Sunteți pe pagina 1din 23

Stagiu colectiv anul III semestrul I 2011

CONTABILITATE 1 ntreprinderea ALFA deine o marc de fabricaie achiziionat cu 800 mil. lei. Ea este reevaluat la sfritul exerciiului N cnd amortizarea cumulat este de 400 mil. lei iar valoarea reevaluat este de 500 mil. lei. Durata de via estimat a mrcii este de 10 ani iar amortizarea este liniar. Determinai rezerva din reevaluare care va fi realizat anual. Rezolvare: Cost achizitie activ = 800 mil lei Amortizare cumulata = 400 mil lei Cost net = 800 400 = 400 mil lei Cost reevaluare = 500 mil lei Dif.din reevaluare = 500 mil. 400mil. = 100 mil lei Se inregistreaza: diferenta din reevaluare: Durata ramasa de functionare = 5ani Societatea, prin politicile contabile, a stabilit transferarea castigului realizat in contul 1065 Rezerva din reevaluare anuala= 100mil/ 5ani = 20 mil 105 = 1065 20 mil 2. S.C. ALFA S.A. deine un teren achiziionat n exerciiul N la costul de 50.000.000 lei. La sfritul exerciiului N+5 valoarea just a terenului este de 70.000.000 lei. Terenul este vndut n exerciiul N+7 la preul de vnzare de 60.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al rezervei din reevaluare? Rezolvare: In anul N+5: Cost achizitie = 50.000.000 lei Valoare justa = 70.000.000 lei Inregistrarea cresterii de valoare:211 = 105 In anul N+7: Valoarea justa = 60.000.000 lei 105 = 211 10.000.000 lei 105 = 758 10.000.000 lei 461 = 211 60.000.000 lei 758 Capitalizarea surplusului din reevaluare:1 0 5 = 1 0 6 5 205 = 105 100 mil

20.000.000 lei

20.000.000 lei 1

Conform reglementarilor contabile pct. 124 alin. 3 din reglementarile aprobate prinOMFP 3055/2009, surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare,t r e b u i e c a p i t a l i z a t ( a d i c a t r a n s f e r a t i n c o n t u l 1 0 6 5 ) , i n m o m e n t u l i n c a r e constituie un castig realizat, adica la scoaterea din evidenta a activului, respectiv pe masura folosirii lui in entitate. Intrucat terenul nu se amortizeaza, soldul contului 105 va fi transferat in contul 1065 si deci capitalizat atunci cand acesta este scos din evidenta 3. Se import un echipament tehnologic. Factura extern cuprinde: pre negociat 10.000 euro, cheltuieli de transport, 1.000 euro i asigurarea de 200 euro. Taxa vamal este de 10% iar comisionul vamal de 1%. Cursul de schimb la data importului este de 40.000 lei = 1 euro. Cheltuielile cu transportul pe parcurs intern sunt facturate de un cru la 20.000.000 lei. Se efectueaz cheltuieli cu manipularea, montajul i probele tehnologice n valoare de 12.720.000 lei. La ce valoare va fi contabilizat intrarea echipamentului tehnologic? a) 530.000.000 lei; b) 591.763.200 lei; c) 480.720.000 lei; d) 630.700.000 lei; e) 497.280.000 lei. Rezolvare: Costul de achiziie al bunurilor cuprinde preul de cumprare, taxele de import i alte taxe (cu excepia acelora pe care persoana juridic le poate recupera de la autoritile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare i alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. In costul de achiziie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale,cheltuielile cu obinerea de autorizaii i alte cheltuieli nerecuperabile. Pretul extern = Pretul negociat este: ( 10.000 * 40.000 ) + ( 1.000 * 40.000 ) + ( 200 * 40.000 ) = 44.800.000 lei 213 = 404 44.800.000 lei Taxe vamale: 44.800.000 x 10% = 4.480.000 lei 213 = 446 4.480.000 lei Comision vamal: 44.800.000 x 1% = 448.000 lei 213 = 448 448.000 lei Chelt. cu transportul: 213 = 404 2.000.000 lei Chelt. cu manipularea, montajul si probele tehn. 213 = 404 1.272.000 lei Total = 53.000.000 lei

