Sunteți pe pagina 1din 14

Tabelul 1

Caracteristicile fizice ale pământurilor care se calculează cu ajutorul formulelor


Simbolurile şi formulele
Precizia
Denumirea caracteristicilor de calcul ale
caracteristicicilor de calcul
Greutatea volumică a granulelor, kN/m3 γs 0,1
Greutatea volumică a pamântului, kN/m3 γ 0,1
Umiditatea naturală a pamântului ω 0,01
Greutatea volumică a pământului uscat, kN/m3 γ d= γ/(1+ω) 0,1
Indicele porilor e=( γ s- γ d) / γ d 0,001
Greutatea volumică a apei, kN/m3 γω
Gradul de umiditate al pământului Sr=ω γ s /e γω 0,01
Greutate volumică a pământului în stare submersată, kN/m3 γ sb=( γs - γω)/(1+e) 0,1
Greutate volumică a pământului în stare saturată, kN/m3 γ sat=( γs + e γω)/(1+e) 0,1
Limita inferioară de plasticitate ωp 0,01
Limita superioară de plasticitate ωL 0,01
Indicele de plasticitate Ip=ωL-ωp 0,01
Indicele de lichiditate IL=(ω-ωp)/Ip 0,01

Tabelul 2

Clasificarea pământurilor prăfoase-argiloase funcţie de indicele de plasticitate Ip


0,01≤Ip≤ 0,07 0,07 < Ip ≤ 0,17 Ip > 0,17
Nisip argilos Argilă nisipoasă Argilă

Tabelul 3

Clasificarea pământurilor prăfoase-argiloase funcţie de indicele de lichiditate IL


Denumirea pământurilor Indicele IL Starea de consistenţă
IL<0 Tare
Nisip argilos 0≤ IL≤1,00 Plastică
IL>1,00 Curgătoare
IL<0 Tare
0≤ IL≤0.25 Plastic vârtoasă
0,25< IL≤0,50 Plastic consistentă
Argilă nisipoasă şi argilă
0,50< IL≤0,75 Plastic moale
0,75< IL≤1,00 Plastic curgătoare
IL>1,00 Curgătoare

Tabelul 4

Clasificarea pământurilor nisipoase funcţie de gradul de umiditate Sr


0≤Sr≤0,5 0,5< Sr≤0.8 0,8< Sr≤1.0
Slab umede Umede Saturate

Tabelul 5
Clasificarea pamânturilor nisipoase funcţie de indicele porilor e
Starea de îndesare:
Denumirea pămînturilor
îndesată medie afânată
Nisip cu pietriş, nisip mare, nisip e<0,55 0,55≤e≤0,70 e>0,70
mijlociu
Nisip fin e<0,60 0,60≤e≤0,75 e>0,75
Nisip prăfos e<0,60 0,60≤e≤0,80 e>0,80

1
Tabelul 6

Valorile normate ale coeziunii Cn (kPa),unghiului de frecare interioară φn (grade) şi modulului de


deformaţie E(MPa) pentru pământurile nisipoase de sedimente cuaternare

Simbolurile Caracteristicile pământurilor ,având indicele


Denumirea
caracteristicilor porilor e :
pământurilor
pământurilor 0,45 0,55 0,65 0,75
cn 2 1 - -
Nisipuri cu pietriş
şi nisipuri mari φn 43 40 38
E 50 40 30

cn 3 2 1
Nisipuri mijlocii φn 40 38 35

E 50 40 30

cn 6 4 2 -
Nisipuri fine φn 38 36 32 28

E 48 38 28 18

cn 8 6 4 2
Nisipuri prăfoase φn 36 34 30 26

E 39 28 18 11

2
Tabelul 7
Valorile normate ale coeziunii cn (kPa) şi unghiului de frecare interioară φn (grade) pentru
pământurile prăfoase –argiloase de sedimente cuaternare

