AI GRIJA DE

S I S T E M U L TAU
N E RV O S !

Todir ica Malina-Mihaela,clasa A VII-A

C
I.FUNCTIILE ENCEFALULUI
EMISFERELE CEREBRALE

• Emis ferele cerebrale sunt fiecare din cele două părți simetrice
ale creierului mare , de formă eliptică și separate prin scizura
interemisferică. Sunt formate din lobi (frontal, parietal, temporal,
occipital), separați prin șanțuri adânci (scizuri). Suprafața lobilor este
brăzdată de șanțuri care delimitează circumvoluțiile cerebrale, cel mai
proeminent fiind șanțul lateral cerebral. În interiorul emisferelor
cerebrale se află ventriculele laterale.

• Masa emisferelor cerebrale este alcătuită din substanță albă în care se

găsesc nuclee de substanță cenușie, iar la periferia acestora se află de
asemenea substanță cenușie .
• Filogenetic , emisferele cerebrale constituie cea mai nouă porțiune
a creierului și dețin un rol important în coordonarea nervoasă. Marea
dezvoltare a emisferelor cerebrale umane se datorează , pe de o parte,
particularităților anatomo-fiziologice ale creierului
strămoșilor omului (maimuțe antropomorfe), iar pe de altă parte
apariției stațiunii bipede, influenței muncii și limbajului.
• Emisferele cerebrale sunt formate din doua parti: 1.partea stanga
2.partea dreapta
A.FUNCTIILE
EMISFERELOR CEREBRALE

1.Emisfera stanga (reprez inta logica si ratiunea)

• domina si gestioneaza limbajul;
• este responsabila de logica si de calculele matematice;
• coordoneaza si cele cinci simturi fizice;
• transforma simturile in perceptii si rationamente cauzale;
• permite numai gandirea univalenta, liniara, biunivoca;
• pastreaza experientele acumulate din lumea fizica;
• administreaza judecata si relationarea;
• opereaza cu comparatii si tot felul de rationamente;
• vehiculeaza cunoasterea pe baza argumentelor.
A.FUNCTIILE EMISFERELOR CEREBRALE
2.Emisfera dreapta (reprez inta afectivitatea)
• se ocupa de abilitatile spatiale, recunoasterea faciala si procesarea muzicii;
• manageriaza intelegerea imaginilor vizuale;
• este responsabila de creativitate;
• administreaza emotivitatea si afectivitatea;
• transforma imaginile in reprezentari mentale;
• stimuleaza imaginatia;
• coordoneaza cele cinci simturi spirituale;
• gestioneaza simturile artistice;
• lucreaza cu perceptii, reprezentari;
• pastreaza experientele acumulate in lumea imaginativa;
• confera fantezie si creativitate.
 C R E I E RU L M I C S A U C E R E B E L U L

Unde este situat creierul mic sau cerebelul?

Cunoscut şi sub numele de creierul mic,
cerebelul este situat la baza lobilor
occipitali, posterior faţă de trunchiul cerebral.
Din ce este alcatuit creierul mic sau cerebelul?
Este alcătuit din două
emisfere cerebeloase legate printr-o
formaţiune numită vermis.
Suprafaţa cerebelului este brăzdată de şanţuri cu
adâncimi diferite, care delimitează lobi, lobuli
şi folii.
 1.Arhicerebelul se află în legătură cu
analizatorul vestibular şi cu nucleii
extrapiramidali, intervenind
în reglarea echilibrului (extirparea lui provoacă
pierderea echilibrului).

2.Paleocerebelul se află în legătură cu

B.FUNCTIILE sensibilitatea proprioceptivă şi are rol
important în reglarea tonusului muscular, prin
CEREBELULUI stimularea alternativă a fibrelor musculare
striate (extirparea lui determină tulburări de
mers, exagerarea reflexelor osteotendinoase).

