Lucrul individual la disciplina

Prelucrarea Statistică a informației

psihopedagogice
 1. Descrierea experimentului pedagogic
- Etapa de constatare:
S-a aplicat următorul chestionar pentru a demonstra necesitatea implementării unei
metodologii de creştere a reuşitei la disciplina Informatica:
Chestionar pentru elevi

Clasa...……. Sexul M Vârsta……. ani

F

1.Consideraţi cǎ aveţi acces cǎtre toate spaţiile de instruire şi educaţie ?

Da Nu Acces limitat

2. Cum vǎ puteţi informa asupra activitǎţii şcolare şi extraşccolare ?

prin - profesorii clasei - avizier
- profesorul diriginte - secretariat
- consiliul elevilor
- revista şcolii

3. Aţi participat la decorarea clasei/şcolii cu materiale realizate de voi ?

In mare mǎsurǎ In micǎ mǎsurǎ Deloc

4. Cu ce prilej aţi contribuit la decorarea şcolii/clasei ?

- sǎrbǎtori religioase importante
- zilele liceului
- simpozioane ştiinţifice
- altceva
5. Aţi primit recompense în timpul activitǎţilor şcolare?
- recompense: Da Nu
6. Aţi primit sancţiuni în timpul activitǎţilor şcolare?
- sancţiuni: Da Nu
7. In ce a constat recompensa?
recompense -note
-diplome
-puncte
-aprecieri verbale
8. In ce a constat sancţiunea ?
- scǎderea notei la purtare
- eliminare
- mustrare
9. Consideraţi cǎ aţi meritat recompensa?
- recompensa:Da Nu
10. Consideraţi cǎ aţi meritat sancţiunea ?
- sancţiunea: Da Nu
11. Aţi comunicat pǎrinţilor ce merite aveti ?
Da Nu
12. Cum au reacţionat pǎrinţii ?
-felicitare verbalǎ
-încurajare
-rǎsplatǎ financiarǎ
- pedeapsǎ
- mustrare
- altceva
13. Ce consideraţi cǎ este important pentru profesori în evaluarea elevilor ?
- iniţiativa - acurateţea informaţiei
- creativitatea - abilitǎţi de comunicare
- logica - învǎţareareproductivǎ
14. Cum sunt rezolvate aceste conflicte ?
- elevul este pedepsit ( sancţionat )
- prin comunicare profesor – elev
- prin prezentarea situaţiei în consiliul profesorilor clasei
- prin chemarea pǎrinţilor la şcoalǎ

15.Ce înţelegeţi prin democraţie ?

- Libertate şi responsabilitate
- Egalitatea persoanelor în drepturi / în faţa legii
- liber – arbitru ( îţi hotǎrǎşti propria soartǎ )

16. Ce forme de manifestare ale democraţiei existǎ înşcoalǎ ?

- Comunicarea
- Alegereaconsiliului elevilor
- Accesegal la resurse ( laboratoare, manuale, etc. )
- participare la luarea deciziilor
- Informare cu privire la problemele care îiafecteazǎpe elevi
- desfǎşurarea unor ore pe baza propunerilor elevilor

17. Ce competenţe ar trebui sǎ aibǎ un reprezentant în consiliul elevilor ?

- Sǎaibǎ iniţiativǎ
- sǎ aibǎ abilitǎţi de comunicare şi decizionale
- sǎ fie bun la învǎţǎturǎ

18. Sunteţi mulţumit de activitatea consiliului elevilor ?

In totalitate In mare mǎsurǎ In micǎmǎsurǎ Deloc

19. Ce vǎ nemulţumeşte în activitatea consiliului elevilor ?

- reprezentanţii din consiliul elevilor
- profesorii coordonatori
- deciziile sau problemele discutate
- situaţiilenerezolvate
20. Ce apreciezi în primul rând la şcoala ta ?
- activitatea de predare – învǎţare
- Relaţiilecu profesorii
- Relaţiilecu elevii
- pregǎtirea pentru viaţǎ / piaţa muncii
21. Ce te nemulţumeşte în primul rând la şcoala ta ?
- participarea ta la luarea deciziilor
- calitatea predǎrii
- baza materialǎ a şcolii
- regulamentul de ordine interioarǎ
Pentru analiza rezultatelor s-au introdus următoarele variabile în SPSS:

Chestionarul a fost aplicat pe un eşantion de 30 unităţi statistice. Datele introduse

în SPSS sunt:

Rezultatele statisticii descriptive sunt:

Frequencies

Tabelul 1.Statistica
Considerati ca Cum va puteti Ati participat
aveti acces informa la decorarea Ati primit Ati primit
catre toate asupra clasei/scolii cu Cu ce prileg recompense sanctiuni in
spatiile de activitatii materiale ati contribuit la in timpul timpul
instruire si scolare si realizate de decorarea activitatilor activitatilor
educatie? extrascolare? voi? scolii/clasei? scolare? scolare?

N Valid 33 33 33 33 33 33

Missing 0 0 0 0 0 0

Frequency Table

Tabelul2. Considerati ca aveti acces catre toate spatiile de instruire si educatie?

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid 3 9.1 9.1 9.1

Da 12 36.4 36.4 45.5

Nu 8 24.2 24.2 69.7

Acces limitat 10 30.3 30.3 100.0

Total 33 100.0 100.0

Tabelul 3. Cum va puteti informa asupra activitatii scolare si extrascolare?

 Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent

Valid 3 9.1 9.1 9.1

profesorii clasei 8 24.2 24.2 33.3

profesorul diriginte 7 21.2 21.2 54.5

consiliul elevilor 6 18.2 18.2 72.7

revista scolii 3 9.1 9.1 81.8

avizer 2 6.1 6.1 87.9

secretariat 4 12.1 12.1 100.0

Total 33 100.0 100.0

Tabelul 4. Ati participat la decorarea clasei/scolii cu materiale realizate de voi?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent

Valid 3 9.1 9.1 9.1

in mare masura 8 24.2 24.2 33.3

in mica masura 15 45.5 45.5 78.8

deloc 7 21.2 21.2 100.0

Total 33 100.0 100.0

Tabelul 5. Cu ce prileg ati contribuit la decorarea scolii/clasei?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent

Valid 3 9.1 9.1 9.1

sarbatori religioase
4 12.1 12.1 21.2
importante
zilele liceului 7 21.2 21.2 42.4

simpozioane stiintifice 2 6.1 6.1 48.5

altceva 17 51.5 51.5 100.0

Total 33 100.0 100.0

Tabelul 6. Ati primit recompense in timpul activitatilor scolare?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent

Valid 3 9.1 9.1 9.1

da 20 60.6 60.6 69.7

nu 10 30.3 30.3 100.0

Total 33 100.0 100.0

 Tabelul 7. Ati primit sanctiuni in timpul activitatilor scolare?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent

Valid 3 9.1 9.1 9.1

da 5 15.2 15.2 24.2

nu 25 75.8 75.8 100.0

Total 33 100.0 100.0

Crosstabs
Tabelul 8. Case Processing Summary

Cases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent

Sexul * Ati participat la

decorarea clasei/scolii cu 33 100.0% 0 0.0% 33 100.0%
materiale realizate de voi?

Tabelul 9.