Denumirea pământurilor şi
limitele valorilor normate Simbolurile Caracteristicile pământurilor ,având indicele porilor e :
ale indicelui lor de caracteristicilor
pământurilor
palsticitate IL 0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 0,95 1,05

cn 21 17 15 13 - - -
0≤ I ≤ 0,25
φn
L
Nisipuri 30 29 27 24 - - -
argiloase cn 19 15 13 11 9
0,25 < IL ≤ 0,75
φn 28 26 24 21 18
cn 47 37 31 25 22 19 -
0≤ I ≤ 0,25
φn
L
26 25 24 23 22 20 -

Argile cn 39 34 28 23 18 15 -
nisipoase 0,25 < IL ≤ 0,50 φn 24 23 22 21 19 17 -
cn - - 25 20 16 14 12
0,50 < IL ≤ 0,75
φn - - 19 18 16 14 12
cn - 81 68 54 47 41 36
0≤ I ≤ 0,25
φn
L
- 21 20 19 18 16 14
cn - - 57 50 43 37 32
Argile 0,25 < I L ≤ 0,50
φn - - 18 17 16 14 11
cn - - 45 41 36 33 29
0,50 < I ≤ 0,75
φn
L
- - 15 14 12 10 7

Tabelul 8
Valorile normate ale modulului de deformaţie E(MPa) pentru pământurile prăfoase-argiloase cu
excepţia celor loessoide

Modulul de deformaţie E pentru indicele


Denumirea pământurilor şi
Vârsta şi originea porilor e :
limitele valorilor normate ale
pământurilor
indicelui lor de plasticitate IL
0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 0,95 1,05
Nisipuri
0 ≤ IL ≤ 0,75 32 24 16 10 7 - -
argiloase
0 ≤ IL ≤ 0,25 34 27 22 17 14 11
Sedimente
cuaternare

Aluviale Argile
0,25 < IL ≤ 0,50 32 25 19 14 11 8
Deluviale nisipoase
0,50 < IL ≤ 0,75 - - 17 12 8 6 5
Lacustre
0 ≤ IL ≤ 0,25 - 28 24 21 18 15 12
Argile 0,25 < IL ≤ 0,50 - - 21 18 15 12 9
0,50 < IL ≤ 0,75 - - - 15 12 9 7

3
Tabelul 9

Valorile coeficientului lui Poisson ν, coeficientul de deformaţii laterale β ale pământurilor şi


coeficientul de corecţie mc a modulului de deformaţii edometric Ee

Valorile mc pentru indicele porilor e :


Denumirea
ν β
pământurilor 0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 0,95 1,05

Nisipuri 0,30 0,74 3,5 3,5 3,0 2,0 1,0 - -

Nisipuri argiloase 0,30 0,74 4,0 4,0 3,5 3,0 2,0 - -

Argile nisipoase 0,35 0,62 5,0 5,0 4,5 4,0 3,0 2,5 2,0

Argile 0,42 0,40 - - 6,0 6,0 5,5 5,0 4,5

Tabelul 10
Adâncimea de fundare în funcţie de poziţia nivelului apei subterane şi de tipurile pământurilor în
condiţii de îngheţ posibil al acestora

Adâncimea de fundare în funcţie de adâncimea nivelului apei


Tipurile de pământ sub talpa subterane dw (m) în caz de :
fundaţiei
dw ≤ df + 2 dw > df + 2
Roci stâncoase, bolovănişuri cu
interspaţiile umplute cu nisip, Nu depinde de adâncimea Nu depinde de adâncimea de
nisipuri cu pietriş, nisipuri mari de calcul de îngheţ df calcul de îngheţ df
şi mijlocii
Nisipuri fine şi prăfoase Nu mai mică de df Nu depinde de df
Nisipuri argiloase cu indicele
Nu mai mică de df Nu depinde de df
IL < 0
Nisipuri argiloase cu indicele
Nu mai mică de df Nu mai mică de df
IL ≥ 0
Argile nisipoase, argile, precum
şi bolovănişuri cu interspaţiile
umplute cu pământ prăfos- Nu mai mică de df Nu mai mică de df
argilos avînd toate indicele
IL ≥ 0,25
Argile nisipoase,argile,precum şi
bolovănişuri cu interspaţiile
umplute cu pământ prăfos- Nu mai mică de df Nu mai mică de 0,5df
argilos avînd toate indicele
IL < 0,25