3.Neocerebelul este în legătură cu scoarţa

cerebrală, receptorii vizuali şi auditivi,
intervenind în coordonarea mişcărilor
fine (extirparea lui provoacă tulburări de mers,
pierderea preciziei mişcărilor fine).
T RU N C H I U L C E R E B R A L

Ce este trunchiul cerebral?

Trunchiul cerebral este un tip de stație de la mesajele pleacă și vin
către creier, este structura care leagă pe cel din urmă direct de măduva
spinării și reglează automat funcțiile critice ale corpului. Se împarte în
trei părți principale, mezencefal, puntea lui Varolio și medulla
oblongata, care împreună permit controlarea funcțiilor vitale ale
corpului, cum ar fi respirația, înghițirea, funcțiile vasomotorii,
tensiunea arterială, ritmul inimii și ajută la ajustarea poziției corpului.
Toate căile nervoase de la creier trec prin trunchiul cerebral, în multe
cazuri intersectându- se în interiorul trunchiului cerebral. 10 din 12
perechi de nervi cranieni, își au originea în trunchiul cerebral, totuși,
acest lucru exclude doar pe acelea asociate cu simțurile de miros și
vedere. Altele oferă motilitate și abilități senzoriale structurilor
creierului, inclusiv mușchii faciali, limba, faringe și laringe. Acestea
sunt responsabile pentru simțurile gustului și echilibrul auzului.
Nucleii trunchiului cerebral sunt importanți pentru funcțiile autonome
parasimpatice și simpatice ale corpului.
C . F U N C T I I L E T RU N C H I U L U I C E R E B R A L