4. ntreprinderea deine un utilaj achiziionat cu 300.000.000 lei i a crui durat de via util este estimat la 15 ani. Care este amortizarea anului 14 tiind c ntreprinderea utilizeaz metoda SOFTY degresiv? a) 40.000.000 lei; b) 150.000.000 lei; c) 20.000.000 lei; d) 30.000.000 lei; e) 5.000.000 lei. Rezolvare: METODA SOFTY Perioada Cifre atasate Total = 120 Anul 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 Cota 300.000.000x1/120 300.000.000x2/120 300.000.000x3/120 300.000.000x4/120 300.000.000x5/120 300.000.000x6/120 300.000.000x7/120 300.000.000x8/120 300.000.000x9/120 300.000.000x10/120 300.000.000x11/120 300.000.000x12/120 300.000.000x13/120 300.000.000x14/120 Amortizare 2.500.000 5.000.000 7.500.000 10.000.000 12.500.000 15.000.000 17.500.000 20.000.000 22.500.000 25.000.000 27.500.000 30.000.000 32.500.000 35.000.000 3 =1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1

= 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2

300.000.000x15/120

37.500.000

5. La 1 ianuarie N-1, ntreprinderea a achiziionat un utilaj al crui cost de achiziie este de 25.000 u.m. Conducerea ntreprinderii a estimat durata de utilizare a utilajului la 5 ani i valoarea rezidual la 5.000 u.m. ntreprinderea utilizeaz metoda liniar de amortizare. La sfritul exerciiului N+1, se estimeaz c durata de utilizare ce corespunde cel mai bine noilor condiii este de 10 ani iar valoarea rezidual apreciat din perspective unei posibile vnzri la sfritul duratei de utilizare este de 3.000 u.m. ntreprinderea trece la metoda degresiv de amortizare, (coeficientul de degresie este 2). Amortizarea aferent exerciiului N+2 este de: a) 3.000 u.m.; b) 2.250 u.m.; c) 3.375 u.m.; d) 2.625 u.m.; e) 1.750 u.m. Rezolvare: Cost de achizitie: 25.000 Val. reziduala: 5.000 Durata: 5ani VA = 25.000 5.000 = 20.000 Amortizarea 3 ani = (25.000 5.000) / 5 ani x 3 = 12.000 A crescut durata de amortizare de la 2 la 7 ani Valoarea ramasa = 25.000 12.000 = 13.000 VA = Valoarea ramasa Valoarea reziduala = 13.000 3.000 = 10.000 In N+2: 10.000 x 30% = 3.000

6. Se cunosc urmtoarele informaii aferente exerciiului N: Si 411 = 5.850 u.m.; Sf 301 = 3.090 u.m.; Rd 691 = 330 u.m.; Sf 421 = 5.200 u.m.; Si 301 = 1.290 u.m.; Sf 411 = 7.830 u.m.; Si 441 = 120 u.m.;

Rc 70 = 77.400 u.m.; Rd 641 = 2.400 u.m.; Sf 401 = 3.540 u.m.; Sf 441 = 165 u.m.; Sf 404 = 600 u.m.; Rd 605 = 9.630 u.m.; Si 401 = 1.500 u.m.; Si 404 = 780 u.m.; Rd 601 = 17.970 u.m.; Si 421 = 2.800 u.m.; TVA 19%. TVA datorat a fost integral pltit. S se determine fluxul net de trezorerie din exploatare. Rezolvare: Cont activ: Si + Rd Rc = Sf Cont pasiv: Si + Rc Rd = Sf Contul 301: Si = 1.290 Sf = 3.090 Rd 601 = Rc 301 = 17.970 Rd 301 = Sf 301 Si 301 + Rc 301 = 3.090 1.290 + 17.970 = 19.770 Rd 301 x 19% = 3.756,3 % = 401 301 4426 23.526,3 19.770 526,3 (contul 4426)

Contul 401: Si = 1.500 Sf = 3.540 Rd 605 = 9.630 % = 401 605 4426 % = 401 301 4426 11.459,7 9.630 1.829,7 23.526,3 19.770 3.756,3

Rd 401 = Si + Rc Sf = 1.500 + 34.986 3.540 = 32.496 (plati) Contul 411 : Si = 5.850 Sf = 7.830 Rd = 92.106 Rc 411 = Si 411 + Rd 411 Sf 411 = 5.850 + 92.106 + 7.830 = 90.126 (incasari) 5