Aplicând chestionarul de mai sus am avut ca scop să verific cât de bine

elevii se simt în instituția care învață și implicarea lor în viața și activitatea
liceului.
Am observat că la întrebarea: Considerați că aveți acces către toate spațiile
instruire și educație? , da au răspuns 36,4%, nu - 24,2% și acces limutat - 30,3%.
Deci, majoritatea elevilor au acces la toate spațiile disponibile pentru elevi din
liceu.
Din statistica la întebarea: Cum va puteti informa asupra activitatii scolare
si extrascolare? , procentajul este următorul: profesorii clasei-24,2%, diriginte-
21,2%, consiliul elevilor-18,2%, revista școlii-9,1%, avizer-6,1%, secretariat-
12,1%. S-a constatat, că în liceu persistă relația profesor – elev. Credcă este o
bună latură în activitatea didactică a fiecărui cadru didactic.
 Activitățile extracuriculare sunt bine venite în dezvoltarea elevilor ca
personalități. În cadrul activităților profesorii le formează abilități și deprindere a
lucrului în echipă, punctualitatea. Elevii participă la decorarea liceului la toate
activitățile planificate pe parcursul anului de studii. În urma îndeplinirii
chestionarului se observă, că nu toți elevii se implică anume în decorarea școlii cu
materiale realizate de ei insuși, în mare măsură 24,2%, în mică măsură 45,5%,
deloc 21,2%. Nu toți elevii iubesc să confectioneze materiale cu mânele proprii, ei
mai repede se duc și procură necesarele pentru activitate.
În tabelul 5. Cu ce prileg ati contribuit la decorarea scolii/clasei? Se
observă cei mai mulți elevi se implică în diferite activități extracuriculare – 51,5%
decât la sărbătorile religioase importante – 12,1%, zilele liceului – 21,2%. Am
constatat, că elevii preferă să participe la activități după dorința lor.
În tabelul 6 se vede că elevii primesc recompense pentru participare în
activități-60,6%, iar 30,3% nu sunt remunerați.
În tabelul 7 sunt rezultatele următoare la întrebarea: ați primit sansțiuni în
timpul activităților școlare?, da au răspuns 15,2%, iar nu-75,8%. Elevii nu sunt în
mare măsură sancționari, că dacă ar fi așa n-ar mai dori să implice în activități.
Am făcut o comparație între fete și băieți la întrebarea: Ati participat la
decorarea clasei/scolii cu materiale realizate de voi?, de unde reese că băeții se
implică în mare măsură-41,2%, îm mică măsură – 35,3%, deloc- 23,5%, iar fetele
în mare măsură – 7,7%, în mică măsură – 69,2%, deloc-32,1%. Pot constata că în
clasa a 8 a în mare măsură se implică în această activitate băieții, în mică masură se
implică mai mult fetele și deloc nu se implică atât fetele cât și băieții.

2. Prelucrarea statistică a rezultatelor testelor de evaluare

- Testul iniţial:
S-a aplicat următorul test iniţial pentru a determina omogenitatea eșantioanelor de
control şi experimental

Test de evaluare initiala V-I

I.Numiţi proprietăţile principale ale unui caracter. 5p.
II.Bifaţi variant corectă de răspuns: 4p.
1. Pentru a deschide un document nou:
a) File/ Open b)File/ New c)File/Save
2. Pentru a deschide un document deja existent:
a) File/ Open
b) File/ New
c) File/Save
3. Pentru a salva un document deja salvat sub un alt nume:
a) File/ Save
b) File/Save As
c) File/Open
4. Pentru a ieşi dintr-un document cu ieşire din program:
a) File/Exit
b) File/Close
c) File/Open
III.Aflaţi valoarea de adevăr a propoziţiilor: 4p.
a. Pentru a şterge un text, se selectează textul, apoi se apasă Delete.
b. Selectarea textului inaintea copierii acestuia nu este necesară.
c.Inainte de formatare, un text trebuie selectat.
d.Formatarea caracterelor se face cu ajutorul comenzii: Format / Paragraph.
IV.Selectaţi răspunsul corect. 1p.

Pe care dintre următoarele pictograme trebuie să apăsaţi pentru a minimize o fereastră:

 V-II
I. Numiţi proprietăţile principale ale unui paragraf. 5p.
II.Bifaţi variant corectă de răspuns: 4p.
1.Pentru a muta un text, se folosesc comenzile:
a) Edit/ Copy
b) Edit/ Paste
c) Edit/ Cut
2.Pentru a copia un text, se folosesc comenzile:
a) Edit/ Copy
b) Edit/ Paste
c) Edit/ Cut
3.Formatarea paginii se face cu comanda:
a. File/ Font
b. File/Page Setup
c. Format/Paragraph
4.Crearea tabelelor se face cu ajutorul comenzilo :
a)Insert /Table
b)Table /Insert Table
c)Edit /Table
III.Aflaţi valoarea de adevăr a propoziţiilor: 4p.
a. Pentru a şterge un text, se selectează textul, apoi se apasă Delete.
b. Selectarea textului inaintea copierii acestuia nu este necesară.
c.Inainte de formatare, un text trebuie selectat.
d.Formatarea caracterelor se face cu ajutorul comenzii:Format / Paragraph.
IV. Selectaţi răspunsul corect. 1p.

Pe care dintre următoarele pictograme trebuie să apăsaţi pentru a redimensiona o fereastră?

