona)
maresc sau diminueaza
intensitatea
Invăț pacienta tehnici
de relaxare

Vulnerabilitate fata Pacienta sa Particip la examenul Recoltez sange TA =

de pericole beneficieze de clinic. pentru examenul 165/110
manifestata prin risc un mediu de Instruiesc pacienta in biochimic de mmHg
de complicatii siguranță. vederea recoltarii urinei laborator prin Puls = 90
pentru examenul de punctie venoasa p/min
laborator . Respiratie =
25 r/min
A se Alterarea mobilității Pacienta sa Asigur repaus la pat, Administrez Pacienta
mișca,a datorită durerii, prezinte după care elaborez tratamentul dupa prezinta
avea o bună intoleranței la efort diminuarea împreună cu pacientul indicatia diminuarea
postură manifestata prin fatigabilității si un program adecvat de medicului, fatigabilitatii
fatigabilitate creșterea mobilizare antiinflamatoare

16
 toleranței la Ajut pacientul în nesteroidiene
effort satisfacerea nevoilor (Fenilbutazonă).
nevoilor fundamentale
încurajez pacientul sa
efectueze mișcări pasive
si active in vederea
pastrarii tonusului
muscular si asigurarea
circulației sanguine
Explic pacientei ca
activitatea zilnică
trebuie reluată

A se Alimentare,hidratare Pacientul sa Stabilesc regimul Pacientul

alimenta, a datorita deprinderilor prezinte un alimentar astfel: colaboreaza
se hidrata nesanatoase echilibru al Regim alimentar cu personalul
manifestat prin metabolismului hipoproteic (pana la de ingrijire.
alimentație proteinelor 1g/Kg corp/zi) Acceptă si
necorespunzătoare Regim hiposodat/ respectă
desodat si normohidric regimul
(minim 2 l/zi pentru alimentar
menținerea inpus.
clearanceului uric)
Explorez gusturile
pacientei
Stabilesc regimul
alimentar in functie de
nevoile fiziologice,

17
 indicatia medicului,
gusturile pacientului.
Se exclud viscerele,
mezelurile, conservele
din carne, carnea de vita
si de pasare.
Legumele si fructele se
vor consuma in
alternanță cu produsele
lactate pentru
mentinerea Ph alcalin al
urinei.
Monitorizez greutatea
corporala o data pe zi.
Asigur servirea meselor
intr-un cadru cat mai
plăcut.

A fi curat şi Dificultate in Pacienta sa Evaluez gradul de Pe perioada

îngrijit,a autoîngrijire,legată prezinte dependenta a pacientei spitalizarii
proteja de durere tegumente si Evaluez gradul de pacientul si-a
tegumentele mucoase curate igiena mentinut
şi Monitorizez toleranta la integre
mucoasele efort tegumentele
Conștientizez pacienta si mucoasele
in legatura cu si nu a
importanta mentinerii devenit o
curate a tegumentelor sursa de

18
 Ajut pacienta in infectie
satisfacerea nevoilor nosocomiala
fundamentale

A se Dificultate in a se Pacienta sa Evaluez gradul de Pe perioada

îmbrăca,a imbrăca din cauza prezinte o dependent al spitalizarii
se dezbrăca durerii articulare ținută pacientului pacientul a
adecvată adoptat o
ținută
adecvată
A avea Hipertermie, din Pacienta sa Asigur o îmbracăminte Administrez Pacienta este
o cauza inflamatiei aibă o lejeră medicatia subfebrilă-
temperatura articulare manifestată temperatura aplic comprese reci, conform indicaţiei 37.50 C
constanta prin febră,frison normala împachetări medicului
reci,comprese cu
gheaţă, fricţiuni
încălzesc pacientul în
caz de frisoane
schimb de câte ori este
nevoie lenjeria de pat şi
de corp

A dormi, a Dificultatea de Pacienta sa Asigur un climat optim Administrez Pacienta are

se odihni a dormi si de a se prezinte si linistit pentru antialgice, un somn
odihni, legată de un somn ca pacientul sa se poata sedative superficial,
durerile nocturne linistit, odihni. s-a trezit de
odihnitor, sa Invat pacientul sa 4 ori in
beneficieze de practice tehnici de cursul noptii