4
Tabelul 11

Coeficientul de influienţă a regimului termic al construcţiei kh asupra îngheţului pământurilor


lîngă fundaţiile pereţilor exteriori

Coeficientul kh pentru temperatura de calcul medie pe zi a


aerului din încăperea alăturată de fundaţiele pereţilor
Particularităţile construcţiei exteriori

0 5 10 15 ≥20

pe teren 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5


Fără subsol cu
pardoselele
executate:

din lemn pe
grinzişoare aşezate pe 1,0 0,9 0,8 0,7 0,6
teren
pe planşeurile peste
1,0 1,0 0,9 0,8 0,7
soclu izolat termic
Cu subsol sau subsol tehnic 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4
Observaţii: 1.Valorile kh din tabel se referă la fundaţii cu distanţa de la marginea lor până la
faţa exterioară a pereţilor af < 0,5m; dacă af > 1,5m valorile kh se majoreză cu 0,1 însă să nu fie
mai mari decât kh=1; pentru dimensiuni intermediare af valorile kh se determină prin
interpolare.
2.Dintre încăperile alăturate de fundaţiile exterioare fac parte subsolurile şi subsolurile tehnice,
iar dacă acestea nu sunt prevăzute se iau în consideraţie încăperile primului etaj.
3.Pentru valorile intermediare ale temperaturii aerului coeficientul kh se rotungeşte la valoarea
mai mică cea mai apropiată din tabel.

Tabelul 12
Rezistenţa convenţională de calcul Ro a pămînturilor nisipoase
Valoarea R0(kPa) funcţie de starea de indesare a
Denumirea pamânturilor nisipurilor :
stare îndesată stare de îndesare medie
Nisipuri mari 600 500
Nisipuri mijlocii 500 400
Nisipuri fine:
400 300
slab umede
umede si saturate 300 200
Nisipuri prăfoase:
300 250
-slab umede
-umede 200 150
-saturate 150 100

5
Tabelul 13

Rezistenţa convenţională de calcul R0 (kPa) a pământurilor prăfoase – argiloase


Valoarile Ro (kPa) funcţie de
Denumirea pamânturilor Indicele
indicele de lichiditate:
prăfoase - argiloase porilor e
IL=0 IL=1
0,5 300 300
Nisipuri argiloase
0,7 250 200
0,5 300 250
Argile nisipoase 0,7 250 180
1,0 200 100
0,5 600 400
0,6 500 300
Argile
0,8 300 200
1,1 250 100
Observatie: pentru valori intermediare e şi IL se admite determinarea lui R0 prin
interpolare, aplicând formula:
e e e  e1
R0( e,I L )  2 [(1  I L ) R0(1.0)  I L R0 (1.1) )]  [(1  I L) R0 ( 2,0)  I L R0( 2.1) ], kPa
e2  e1 e2  e1
În care : e,IL – caracteristicile pământului pentru care se determină Ro ;
e1 si e2 – coeficienţii învecinaţi din tabel între care se află valoarea e; Ro(1,0) şi
Ro(1,1)- valorile tabelare R0 pentru e1 referitoare la IL=0, respectiv IL=1
Ro(2,0) şi Ro(2,1) - valorile tabelare R0 pentru e2 referitoare la IL=0,
respectiv la IL=1