Există trei funcții principale ale trunchiului cerebral, prima este că joacă un rol în conducere. Acest lucru
înseamnă că toate informațiile care sunt transmise de la corp la creier și cerebel (cât și viceversa) trebuie să
traverseze trunchiul cerebral. Căile ascendente care vin din corp către creier sunt căile senzoriale. Acestea
includ tractul spinotalamic (responsabil pentru senzațiile de durere și temperatură), coloana dorsală, tractul
lui Goll, senzația de presiune, tractul lui Burdeach pentru atingere și propriocepție.
Trunchiul cerebral este responsabil pentru funcțiile de atenție, vigilență, încântare, respirație, bătăile
inimii, tensiune arterială și reglează aceste funcții. Cu abilitatea de a transmite informația la creier și de a
distribui semnale de la nervii periferice și măduva spinării, acesta controlează și alte funcții involuntare din
corpul uman, cum ar fi digestia, salivarea, transpirația, dilatarea sau contracția pupilelor și urinarea.
Partea inferioară a trunchiului cerebral este responsabilă pentru reglarea funcțiilor autonome vitale, în timp
ce partea superioară a creierul controlează vederea și auzul, vigilența, conștiința și somnul. În special,
mezencefalul controlează mișcările ochilor și puntea coordonează mișcările ochilor și feței și controlează
senzațiile percepute de față, auz și echilibru. Medulla oblongata controlează funcțiile respirației, tensiunii
arteriale, ritmul inimii și înghițirea.
I I . I G I E N A S I S T E M U L U I N E RV O S
 A)BOLI/AFECTIUNI ALE SN
1. Boli cerebrovasculare
-cauze:Boala cerebrovasculară poate să apară dintr-o varietate de motive. Dacă vasele de sânge sunt afectate în cursul unui
atac vascular , aportul de sânge către celulele nervoase va fi afectat. În aceste condiţii aportul de oxigen către creier va fi
afectat, iar celulele nervoase vor începe să moară. Afectarea creierului este ireversibilă, iar ajutorul medical de urgenţă este
necesar.
-simptome/manifestari:Semnele şi simptomele bolii cerebrovasculare sau ale atacului vascular cerebral depind foarte mult
de locul unde apare blocajul şi de cantitatea de ţesut cerebral afectat.
Diferite evenimente cardiovasculare pot avea diferite simptome, dar printre cele mai întâlnite simptome se numără:
• durere de cap severă, brusc instalată
• hemiplegie
• hemipareză
• confuzie
• dificultăţi de comunicare, vorbire îngreunată sau incoerentă
• tulburări de vedere
• tulburări de echilibru
• pierderea stării de conştienţă.
 BOLI/AFECTIUNI ALE SN
Pentru un diagnostic corect, medicul va cere efectuarea unor investigații imagistice precum:
• Tomografia computerizată – utilă mai ales în diagnosticul evenimentelor hemoragice
• Imagistica prin rezonanță magnetică – poate detecta accidentul vascular cerebral ischemic
încă din primele faze
• Angiografia cerebrală.
-Tratamentul bolii cerebrovasculare
În cazul unui accident vascular cerebral acut, diagnosticul rapid și inițierea imediată a
tratamentului sunt elemente cruciale. Unele medicamente pot fi utilizate numai într-o
anumită perioadă de timp de la debutul simptomelor.
În cazul unei hemoragii cerebrale, pacientul trebuie evaluat de un medic neurochirurg pentru
a stabilii beneficiile unei intervenții chirurgicale imediate în vederea scăderii presiunii
intracraniene și limitării zonei afectate.
Plăcile de aterom și stenozele de la nivelul arterei carotide pot fi și ele tratate prin
angioplastie cu balon sau stentare.
 BOLI/AFECTIUNI ALE SN
2.Epilepsie
-cauze:
✓ Ereditate: câteva dintre tipurile de epilepsie, clasificate în funcție de morfologia crizelor ce apar,
survin în cadrul familiei; astfel, în aceste situații, cauzalitatea este de natură genetică;
✓ Traume craniene: traumatismele cranio-cerebrale ca urmare a accidentelor rutiere sau a altor leziuni
traumatice pot produce epilepsie;
✓ Patologii cerebrale: afecțiunile cerebrale pot dăuna țesutului cerebral (tumori cerebrale, accident
vascular cerebral) și pot conduce la instalarea epilepsiei; accidentul vascular cerebral poate fi o
cauză de epilepsie la adulții de peste 35 ani;
✓ Boli infecțioase: există anumite boli infecțioase (meningită, SIDA, encefalite virale) care pot
produce epilepsie;
✓ Leziuni prenatale: înaintea nașterii, fătul este predispus leziunilor cerebrale care pot fi cauzate de
diverse infecții ale mamei, nutriție deficitară, aport de oxigen insuficient; aceste leziuni cerebrale
pot genera epilepsie sau paralizie cerebrală;
✓ Tulburări de dezvoltare: epilepsia se poate asocia cu tulburări de achiziție (autism,
neurofibromatoză).
 BOLI/AFECTIUNI ALE SN
-manifestari:
• Confuzie temporară;
• Silabisirea cuvintelor, incoerență în vorbire, privire fixă;
• Mișcări spasmodice necontrolabile la nivelul membrelor superioare sau inferioare;
• Simptome psihice (frică, anxietate ).
Simptomele variază în funcție de tipul crizei. În cele mai multe cazuri, un pacient cu epilepsie va prezenta același tip de
criză de fiecare dată, în consecință, și simptomele vor fi similare de fiecare dată.
Crizele sunt clasificate medical prin focale sau generalizate, având la bază analizarea simptomelor prin care debutează
această tulburare a activității cerebrale.
Crizele focale sunt rezultatul activității anormale dintr-o anumită zonă a creierului. Manifestările includ: alterarea
senzațiilor olfactive/tactile/vizuale/gustative/auditive, mișcări involuntare a unor părți ale corpului, simptome spontane
care traduc clinic furnicături, amețeală sau alternanța luminilor puternice în câmpul vizual. Acest tip de criză poate
surveni cu sau fără pierderea cunoștinței.
Manifestarea crizelor focale poate fi confundată cu alte afecțiuni neurologice (migrenă, narcolepsie, tulburări mentale). O
evaluare medicală specializată poate contribui la diferențierea epilepsiei de alte boli neurologice.
Crizele generalizate apar ca urmare a afectării întregului teritoriu cerebral și sunt de mai multe tipuri: crize de absență,
crize tonice, crize atonice, crize clonice, crize mioclonice, crize tonico-clonice, în funcție de tipul de simptomatologie.
 BOLI/AFECTIUNI ALE SN
-tratament:
Tratament medicamentos
Majoritatea pacienților cu epilepsie pot reduce semnificativ frecvența și intensitatea crizelor prin
administrarea unor medicamente antiepileptice sau combinații între medicamente de acest tip.
Identificarea combinației terapeutice potrivite se realizează de către medicul specialist analizând forma
de boală, frecvența crizelor, vârsta, medicația de fond, interacțiunea între medicamente și alți factori.
Medicamentele prescrise și dozele pot suferi modificări pe durata tratamentului, în funcție de cum
evoluează boala.
Tratament chirurgical
Atunci când medicația este insuficientă pentru controlul apariției crizelor, chirurgia poate fi o opțiune.
Prin metoda chirurgicală, pot fi îndepărtate porțiunile din creier care produc crizele epileptice.
Chiar și după ce este efectuat tratamentul chirurgical, este posibil să fie necesară încă terapie
medicamentoasă, dar în doze scăzute.
Tratamentul chirurgical poate să genereze anumite complicații (mai rar) referitoare la anumite procese
cognitive ale creierului, astfel că se recomandă ca opțiunea chirurgicală să fie discutată cu medicul
curant și decizia să fie luată de comun acord după analiza tuturor factorilor.
 BOLI/AFECTIUNI ALE SN