19
 un numar de relaxare inainte de
ore de somn culcare, lecturi
corespunzator placute, exercitii
varstei in respiratorii, sa
decurs de aeriseasca salonul
4 zile cateva minute.
Creez un climat de
incredere, ncurajez
si linistesc pacientul
pentru a-și recăpăta
echilibrul psihic.
Observ calitatea
somnului, dacă
celelalte nevoi sunt
satisfăcute,intocmesc
un program de odihnă

A comunica Comunicare alterata Pacienta sa fie Asigur conditii de Treptat,

din cauza durerii echilibrata mediu optime pt ca pacienta
insuportabile Psihic,sa pacienta sa-si poata devine
comunice cu exprima nevoile comunicativă
echipa de si echilibrată
ingrijire psihic

20
 Plan de îngrijire ziua 2-3

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții autonome Intervenții Evaluare

nursing delegate
A evita Disconfort,legat de Combaterea Asigur un mediu de Administrez Pacienta
pericole durerea vie la nivelul durerii protectie psihica colchicina la declara
halucelui dr. adecvat indicatia diminuarea
Evaluez caracteristicile medicului, durerii
durerii: localizare, antiinflamatoare
intensitate, durata, nesteroidiene
frecventa, factorii care-i (fenilbutazona)
maresc sau diminueaza
intensitatea
Invăț pacientul tehnici
de relaxare

Alterarea psihica Pacienta sa Sustin pacienta in Pacienta

datorita incapacitatii prezinte o cazul problemelor constientizeaza
fizice manifestata atitudine psihice datorate situatia si
prin pierderea pozitiva fata pierderii imaginii de colaboreaza cu
imaginii de sine. de inaginea sine si a stimei de sine. personalul de
de sine. Educ pacienta pentru ingrijire
Sa fie a constientiza ca prin
constienta de respectarea
rolul miscarii alimentatieisi a
si al programului de
alimentatiei activitate zilnica poate
echilibrate in preveni accesele

21
 prevenirea gutoase si complicatiile
acceselor bolii.
gutoase si
aparitiei
complicatiilor
de tipul
litiaza uruica
si/sau
invaliditati.

A se Dificultate in Pacienta să Sustin si incurajez Administrez Dupa

mișca,a mobilitate datorită prezinte pacienta in realizarea tratamentul dupa efectuarea
avea o bună acceselor de gută mobilitate și activitatilor fizice. indicatia unor exercitii
postură manifestată prin postură Ajut pacienta in medicului, fizice bolnava
forță redusă si adecvate, satisfacerea nevoilor. antiinflamatoare prezinta stare
activitate moderată Sa-si poata nesteroidiene de somnolența,
satisface Raspunde
autonom pozitiv la
nevoile. tratamentul
medicamentos.
Pacienta
colaboreaza cu
personalul de
ingrijire.

A fi curat şi Dificultate in Pacienta sa Evaluez gradul de Pe perioada

îngrijit,a autoîngrijire,legată prezinte dependenta a pacientei spitalizarii
proteja de durere tegumente si Evaluez gradul de pacientul si-a

22
tegumentele mucoase igiena mentinut
şi curate Monitorizez toleranta la integre
mucoasele efort tegumentele si
Conștientizez pacienta mucoasele si
in legatura cu nu a devenit o
importanta mentinerii sursa de
curate a tegumentelor infectie
Ajut pacienta in nosocomiala
satisfacerea nevoilor
fundamentale

A avea Hipertermie, din Pacienta sa asigur o îmbracăminte Administrez Pacienta este

o cauza inflamatiei aibă o lejeră medicatia conform afebrilă
temperatură articulare temperatura schimb de câte ori este indicaţiei
constanta manifestată prin normala nevoie lenjeria de pat şi medicului
febră de corp

A comunica Comunicare alterata Pacienta sa Asigur conditii de Treptat,

din cauza durerii fie echilibrat mediu optime pt ca pacienta
insuportabile psihic pacientul sa-si poata devine
exprima nevoile comunicativa
si echilibrata
psihic

A dormi,a Perturbarea Pacientul sa Evaluez si notez Administrez Pacientul a

se odihni somnului din cauza aiba un somn calitatea so orarul colchicina si dormit 7 ore
durerii manifestata odihnitor somnului antiinflamatoare la dar s-a trezit
prin ore insufuciente Asez pacientul intr-o indicatia obosit.