411 = % 707

92.106 77.400

4427 14.706 Contul 441: Si = 120 Sf = 165 691 = 441 441 = 5121 (platile) Rd 691 = Rc 441 = 330 Rd 441 = Si + Rc Sf = 120 + 330 165 = 285 (plati) Contul 421: Si = 2.800 Sf = 5.200 Rd641 = Rc 421 = 2.400 Rd 421 = Si Sf + Rc = 2.800 5.200 + 2.400 = 0 ( nu s-au facut plati) TVA: 4426 = 5.586 4427 = 14.706 4424 = 9.120 Incasari Plati = 90.126 -285 32.946 9.120 = 47.775 (excedent)

7. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei): cheltuieli cu personalul 200.000; pli ctre salariai i n contul acestora 120.000; venituri din vnzarea mrfurilor 300.000 (ncasate); cheltuieli cu mrfurile vndute 270.000; pli ctre furnizorii de stocuri 40.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 80.000; impozit pe profit pltit 60.000; venituri din cesiunea de imobilizri 270.000 (ncasate); pli ctre furnizorii de imobilizri 40.000; cheltuieli din cesiunea de imobilizri 300.000; ncasri din emisiunea de obligaiuni 70.000; pli din rambursri de credite primite pe termen lung 20.000; ncasri din noi emisiuni de aciuni 130.000; primirea n leasing financiar a unui mijloc de transport a crui valoare just este de 50.000; lichiditi i echivalente de lichiditi la nceputul anului 10.000. Care este valoarea fluxului net din exploatare (se utilizeaz metoda direct) i respectiv a lichiditilor i echivalentelor de lichiditi la sfritul anului? (a) 80.000 lei i respectiv 500.000 lei; (b) -20.000 lei i respectiv 400.000 lei; 6

(c) 80.000 lei i respectiv 550.000 lei; (d) -390.000 lei i respectiv 30.000 lei; (e) 490.000 lei i respectiv 500.000 lei. Rezolvare: Incasari: 300.000 - 120.000 40.000 60.000 80.000 Plati: 80.000 + 10.000 + 270.000 - 40.000 + 70.000 - 20.000 + 130.000 500.000

8. Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de mrfuri: (a) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul plus; (b) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus; (c) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare din finanare cu semnul plus; (d) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare din investiii cu semnul minus; (e) nu afecteaz fluxul de trezorerie.

9. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de ctre locatar: (a) afecteaz fluxul de trezorerie din finanare cu semnul minus; (b) nu afecteaz fluxul de trezorerie al locatarului; (c) afecteaz fluxul de trezorerie din investiii cu semnul plus; (d) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus; (e) se evideniaz distinct la sfritul tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece operaia este aferent gestiunii trezoreriei.

10. La 31.12.N, societatea M achiziioneaz 25% din aciunile societii A la costul de 50.000 u.m. La data achiziiei capitalurile proprii ale societii F au o valoare de 120.000 u.m. Cu ocazia achiziiei se identific un plus de valoare pentru un teren de 10.000 u.m. Plusul de valoare identificat genereaz diferene temporare impozabile (deoarece valoarea contabil a terenului este cu 10.000 u.m. mai mare dect baza sa fiscal) i implicit o datorie de impozit amnat de 16% x 10.000 = 1.600 u.m. Fondul comercial rezultat n urma achiziiei este de: (a) 17.900 u.m.; (b) 18.000 u.m.; (c) 20.000 u.m.; (d) 30.000 u.m.; (e) 2.100 u.m.

11. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat? Sunt pri legate ale unei entiti: Conform IAS 24 (1) o societate asociat a acesteia; (2) un individ care face parte din managementul-cheie al societii; (3) membrii apropiai ai familiei oricrei pri legate; (4) un creditor comercial al entitii; (5) salariaii entitii; (6) clienii entitii. (a) 1 + 2 + 3; (b) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6; (c) 1 + 3 + 5 + 6; (d) 5 + 6; (e) 4 + 5.

12. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat? 8

(a) o societate care deine aciuni ntr-o entitate este parte legat a acesteia; (b) tranzaciile cu prile legate fac obiectul publicrii conform IAS 24 doar dac sunt oneroase; (c) compensaiile acordate salariailor care fac obiectul publicrii conform IAS 24 exclud plile pe baz de aciuni; (d) controlul este capacitatea de a guverna politicile financiare i operaionale pentru a obine beneficii din activitile acesteia; (e) o societate exercit controlul exclusiv asupra alteia dac deine peste 20% din drepturile de vot.

