See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/320357093

MIGRAŢIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN MOLDOVA ÎN SECOLELE

XVIXVIII - O ANALIZĂ FENOMENOLOGICĂ

Chapter · October 2017

CITATIONS READS

0 1,198

1 author:

Morariu Iuliu-Marius
Babeş-Bolyai University
175 PUBLICATIONS   130 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Theological research View project

Astra Salvensis - review of history and culture View project

All content following this page was uploaded by Morariu Iuliu-Marius on 12 October 2017.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 Conferința științifică internațională „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European
al Cercetării și Educației”, Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul, 7 iunie 2017, Volumul II

UNIVERSITATEA DE STAT
„BOGDAN PETRICEICU HASDEU”
DIN CAHUL

CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ
INTERNAȚIONALĂ

PERSPECTIVELE ȘI PROBLEMELE
INTEGRĂRII ÎN SPAȚIUL EUROPEAN
AL CERCETĂRII ȘI EDUCAȚIEI
7 IUNIE 2017

Volumul II

Atelierul V. Științe pedagogice şi psihologice

Atelierul VI. Științe istorice
Atelierul VII. Științe filologice: limba și literatura română
Atelierul VIII. Științe filologice: limbi moderne

CAHUL 2017

1
 Conferința științifică internațională „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European
al Cercetării și Educației”, Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul, 7 iunie 2017, Volumul II

ISBN 978-9975-88-019-0.
978-9975-88-021-3.
CZU 082:378.4(478-21)=00
P 52

Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul

Conferința științifică internațională

„Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației”,
7 iunie 2017

Volumul II

Atelierul V. Științe pedagogice şi psihologice

Atelierul VI. Științe istorice
Atelierul VII. Științe filologice: limba și literatura română
Atelierul VIII. Științe filologice: limbi moderne

Descrierea CIP
"Perspectivele şi Problemele Integrării în Spaţiul European al Cercetării şi Educaţiei",
conferinţă ştiinţifică internaţională (2017 ; Chişinău). Conferinţa ştiinţifică
internaţională "Perspectivele şi Problemele Integrării în Spaţiul European al Cercetării şi
Educaţiei", 7 iunie 2017 : [în vol.] / com. şt.: Bostan Ion [et al.] ; com. org.: Cornea Sergiu
(preşedinte) [et al.]. – Cahul : Universitatea de Stat "Bogdan Petriceicu Hasdeu" din Cahul, 2017
(Tipogr. "Centrografic") – . – ISBN 978-9975-88-019-0.
Vol. 2. – 2017. – 430 p. : fig., tab. – Antetit.: Univ. de Stat "Bogdan Petriceicu Hasdeu" din
Cahul. – Texte : lb. rom., engl., fr., alte lb. străine. – Rez.: lb. rom., engl., fr. – Bibliogr. la
sfârşitul art. – Referinţe bibliogr. în subsol. – 100 ex. – ISBN 978-9975-88-021-3.
082:378.4(478-21)=00
P 52

Materialele incluse în prezenta ediţie sunt recomandate de catedrele de profil şi aprobate spre
publicare de către Senatul Universităţii de Stat „B. P. Hasdeu‖ din Cahul (proces verbal nr. 01 din 30
august 2017).

ISBN 978-9975-88-019-0.
978-9975-88-021-3.

 Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‖ din Cahul

2
 Conferința științifică internațională „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European
al Cercetării și Educației”, Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul, 7 iunie 2017, Volumul II