3.Autism
-cauze:
• varsta avansata a oricaruia dintre parinti;
• complicatiile in timpul sarcinii sau la nastere, de exemplu, nasterea prematura inainte
de 26 de saptamani si o greutate redusa la nastere, sarcinile multiple;
• sarcinile distantate la mai putin de un an;
• absenta necesarului de acid folic, inainte si la conceptie, dar si pe parcursul sarcinii:
• obezitatea si diabetul in timpul sarcinii;
• unele afectiuni virale, ale mamei, in timpul sarcinii.
 B O LI/AFE C T IU N I ALE SN
-manifestari:
• interactioneaza dificil cu ceilalti, are probleme legate de abilitatile sociale;
• nu raspunde la prenume, pana la varsta de un an;
• nu este interesat de jucariile unui alt copil, nu relationeaza cu alti copii, nu interactioneaza cu alte persoane;
• se simte bine singur;
• evita sau respinge contactul fizic;
• evita contactul vizual;
• cand este suparat sau se loveste, nu cauta consolare;
• nu intelege emotiile;
• vorbirea intarziata si abilitatile lingvistice limitate;
• vocea plata sau vocea cantatoare;
• echolalie – repeta mereu aceeasi fraza;
• probleme cu pronumele – vorbeste despre sine la persoana a III-a;
• nu gesticuleaza;
 B O LI/AFE C T IU N I ALE SN