13. Societatea Alfa pltete unei societi deinute de unul din directori un comision pentru servicii de consultan. Care este varianta corect conform IAS 24? (a) aceast informaie poate fi ignorat; (b) informaia ar trebui publicat n note doar dac nu s-a realizat n condiii de pia normale; (c) informaia trebuie publicat n note oferind detalii referitoare la societate i la tranzacie; (d) societatea directorului nu este parte legat; (e) chiar dac firma directorului este parte legat prestarea de servicii nu face obiectul publicrii.

14. Societatea Alfa achiziioneaz utilaje de la societatea Beta. Societile nu fac parte din acelai grup, dar societile lor mama au acelai acionar majoritar. Care este varianta corect conform IAS 24? (a) cele dou societi nu sunt pri legate pentru c nu au aceeai societatemam; (b) cele dou societi sunt pri legate pentru c se afl sub controlul comun al acionarului majoritar; (c) tranzacia face obiectul publicrii doar dac nu s-a realizat n condiii normale; (d) achiziiile de utilaje de la o parte legat nu fac obiectul publicrii conform IAS 24; (e) achiziiile de utilaje de la o parte legat fac obiectul publicrii doar dac nu au fost decontate dup 3 ani.

15. Managerul societii M este acionarul majoritar al societii T, client important pentru M. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat? (a) tranzaciile cu clientul T nu fac obiectul publicrii; (b) tranzaciile cu T sunt publicate doar dac nu se desfoar n condiii normale; (c) clientul T nu este o parte legat pentru societatea M; (d) societatea T este parte legat a societii M deoarece este un client important; (e) societatea T este parte legat a societii M deoarece este controlat de un manager-cheie al acesteia.

16. Societatea A i societatea B exercit un control comun asupra societii C (societatea C este entitate de tip joint venture). Societatea A vinde mrfuri societii B n valoare de 7 mil. lei i societii C n valoare de 6 mil. lei. La sfritul exerciiului societatea A are o crean fa de societatea B n valoare de 6 mil. lei i fa de societatea C n valoare de 2 mil. lei. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat? (a) societatea B este parte legat a societii A;

10

(b) societatea A este obligat s publice n situaiile sale financiare detaliile tranzaciilor cu societatea B; (c) societatea A este obligat s publice n situaiile sale financiare detaliile tranzaciilor cu societile B i C; (d) societatea C este o parte legat a societii A. Prin urmare, societatea A trebuie s publice n situaiile sale financiare cel puin suma tranzaciei (de 6 mld. lei), termenii n care aceasta a avut loc i soldul creanei fa de C (de 2 mld. lei); (e) societile B i C sunt pri legate ale societii A.

17. Domnul Z deine 70% din aciunile societii Alfa, restul de 30% fiind deinute de un acionar minoritar. Alfa deine 65% din capitalul societii Beta. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat? (a) domnul Z i societatea Beta sunt pri legate ale societii Alfa; (b) domnul Z nu este parte legat a societii Alfa; (c) doar domnul Z este parte legat a societii Alfa; (d) Alfa nu este parte legat a societii Beta; (e) Beta nu este parte legat a societii Alfa.

11

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII 1. S se calculeze i s se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru ntreprinderea ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos: Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia stocat Subvenii de exploatare Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Impozite i taxe Venituri din dobnzi Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit Rezolvare: Tabloul soldurilor intermediare de gestiune VENITURI 1 vanzari de marfuri productia vanduta+ productia stocata+ prod. Imob. Qe+marja comerciala Va+subventi i expl 4000 costul marfurilor vandute CHELTUIELI 2 4200 SOLD INTERMEDIAR DE GESTIUNE 3=1-2 marja comerciala -200 u.m. 4000 24000 500 2300 10000 4200 5000 1000 200 300 100 500 1400

24.500 consumuri de la terti + Chelt. cu chirii impozite si taxe (fara i/pr si TVA) chelt cu

Productia exercitiului (Qe)

24.500

24.300 16.400

10.000 + 200 5300

Valoarea adaugata (Va) Excedentul brut de exploatare (EBE)

14.100 11.100

12

personal EBE+ venit Amortizari si din proviz provizioane 11.100 expl+ alte Alte chelt de venit expl exploatare RE + venituri cheltuieli 10.100 financiare financiare venituri cheltuieli 0 exceptionale exceptionale participarea salariatilor la Rc + Rex 9.700 rezultate impozitul pe profit Rezultatul exploatarii (RE) Rezultatul curent (Rc) Rezultatul exceptional (Rex) Rezultatul exercitiului dupa impozitare (profit sau pierderi nete)