Tabelul 14
Valorile coeficienţilor Mγ, Mq şi Mc pentru determinarea rezistenţei de calcul R a pământului
terenului de fundare funcţie de unghiul de frecare interioara φII(grade) al acestuia.
Valoarea Coeficienţii Valoarea Coeficienţii
φII, grade Mγ Mq Mc φII, grade Mγ Mq Mc
6 0,10 1,39 3,71 25 0,78 4,11 6,67
7 0,12 1,47 3,82 26 0,84 4,37 6,90
8 0,14 1,55. 3,93 27 0,91 4,64 7,14
9 0,16 1,64 4,05 28 0,98 4,93 7,40
10 0,18 1,73 4,17 29 1,06 5,25 7,67
11 0,21 1,83 4,29 30 1,15 5,59 7,95
12 0,23 1,94 4,42 31 1,24 5,95 8,24
13 0,26 2,05 4,55 32 1,34 6,34 8,55
14 0,29 2,17 4,69 33 1,44 6,76 8,88
15 0,32 2,30 4,84 34 1,55 7,22 9,22
16 0,36 2,43 4,99 35 1,68 7,71 9,58
17 0,39 2,57 5,15 36 1,81 8,24 9,97
18 0,43 2,73 5,31 37 1,95 8,81 10,37
19 0,47 2,89 5,48 38 2,11 9,44 10,80
20 0,51 3,06 5,66 39 2,28 10,11 11,25
21 0,56 3,24 5,84 40 2,46 10,85 11,73
22 0,61 3,44 6,04 41 2,66 11,64 12,24
23 0,69 3,65 6,24 42 2,88 12,51 12,79
24 0,72 3,87 6,45 43 3,12 13,46 13,37
Observaţie: unghiul de frecare interioară φII se referă la pamântul pe care reazemă talpa fundaţiei
şi se adoptă egal cu valoarea de calcul corespunzatoare proiectării terenului de fundare la grupa a

6
doua de stare limită –de deformaţii

Tabelul 15

Valorile coeficienţilor condiţiilor de lucru γc1 şi γc2 pentru determinarea rezistenţei de calcul R a
pământurilor terenurilor de fundare
Coeficientul γc2 pentru construcţii cu
Coefi- structura de rezistenţă rigidă şi cu raportul
Denumirea pământurilor pe care reazemă dintre lungimea şi înălţimea construcţiei
cientul
talpa fundaţiei sau al tronsonului L/H:
γc1
≥4 1,5≤
Blocuri şi bolovănişuri cu umplutură de
nisip, nisipuri cu excepţia celor fine şi 1,4 1,2 1,4
prăfoase
Nisipuri fine 1,3 1,1 1,3
Nisipuri prăfoase :
1,25 1,0 1,2
slab umede si umede
saturate 1,1 1,0 1,2
Blocuri şi bolovănişuri cu umplutură de
pământ prăfos-argilos, pământuri prăfoase-
argiloase cu indicele de plasticitate al 1,25 1,0 1,1
acestora, precum şi al umpluturii
IL≤0,25 0,25≤IL
0,25<IL ≤0.50 1,2 1,0 1,1
IL>0.50 1,1 1,0 1,0
Observaţii:1. Pentru construcţii cu structura de rezistenţă flexibilă coeficientul γc2 se adopta egal
cu 1,0; 2. Pentru valori intermediare L/H coeficientul γc2 se determină prin interpolare