Rezultatele testării iniţiale sunt reprezentate în următoarele tabele:

Tabelul 2.1. Componenţa eşantioanelor
Eşantionul experimental Eşantionul de control

Clasa Numărul de elevi Clasa Numărul de elevi

8A
15 8A 15
Total 30

Tabelul 2.2. Repartizarea notelor pe eşantioane,

 evaluare_initiala

4 5 6 7 8 9 Total

esantion experimental 0 1 5 9 0 0 15

control 1 3 1 1 6 3 15
Total 1 4 6 10 6 3 30

Pentru analiza rezultatelor s-au introdus următoarele variabile în SPSS:

Test 1: Testul T (sau criteriu T-Student)

Atunci când s-a aplicat testul iniţial s-a urmărit ca eşantioanele experimental
şi de control să aibă niveluri de pregătire apropiate. Pentru a demonstra acest lucru
s-a aplicat testul t pentru două eşantioane independente. Testul dat permite
verificarea existenţei de diferenţe semnificative între două grupuri comparate, în
ceea ce priveşte mediile variabilei dependente analizate (în cazul nostru variabila
dependentă reprezintă nota luată la testul iniţial, iar variabila independentă -
eşantionul). Condiţiile aplicării testului t pentru eşantioane independente sunt:
1. independenţa grupurilor– fiecare subiect face parte doar dintr-un grup,
iar aceste grupuri sunt independente;
2. variabila dependentă este cantitativă, măsurată pe scale de interval sau
proporţii;
3. variabila dependentă este normal distribuită; unii autori consideră totuşi
că testele t sunt destul de robuste, putând fi aplicate şi atunci când această
condiţie este încălcată;
4. omogenitatea varianţelor – grupurile trebuie să facă parte din populaţii
cu varianţe egale.
Se execută următoarele comenzi: AnalyzeCompareMeansIndependent-
Samples T Test. La Test Variable(s) introducem câmpulNota, iar la Grouping
variable introducem câmpulEşantion, apoi definim grupurile, executând un clic pe
butonul Define groups. Vom nota prin 1 – „eşantionul experimental”, iar prin 2 –
„eşantionul de control”. După clic pe Continue, apoi OK vom obţine următoarele
tabele de ieşire:
 Tabelul 2.3. Statistica grupelor

Esantion N Mean Std. Deviation Std. Error Mean

evaluare_initial experimental 15 6.53 .640 .165

Control 15 7.13 1.685 .435

Tabelul 2.4. Test pentru eşantioane independente

Testul Levene
de omogenitate Testul T de omogenitate a mediilor
a varianţelor
Eroarea 95% intervalul
Diferenţa de încredere
Sig. standard
F Sig. T df dintre pentru diferenţă
(2-tailed) a
medii
diferenţei
De jos De sus
Se presupun
16,837 ,000 -1,289 28 ,208 -,600 ,465 -1,553 ,353
varianţe egale
Nota
Nu se presupun
-1,289 17,958 ,214 -,600 ,465 -1,578 ,378
varianţe egale

În tabelul Test pentru eşantioane independente sunt indicate rezultatele

testului Levene, unde F(28) = 1,631, p = 0,00. Valoarea F este nesemnificativă ( ≤
0,05), astfel satisfăcându-se omogenitatea varianţelor. Din această cauză vom citi
rezultatele pentru testul t din al doilea rând, unde nuse presupun varianţe
egale.Determinăm că t(28) = 1,289, iar p = 0,000≤ 0,05, ceea ce înseamnă că nu
există diferenţe semnificative între medii. Tot în acest tabel găsim că diferenţa
dintre medii este de 0,600, iar intervalul de încredere cu o probabilitate de 95%
cuprinde această diferenţă. Deoarece în acest interval se conţine şi valoarea 0,
atunci se demonstrează încă o dată că diferenţa dintre medii este nesemnificativă.