CUPRINS

Atelierul V. ȘTIINȚE PEDAGOGICE ȘI PSIHOLOGICE

AXENTII Ioana EDUCAȚIA ÎN SCHIMBARE ÎN CONTEXT SOCIAL POSTMODERN………………………………. 7
CRISTEA Sorin CONSTRUCȚIA AXIOMELOR ÎN ȘTIINȚELE PEDAGOGICE FUNDAMENTALE……………...... 12
CRISTEA Gabriela PARADIGME IN ISTORIA PEDAGOGIEI MODERNE DIN ROMÂNIA…………………………. 15
PURICI Ion IMPLICAREA STUDENTULUI ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ-NECESITATE ACTUALĂ A
PROCESULUI EDUCAȚIONAL…………………………………………………………………………………………………. 20
FURDUI Emilia ABORDAREA PSIHOLOGICĂ A ATITUDINILOR CREATIVE LA PERSOANE CU NEVOI
SPECIALE……………………………………………………………………………………………………………………………. 22
CUCER Angela INTERESELE PROFESIONALE - FACTOR DETERMINANT ÎN ORIENTAREA ÎN CÎMPUL
MUNCII A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI………………………………………………………………………………. 27
BATOG Mariana RESPONSABILITATEA ȘI INDEPENDENȚA ÎN ÎNVĂȚARE:BARIERE ȘI RESURSE
PSIHOSOCIALE…………………………………………………………………………………………………………………….. 31
CHIRESCU Loredana EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ IN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR……………………………. 37
MIRANCEA Georgiana EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ Ŕ O NOUĂ PROVOCARE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PRIMAR…………………………………………………………………………………………………………………………… 38
ISAC Ştefania FORMAREA CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE - INVESTIŢIE ÎN DEZVOLTAREA
CAPITALULUI UMAN……………………………………………………………………………………………………………. 40
AFANAS Aliona EFICACITATEA ŞI CALITATEA PROGRAMELOR DE FORMARE PROFESIONALĂ
CONTINUĂ ÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL…………………………………………………………………………………... 44
ȚÎNȚARI Vasile, PÎRLOG Antonina PROVOCĂRILE MODERNE FAȚĂ DE SISTEMUL DE FORMARE A
CADRELOR DIDACTICE…………………………………………………………………………………………………………. 48
VRABII Violeta ATITUDINEA FAȚĂ DE SCHIMBARE ÎN PROFESIA DIDACTICĂ………………………………..... 51
BUIMESTRU Lilia TEHDINŢE DE INTEGRARE ÎN SPAŢIUL EUROPEAN A CONDUCĂTORILOR AUTO DIN
R. MOLDOVA……………………………………………………………………………………………………………………….. 55
КАЗАКУ Даниела, ОВДИЕНКО Александра ИССЛЕДОВАНИЕ В ОБЛАСТИ СОЦИАЛЬНЫХ
ПРЕДСТАВЛЕНИЙ О СЕМЬЕ В СТАРШЕМ ДОШКОЛЬНОМ ВОЗРАСТЕ………………………………………..... 58
MIHAILOV Veronica BINELE MORAL ÎN CONTEXTUL EDUCAȚIONAL……………………………………………. 62
MOGÎLDEA Iulianna COMUNICAREA ȘI RELAȚIONAREA PROFESOR-ELEV ÎN SCOPUL EFICIENTIZĂRII
PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT……………………………………………………………………………………………….. 66
GORINCIOI Veronica TRĂSĂTURILE DE PERSONALITATE CA PREDICTORI AI SUBIECTELOR PE CARE
OAMENII LE POSTEAZĂ ÎN REȚELE DE SOCIALIZARE: SINTEZE TEORETICE ȘI REPERE PENTRU UN
STUDIU EMPIRIC…………………………………………………………………………………………………………………… 70
MANEA Adriana Denisa DIMENSIUNEA FORMATIVĂ A ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE…………..... 73
SIMION Dănuţ Simion COACHIG SAU MENTORAT EDUCAȚIONAL ÎN SISTEMUL SUPERIOR DE
ÎNVĂȚĂMÂNT……………………………………………………………………………………………………………………… 76
COJOCARI-LUCHIAN Snejana FORMAREA COMPETENȚEI DE A ÎNVĂȚA SĂ ÎNVEȚI STUDENȚILOR ÎN
CADRUL NONFORMAL ȘI INFORMAL........................................................................................................................ 79
LUCHIAN Teodosia CONCEPȚIILE PSIHOLOGICE ALE LUI MIHAI EMINESCU………………………………….. 82
VRABIЕ Silvia ATITUDINЕA CADRЕLOR DIDACTICЕ FAŢĂ DЕ INCLUZIUNЕA COPIILOR CU AUTISM ÎN
ŞCOALĂ……………………………………………………………………………………………………………………………... 85
ILICCIEV Maxim PARTICULARITĂȚILE RAPORTULUI STRES-INTELIGENȚĂ SOCIALĂ.................................. 93
ТЮТЮННИК Лариса СВЯЗЬ СОЦИАЛИЗАЦИИ И ИНДИВИДУАЛИЗАЦИИ В ЮНОШЕСКОМ
ВОЗРАСТЕ..................................................................................................................................................... ................. 97
RADU Corina SPECIFICUL COMUNICĂRII PĂRINTE-COPIL ÎN CONTEXTUL MIGRAȚIEI……………………... 103
MIHĂILESCU Natalia STILURILOR MANAGERIALE PREDOMINANTE LA MANAGERII INSTITUȚIILOR
PREUNIVERSITARE…………………………………………………………………………………………………………….... 107
ȚURCAN Natalia PROGRAME DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ ÎN CONTEXTUL ÎNVĂŢĂRII PE
TOT PARCURSUL VIEŢII………………………………………………………………………………………………………... 110
ORÎNDAŞ Lilian RECOMANDĂRI METODOLOGICE DE RESPONSABILIZARE A PARTENERIATULUI
ŞCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE……………………………………………………………………………………………... 114
DUMINICĂ Stella ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ ȘI INTERDISCIPLINARITATEA ÎN INSTITUȚIILE DE EDUCAȚIE
TIMPURIE…………………………………………………………………………………………………………………………... 117
DASCAL Angela IMPACTUL FORMATIV-EDUCATIV AL ACTIVITĂŢILOR LA DOMENIUL DEZVOLTAREA
FIZICĂ, A SĂNĂTĂȚII ȘI IGIENEI PERSONALE ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE............................................................. 120
BOTGROS Ion, ȘARGAROVSCHI Sergiu EXPERIMENTUL LA FIZICA- LIMBAJ UNIVERSAL DE
INTEROGARE A NATURII………………………………………………………………………………………………………... 125
BARBĂ Maria EDUCAȚIA PENTRU FAMILIE A COPIILOR DE VÂRSTĂ PREȘCOLARĂ ȘI ȘCOLARĂ MICĂ… 128
IANIOGLO Maria COMUNICAREA ASERTIVĂ ÎN MEDIUL EDUCAȚIONAL……………………………………….. 132
HÎNCU Ionela DIRECTIVE ÎN PREDAREA ŔÎNVĂȚAREA DISCIPLINEI EDUCAȚIA MUZICALĂ ÎN
GIMNAZIU…………………………………………………………………………………………………………………………... 137
NASTAS Svetlana TENDINŢE METODOLOGICE ÎN PROCESUL EDUCAŢIONAL LA DISCIPLINELE
ŞCOLARE……………………………………………………………………………………………………………………………. 140
VACARCIUC Mariana CONSIDERAȚII ALE PEDAGOGIEI UMANISTE DIN PERSPECTIVA REALIZĂRII
PROCESULUI DE EDUCAȚIE MUZICALĂ…………………………………………………………………………………… 142
4
 Conferința științifică internațională „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European
al Cercetării și Educației”, Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul, 7 iunie 2017, Volumul II