1.000 500 0

10.100 9.700 0

1.400

8.300

Marja comerciala = - 200 lei < 0, aceasta valoare arata ca exista o insuficienta in activitatea comerciala a unitatii, adica veniturile nu acopera cheltuielile in ceea ce priveste vanzarea de marfuri. Productia exercitiului caracterizeaza activitatea de productie a unitatii: ceea ce intreprinderea a fabricat si a vandut, ceea ce ea a fabricat si a ramas in stoc (productia stocata), precum si ceea ce ea a fabricat pentru ea insasi (productia imobilizata). Calculele efectuate arata ca Qe este pozitiv dar interpretarea acestui indicator se poate face numai in comparatie cu rata inflatiei din aceeasi perioada. Conform calculelor facute Va a inregistrat valoare pozitiva, lucru care poate insemna cresterea vanzarilor sau aprovizionari mai putin importante (sau mai putin scumpe). Se poate calcula rata de variatie a Va, aceasta reprezinta rata de crestere a intreprinderii. Excedentul brut de exploatare - EBE - exprima rezultatul economic brut ce se obtine din activitatea de exploatare a intreprinderii. EBE este un indicator de eficienta (rentabilitate) a activitatii principale a intreprinderii. In acest ca se observa ca are valoare pozitiva ceea ce inseamna ca din el se pot achita datoriile. Valorile pozitive ale EBE arata ca firma analizata dispune de resurse financiare necesare mentinerii sale sau cresterii acesteia. Existenta EBE demonstreaza performanta economica a unitatii, independenta politicii financiare, a politicii de investitie. Rezultatul din activitatea de exploatare care reprezinta, in acest caz, surplusul generat de activitatea curenta de exploatare exprima performantele realizate de intreprindere si are o valoare pozitiva de 10.100 u.m., ducand la un profit net de 8.300 u.m.

13

2. S se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru acionari n cazul unei intreprinderi despre care se cunosc urmtoarele: cifra de afaceri 40000 u.m., cheltuieli materiale 25000 u.m., cheltuieli salariale 10000, cheltuieli cu amortizarea 2000 u.m., cheltuieli cu dobnzi 1000 u.m., impozit pe profit 200 u.m., cumprri de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vnzarea mijloacelor fixe 500 u.m., creterea activului circulant net 100 u.m., datorii financiare la nceputul anului 10000, datorii financiare la sfritul anului 11000. Rezolvare: Vanzari + PE = 40.000 - CI = 25.000 VA = 15.000 - imp. si taxe = 0 - chelt.de personal = 10.000 EBE = 5.000 - Variatia NFR = 100 ( 11.000 10.000) ( Stocuri + creante dat. din expl.) - Investitii de reinnoire = 1.000 Disp. dupa fin. interna a cresterii = 4.900 Variatia Datoriilor financiare = Chelt. fin cu imprumuturile = - 1.000 - Impozit pe profit = - 200 - Participatii si divid. Distribuite = 0 - 1.200 Sold financiar = - 1.200 Sold curent = Disp. dupa finantarea interna a cresterii + Sold financiar = 4.900 + 1.200 = 3.700 Alte prod. si alte chelt. + Venituri financiare + venitueri din cesiuni = 500 Variatia Disponibilului de numerar = 4.200 ( Fluxul de numerar disponibil)

14

AUDIT 1. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de trezorerie. Rezolvare: a) De procurat extrase bancare b) De determinat daca conturile de trezorerie cnstituie obiectul unor restrictii special c) De informat daca au fost garantate, cedate sau scontate d) De procurat balanta clienti si verificat daca aceasta corespunde cu sodul contului din balanta e) De cerut si analizat explicatiile despre variatiile importante ale soldului client f) De obtinut informatii despre transferurile interbancare in perioada anterioara si posterioara datei de lichidare g) De informat asupra procedurilor aplicate pentru a se asigura o buna cenzura intre exercitii pentru vanzari si returul vanzarilor h) De informat asupra principiilor contabile utilizate la inregistrarea vanzarilor si daca ele fac obiectul unor remize sau ristorno i) De cercetat daca exista conturi de marfuri expediate si nefacturate sau in consignatie, daca s-au efectuat ajustari pentru regularizarea acestor tranzactii sa fie inregistrate in stocuri j) De informat despre metode de identificare a conturilor care depasesc scadenta de plata si de evaluare a provizioanelor pentru creante incerte