Testul 2: Testul Mann-Whitney

În continuare se aplică şi testul Mann-Whitney, pentru confirmarea
rezultatelor de mai sus. Condiţiile necesare pentru aplicarea testului Mann-
Whitney U sunt:
1. grupele sînt independente – fiecare subiect face parte doar dintr-un singur
grup, iar aceste grupuri sînt independente;
2. variabila dependentă este cel puţin ordinală (putând fi măsurată pe scale
de intervale sau proporţii).
Se parcurge calea în SPSS: AnalyzeNonparametric Tests2 Independent
Samples. Aplicaţia selectează automat testul Mann-Whitney U, deoarece în câmpul
Tests este bifată opţiunea Mann-Whitney U. La Test Variable List introducem
câmpul Nota, iar la Grouping variable introducem câmpul Eşantion, apoi definim
grupurile, executând un clic pe butonul Define groups. În caseta de dialog
deschisă, vom introduce 1 pentru „eşantionul experimental”, şi 2 pentru
„eşantionul de control”. După aceasta executăm un clic pe Continue, apoi OK.

Vom obţine următoarele tabele de ieşire:

 Tabelul 2.5. Ranguri

Esantion N Mean Rank Sum of Ranks

evaluare_initial experimental 15 12.97 194.50

Control 15 18.03 270.50

Total 30

Tabelul 2.6. Teste statisticea

nota
Mann-Whitney U 74,500
Wilcoxon W 194,500
Z -1,622
Asymp. Sig. (2-tailed) ,116
a. Grouping Variable: eşantion

În acest tabel avem prezentate următoarele date: numărul de subiecţi, media

rangurilor şi suma rangurilor pentru fiecare eşantion din anul de studii 2018-2019.
Observăm că media rangurilor din grupul experimental nu o întrece pe cea a
grupului de control.
În tabelul TesteStatistice se indică valorile testelor Mann-Whitney U, Wilcoxon W,
transformarea valorii U în scor Z şi pragul de semnificaţie asociat. Deoarece Z = -
1,622, iar
p = 0,116 ≥ 0,05, atunci nu există diferenţe semnificative între cele două grupuri în
ceea ce priveşte nota acumulată la testul iniţial.

- Testele de evaluare curentă și testul final:

Pentru analiza rezultatelor s-au introdus următoarele variabile în SPSS:

Testul 1: Tehnica ANOVA

Ipoteză: Grupul experimental a înregistrat succes academicde la o testare la alta
Aceasta impune nişte condiţii de aplicare:
  variabila dependentă trebuie să fie cantitativă şi normal distribuită;
 fiecare subiect este testat în toate condiţiile experimentale;
 ANOVA cu măsurări repetate are o condiţie suplimentară denumită condiţia
de sfericitate.
Aceasta implică premisa unei relaţii similare între fiecare pereche de condiţii
experimentale, ea fiind o condiţie mai generală a simetriei complexe.
Vom verifica mai întâi normalitatea distribuţiei notelor pentru fiecare test aplicat
din esantionul de control. Pentru aceasta în SPSS se execută următoarea cale:
GraphsHistogram. Se introduce variabila evaluare_1 în câmpulVariable, apoi se
bifează opţiunea Displeynormalcurve, după care se acţionează butonul OK. Vom
proceda la fel pentru variabilele evaluare_2 şi examen. În fişierul de ieşire se
afişează graficele distribuţiei variabilelor în comparaţie cu distribuţia normală.

Aprecierea normalităţii distribuţiilor obţinute are un caracter subiectiv după

metoda grafică, însă metoda ANOVA este destul de robustă la nerespectarea
primei condiţii.
 Se va executa calea SPSS: AnalyzeGeneralLinearModelRepeatedMeasures.
Se redenumeşte factor 1 din cîmpul Within-Subject Factor Name în testare, după
care se introduce numărul de condiţii ale variabilei independente – 3. Urmează un
clic pe Add, apoi Define. În fereastra deschisă se trec variabilele studiate în caseta
Within-Subject Variables. În fereastra deschisă după acţionarea butonului
Contrasts, se alege opţiunea Repeated, apoi clic pe ChangeContinue. Graficul
rezultant se include în fişierul de ieşire, acționând butonul Plots se include
variabila testariAddContinueOK.
În tabelul Descriptive Statistics sunt indicate mediile, abaterile standard, pentru
fiecare din cele trei teste.
Tabelul 2.7. Statistica testelor (Descriptive Statistics)
Descriptive Statistics

Mean Std. Deviation N

evaluare_1 7.40 .986 15

evaluare_2 7.27 1.033 15
evaluare_final 8.00 .655 15

În tabelul Mauchly’s Test of Sphericity afişat se verifică condiţia de sfericitate.