MUTCOGLO Galina ACTUALITATEA COMUNICĂRII EDUCAŢIONALE…………………………………………….. 146

CLICHICI Veronica VALOAREA CREATIVĂ A DOMENIULUI DE DEZVOLTARE COGNITIVĂ ȘI
CUNOAȘTEREA LUMII LA PREȘCOLARI.................................................................................................................... 148
STRAISTARI-LUNGU Cristina PARTICULARITĂȚILE PSIHOLOGICE ALE COPIILOR DE 3-6/7 ANI PRIN
PRISMA DOMENIULUI DEZVOLTĂRII SOCIO-EMOŢIONALE………………………………………………………….. 151
CIOBANU Elvira INTERESUL ELECTORAL AL ADOLESCENȚILOR...................................................................... 156
PISĂU Aurelia LEARNINGAPPS.ORG - TEHNOLOGII DIGITALE MODERNE ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL
LA MATEMATICĂ………………………………………………………………………………………………………………….. 159
ЗИНОВЬЕВА Юлия ФОРМИРОВАНИЕ МЕЖКУЛЬТУРНОЙ КОМПЕТЕНЦИИ СТУДЕНТОВ
ПСИХОЛОГОВ В ПРОЦЕССЕ ОБУЧЕНИЯ В ВУЗЕ……………………………………………………………………… 164
CEBAN Valentin DESPRE ESENTA SI IMPORTANTA SENTIMENTULUI RELIGIOS……………………………….. 167
SILISTRARU Nicolae, CRÎJANOVSCHI Tatiana FOLCLORUL ŞI TRADIŢIILE DE FAMILIE ÎN FORMAREA
ORIENTĂRILOR AXIOLOGICE LA PREŞCOLARI………………………………………………………………………….. 171
SILISTRARU Nicolae, GOLUBIŢCHI Silvia CITITUL VERSRUS LECTURA TEXTELOR LITERARE ÎN
CLASELE PRIMARE……………………………………………………………………………………………………………….. 179
YILDIZ Ahmet SPECIFICUL CREATIVITĂŢII DIN PERSPECTIVĂ DIDACTICĂ................................................... 183
Nicolai PISCUNOV, Alexandra PISCUNOV SĂNĂTATEA ORGANIZAȚIONALĂ CA INDICATOR AL
CALITĂȚII CLIMATULUI ȘCOLII……………………………………………………………………………………………… 186
Atelierul VI. ȘTIINȚE ISTORICE
ГРИЦЮТА Оксана ЭКСПЕРИМЕНТАЛЬНЫЕ ИССЛЕДОВАНИЯ ПО ОБРАБОТКЕ КОСТИ………………… 193
FORMANCIUC Andrian IMPORTANȚA UNOR OBIECTE DE SCHIMB PRE-MONEDĂ ÎN CADRUL
RELAȚIILOR COMERCIALE TIMPURII DINTRE TRACI ȘI COLONIZATORII GRECI (sec. VII-VI a.Chr.)………. 194
CIBOTARU Vladimir EVOLUȚIA STATUTULUI RELIGIEI CREȘTINE ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI
CONSTANTIN CEL MARE.......................................................................................................... .................................... 200
IOAN Giorgiana CONTINUITATEA DACO-ROMANĂ LA NORD DE DUNĂRE……………………………………… 203
DERGACIOVA Lilia PRIMELE EMISIUNI MONETARE ALE PRINCIPATULUI MOLDOVEI. PROBLEME,
DISCUȚII, SOLUȚII…………………………………………………………………………………………………………………. 206
IOAN Giorgiana ŞTEFAN CEL MARE PERSONALITATE MARCANTĂ A LUPTEI PENTRU INDEPENDENŢA ŞI
APĂRĂTOR AL CREŞTINĂTĂŢII.................................................................................................... ........................... 208
MORARIU Iuliu-Marius MIGRAŢIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN MOLDOVA ÎN SECOLELE XVI-