7
Tabelul 16
Valorile coeficientului α pentru calculul tasărilor fundaţiilor

δ = 2z/b Valorile coeficientului α pentru fundaţii în formă de Fundaţii


cerc dreptunghi cu raportul laturilor tălpii ε= l/b: continue
1,0 1,4 1,8 2,4 3,2 5,0 ε ≥ 10
0,0 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1.000
0,4 0,949 0,960 0,972 0,975 0,976 0,977 0,977 0.977
0,8 0,756 0,800 0,848 0,866 0,875 0,879 0,881 0,881
1,2 0,547 0,606 0,682 0,717 0,739 0,749 0,754 0,755
1,6 0,390 0,449 0,532 0,578 0,612 0,629 0,639 0,642
2,0 0,284 0,336 0,414 0,463 0,505 0,530 0,545 0,550
2,4 0,213 0,257 0,325 0,374 0,419 0,449 0,470 0,477
2,8 0,165 0,201 0,260 0,304 0,349 0,383 0,410 0,420
3,2 0,130 0,160 0,210 0,251 0,294 0,329 0,360 0,374
3,6 0,106 0,131 0,173 0,209 0,250 0,285 0,319 0,337
4,0 0,087 0,108 0,145 0,176 0,214 0,248 0,285 0,306
4,4 0,073 0,091 0,123 0,150 0,185 0,218 0,255 0,280
4,8 0,062 0,077 0,105 0,130 0,161 0,192 0,230 0,258
5,2 0,053 0,067 0,091 0,113 0,141 0,170 0,208 0,239
5,6 0,046 0,058 0,079 0,099 0,124 0,152 0,189 0,223
6,0 0,040 0,051 0,070 0,087 0,110 0,136 0,172 0,208
6,4 0,036 0,045 0,062 0,077 0,099 0,122 0,158 0,196
6,8 0,032 0,040 0,055 0,069 0,088 0,110 0,145 0,185
7,2 0,028 0,036 0,049 0,062 0,080 0,100 0,133 0,175
7,6 0,025 0,032 0,044 0,056 0,072 0,091 0,123 0,166
8,0 0,023 0,029 0,040 0,051 0,066 0,084 0,113 0,158
8,4 0,021 0,026 0,037 0,047 0,060 0,077 0,105 0,150
8,8 0,019 0,024 0,033 0,042 0,055 0,071 0,098 0,143
9,2 0,017 0,022 0,031 0,039 0,051 0,065 0,091 0,137
9,6 0,016 0,020 0,028 0,036 0,047 0,060 0,085 0,132
10,0 0,015 0,019 0,026 0,033 0,043 0,056 0,079 0,126
10,4 0,014 0,017 0,024 0,031 0,040 0,052 0,074 0,122
10,8 0,013 0,016 0,022 0,029 0,037 0,049 0,069 0,117
11,2 0,012 0,015 0,021 0,027 0,035 0,045 0,065 0,113
11,6 0,011 0,014 0,020 0,025 0,033 0,042 0,061 0,109
12,0 0,010 0,013 0,018 0,023 0,031 0,040 0,058 0,106
1. Observaţii 1. Notaţiile din tabel reprezintă: b-lăţimea sau diametrul tălpii fundaţiei şi
l-lungimea ei; 2. Pentru fundaţii în formă de poligon regulat cu aria A valorile
coeficientului α se adoptă ca la fundaţiile circulare avînd raza r= A /  ; 3. Pentru valori
intermediare δ şi ε coeficientul α se determină prin interpolare liniară.

8
Tabelul 17
Deformaţiile limită ale terenului de fundare
Deformaţiile limită ale terenului de fundare :
diferenţa
Tipurile construcţiilor relativă a înclinarea tasarea medie su (în
paranteză maximă
tasărilor iu smax,u ),cm
(∆s/ L)u
1. Construcţii industriale si civile cu unu singur sau
mai multe etaje cu structura de rezistenţă în cadre: 0,002 - (8)
de beton armat
metalice 0,004 - (12)
2. Construcţii în structura de rezistenţă a cărora nu
0,006 - (15)
apar eforturi rezultate din tasări neuniforme
3. Construcţii multietajate cu pereti portanti din:
0,0016 0,005 10
-panouri mari
-blocuri mari sau cărămidă fără armare 0,0020 0,005 10
-blocuri mari sau cărămidă cu armare, inclusiv cu
0,0024 0,005 15
centuri din beton armat
4. Construcţiile elevatoarelor din beton armat:
construcţie administrativă şi corp de siloz monolite - 0,003 40
rezemate pe radier comun
construcţie administrativă şi corp de siloz
- 0,003 30
prefabricate rezemate pe radier comun
corp de siloz monolit independent - 0,004 40
corp de siloz prefabricat independent - 0,004 30
construcţie administrativă independentă - 0,004 25
5. Coşuri de fum având înălţimea H,m:
H≤100m - 0.005 40
100<H≤200 - 1/2H 30
200<H≤300 - 1/2H 20
H>300 - 1/2H 10
6. Construcţii rigide cu înălţimea până la 100m, cu
- 0,004 20
excepţia celor menţionate la pct. 4 şi pct. 5
1. Observaţii : 1. Valorile limită ale încovoierii (curburii)relative ale construcţiilor indicate la
pct. 3 se adopta egale cu 0,5 (∆s/ L)u; 2. Dacă stratificaţia amplasamentului este uniforma
(panta straturilor geologice nu depăşeşte 0,1) valorile limită ale tasărilor maxime smax,u şi
medie δ din tabel pot fi majorate cu 25%; 3. Pentru construcţiile indicate la pct1...pct.3 care
reazemă pe radier general valorile limită ale tasărilor medii su pot fi majorate de 1,5ori