Tabelul 2.8. Testul Mauchly de sfericitate (Mauchly’s Test of Sphericity)

Mauchly's Test of Sphericitya

Measure: MEASURE_1

Epsilonb

Within Subjects Mauchly's Approx. Chi- Greenhouse- Huynh-

Effect W Square df Sig. Geisser Feldt Lower-bound

testari .798 2.931 2 .231 .832 .931 .500

Observăm că coeficientul W = 0,798 este nesemnificativ statistic deoarece este

mai mare de 0,05, prin urmare condiţia de sfericitate este îndeplinită. Tabelul
principal din fişierul de ieşire este Tests of Within-Subjects Effects, care conţine
rezultatele la testele F generale. Vom analiza valoarea lui F din primul rînd,
deoarece condiţia de sfericitate este îndeplinită. Valoarea lui F = 11,820 (p =
0,000) este semnificativă statistic (≤ 0,05), şi identică pentru toate corecţiile
indicate (Greenhouse-Geisser – se înmulţeşte cu epsilon (0,867) din tabelul
precedent; Huynh-Feldt ). Prin urmare există diferenţe semnificative între
rezultatele celor 3 teste.

Tabelul 2.9. Rezultatele generale ale lui F (Tests of Within-Subjects Effects)

Tests of Within-Subjects Effects

 Measure: MEASURE_1

Type III Sum of

Source Squares df Mean Square F Sig.

testari Sphericity Assumed 4.578 2 2.289 11.820 .000

Greenhouse-Geisser 4.578 1.664 2.751 11.820 .001

Huynh-Feldt 4.578 1.861 2.459 11.820 .000

Lower-bound 4.578 1.000 4.578 11.820 .004

Error(testari) Sphericity Assumed 5.422 28 .194

Greenhouse-Geisser 5.422 23.298 .233

Huynh-Feldt 5.422 26.060 .208

Lower-bound 5.422 14.000 .387

În fişierul de ieşire sunt tipărite rezultatele la testele de contrast, pentru a

vedea diferenţele semnificative dintre cele trei teste. În tabelul Tests of Within-
Subjects Effects Contrasts observăm că există diferenţe semnificative între testul 1
şi testul 2 ( F = 11,820, p = 0,001), dar şi între testul 2 şi testul final ( F = 11,820, p
= 0,000), deoarece valorile lui p pentru coeficientul F pentru fiecare contrast este
mai mic decât 0,05.
Tabelul contrastelor (Tests of Within-Subjects Effects Contrasts)

Tests of Within-Subjects Contrasts

Measure: MEASURE_1

Type III Sum of

Source testari Squares df Mean Square F Sig.

testari Linear 2.700 1 2.700 21.000 .000

Quadratic 1.878 1 1.878 7.258 .017

Error(testari) Linear 1.800 14 .129

Quadratic 3.622 14 .259

Rezultatele obţinute au şi o ilustraţie grafică afişată în fişierul de ieşire. Graficul

evidenţiază tendinţa de creştere a mediilor de la testul 1 la testul final.

Vom verifica mai întâi

normalitatea distribuţiei notelor pentru fiecare test aplicat din esantionul
experimental. Pentru aceasta în SPSS se execută următoarea cale:
GraphsHistogram. Se introduce variabila evaluare_1 în câmpul Variable, apoi
se bifează opţiunea Displeynormalcurve, după care se acţionează butonul OK.
Vom proceda la fel pentru variabilele evaluare_2 şi examen. În fişierul de ieşire se
afişează graficele distribuţiei variabilelor în comparaţie cu distribuţia normală.

Aprecierea normalităţii distribuţiilor obţinute are un caracter subiectiv după

metoda grafică, însă metoda ANOVA este destul de robustă la nerespectarea
primei condiţii.
Se va executa calea SPSS: AnalyzeGeneralLinearModelRepeatedMeasures.
Se redenumeşte factor 1 din cîmpul Within-Subject Factor Name în testare, după
care se introduce numărul de condiţii ale variabilei independente – 3. Urmează un
clic pe Add, apoi Define. În fereastra deschisă se trec variabilele studiate în caseta
Within-Subject Variables. În fereastra deschisă după acţionarea butonului
Contrasts, se alege opţiunea Repeated, apoi clic pe ChangeContinue. Graficul
rezultant se include în fişierul de ieşire, acționând butonul Plots se include
variabila testariAddContinueOK.
În tabelul Descriptive Statistics sunt indicate mediile, abaterile standard, pentru
fiecare din cele trei teste.