XVIII - O ANALIZĂ FENOMENOLOGICĂ…………………………………………………………………………………...... 213
BAGRIN Gheorghii GENEZA ȘI EVOLUȚIA POLITICII PONTICE A RUSIEI (PÂNĂ ÎN 1829)……………………. 217
NASTAS Rodica SITUAȚIA SOCIO Ŕ ECONOMICĂ A EVREILOR DIN BASARABIA LA SF. SEC XIX Ŕ ÎNC. SEC.
XX………………………………………………………………………………………………………………………………... 220
ГОЛОВИНА Наталия НАЦИОНАЛЬНЫЙ ŖЯЗЫКŗ НЕМЕЦКИХ ОБРЯДОВ ОТ РОЖДЕНИЯ ДО
ПОГРЕБЕНИЯ В КОЛОНИЯХ БЕССАРАБИИ (1814/1940)……………………………………………………………… 222
BONDARENKO Dmytro INTEGRATION OF UKRAINIAN MODERN HISTORY STUDIES INTO EUROPEAN
AREA AS A WAY TO OVERCOME SOME HISTORICAL MYTHS (1918 AND 1941)……………………………………… 226
CROITORU Costin, BODLEV Cristina CONSIDERAȚII CU PRIVIRE LA UNELE EXPRESII ROMÂNEȘTI
REFERITOARE LA BANI (I)……………………………………………………………………………………………………… 230
PĂDUREAC Lidia SIMILITUDINILE PRIMULUI AN DIN DEPORTARE ÎN MĂRTURIILE BASARABENILOR… 234
ROTARU Liliana RAPORTUL NAȚIONAL ȘI SOCIAL AL ABANDONUL UNIVERSITAR ÎN RSS
MOLDOVENEASCĂ ÎN PRIMII ANI DE DUPĂ RĂZBOI……………………………………………………………………… 238
TULUŞ Arthur-Viorel PROBLEMATICA „REPATRIERILORŗ DIN R.P.ROMÂNĂ, REFLECTATĂ ÎN
DOCUMENTE ALE CENTRAL INTELLIGENCE AGENCY (CIA)…………………………………………………………. 243
PRISAC Lidia SOARTA LĂCAȘULUI DE CULT ARMEANO-GREGORIAN DIN CHIȘINĂU ÎN PERIOADA
SOVIETICĂ……………………………………………………………………………………………………………………………. 253
MIRON Dorica TERORISMUL ÎN SPAŢIUL EUROPEAN…………………………………………………………………. 259
NENU Mariana – Camelia MODALITĂŢI DE INTEGRARE A REFUGIAŢILOR ÎN SPAŢIUL EUROPEAN ÎN
SECOLUL XXI………………………………………………………………………………………………………………………. 262
LUNGU Polina ISTORICUL ALEXANDRU V. BOLDUR ȘI CONTEMPORANEITATEA……………………………… 265
Atelierul VII. ȘTIINȚE FILOLOGICE: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
AXENTII Victor COMUNICAREA ȘI CADRUL INSTRUCȚIONAL…………………………………………………….. 269
ALEXANDRESCU Maria CÂMPUL LEXICO-SEMANTIC……………………………………………………………….. 274
BOTNARI Liliana REPETIŢIA Ŕ MIJLOC DE RELIEFARE ARTISTICĂ ÎN STILUL PUBLICISTIC……………….. 278
ALEXANDRESCU Loredana-Aurelia FLOAREA ÎN IMAGINARUL POETIC EMINESCIAN…………………….... 282
LUPȘAN Mihaela Diana MIRCEA ELIADE ȘI CONSTANTIN BRÂNCUȘI. VALORI DEFINITORII ALE
CULTURII NAȚIONALE..................................................................................................... ............................................ 285
BALȚATU Ludmila IZVORUL IDENTITAR ÎN OPERA LUI ION DRUȚĂ……………………………………………... 287
LUCHIANCIUC Natalia REPERE IDENTITARE ÎN DISCURSUL LITERAR POSTBELIC DIN BASARABIA......... 291
POPA Veronica TEODOR NENCEV: MODELE LITERARE, AFINITĂŢI ELECTIVE…………………………………. 296
PETCU Valeriana CONSIDERAȚII PRIVIND DIRECȚIILE DE EVOLUȚIE A FANTASTICULUI ÎN OPERA LUI
FĂNUȘ NEAGU…………………………………………………………………………………………………………………….. 299