-tratament:
Fiecare copil sau adult cu autism este un pacient unic, avand puncte forte si provocari carora trebuie sa le
faca fata. In consecinta, nu se poate vorbi despre o terapie unica, fiecare caz in parte avand o schema de
tratament personalizata. In conditiile in care multe dintre tipurile de autism se asociaza cu alte probleme
de sanatate, cum sunt cele legate de tulburarile gastrointestinale, problemele de somn, uneori, convulsiile
sau epilepsia, strategia terapeutica se orienteaza inclusiv spre ameliorarea acestor complicatii asociate.
La acestea se adauga terapiile specifice (Applied Behavioral Analysis – ABA), care au ca scop imbunatatirea
atentiei, stimularea proceselor de invatare si comunicare, insusirea unor comportamente si deprinderi
sociale sau provocari motorii sau dobandirea unor alte abilitati, cum ar fi hranirea sau ingrijirea personala.
Astfel, fiecare plan de tratament si de interventie, pentru oricare dintre formele de autism, este adaptat la
nevoile specifice ale persoanei in cauza.
Trebuie spus ca nu exista „remedii” pentru autism, iar tulburarile din spectrul autist nu se vindeca, insa,
instituite cat mai devreme si aplicate in mod sustinut, terapiile pot ajuta la ameliorarea simptomelor si la
integrarea sociala. Evolutia pozitiva depinde de gradul de afectare si de tipul de sindrom autist. Unele
persoane cu TSA pot raspunde foarte bine la terapie, in timp ce altele nu.
La terapie se adauga si o serie de tratamente alternative de sustinere. Acestea pot include doze mari de
vitamine, terapia de eliminare a metalelor grele, oxigenoterapie, suplimente cu melatonina. Opinia
specialistilor este impartita in ceea ce priveste aceste terapii complementare, care trebuie realizate cu
acordul medicului si sub supravegherea acestuia.
B ) P L AN U L Z IL N IC ( P E O S AP TAM A N A )
LUNI

6 :5 0 -ma trezes c

6 :5 0 -7 :0 0-i mi fac i g i ena(ma s pal pe di nti ,pe fata)

7 :0 0 -7 :1 5-i mi fac patul ,i mi preg ates c hai nel e pentru s coal a

7 :1 5 -7 :2 0-stau pe tel efon

7 :2 0 -7 :3 5-ma i mbrac

7 :4 0 -pl ec s pre s coal a

8 :0 0 -1 3 :50 -scoal a

1 4 :1 0 -ajung acas a
Click to add text
1 4 :1 5 -1 4:4 0-ma s chi mb ,ma s pal pe mai ni s i i mi fac pl anul cu ce teme am de facut pentru zi ua urmatoare

1 4 :4 0 -1 5:0 0-i au pranzul i mpreuna cu fami l i a

1 5 :0 0 -1 5:3 0-ma preg ates c s a merg l a atl eti s m(i mi preg ates c g hi ozdanul s i ma i mbrac i n hai ne de s port)

1 5 :3 5 -pl ec de acas a

1 5 :5 0 -ajung l a s al a pol i val enta

1 6 :0 0 -1 7:3 0-atl etism

1 7 :4 0 -ajung acas a

1 7 :4 0 -1 8:0 0-fac dus ,ma s chi mb i n pi jamal e

1 8 :0 0 -2 1:0 0-fac teme s i i nvat pentru zi ua urmatoare

2 1 :0 0 -2 2:0 0-ma ui t l a tel evi zor,s tau pe tel efon s i ma s pal pe di nti s i pe fata

2 2 :0 0 -ma cul c
B ) P L AN U L Z IL N IC ( P E O S AP TAM A N A )
MARTI

6 :5 0 -ma trezes c

6 :5 0 -7 :0 0-i mi fac i g i ena(ma s pal pe di nti ,pe fata)

7 :0 0 -7 :1 5-i mi fac patul ,i mi preg ates c hai nel e pentru s coal a

7 :1 5 -7 :2 0-stau pe tel efon

7 :2 0 -7 :3 5-ma i mbrac

7 :4 0 -pl ec s pre s coal a

8 :0 0 -1 3 :50 -scoal a

1 4 :1 0 -ajung acas a

1 4 :1 5 -1 4:4 0-ma s chi mb ,ma s pal pe mai ni s i i mi fac pl anul cu ce teme am de facut pentru zi ua urmatoare

1 4 :4 0 -1 5:0 0-i au pranzul i mpreuna cu fami l i a

1 5 :0 0 -1 5:3 0-ma preg ates c s a merg l a atl eti s m(i mi preg ates c g hi ozdanul s i ma i mbrac i n hai ne de s port)