2. Enumerai opt diferene ntre auditul extern i auditul intern. Rezolvare: Auditul intern Face parte din functiile intreprinderii Beneficiarii sunt cei din consiliul de administratie si directorii Evalueaza sistemul de control intern si da managerului asigurarea ca acesta functioneaza Domeniul de aplicare este vast, Auditul extern Oferea servicii si este independent din punct de vedere juridic Beneficiarii sunt toti cei interesati de certificarea conturilor:actionari, banci, clienti, furnizori, autoritati etc. Certifica exactitatea conturilor si a situatiilor financiare Domeniul de aplicare inglobeaza

15

deoarece include nu numai functiile intreprinderii ci si dimensiunile lor Este efectuat periodic pe baza planificarii Se intereseaza de toate problemele organizatiei Nu poate si nici nu incearca sa dea asigurari asupra situatiilor financiare in privinta corectitudinii Abordarea este una in functie de riscuri, auditarea facandu-se cu aceleasi tehnici si intrumente Schimba mereu interlocutorii Este independent in exercitarea functiei sale, dar este dependent apartinand entitatii, lucrului dupa standard pe care le respecta

tot ceea ce participa la determinarea rezultatelor si elaborarea situatiilor financiare Este intermitent Este preocupat de fraudele care pot afecta conturile si situatia financiara a societatii Nu efectueaza audit intern pentru ca nu are norme metodologice pentru aceasta Se ghideaza dupa o metodologie precisa, standardizata, pe baza inventarelor, declaratiilor, etc. Are mereu aceeasi interlocutori din intreprindere Are independent specifica titularului profesiei libere, reglementate juridic si statutar

16

EVALUAREA INTREPRINDERII 1. Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000: a) 43.500.000; b) 18.500.000; c) 28.500.000. 2. Soldul clientilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei, iar rulajul creditor anual al acestora este de 186.150 mii lei. Care a fost durata n zile a ncasrii clientilor? a) 15 zile; b) 45 de zile; c) 30 de zile. 3. Se dau urmtoarele elemente de bilant: total activ = 425.000 mii lei; cheltuieli constituire = 2.500 mii lei; cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei; brevete proprietate = 125.000 mii lei. Exist un cumprtor pentru o parte din brevete care ofer 75.000 mii lei. Stabilind bilantul economic al ntreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) n minus cu: a) 93.000 mii lei; b) 143.000 mii lei; c) 118.000 mii lei.

17

EXPERTIZE CONTABILE 1. Ce conine capitolului I al Raportului de expertiz contabil ? (Introducere) Capitolul I INTRODUCERE al raportului de expertiz contabil trebuie s cuprind cel puin urmtoarele paragrafe: a) Paragraful de identificare a expertului(ilor) contabil(i) nominalizat(i) pentru efectuarea expertizei contabile, care trebuie s cuprind informaii cu privire la: numele i prenumele expertului(ilor), domiciliul acestuia (acestora), numrul carnetului de expert contabil i poziia din Tabloul experilor contabili; b) Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare. n acest paragraf se menioneaz: n cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului(ilor), respectiv ncheiere de edin (n cazurile civile) sau ordonan a organelor de urmrire penal (n cazurile penale), cu menionarea datei acestuia, denumirea i calitatea procesual a prilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numrul i anul dosarului i natura acestuia (civil sau penal); n cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul social al acestuia, numrul i data contractului n baza cruia se efectueaz expertiza contabil solicitat; c) Paragraful privind identificarea mprejurrilor i circumstanelor n care a luat natere litigiul n care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul n care a fost contractat expertiza contabil extrajudiciar; d) Paragraful privind identificarea obiectivului(elor) expertizei contabile judiciare, formularea obiectivului(elor) expertizei contabile. n cazul expertizelor contabile judiciare formularea obiectivului(lor) expertizei contabile se preia adliteram din formularea acestuia (acestora) n ncheierea de edin (n cauze civile), respectiv n ordonana organelor de urmrire i cercetare penal (n cauze penale). n cazul expertizelor contabile extrajudiciare formularea obiectivului(elor) acestora trebuie s fie cea din contract; e) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei i a locului n care sa efectuat expertiza contabil. n cazul expertizelor contabile dispuse de organele n drept, n cauze civile, data i locul nceperii lucrrilor expertizei contabile trebuie documentate prin citarea prilor prin scrisoare cu aviz de primire; f) Paragraful privind identificarea materialului documentar care are o legtur cauzal cu obiectivul(ele) expertizei contabile i care a stat la baza ntocmirii raportului de expertiz contabil. Materialul documentar nominalizat n acest paragraf trebuie s fie strict adecvat necesitilor de documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare; g) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei n care s-a redactat raportul de expertiz contabil, cu menionarea expres dac s-au mai efectuat