Tabelul 2.10. Statistica testelor (Descriptive Statistics)

 Descriptive Statistics

Mean Std. Deviation N

evaluare_1 7.33 .724 15

evaluare_2 6.87 .352 15
evaluare_3 8.40 .632 15

În tabelul Mauchly’s Test of Sphericity afişat se verifică condiţia de sfericitate.

Tabelul 2.11. Testul Mauchly de sfericitate (Mauchly’s Test of Sphericity)
Mauchly's Test of Sphericitya
Measure: MEASURE_1

Epsilonb

Within Subjects Mauchly's Approx. Chi- Greenhouse- Huynh- Lower-

Effect W Square df Sig. Geisser Feldt bound

testare .971 .386 2 .825 .972 1.000 .500

Observăm că coeficientul W = 0,971 este nesemnificativ statistic deoarece este

mai mare de 0,05, prin urmare condiţia de sfericitate este îndeplinită. Tabelul
principal din fişierul de ieşire este Tests of Within-Subjects Effects, care conţine
rezultatele la testele F generale. Vom analiza valoarea lui F din primul rând,
deoarece condiţia de sfericitate este îndeplinită. Valoarea lui F = 38.157 (p =
0,000) este semnificativă statistic (≤ 0,05), şi identică pentru toate corecţiile
indicate (Greenhouse-Geisser – se înmulţeşte cu epsilon (0,972) din tabelul
precedent; Huynh-Feldt). Prin urmare există diferenţe semnificative între
rezultatele celor 3 teste.
Tabelul 2.12. Rezultatele generale ale lui F (Tests of Within-Subjects Effects)

Tests of Within-Subjects Effects

Measure: MEASURE_1

Type III Sum of

Source Squares df Mean Square F Sig.

testare Sphericity Assumed 18.533 2 9.267 38.157 .000

Greenhouse-Geisser 18.533 1.943 9.537 38.157 .000

Huynh-Feldt 18.533 2.000 9.267 38.157 .000

Lower-bound 18.533 1.000 18.533 38.157 .000

Error(testare) Sphericity Assumed 6.800 28 .243

Greenhouse-Geisser 6.800 27.205 .250

Huynh-Feldt 6.800 28.000 .243

Lower-bound 6.800 14.000 .486

 În fişierul de ieşire sunt tipărite rezultatele la testele de contrast, pentru a
vedea diferenţele semnificative dintre cele trei teste. În tabelul Tests of Within-
Subjects Effects Contrasts observăm că există diferenţe semnificative între testul 1
şi testul 2 ( F = 38.157, p = 0,000), dar şi între testul 2 şi testul final ( F = 38.157, p
= 0,000), deoarece valorile lui p pentru coeficientul F pentru fiecare contrast este
mai mic decât 0,05.

Tabelul contrastelor (Tests of Within-Subjects Effects Contrasts)

Tests of Within-Subjects Contrasts
Measure: MEASURE_1

Type III Sum of

Source testare Squares df Mean Square F Sig.

testare Linear 8.533 1 8.533 34.462 .000

Quadratic 10.000 1 10.000 42.000 .000

Error(testare) Linear 3.467 14 .248

Quadratic 3.333 14 .238

Rezultatele obţinute au şi o ilustraţie grafică afişată în fişierul de ieşire. Graficul

evidenţiază tendinţa de creştere a mediilor de la testul 1 la testul final.

Test 2: Testul T (sau criteriu T-Student)