1 5 :3 5 -pl ec de acas a

1 5 :5 0 -ajung l a s al a pol i val enta

1 6 :0 0 -1 7:3 0-atl etism

1 7 :4 0 -ajung acas a

1 7 :4 0 -1 8:0 0-fac dus ,ma s chi mb i n pi jamal e

1 8 :0 0 -2 1:0 0-fac teme s i i nvat pentru zi ua urmatoare

2 1 :0 0 -2 1:3 0-ma ui t l a tel evi zor,s tau pe tel efon s i ma s pal pe di nti s i pe fata

21: 30-22: 00-vorbesc cu f ra tel e meu

2 2 :0 0 -ma cul c
 B )P LAN U L ZILN IC (P E O
S AP TAM A N A )
MIERC UR I

6 :5 0 -ma trezes c

6 :5 0 -7 :0 0-i mi fac i g i ena(ma s pal pe di nti ,pe fata)

7 :0 0 -7 :1 5-i mi fac patul ,i mi preg ates c hai nel e pentru s coal a

7 :1 5 -7 :2 0-stau pe tel efon

7 :2 0 -7 :3 5-ma i mbrac

7 :4 0 -pl ec s pre s coal a

8 :0 0 -1 3 :50 -scoal a

1 4 :1 0 -ajung acas a

1 4 :1 5 -1 4:4 0-ma s chi mb ,ma s pal pe mai ni s i i mi fac pl anul cu ce teme am de facut pentru zi ua urmatoare

1 4 :4 0 -1 5:0 0-i au pranzul i mpreuna cu fami l i a

1 5 :0 0 -1 5:3 0-ma preg ates c s a merg l a atl eti s m(i mi preg ates c g hi ozdanul s i ma i mbrac i n hai ne de s port)

1 5 :3 5 -pl ec de acas a

1 5 :5 0 -ajung l a s al a pol i val enta

1 6 :0 0 -1 7:3 0-atl etism

1 7 :4 0 -ajung acas a

1 7 :4 0 -1 8:0 0-fac dus ,ma s chi mb i n pi jamal e

1 8 :0 0 -2 1:0 0-fac teme s i i nvat pentru zi ua urmatoare

2 1 :0 0 -2 2:0 0-ma ui t l a tel evi zor,s tau pe tel efon s i ma s pal pe di nti s i pe fata

2 2 :0 0 -ma cul c
B ) P L AN U L Z IL N IC ( P E O S AP TAM A N A )
JOI

6:50-ma tre ze s c
6:50-7:00-imi fac igie na(ma s pal pe dinti,pe fata)

7:00-7:15-imi fac patul,imi pre gate s c haine le pe ntru s coala

7:15-7:20-s tau pe te le fon

7:20-7:35-ma imbrac
7:40-ple c s pre s coala

8:00-13:50-scoala
14:10-ajung acas a

14:15-14:40-ma s chimb ,ma s pal pe maini s i imi fac planul cu ce te me am de facut pe ntru ziua urmatoare

14:40-15:00-iau pranzul impre una cu familia

15: 00- 16: 00- imi fa c pri ma pa rte de teme

16: 00- 16: 30- ies i n curte s i ma joc cu ca i nele meu, B ella

16: 30- 19: 00- imi conti nui temele s cri s e

19: 00- 20: 00- invat

20: 00- 21: 00- sta u pe telefon s a u ma joc jocuri vi deo

21: 00- 21: 30- imi fa c i gi ena

21: 30- 22: 00- vorbesc cu fra tele meu

22: 00- ma culc

 B ) P L AN UL Z I L N I C ( P E O S AP TAM AN A)
VINERI

6 :5 0 -ma trezes c

6 :5 0 -7 :0 0-i mi fac i g i ena(ma s pal pe di nti ,pe fata)