9
Tabelul 18
Fundatii prefabricate de tip pahar
Tipodimensiunile Dimensiunile geometrice ale fundatiilor,mm Masa
fundatiei b h A B C D fundatiei,t
1Ф13 1300 150 200 3,19
1Ф17 1700 450 275 400 4,17
50
1Ф21 2100 650 5,49
2Ф13 1300 150 200 3,05
1050
2Ф17 1700 550 225 400 4,04
50
2Ф21 2100 650 5,35
1ФC13 450 275 3,19
1300 150 200
2ФC13 550 225 3,05
Observaţii: 1. Notaţiile din tabel sunt arătate în figurile următoare:

C B A B C
150 B A B 150
25 25 25 25
a) b)
500
650 650

h 20 20 350 h
400 400

200

D D

D D

b/2
b/2

2. În cazul a sunt prevăzute fundaţiile 1Ф13; 2Ф13; 1Ф13 şi 2ФC13, iar în cazul b -
1Ф17; 2Ф17; 1Ф21 şi 2Фc21.
3. Fundaţiile de tipul Ф se asează direct pe teren, iar cele de tipul ФC-peste plăci de
beton armat prefabricat sau monolit

10
Tabelul 19
Nomenclatura plăcilor de fundare din beton armat pentru fundatiile continue
Marca b,mm l,mm h,mm Masa,t Schiţa
ФЛ 32,12 1180 4,0
3200 500
ФЛ 32,8 780 2,6
ФЛ 28,12 1180 3,4
2800 500
ФЛ 28,8 780 2,2

l
ФЛ 24,12 1180 2,8
2400 500 b
ФЛ 24,8 780 1,9
ФЛ 20,12 1180 2,4
2000 500
ФЛ 20,8 780 1,6
ФЛ 16,24 2380 2,5
ФЛ 16,12 1600 1180 300 1,2
ФЛ 16,8 780 0,8
ФЛ 14,24 2380 2,1
ФЛ 14,12 1400 1180 300 1,1
ФЛ 14,8 780 0,7

l
ФЛ 12,24 2380 1,8
ФЛ 12,12 1200 1180 300 0,9 b
ФЛ 12,8 780 0,6
ФЛ 10,24 2380 1,5
ФЛ 10,12 1000 1180 300 0,8
ФЛ 10,8 780 0,5
ФЛ 8,24 2380 1,4
800 300
ФЛ 8,12 1180 0,7
l

ФЛ 6,24 2380 1,0


h

b
800 300
ФЛ6,12 1180 0,5
Observaţii: 1. Marca plăcii se constituie din literele ФЛ (fundaţii continue) si cifre, primele din care
reprezintă lăţimea, iar cele de la sfîrşit lungimea plăcii în decimetri.
2. Mărcile plăcilor se arată conventional fără a indica grupa lor şi se referă la produsele de
toate tipurile.

11
Tabelul 20
Nomenclatura blocurilor de zidărie pentru fundaţii continue
Dimensiunile blocului, mm: Volumul
Marca Masa
lungimea lăţimea înălţimea betonului,
blocului blocului, t
m3
ФБС 24.3.6 300 0,41 0,97
ФБС 24.4.6 400 0,54 1,3
ФБС 24.5.6 2380 500 0,7 1,63
ФБС 24.6.6 600 0,81 1,96
ФБС 12.4.6 400 0,26 0,64
580
ФБС 12.5.6 500 0,33 0,79
ФБС 12.6.6 600 0,4 0,96
ФБС 12.4.3 400 0,13 0,31
1180
ФБС 12.5.3 500 280 0,16 0,38
ФБС 12.6.3 600 0,19 0,46
ФБС 9.3.6 300 0,15 0,35
ФБС 9.4.6 400 0,2 0,47
ФБС 9.5.6 500 0,24 0,59
ФБС 9.6.6 600 0,29 0,7
ФБB 9.4.6 400 0,18 0,39
880 580
ФБB 9.5.6 500 0,2 0,49
ФБB 9.6.6 600 0,24 0,58
ФБΠ 24.4.6 400 0,44 1,05
ФБΠ 24.5.6 2380 500 0,53 1,26
ФБΠ 24.6.6 600 0,58 1,4
Observaţie: Marca blocului reprezintă: ФБС 24.3.6 – bloc cu secţiunea plină; 24.3.6 –
respectiv lăţimea, lungimea si înălţimea blocului in decimetri; ФБB – bloc cu scobituri
pentru instalarea reţelelor inginereşti; ФБΠ – bloc cu goluri.