23
 de somn, treziri pozitie comoda, asigur medicului pentru
frecvente un climat de calm si ameliorarea
securitate durerii

Plan de îngrijire ziua 4-5

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții autonome Intervenții Evaluare

nursing delegate
A evita Disconfort,legat de Combaterea Asigur un mediu de Administrez Pacienta
pericole durerea vie la nivelul durerii protectie psihica adecvat colchicina la declara
halucelui dr. Evaluez caracteristicile indicatia diminuarea
durerii: localizare, medicului, durerii
intensitate, durata, antiinflamatoare
frecventa, factorii care-i nesteroidiene
maresc sau diminueaza (fenilbutazona)
intensitatea
Invăț pacientul tehnici de
relaxare

A se Dificultate in Pacienta să Sustin si incurajez Administrez Raspunde

mișca,a mobilitate datorită prezinte pacienta in realizarea tratamentul dupa pozitiv la
avea o bună acceselor de gută mobilitate activitatilor fizice. indicatia tratamentul
postură manifestată prin și postură Ajut pacienta) in medicului, medicamentos.
forță redusă si adecvate, satisfacerea nevoilor. antiinflamatoare Pacienta
activitate moderată Sa-si poata nesteroidiene colaboreaza cu
satisface personalul de
autonom ingrijire.

24
 nevoile.

A fi curat şi Deficit in a se Pacientul sa Evaluez gradul de Colaborarea cu Pe perioada

îngrijit,a autoingriji din cauza prezinte dependenta al pacientei familia, cu echipa spitalizarii
proteja intolerantei la efort tegumente Evaluez gradul de igiena medicala pacienta si-a
tegumentele si mucoase al pacientului mentinut
şi curate Monitorizez toleranta la integre
mucoasele efort tegumentele si
Constientizez pacientul mucoasele si
in legatura cu importanta nu a devenit o
mentinerii curate a sursa de
tegumentelor infectie
Ajut pacientul in nosocomiala
satisfacerea nevoilor
fundamentale
A comunica Comunicare alterata Pacientul sa Asigur conditii de mediu Treptat,
din cauza durerii fie optime pt ca pacientul sa- pacienta
insuportabile echilibrat si poata exprima nevoile devine
psihic comunicativă
si echilibrată
psihic
A dormi,a Perturbarea Pacientul Evaluez si notez calitatea Administrez Pacienta a
se odihni somnului din cauza sa aibă un so orarul somnului colchicina si dormit 8 ore
durerii manifestata somn Asez pacientul intr-o antiinflamatoare la neîntrerupt
prin ore insufuciente odihnitor pozitie comoda, asigur un indicatia medicului
de somn, treziri climat de calm si pentru ameliorarea
frecvente securitate durerii

25
 Plan de îngrijire ziua 6

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții autonome Intervenții Evaluare

nursing delegate
A evita Disconfort,legat de Combatere Asigur un mediu de Administrez Pacienta
pericole durerea la nivelul a durerii protectie psihica adecvat colchicina la declara
halucelui dr. Evaluez caracteristicile indicatia diminuarea
durerii: localizare, medicului, durerii
intensitate, durata, antiinflamatoare
frecventa, factorii care-i nesteroidiene
maresc sau diminueaza (fenilbutazona)
intensitatea
Invăț pacientul tehnici de
relaxare

A se Dificultate in Pacienta să Sustin si incurajez pacienta Administrez Raspunde

mișca,a mobilitate datorită prezinte in realizarea activitatilor tratamentul dupa pozitiv la
avea o acceselor de gută mobilitate fizice. indicatia tratamentul
bună manifestată prin forță și postură Ajut pacienta) in medicului, medicamentos.
postură redusă si activitate adecvate, satisfacerea nevoilor. antiinflamatoare Pacienta
moderată Sa-si poata nesteroidiene colaboreaza cu
satisface personalul de
autonom ingrijire.
nevoile.