5
 Conferința științifică internațională „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European
al Cercetării și Educației”, Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul, 7 iunie 2017, Volumul II

MUREŞANU Ştefan Lucian PENTRU UN STUDIU ANTROPOLOGIC A MESCHINULUI ÎN LITERATURA

POPULARĂ………………………………………………………………………………………………………………………….. 303
HANDRABURA Loretta REPERE CONCEPTUALE PENTRU UN DEMERS IMAGOLOGIC ÎN ANALIZA
FOLCLORULUI LITERAR (I): IMAGOLOGIE, IMAGINE, AUTOIMAGINE, HETEROIMAGINE……………………. 310
GĂLĂŢANU Daniel PARISUL Ŕ PĂMÂNTUL FĂGĂDUINŢEI ELITELOR LITERARE ROMÂNE ÎN SECOLELE
AL XIX-LEA ŞI AL XX-LEA……………………………………………………………………………………………………….. 314
POŞTARU Snejana FUNCŢIILE LITERATURII (PRIN PRISMA OPERELOR DRAMATICE ANTICE) ÎN
CONTEXTUL EDUCAŢIEI CONTEMPORANE……………………………………………………………………………….. 318
DERMENJI-GURGUROV Svetlana IMPACTUL FORMĂRII PROFESIONALE INIȚIALE A STUDENȚILOR
FILOLOGI (ALOLINGVI) ASUPRA INSTRUIRII UNUI VORBITOR CULT DE LIMBA ROMÂNĂ…………………… 323
ALEXANDRESCU Maria, ALEXANDRESCU Loredana-Aurelia ABORDAREA POEZIEI ÎN CADRUL
ORELOR DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ…………………………………………………………………………….. 327
Atelierul VIII. ȘTIINȚE FILOLOGICE: LIMBI MODERNE
GUTU Ana CONSTITUTIONNALISATION DE LA LANGUE ROUMAINE EN RÉPUBLIQUE DE MOLDAVIE…. 332
BONDARENCO Ana LřACTION ET LA MÉTHODE ACTIONNELLE DE LřENSEIGNEMENT DES LANGUES
ÉTRANGÈRES………………………………………………………………………………………………………………………. 337
GĂLĂŢANU Daniel LA POÉSIE DřALFRED DE VIGNY ENTRE LE LOUP ET LA VEINE DE LřHUMANISME
PUR…………………………………………………………………………………………………………………………………… 348
MORARU Ecaterina LřARGOT FRANÇAIS………………………………………………………………………………….. 351
TALCHIU Rodica LES FACTEURS D'UNIFICATION DU TEXTE……………………………………………………….. 362
BABÎRĂ Nicanor, USATÎI Larisa STATUTUL PROFESORULUI DE LIMBĂ ENGLEZĂ…………………………… 368
CISCEL Matthew H. MULTILINGUAL CAHUL: LANGUAGE ATTITUDES AND PRACTICES OF STUDENTS
IN A MOLDOVAN TOWN ON THE BORDER WITH ROMANIA…………………………………………………………. 371
LEVCHENKO Victoria ACADEMIC WRITING AT NONLINGUISTIC UNIVERSITY: ASSESS OR NOT ASSESS.. 379
BABÂRĂ Eugenia, TANER Ilgin GRAMMAR TEACHING THROUGH TECHNOLOGY…………………………… 383
GHEORGHIU Oana-Celia ON THE EDGE OF HISTORY: THOMAS PYNCHONřS BLEEDING EDGE………….. 385
PINTILII Alina THE HYBRID IMAGE OF THE VICTORIAN SON IN ELLEN PICKERINGřS THE GRUMBLER.. 391
COLODEEVA Liliana THE CONSCIOUSNESS OF SELF IN HENRY JAMESřS WORK.......................................... 396
PUȘNEI Irina PRAGMATIC ASPECTS OF METAPHOR TRANSLATION. THE CASE OF ŖTHREE MEN IN A
BOATŗ AND ŖTHREE MEN ON THE BUMMELŗ……………………………………………………………………………. 399
FUCIJI Marianna FILM TITLES IN TRANSLATION: MEANING DISTORTION………………………………………. 404
MATOȘINA Nadejda THE SOCIOLOGICAL ASPECT OF ROMANIAN-ENGLISH TOURIST TEXTS
PRODUCED IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA BEFORE AND AFTER 1991………………………………………… 407
ARSENII Andriana MOLDOVAN TRANSLATORS CHALLENGE WITHIN THE CONTEXT OF NATIONAL
IDENTITY............................................................................................................................................... ......................... 412
MERIACRE Aliona ENHANCING LANGUAGE LEARNING BY USING ILLUSTRATED PROVERBS AND
SAYINGS IN THE EFL CLASSROOM...................................................................................................................... ...... 418
TÎRSÎNĂ Daniela INTERACTIVITY Ŕ AN INFINITE SOURCE OF INSPIRATION…………………………………….. 422
COȘULEAN Liliana CORPUS-BASED APPLICATIONS IN ESP: COMPILING A GLOSSARY…………………….. 425