Tabelul 21
Caracteristica grinzilor de fundare ФБ6 pentru pasul stilpilor de 6m
Sectiunea grinzii Lungimea, Masa,t Sectiunea grinzii Lungimea, Masa,t
mm mm

0,26 5950 1,6 0,40


(0,52)
5950 0,8
5050 1,3 5050 0,7
0,45

4750 1,2 4750 0,7


0,45

4450 1,2 4450 0,6


0,20
4300 1,1 0,20
(0,25)
4300 0,6
0,20 5950 1,8 0,30
5950 1,0
5050 1,5 5050 0,9
0.30

4750 1,4 4750 0,8


0.30

4450 1,3 4450 0,8


0.16
0,16 4300 1,3 4300 0,8
Observaţii: 1. Grinzile se alcătuiesc din carcase sudate si beton greu de clasa B15…B20.
2. Grinzile sunt calculate la incărcările de la pereţi din zidărie de cărămidă cu înălţimea de

12
cel mult 15m

Tabelul 22
Caracteristica grinzilor de fundare pentru pasul stâlpilor de 12m
Dimensiunile, mm Volumul
Sectiunea grinzii Marca
lungimea, l înalţimea, h lăţimea, b betonului, m3
b ФБH1 10700 1,16
400 300
ФБH1-K 10200 1,11
ФБH2 10700 2,05
h

600 400
ФБH2-K 10200 1,95
0,24
ФБH3 11960 400 300 1,29
ФБH4 11960 600 400 2,29

Tabelul 23
Caracteristicile de calcul ale betonului greu
Clasa betonului Rezistenta de calcul la I grupă de Modulul de elasticitate la
după rezistenţa la stare limită, kPa comprimare, Eb= ,kPa
comprimare la comprimare, la întindere, întărire naturală întărire prin
Rb*10-3 Rbt*10-3 aburire
B10 6 0,57 18 16
B12,5 7,5 0,66 21 19
B15 8,5 0,75 23 20,5
B20 11.5 0,90 27 24
B25 14,5 1,05 30 27

Tabelul 24
Rezistenta de calcul a armăturii la prima grupă de stare limită, MPa
Intindere: Comprimare
Clasa armăturii
longitudinală, Rs Transversală, Rsw Rsc
A-I 225 175 225
A-II 280 225 280
A-III ds= 6-8 mm 355 285 355
ds=10-40 mm 365 290 365
Bp-I ds= 3 mm 375 270 375
ds= 4 mm 365 265 365
ds= 5 mm 360 260 360

13
Tabelul 25
Asortimentul armăturii din bare
Aria sectiunii (cm2), având numărul de bare ns :
Diametru,mm
1 2 3 4 5 6 7 8 9
3 0,071 0,14 0,21 0,28 0,35 0,42 0,49 0,56 0,64
4 0,126 0,25 0,38 0,50 0,63 0,75 0,88 1,00 1,13
5 0,196 0,39 0,59 0,78 0,98 1,18 1,37 1,57 1,77
6 0,283 0,56 0,85 1,13 1,41 1,70 1,98 2,26 2,54
8 0,503 1,00 1,51 2,01 2,51 3,02 3,52 4,02 4,52
10 0,785 1,57 2,36 3,14 3,93 4,71 5,50 6,28 7,0
12 1,131 2,26 3,39 4,52 5,65 6,79 7,92 9,05 10,18
14 1,539 3,08 4,62 6,16 7,69 9,23 10,77 12,31 13,85
16 2,011 4,02 6,03 8,04 10,05 12,07 14,08 16,09 18,10
18 2,545 5,09 7,63 10,18 12,72 15,27 17,81 20,36 22,90
20 3,142 6,28 9,42 12,57 15,70 18,85 21,99 25,13 28,27
22 3,801 7,60 11,40 15,20 19,00 22,81 26,61 30,41 34,21

14

S-ar putea să vă placă și