A Comunicare alterata Pacientul sa Asigur conditii de mediu Treptat,

comunic din cauza durerii fie optime pt ca pacienta sa-si pacienta devine
a insuportabile echilibrat poata exprima nevoile comunicativ si

26
 psihic echilibrat
psihic

A Perturbarea somnului Pacientul Evaluez si notez calitatea Administrez Pacienta a

dormi,a din cauza durerii sa aibă un so orarul somnului colchicina si dormit 8 ore
se odihni manifestata prin ore somn Asez pacienta intr-o antiinflamatoare la neîntrerupt
insufuciente de odihnitor pozitie comoda, asigur un indicatia
somn, treziri climat de calm si securitate medicului pentru
frecvente ameliorarea durerii

A invăța Cunoștințe Pacientul sa Explorez nivelul de Pacienta nu are

insuficiente acumuleze cunostinte al informatii
despre pastrarea cat mai pacientului privind boala legate de
sanatatii multe sa. boala, dar este
cunostinte Stimulez dorinta de receptivă
despre cunoastere.. la tot ce i se
boală Constientizez pacientul spune.
asupra propriei Pacientul
responsabilitati privind prezinta
sanatatea. capacitate de
Verific daca bolnavul a acumulare a
inteles mesajul cunostintelor.
transmis si daca si-a insusit Evaluez
noi cunostinte. cantitatea de
Identific obiceiurile si cunostinte
deprinderile acumulate si
gresite ale pacientului. observ ca inca
Corectez deprinderile mai

27
 daunatoare sanatatii. prezinta lacune
Invat pacientul categoriile in ceea
de alimente si echivalente ce priveste
cantitativ si calitativ ale felul in care
principiilor alimentare in trebuie sa-si
vederea inlocuirii unui administreze
aliment cu altul medicamentele
.

Plan de îngrijire ziua 7

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții autonome Intervenții Evaluare

nursing delegate
A se Alimentare,hidratare Pacientul sa Stabilesc regimul Pacienta
alimenta datorita deprinderilor prezinte un alimentar astfel: colaboreaza
, a se nesanatoase echilibru al Regim alimentar cu personalul
hidrata manifestat prin metabolismului hipoproteic (pana la de ingrijire.
alimentație proteinelor 1g/Kg corp/zi) Acceptă si
necorespunzătoare Regim hiposodat/ respectă
desodat si normohidric regimul
(minim 2 l/zi pentru alimentar
menținerea clearanceului inpus.
uric)
Explorez gusturile
pacientului
Stabilesc regimul
alimentar in functie de

28
 nevoile fiziologice,
indicatia medicului,
gusturile pacientului.
Se exclud viscerele,
mezelurile, conservele
din carne, carnea de vita
si de pasare.
Legumele si fructele se
vor consuma in
alternanță cu produsele
lactate pentru mentinerea
Ph alcalin al urinei.
Monitorizez greutatea
corporala o data pe zi.
Asigur servirea meselor
intr-un cadru cat mai
plăcut.

A învăța Cunostiinte Pacientul sa fie Evaluez nivelul de Colaborarea cu Pacienta a

insuficiente despre informat cu cunostinte al pacientei echipa medicala primit
boala, evolutia si privire la privind boala, modul de Va urma informatii
autoingrijirea la manifestarile manifestare, masurile tratamentul cu despre boala,
domiciliu, datorata bolii, preventive si curative colchicina, evolutie,
lipsei de informare prevenirea Explic semnele si antiinflamatoare tratament
reinfectarii si simptomele ce pot aparea nesteroidiene, Pacienta a
tratamentul la pe parcursul bolii corticosteroizi. acumulat
domiciliu. Stimulez dorinta de Regim lacto- cunostiinte
cunoastere si determin vegetarian noi si a

29
pacientul sa hipocaloric cu inteles rolul
constientizeze rolul sau aport crescut de sau in
in vindecare lichide vindecare
Furnizez pacientei Pacienta a
cunostintele necesare inteles
ingrijirii la domiciliu recomandările
privind factorii de risc, privind
tratamentul prescris, regimul de
prezenta la controale viata, evitarea
periodice. factorilor de
risc si
tratamentul ce
trebuie urmat
la domiciliu