18

sau nu alte expertize contabile avnd acelai (aceleai) obiectiv(e). De asemenea, n acest paragraf trebuie menionat dac s-au folosit lucrrile altor experi (contabili, tehnici etc.), problemele ridicate de prile interesate n expertiz i explicaiile date de acestea n timpul efecturii expertizei; h) Paragraful privind identificarea datei iniiale pn la care raportul de expertiz contabil trebuia depus la beneficiar i indicarea eventualelor perioade de prelungire fa de termenul iniial.

19

FISCALITATE 1. O organizaie nonprofit realizeaz urmtoarele venituri: - venituri din cotizaiile membrilor 10.000 lei; - venituri din donaii 30.000 lei; - venituri n urma realizrii unui spectacol 20.000 lei; - venituri din activiti economice 150.000 lei. Cheltuielile aferente obinerii acestor venituri sunt: cheltuieli aferente veniturilor din activiti neeconomice 40.000 lei i cheltuieli aferente activitilor economice 60.000 lei. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. S se determine impozitul pe profit. Rezolvare: Pas l. Determinarea veniturilor impozabile Llimita veniturilor scutite din activiti economice este suma minim dintre 15.000 euro i 10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit. 15.000 euro = 15.000 * 4= 60.000 lei 10% (10.000 + 30.000 +20.000) = 60.000 lei Veniturile din activiti economice sunt scutite n limita a 60.000 lei, pentru restul de 600.000 lei datorndu-se impozit pe profit Pas 2. Determinarea profitului impozabil Organizaia non-profit va datora impozit pentru partea din profit care corespunde cuantumului veniturilor impozabile. Profitul activitilor economice = V.economice - Ch. economice = 150.000 60.000 = 90.000 lei Profitul aferent veniturilor impozabile =90.000 * (60.000/150.000) =36.000 lei Pas 3. Determinarea impozitului pe profit 16% * 36.000 = 5.760 lei 2. O societate comercial a nregistrat venituri totale de 790.000 lei din care cifra de afaceri este de 750.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000 lei din care 10.000 lei reprezint impozitul pe profit pltit n cursul anului, 30.000 lei reprezint cheltuieli cu sponsorizarea, 3.000 lei reprezint majorri de ntrziere rezultate n urma unui control fiscal, 5.000 lei reprezint contravaloarea unor servicii de consultan furnizate de un partener, pentru care nu exist contract ncheiat i nu este justificat necesitatea lor. S se determine impozitul pe profit de virat statului. Rezolvare Venituri neimpozabile = 790.000 750.000 = 40.000 Rezultatul contabil = 790.000 600.000 = 190.000 Chelt. nedeductibile = 10.000 + 30.000 + 3.000 + 5.000 = 48.000 Deduceri fiscale = 40.000 Rezultatul = 190.000 + 48.000 40.000 = 198.000 Impozit pe profit datorat = 198.000 x 16% = 31.680 Reducere de impozit aferent chelt. de sponsorizare = 750.000 x 3/1000 = 2.250