Atunci când s-a aplicat testul iniţial s-a urmărit ca eşantioanele experimental şi de
control să aibă niveluri de pregătire apropiate. Pentru a demonstra acest lucru s-a
aplicat testul t pentru două eşantioane independente. Testul dat permite verificarea
existenţei de diferenţe semnificative între două grupuri comparate, în ceea ce
priveşte mediile variabilei dependente analizate (în cazul nostru variabila
dependentă reprezintă nota luată la testul iniţial, iar variabila independentă -
eşantionul). Condiţiile aplicării testului t pentru eşantioane independente sunt:
5. independenţa grupurilor– fiecare subiect face parte doar dintr-un grup,
iar aceste grupuri sunt independente;
 6. variabila dependentă este cantitativă, măsurată pe scale de interval sau
proporţii;
7. variabila dependentă este normal distribuită; unii autori consideră totuşi
că testele t sunt destul de robuste, putând fi aplicate şi atunci când această
condiţie este încălcată;
8. omogenitatea varianţelor – grupurile trebuie să facă parte din populaţii
cu varianţe egale.
Se execută următoarele comenzi: AnalyzeCompareMeansIndependent-
Samples T Test. La Test Variable(s) introducem câmpulNota, iar la Grouping
variable introducem câmpulEşantion, apoi definim grupurile, executând un clic pe
butonul Define groups. Vom nota prin 1 – „eşantionul experimental”, iar prin 2 –
„eşantionul de control”. După clic pe Continue, apoi OK vom obţine următoarele
tabele de ieşire:

Tabelul 2.13. Statistica grupelor

Group Statistics

esantion N Mean Std. Deviation Std. Error Mean

evaluare_3 experimental 15 8.40 .632 .163

control 15 8.00 .655 .169

Tabelul 2.14. Test pentru eşantioane independente

În tabelul Test pentru eşantioane independente sunt indicate rezultatele

testului Levene, unde F(28) = 1,196, p = 0,100. Valoarea F este nesemnificativă
( ≤ 0,05), astfel satisfăcându-se omogenitatea varianţelor. Din această
cauză vom citi rezultatele pentru testul t din al doilea rând, unde nu se presupun
varianţe egale. Determinăm că t(28) = 1,702, iar p = 0,100≥ 0,05, ceea ce
înseamnă că există diferenţe semnificative între medii. Tot în acest tabel găsim că
diferenţa dintre medii este de 0,400, iar intervalul de încredere cu o probabilitate de
95% cuprinde această diferenţă. Deoarece în acest interval se conţine şi valoarea
0,081 atunci se demonstrează încă o dată că diferenţa dintre medii este
nesemnificativă.

Testul 3: testul Mann-Whitney

În continuare se aplică şi testul Mann-Whitney, pentru confirmarea rezultatelor de
mai sus. Condiţiile necesare pentru aplicarea testului Mann-Whitney U sunt:
3. grupele sînt independente – fiecare subiect face parte doar dintr-un singur
grup, iar aceste grupuri sînt independente;
 4. variabila dependentă este cel puţin ordinală (putând fi măsurată pe scale
de intervale sau proporţii).
Se parcurge calea în SPSS: AnalyzeNonparametric Tests2 Independent
Samples. Aplicaţia selectează automat testul Mann-Whitney U, deoarece în
câmpulTests este bifată opţiunea Mann-Whitney U. La Test Variable List
introducem câmpul Nota, iar la Grouping variable introducem câmpul Eşantion,
apoi definim grupurile, executând un clic pe butonul Define groups. În caseta de
dialog deschisă, vom introduce 1 pentru „eşantionul experimental”, şi 2 pentru
„eşantionul de control”. După aceasta executăm un clic pe Continue, apoi OK.
Vom obţine următoarele tabele de ieşire:

Tabelul 2.15. Ranguri

Ranks

esantion N Mean Rank Sum of Ranks

evaluare_3 experimental 15 17.90 268.50

control 15 13.10 196.50

Total 30

Tabelul 2.„16. Teste statisticea

Test Statisticsa

evaluare_3

Mann-Whitney U 76.500
Wilcoxon W 196.500
Z -1.659
Asymp. Sig. (2-tailed) .097
Exact Sig. [2*(1-tailed Sig.)] .137b

a. Grouping Variable: esantion

b. Not corrected for ties.

În acest tabel avem prezentate următoarele date: numărul de subiecte,

media rangurilor şi suma rangurilor pentru fiecare eşantion din anul de
studii 2018-2019. Observăm că media rangurilor din grupul
experimental nu o întrece pe cea a grupului de control.
În tabelul Teste Statistice se indică valorile testelor Mann-Whitney U,
Wilcoxon W, transformarea valorii U în scor Z şi pragul de semnificaţie
asociat. Deoarece Z = -1,659, iar p = 0,097 ≥ 0,05, atunci nu există
diferenţe semnificative între cele două grupuri în ceea ce priveşte nota
acumulată la testul iniţial.