6
 Conferința științifică internațională „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European
al Cercetării și Educației”, Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul, 7 iunie 2017, Volumul II

MIGRAŢIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA ÎN MOLDOVA ÎN SECOLELE

XVI-XVIII - O ANALIZĂ FENOMENOLOGICĂ

Iuliu-Marius MORARIU1, doctorand,

Facultatea de Teologie Ortodoxă,
Universitatea ,,Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca

Abstract: In this research, the author investigates the phenomenon of migration from
Transylvania to Moldavia during the XVIth, the XVIIth and the XVIIIth centuries. This phenomenon
can be seen at the Romanian people starting from the Middle Age, when in Poland, Russia, Czech
Republic, Moravia, Bohemia, Serbia or Bulgaria, there can be seen communities formed by
Romanians. It also exist a similar phenomenon in the three Principates, Transylvania, Wallachia and
Moldavia, where princes or reach people from one of them have sometimes domains in other country.
Starting from the XVIth century, the migration from Transylvania to Moldavian became bigger, and it
is caused by economic, political, social and religious reasons. This study aims to presents and
analyses this reasons and to offer an overview of the phenomenon, using different researches
published on this subject an providing examples and case studies, like the situation from Bistriţa-
Năsăud County, were some important documents on this subject were already published by historians
as Nicolae Iorga or Virgil Şotropa.
Keywords: orthodoxy, slaves, rights, poverty, invasion.