30
2.2.DIAGNOSTICE DE NURSING
Diagnosticul de nursing trebuie să denote clar o problemă de sănătate actuală
sau potenţială a pacientului, care poate fi rezolvată prin intervenţii iautonome
şi/sau delegate.
După culegerea datelor, asistenta medicală poate să tragă o concluzie,poate să
explice clar situaţia şi poate defini problemele.
În urma analizei datelor culese,am identificat problemele pacientei,am
formulat diagnosticele de nursing și am stabilit obiectivele de ingrijire.
În cazul prezentat, pacienta se încadrează in categoria persoanelor cu dependență
moderată, temporară . Problemele de dependența se pot reduce prin intervenția
asistentei ajutând pacientii să-și redobândească gradul optim de autonomie.
Am formulat urmatoarele diagnostice de ingrijire:
 Durere datorata acumularii de cristale de acid uric la nivelul articulatiei
 Alimentatie inadecvata calitativ,in raport cu necesitatile fiziologice datorita
deprinderilor nesanatoase manifestat prin alimentatie necorespunzatoare
 Dificultate in mobilitate datorita acceselor de guta manifestata prin forta
redusa si activitate moderata
 Disconfort, datorita incapacitatii fizice manifestata prin pierderea imaginii
de sine.
 Deficit in a se autoingriji din cauza intolerantei la effort
 Dificultate in a se imbrăca din cauza durerii articulare
 Perturbarea somnului,legata de durerea vie nocturna,manifestata prin trezire
brusca,somnolență diurnal
 Hipertermie, din cauza inflamatiei articulare manifestată prin febră,frison
 Alterarea psihica datorita incapacitatii fizice manifestata prin pierderea
imaginii de sine
 Alterarea tegumentelor prin prezenta tofilor gutosi
 Comunicare alterata din cauza durerii insuportabile
 Risc de invaliditate
 Risc de complicatii-litiaza urica
 Cunoștințe insuficiente despre pastrarea sanatatii
 Cunostiinte insuficiente despre boala, evolutia si autoingrijirea la domiciliu,
datorata lipsei de informare

2.3.INTERVENTII
Interventiile asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu guta au ca
obiective:
 Pacientul sa prezinte un echilibru al metabolismului proteinelor

31
 Figura 7 : Piramida alimentaţiei sănătoase pentru gută

 Pacientul sa cunoasca si sa respecte alimentatia recomandata ,pentru a evita

accesele gutoase
 Sa se previna complicatiile bolii
In accesul gutos,asistenta medicala:
˗ asigura repausul la pat pe toata perioada dureroasa
˗ aplica comprese locale,alcoolizate,reci
˗ imobilizeaza articulatia afectata

32
 ˗ asigura alimentatia lacto-fainos-vegetariana,hipocalorica,cu un aport mai
mare de lichide
˗ administreaza tratamentul prescris-colchicina-in doze regresive,ca medicatie
specifica si antiinflamatoare nesteroide (indometacin,fenilbutazona)
In guta cronica
˗ instituie regimul alimentar:hipoproteic 1 g/kgcorp/zi, viscerele,
mezelurile,conservele din carne ,carnea de vita ,de pasare se exclud
legumele,fructele se consuma in alternanta cu produsele lactate,pentru mentinerea
pH-ului alcalin al urinii, lichide circa 2 l/zi,,pentru a creste clearance-ul uric
˗ recolteaza sange si urina pentru examene de laborator
˗ educa pacientul sa respecte alimentatia,pentru a preveni complicatiile bolii
˗ administreaza tratamentul medicamentos pentru a inhiba sinteza acidului
uric (Milurit) sau pentru resorbtia uratului de sodium
˗ ajuta pacientul pentru a-si satisface nevoile fundamentale ,atunci cand au
survenit anchiloze,invaliditati

