‘ini iuti. $i pot face lucruri si dis- par’. Dar imediat dupa, fur si magia vrijitorului si ma fac nevizut si eu. Era tiraiu in noapte, pe coasta de apus ariului,siintuneric negru caintr-o desagi de hoy. Strizile erau pustii. O broasca __cenusie iesea tiris din riu, si acum alle © oFicaiau odata cu umbrele. Simt cum ‘mi impresoari oragul, risunind a gol, © pusti si mort. ~ Odata cu ploaia inserata se nete- " zeau, sub picioarele mele, dalele de piatri. Mainile mele iuti, de pungas " ibace, nu au avut pic de noroc in "cea zi, si n-am reugit si ciupese ni- | mic pentru cin’, nici micar un golo- | eaicu ie smicumparceva Ma odea foamea. As fi putut incerca i hotul, sunt leit un vrajitor. Am © in alta parte, doar c&10 saBAHLPRINEAS Lordul imi rispindise bubul si mi-ar fi mers fulgii daca intram pe mina batausilor lui. Cu privirea ascuyita, ma furisam pe alee. Era deja tirziu. incepuse ploaia din nou, o ploaie nu foarte deasi, ci rece, de ajuns si ffi intre in oase sisi te fac’ i tremuri tot. O noapte numai buna pentru fiparii neferi- citi, M-am ingrimadit in colyul meu de veghe, gindindu-ma Ja 0 cin fierbinte $i atunci Lam auzit. Toc, toc, tac. Toe, toc, tac, Meam Strecurat inapoi pe alee, asteptind in umbra, si iat apro- Piindv-se. Unbatrin, mi-am zis. Un mos cocosat, birbos, cu Pelerin, hodorogind si bombanind, rezemat tntr-un toiag. Urea strada abrupta drept spre mine. Bodoginea de unul ssingur. Desiel nu stia inc’, ma hotardsem si-mi plitese cina cu punga hi. ‘Meam facut umbra, adiere, degete usoare ca fulgul. M-am ascuns in spatele lui si mi-am afundat degetele ingi in buzu- narul mantiei sale, am apucat ce am gisit induntru si dus am fost. Curatcalacrima, Sau cel pupn aga credeam. Batrinul mergea inant, first bage de seama ceva, iar eu mam ascuns inapoi pe aleea mea. Mi-am deschis palma ca si vad cu ce pacoste ma cipituisem. Chiar sila umbri, trebsoara pe care o sterpelisem era mai ‘eagrd ca fatunericul, si, desi era mict, 0 piatra nu mai mare ca pumnisorul unui copilas, era mai grea decit inima unui ‘om dus laspinzuritoare. Era un obiect magic. Piatra magict 2 vrajitorului. $i, cum ma holbam la piatra aceea vrata ‘nceput si stilucease3. Mai inti incet, cu ealdura rosiatica a carbunilor argi fn vated iarna. Apoi, un fulger aprig de HOTUL YRAJITOR tL yagni si trezi aleea toata cu humini sclipitoare, juctuse, ‘alungat umbrele ca pe niste biete pisici speriate. ‘Lam auzit pe batrin venind inapoi. Toc, toc, tac. 06, tac, Am strins piatra jute in palma si am ingropato n buzunar. Se ficu din now intuneric. Mi-am scutu- clipind des ca si-mi iast din ochi steluyele lumi- ale pietrei si casi pot vedea din nou clar. Batrinul veni pe dup’ coly si, intinzind o mina largi, m4 apuct fii baiete, spuse. cea lui risuna puternic si grav. n rmas yeapan. {mi dau seama de necaz.cnd pune laba trinul privi in jos extre mine, eu ochi ascuyiti. Se few pret de citeva clipe lungi, innegurate, in buzunarul eu, piatra se ficea grea si cilduya. Apoi zise: ‘Tice cam foame. asa, cam mivera, Am aprobat din cap cu geija. -Atunci o sii fac eu cinste cu cina, zise batrinul. O frip- de pore, ce zici? Cu cartofi so plicints? ‘inghigit in sec. Ceva din mine imi spunea ci nu era o ani, Bitrinul era un vrijtor,clarca lumina zile, si cit ost si fi site agezi la masi cu un vrijitor? ‘burta mea, goalA inc de eri, imi urla ct da, da, vreau nine fripturi de pore cu garnitura de cartofi gio pli- Ma imboldi si aprob din cap, si asa am si ficut. Bine, zise batrinul. Hanul din coly e inci deschis. imi du drumul i incepu si tropoteasci pe drum, sieu pe ling’ Pe mine mi cheam& Nevery, se prezenti el. $i pe tine?12 SARAHLPRINEAS Sii spui numele tiu unui vrijitor nu eo idee prea bund. ‘Aga ci nu iam rispuns. Am mers doar inainte, alituri de el. Veajitorul parea si priveasca fnainte drept spre hanul din colt, dar am surprins o privire din ochii sti ascuyii, aruncath spre mine pe sub borul palarii. ‘Hanul era luminat doar de focul de earbuni din vatra si cra gol, in afari de proprietar. ~ Cina, didu comanda vrsjitorul, si ridict doua degete. Hangiul inclina din cap gi plect st aduct mancarea. Neam asezat la masi, eu cu spatele a perete, si Nevery inchizdndu-mi drumul spre usa. ~ Ei, baiete, biete.. spuse vrajitorul, scoyindu-i palaria. ‘in lumina puternica i-am vazut ochii negri si barba, pirul, sprncenele, toate arginti, cirunte. Sub pelerina sa cenusie~ {nchis, purta pantaloni negri si o tunica neaged, cu guler de catifea, so vest’ neagr’ brodat’, toate cam ponosite casi