20

Impozit pe profit datorat = 31.680 x 20% = 6.636 Impozit de plata = (31.680 2.250) 10.000 = 19.430 3. O societate comercial a trimis n luna august n delegaie 5 salariai, fiecare cte 5 zile. Diurna acordat a fost de 80 lei/zi/salariat. Cheltuielile cu transportul sunt de 1500 lei, iar cheltuielile reprezentnd cazarea sunt de 5.000 lei. S se precizeze care este nivelul cheltuielilor deductibile i care este nivelul cheltuielilor nedeductibile. Rezolvare Diurna = 13 lei Chelt. nedeductibile = 5 salariati x 5 zile x ( 80 -13 x 2,5) = 1.187,5 lei Cheltuieli deductibile = 1.500 + 5.000 + 812,5 = 7.312,5 lei 4. O persoan fizic desfoar activiti de servicii de sonorizare muzical i opteaz pentru impunerea n sistem real. Ea estimeaz c n anul 200X va realiza urmtoarele venituri din prestarea serviciilor de sonorizare: 190.000 lei; n aceeai perioad, ea estimeaz c va realiza urmtoarele cheltuieli: 1 cheltuieli cu achiziionarea de materiale consumabile i obiecte de inventar: 30.000 lei; 2 cheltuieli cu chiria spaiului unde i are sediul: 12.000 lei; 3 cheltuieli de protocol: 1.000 lei; 4 cheltuieli cu salariile personalului angajat, inclusiv contribuiile datorate 22.000 lei; 1 cheltuieli cu diurna pentru deplasrile efectuate de salariai 8.000 lei (pentru deplasri similare, n cazul unei instituii publice diurna ar fi fost de 3.000 lei), cheltuieli cu transportul 2.500 lei i cheltuieli reprezentnd cazarea 5.000 lei. Persoana fizic estimeaz c la 01 iunie 200X, contracteaz un mprumut n sum de 30.000 lei, rambursabil integral peste 12 luni, de la o alt persoan fizic, la o rat a dobnzii de 20% pe an. Rata dobnzii de referin stabilit de BNR este de 15% pe an. Determinai impozitul pltit sub form de pli anticipate datorat n contul impozitului pe venit. Rezolvare: Venitul brut = venituri din prestarea = 190.000 lei Cheltuieli totale = (30.000 + 12.000 + 1.000 + 22.000 + 8.000 + 2.500 + 5.000) + (30.000 x x 20%) = 80.500 + 3.000 = 83.500 Chelt. nedeductibile = (8.000 3.000) + [30.000 x x (20% - 15%)] = 5.000 + 750 = 5.750 Impozit pe venit estimat = ( Profitul contabil + Chelt. nedeductibile) x 16% = ( 190.000 83.500) + 5.750 = 17.960 La 15 martie 200x: plile anticipate n contul impozitului pe venit = 4.490 lei 21

La 15 iunie 200x: plile anticipate n contul impozitului pe venit = 4.490 lei La 15 septembrie 200x: plile anticipate n contul impozitului pe venit = 4.490 lei La 15 decembrie 200x: plile anticipate n contul impozitului pe venit = 4.490 lei

5. Precizai ce fel de persoane sunt cele de mai jos din punctul de vedere al TVA: - o persoan fizic care efectueaz servicii de contabilitate pe baz de contract individual de munc cu S.C. ALFA S.A.; ( NU) Fiind angajata cu contract individual de munca ea realizeaza venituri de natura salariala care sunt impozitate cu cota de 16 % . - Ministerul Sntii; 1) Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa: a) spitalizarea, ingrijirile medicale si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati; c) prestarile de ingrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical, conform prevederilor legale aplicabile in materie; d) transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in acest scop, de catre entitati autorizate in acest sens; e) livrarile de organe, sange si lapte, de provenienta umana; Alte activitati economice efectuate de ministerul sanatatii sunt supuse tva, daca entitatea indeplineste conditiile legale de impunere. - cantina proprie pentru salariaii Ministerului Educaiei i Cercetrii; (DA) - S.C. X S.R.L. efectueaz prestri servicii vopsitorie auto cu CA > 35.000 euro; (DA) - S.C. BETA efectueaz numai operaiuni de acordare credite; (NU) Art.141 din Codul Fiscal Urmtoarele operaiuni sunt, de asemenea, scutite de tax: a). acordarea si negocierea de credite, precum si administrarea creditului de catre persoana care il acorda. In sfera acordarii de credite se includ si creditele acordate de asociatii/actionarii societatilor comerciale in vederea asigurarii resurselor financiare pentru societate;

22

- S.C. Z S.R.L. Efectueaz comer en-detail cu produse alimentare cu CA < 35.000 euro. (DA, daca opteaza) Persoana impozabil stabilit n Romnia, a crei cifr de afaceri anual, declarat sau realizat, este inferioar plafonului de 35.000 euro, al crui echivalent n lei se stabilete la cursul de schimb comunicat de Banca Naional a Romniei la data aderrii i se rotunjete la urmtoarea mie, poate aplica scutirea de tax, numit n continuare regim special de scutire, pentru operaiunile prevzute la art. 126 alin. (1), cu excepia livrrilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b). Dac n cursul unui an calendaristic atinge sau depete plafonul de 35.000 euro, atunci trebuie s se nregistreze la organul fiscal, n termen de 10 zile de la sfritul lunii n care a atins sau depit acest plafon

23