2.4.EVOLUȚIA CAZULUI
În urma tratamentului administrat și a îngrijilor acordate,evoluția a fost
favorabilă
Starea la externare: ameliorat
Bilantul autonomiei:
˗ Pacienta are o respiratie normala, ampla cu frecventa de 16 respiratii / minut,
circulatie relativ normala cu puls si tensiune arteriala in limite normale.
˗ Pacienta se alimenteaza singură, conform regimului impus.
˗ Pacienta prezinta eliminari fiziologice normale.
˗ Pacienta se misca activ, cu efort fizic dozat si capacitate de efort fizic,
mobilitatea articulara s-a restabilit.
˗ Pacienta prezinta un somn odihnitor.
˗ Pacienta se poate imbraca si dezbraca singură, dar intr-un interval de timp
mai mare.
˗ Pacienta prezinta temperatura corporala in limite normale.
˗ Pacienta prezinta tegumente integre, normal colorate.
˗ Pacienta comunica cu cei din jur, a invatat sa-si exprime nevoile, emotiile si
sentimentele.
˗ Pacienta poate actiona conform propriilor credinte si valori.
˗ Pacienta nu se poate antrena in toate activitatile sale preferate.
˗ Pacienta se poate recrea.
˗ Pacienta invata cum sa-si pastreze sanatatea si sa acumuleze lucruri noi
despre tratament.

33
Recomandari la externare
- Sa evite frigul si umezeala, eforturile fizice mari, ortostatismul prelungit,
mersul pe teren accidentat, dar si sedentarismul.
- Va continua tratamentul la domiciliu cu Prednison 5 mg 2 cp/zi timp de 10
zile, Indometacin 1 cp/zi timp de 10 zile.
- Va mentine un regim hiposodat si hipocaloric impus de tratamentul cu
Prednison.
- Va consuma un regim format din lapte, branza si alte alimente bogate in
calciu
- Va respecta normele de igiena personala.
- Se va prezenta la control la medicul de familie.
- Va fi informat asupra riscurilor la care se expune in cazul nerespectarii
tratamentului

34
 CONCLUZII

În procesul de nursing al pacienților cu gută, asistenta trebuie sa aiba un grad

inalt de pregatire şi profesionalism, de dedicare şi nu in ultim rand de talent.Ea
trebuie sa aiba capacitatea de a cunoaste psihologia bolnavului, pentru a-l trata in
mod individual si a-l atrage de partea sa, determinand increderea acestuia in sine,
in capacitățile sale, dar şi in ajutorul personalului medical de ingrijire.Asistenta
poate atinge rezultatetele dorite cu ajutorul echipei medicale, prin: interventii
autonome si delegate, o evaluare corecta din cadrul planului de ingrijire
individualizat.
Asistenta medicala ia parte la punerea in practica a planului terapeutic
conceput de medic, dar in acelasi timp va cauta ca planurile specifice propriei
activitati sa fie in deplin acord cu acestea, așa incât să satisfacă pe deplin nevoile
pacientului.
În urma intervențiilor autonome și delegate, starea pacientei s-a ameliorat,
având o evoluție bună.

35
 BIBLIOGRAFIE

Beldean, L., Gal, G., Seuchea, M., Procesul de nursing, aspecte teoretice si
practice, Editura Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu, 1999
Beldean, L., Coldea, L., Natea, C.D., Diaconu, C., Nursing - Caiet de lucrari
practice, Editura Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu, 2001
Beldean, L., Artimon, M., Psihologie nursing, Editura "Alma Mater", Sibiu,
2004
Borundel , C. – Medicina internă pentru cadre medii – Editura
ALL,București ,2006
Coldea, L., Beldean, L., Gal, G., Seuchea, M., Pintea A., Nevoi fundamentale -
Interventii nursing, Editura "Alma Mater", Sibiu, 2003
Titircă Lucreția - Ghid de nursing cu tehnici de evaluare și îngrijiri
corespunzătoare nevoilor fundamentale ,Editura Viața Medicală Românească
București,2006
Titircă Lucreția - Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții
medicali, Editura Viața Medicală Românească,București,2007.
Titircă Lucreția – Urgente medico-chirurgicale.Sinteze pentru cadre medii,
Editura Medicală ,București,2007.
*** Foile de observetie clinica generala ale pacientilor
www.sfatulmedicului.ro

36