cum. ‘odata, de mult, ar fi avut mai multi bani decit acum. $i-a spri- jinit de mast bastonul cu cap aurit. = Eo noapte rece si ploioast pentru calatori, nui asa? (© noapte rece si ploioasi pentru oricine, imi spuneam. ‘Am aprobat din cap. ‘Maa privit. L-am privit gi eu. ~ $i totugi, pari destul de sinitos, zise el, ca si cum ar fi vorbit de unul singur. Nici un semn de boalA, dupa cite vid. Semne de boal&? Ce tot zice acolo? i totus, nu mi-ai spus inc’ numele tau, adiugt. Si nici nu aveam de gind sa il spun, Am dat si mi ridic. Nevery deschise gura ca si mai adauge ceva, cind hangiul nea adus mincarea si ne-a pus dinainte farfuriile pline. HOTULVRAUITOR 13 Cotletele de porc erau fragede si crocante, cartofii pluteau unt, cu urmele fine de piper negru pe spatele lor. Hangiul se intoarse in scurt timp ca si adauge o farfurie cu plicinte ine de seminte si acoperite de 0 ploaie de zahir pudra. rajitorul zicea ceva acolo, dar nul auzeam. Am ridicat liga iam spintecat un cartof. L-am lisat si se inece in 1 topit si am luat o inghitirura foarte mare. ~ Ziceam, si vrajitoral ma privi tint’, c¥ piatra mea magic tear putea ucide, baiete, foarte curind. Chiar ma mir foarte asa ceva inc nu sa petrecut. ‘Am inghitit in sec. Inbucitura mea din cartof alunecd pe precum un calup de plumb si i-am auzit ecoul cind a in stomacul meu gol. Si mai ucida? Piatra magict m-ar putea omorl? Mi-am stre- mina in buzunar. Apoi m-am privit cum scoteam pia- ‘Stitea in palma mea ca o buestici de noapte bine slefuitd, ‘Abia ce am clipit,c& piatea se umfli si o noapte neagea si {mi umplu mina, si din ea sclipeau raze de foc. Undeva arte, il auzeam pe hangiu tipind. Vrajitorul isi apucd nul si siri in picioare. Caldura pietrei din mina mea se preschimba in gheay’. i patra se ficu si mai mare si, fn ciuda efortului meu de © lisa jos, se yinea scai de mine. Greutatea ei de gheata scu $i se mari pint ma cuprinse cu totul si ma trl fntr-o iturd neagr’, in care vinturi ma stripungeau cu ace de 14 thioase si urlau cu 0 voce ce-mi bubuia in oase. | Am reugit si tai cu privirea intunericul ce mi biciuia, il desluseam pe vrijitorul Nevery in fata mea. ~ Spune-mi numele tfu! imi strigh.1 SARAH PRINEAS ‘Am clitinat din cap. Vantul suiera si mai tare si-mi st punse cu gheare de gheafi parul si hainele. every urli din nou; cv grew fi mai puteam auzi vocea, acoperitS de vint: ~ Dac nu-mi spui numele tiu, prostule, nu te pot salva! ‘Vanvul ma biciuia tot. Curenti reci izvorau din piatra, apucindu-ma cu degete de gheaya, trigindu-ma fnlauntrul, ci, dar mam opus cu trie si -am tipat numele meu: ~ Connwaer! ‘Auzeam, ca in departare, vocea puternic’ si grava a lui every strigind numele meu, laolaltS cu alte cuvinte, o for- ‘mula magick. Apoi iam simpit mina, ferma gi calda, strin- gind-o pe a mea si luindu-si piatra inapoi. ‘Vantul se stinse. Aerul era mai cald. In jur, liste cu total. ‘Dupi ceva timp, am deschis ochii si m-am regisit, intins pe podeaua de lemn a hanului, cu focul scapirind in vate’. Nevery agezat la masi, minca ultima bucatd de plicint3. Sa stersla gura cu un servetel si apoi s lasat pe spate fn scaunul ‘sau, privindu-ma. Piatra se ficuse nevazuti. = Mai, mai, mai, zise el, cu ochii sclipind. Piatra mea ‘magica ar fi trebuit site ucida din clipa in care degetele tale au insficat-o hofeste. Dar uite cf nu te-a omorit. $i pentru cA nu extinct dus, persoana ta mA intereseazd. ‘Am clipit usor si m-am pus din nou pe picioarele tre- murinde. Pe masi, ma astepta farfuria mea cu fripturd si gamituri de cartofi. $i mai era gi plicinta de fructe pudratd cu zahir. Apoi as fi putut si fug. Nu ma putea prinde. Tusti spre ust si gata, eram inapoi pe strizile povarnite ale oragului HOTULVRAJITOR 18 Dar n-am fugit. Pentru ci vrajitorul era interesat ‘mea. ech eu si minuele mele iui facem la un loc un pe cinste, Dar cred c4 voi fi un vrijitor-ucenic gimn Bes sic tie ae alee (ert ‘i feb tata uprima dela Brumbee. ‘$tiu cd in clipa in care ai plecat ai jurat sa ‘ntorciin Wellmet, dar in oras se petrec lucrur ‘Am urmérit cu atenpe nivelul de magie si am descopent_ | tun lucru foarte ingnjorator. Nivelul magiei in Wellmet e In deciin. $i asa e de ani de zile, dar de curand nivelul @ cdizut bruse si alarmant, jar noi, maestni, nu putem descoperi nici o cauzd. Duceso, fireste, nu neveste de ajutor. Trebuie 50 te intorci si sa ajuti orasul in aceste vremuri de criz@. Te rog, nu dezvalui nimanui foptul co ticam seris. ‘HOTUL. YRAJITOR Nevery, habar nu am ce sd fac. Trebuie so a