7 :0 0 -7 :1 5-i mi fac patul ,i mi preg ates c hai nel e pentru s coal a

7 :1 5 -7 :2 0-stau pe tel efon

7 :2 0 -7 :3 5-ma i mbrac

7 :4 0 -pl ec s pre s coal a

8 :0 0 -1 3 :50 -scoal a

1 4 :1 0 -ajung acas a

1 4 :1 5 -1 4:4 0-ma s chi mb ,ma s pal pe mai ni s i i mi fac pl anul cu ce teme am de facut pentru zi ua urmatoare

1 4 :4 0 -1 5:0 0-i au pranzul i mpreuna cu fami l i a

15: 00-ma prega tesc sa merg l a ca nto

1 5 :3 0 -pl ec de acas a

1 6 :0 0 -1 7:0 0-canto

1 7 :1 0 -ajung acas a

1 7 :1 0 -1 7:3 0-ma s chi mb i n pi jamal e s i ma apuc de teme

1 7 :0 0 -1 9:0 0-fac teme

1 9 :0 0 -2 1:3 0-stau pe l aptop,vorbes c cu col eg i i ,ma joc jocuri vi deo cu col eg i i mei s i ma joc cu Bel l a

2 1 :3 0 -2 2:0 0-i mi fac i g i ena

2 2 :0 0 -0 0:0 0-ma ui t l a fi l m s au l a s eri al

0 0 :0 0 -ma cul c
B ) P L A N U L Z I L N I C ( P E O S A P TA M A N A )
SAMBATA
10:00-ma trezesc
10:00-11:00-ma spal pe fata,pe di nti ,stau pe tel efon,imi schi mb hai nele ,i mi fac patul si i au mi cul dejun
11:00-12:30-fac curat i n casa i mpreuna cu mami (dau cu aspi ratorul,sterg praful si strang sti cle,foi)
12:30-13:00-stau pe tel efon
13:00-13:30-alerg pri n carti er
13:30-14:00-fac dus si ma schi mb
14:00-14:15-iau pranzul cu fami l ia
14:30-16:00-invat si fac restul temelor
16:00-19:00-dorm
19:00-21:00-ma joc cu col egii jocuri vi deo
21:00-21:30-imi fac i giena
21:30-22:00-vorbesc cu fratel e meu
22:00-00:00-ma ui t l a un fi l m cu pari nti i si cu Bel la
00:00-ma cul c
B ) P L AN U L Z IL N IC ( P E O S AP TAM A N A )
DUMINICA
10:00-ma trezesc
10:00-11:00-ma spal pe fata,pe dinti,stau pe telefon,imi schimb hainele ,imi fac patul si iau micul dejun
11:00-12:30-stau pe laptop
12:30-13:00-stau pe telefon
13:00-13:30-alerg prin cartier
13:30-14:00-fac dus si ma schimb
14:00-14:15-iau pranzul cu familia
14:30-16:00-stau pe laptop
16:00-19:00-dorm
19:00-21:00-ma joc cu colegii jocuri video
21:00-21:30-imi fac igiena
21:30-22:00-vorbesc cu fratele meu
22:00-ma culc
 BIBLIOGRAFIE

• https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Emisfer%C4%83_cerebral%C4%83 (03.12.2021,23:22
• https://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/diferentele-dintre-cele-
doua-emisfere-cerebrale-si-functiile-acestora_16051 (04.12.2021,12:17)
• https://www.colegiu.info/cerebelul-creierul-mic-functiile-cerebelului-extirparea-
cerebelului (04.12.2021,12:34)
• https://www.humanitas.net/ro/wiki/anatomie/trunchi-cerebral/ (04.12.2021,13:03)
• https://newsmed.ro/boala-cerebrovasculara-ce-este-si-cum-se-manifesta-
ea (04.12.2021,13:26)
• https://www.sanador.ro/epilepsie (04.12.2021,14:00)
• https://besmax.ro/autismul-ce-este-cauze-semne/ (04.12.2021,14:21)
VA M U LT U M E S C P E N T R U
AT E N T I E ! !