Fenomenul migraţiei a avut şi are încă, importanţa lui. El a suscitat şi suscită încă interesul
cercetătorilor din diferite domenii ale ştiinţei2. În spaţiul românesc, acesta a existat în toate epocile
istorice. Începând cu Evul Mediu, când particularităţile definitorii ale românilor, precum limba sau
identitatea de neam au primit contururi clare, acesta poate fi în parte monitorizat, prin prisma
comunităţilor româneşti care s-au format în diferite colţuri ale Europei şi ale lumii. S-a constatat astfel
că, începând cu secolul al XVI-lea s-au înfiinţat localităţi româneşti în Polonia3, Moravia şi Silezia4,
Imperiul Ţarist5, Serbia, Bulgaria şi Statele Unite (aici însă, începând abia cu secolul al XIX-lea)6.
Pe toată durata primelor şapte secole ale mileniului trecut, există însă şi un alt fenomen, ce ar
putea fi definit drept ,,migraţie internă", materializat prin posesiunile pe care domnii munteni sau
moldoveni le deţineau în spaţiul ardelean7 şi prin cele pe care cei din urmă le deţineau în principatele
celorlalţi8. Existenţa acestor teritorii, primite ca feude în urma unor tratate de pace sau a unora de
vasalitate, a favorizat în mod cert circulaţia românilor în cele trei provincii.
1
Doctorand, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea ,,Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca. E-mail: maxim@radiorenasterea.ro.
2
Unele dintre cele mai interesante cercetări de acest fel aparţin în mod cert domeniului istoric şi în special demografiei istorice. Cf. Ioan
Bolovan, Corneliu Pădurean (coord)., Populaţie şi istorie. Studii de demografie istorică a Transilvaniei (secolele XVIII-XX) (Cluj-Napoca:
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003), pentru o analiză interesantă aparţinând acestui domeniu.
3
Ştefan Meteş, care a analizat acest fenomen, arată că, între 1508-1550 s-au înfiinţat în Polonia 35 de ,,slobozii" româneşti, între 1550-1570,
123 de ,,slobozii" româneşti, şi că şi înaintea acestora mai existaseră şi altele, despre care nu avem însă date certe. El mai spune că: ,,În satele
Szlahtova şi Iawoeka pe valea Dunaejului şi Popradului existau în 1582 63 gospodării Valahe". Ştefan Meteş, Emigrări româneşti din
Transilvania în secolele XIII-XX (cercetări de demografie istorică) (Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1971), 35- 41. Cf. Nicolae Drăganu,
Românii din veacurile IX-XIV pe baza toponimiei şi a onomasticei, (Bucureşti: Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, 1933). Cu timpul,
o parte dintre aceste comunităţi au fost asimilate în masa slavă.
4
Astfel, în anul 1864 existau undeva în jur de 60000 de români aici. Ştefan Meteş, Emigrări româneşti din Transilvania în secolele XIII-XX
(cercetări de demografie istorică), 72.
5
Acelaşi Meteş arată că, între anii 1715-1752, existau 32000 de mii de români emigraţi în Rusia, unde li se e fixează un lung şi bogat
teritoriu numit ,,Serbia nouă", între Kiev şi Odşaţ, pe care înfiinţează vreo 40 de sate, dându-le numele celor de unde plecaseră". Ibidem, p.
82. Dată fiind perioada şi contextul socio-politic în care a scris autorul această lucrare, se poate însă ca ea să nu urmărească redarea exactă a
unor adevăruri istorice, ci doar măgulirea ruşilor şi să întărească ideea privitoare la bunele relaţii existente între popor rus şi cel român,
folosită adesea în scop propagandistic în timpul regimului comunist.
6
Cu privire la modul în care ajung românii să se statornicească aici, şi la dinamica emigrărilor, a se vedea: Gabriel-Viorel Gârdan, Românii
Ortodocşi din America. Documente, Vol. I (Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2010); Gabriel-Viorel Gârdan, Episcopia Ortodoxă
Română din America parte a Ortodoxiei americane (Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2007); Ioan-Vasile Leb, Gabriel-Viorel
Gârdan, Chipuri şi scene din istoria creştinismului american (Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2008).
7
Despre acesta, Ştefan Meteş spunea: ,,Domnii din ţările române au stăpânit în secolele XIV-XVI în Transilvania, ani de-a rândul, care s-au
ridicat până la 50 şi 100 de ani chiar, feude întinse, ca de exemplu Ţara Haţegului (cu vreo 60 de sate) şi Amlaşului (cu 6 sate), Bologa (jud.
Cluj, cu 18 sate), apoi Geoagiul de Jos cu vreo 20 de sate şi Vurpărul şi Vinţul de Jos cu vreo 7 sate; iar cei din Moldova: Ciceul cu 60 de
sate şi Cetatea de Baltă cu vreo 8 sate" p. 100. Cf. Ştefan Meteş, Moşiile Domnilor şi boierilor din Ţările Române, Arad, 1925, 10.
8
,,În Moldova, românii ,,ungureni" primesc pentru meritele lor moşii de la voievozi sau îşi cumpără ei încă din cele dintâi două veacuri ale
consolidării acestui principat românesc". Ştefan Meteş, Emigrări româneşti din Transilvania în secolele XIII-XX (cercetări de demografie
istorică), 101.
213
 Conferința științifică internațională „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European
al Cercetării și Educației”, Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul, 7 iunie 2017, Volumul II

Ulterior, când anumiţi factori de diferite naturi vor îngreuna viaţa vlahilor ardeleni, aceştia,
obişnuiţi cu tranzitarea lor, vor pleca şi se vor stabili pe teritoriul Munteniei sau al Moldovei.
Fenomenul migraţiei va cunoaşte perioade de mai mare intensitate şi de scădere a acesteia, în funcţie
de contextul politico-socio economic şi de alte elemente. Migraţia ardelenilor înspre Moldova, asupra
căreia ne vom opri înrândurile următoare a devenit un fenomen important pentru autorităţile maghiare
începând cu secolul al XVI-lea, la amplificarea lui contribuind atât răscoala lui Gheorghe Doja, cât şi
regimul de trai destul de greu al românilor de aici1. Numărul acestor migraţii nu poate fi astăzi
identificat, din pricina penuriei documentare, însă faptul că în secolul al XVII-lea, principele Mihail
Appafy întăreşte paza la graniţa dinspre Moldova2 şi corespondează adesea cu primarii unor oraşe
precum cel al Bistriţei, cerându-le ajutorul în stoparea fenomenului 3, denotă că acesta luase proporţii
îngrijorătoare.
Cauzele acestor migraţii sunt multiple. Toţi autorii care au scris despre ele identifică mai multe
elemente ale acestei categorii, însă nici unul nu oferă o abordare exhaustivă. Istoricul bucovinean Ion
Nistor este cel care oferă o sinteză a acestora, cuprinzând multe dintre cele mai importante motive. Iată
ce spune el:

,,Despoierea românilor de dreptul lor de proprietate asupra pământului cultivat în

folosul coloniştilor străini, saşi secui şi maghiari, legarea de brazdă şi despoirera lor la
dreptul de liberă migraţiune, stoarcerile fiscale – căci românii erau priviţi drept ,,vivum
aerarium" şi apăsările strivitoare ale obligaţiunilor obagiale, erau desigur cauze economice
suficiente pentru a determina pe români să-şi părăsească vatra de baştină şi să caute un trai
mai tihnit şi omenesc dincoace de munţi, în Principatele Române, unde trăiau fraţii de
aceiaşi limbă şi credinţă cu dânşii. La cauzele de natură economică se mai raliară şi altele
de natură politică, socială şi confesională, care contribuiră, într-o măsură foarte largă, la
înrăutăţirea situaţiei românilor ardeleni în propria lor ţară de baştină" 4.
Pe lângă acestea, invaziile tătarilor au contribuit şi ele, indirect la amplificarea acestui fenomen.
Acestea implicau pe lângă distrugerea locuinţelor şi cea a recoltelor, fapt ce genera foamete,
scumpirea produselor de uz cotidian şi creşterea numărului de zile de robotă ce trebuiau prestate5. În
condiţiile în care, în Moldova, numărul de zile era sensibil mai mic în raport cu Transilvania, aceasta a
început să devină o destinaţie de-a dreptul atractivă pentru ardeleni6. În zona Năsăudului, a Districtului
Rodnei, de exemplu, condiţiile la care erau supuşi din partea patricienilor bistriţeni românii din satele
valahe au făcut obiectul mai multor plângeri7, care, după câte se pare însă, nu au fost soluţionate de
către autorităţi, fapt ce a determinat creşterea numărului de emigranţi.

1
,,Veacul al XVI-lea e o epocă de multe şi mari frământări pentru viaţa Transilvaniei. Izbucneşte răscoala din 1514, iar luptele interne se ţin lanţ,
apoi cele cu habsburgii, care toate împreună istovesc forţele şi bogăţiile interne ale acestei provincii şi alungă mii de iobagi de la vetrele lor,
nemaiputând suporta poverile ce se impun. Însuşi regele şi Dieta Ungariei intervin pentru a opri aceste imigrări catastrofale pentru siguranţa şi
prosperitatea ţării". Ştefan Meteş, Emigrări româneşti din Transilvania în secolele XIII-XX (cercetări de demografie istorică), 102.
2
Ioan Lupaş, ,,Realităţi istorice în Voievodatul Transilvaniei din sec. XII-XVI", Anuarul Institutului de Istorie Naţională, VII (1939): 16. Cf.
David Prodan, Iobăgia în Transilvania în secolul al XVI-lea, vol. II (Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1968).
3
Cf. Eudoxiu de Hurmuzachi, Nicolae Iorga, Documente privitoare la istoria românilor, vol. XV, Partea a II-a (1600-1825) (Bucureşti:
1913), 138, 1561.
4
Ion Nistor, ,,Bejenarii ardeleni în Bucovina", Codrul Cosminului Ŕ Buletinul Institutului de Istorie şi Limbă al Universităţii din Cernăuţi, II-III
(1925-1926): 251; Teodor Tanco, Lumea transilvană a lui Ion Creangă. Originile unei biografii, Ediţia a III-a (Iaşi: Princeps Edit, 2011), 17. La
rândul lui, Virgil Şotropa arată că: ,,Motivele expatrierii erau diferite, aşa: sărăcia, lipsa de pământ roditor, scumpete şi foamete, asupriri şi
persecuţii, certe religioase şi frica de cătănie". Virgil Şotropa, ,,Bejenii în secolul XVIII", Arhiva Someşană, XVI (1932): 55.
5
Ioan Bureacă oferă un astfel de exemplu concret, prezentând câteva aspecte legate de ultima mare invazie tătară în zona Bistriţei, petrecută
în anul 1717: ,,În 1717 au năvălit tătarii în vremea strângerii recoltei, distrugînd bunurile locuitorilor din 23 de sate împreună cu oraşul
Bistrita şi împrejurimile sale, fapt ce a dus în anii următori la scumpete şi foamete. Drept urmare mulţi oameni sărăciţi şi disperaţi, au
emigrat în Moldova sau în alte părţi". Ioan Bureacă, ,,Aspecte ale bejeniei în secolul al XVIII-lea din judeţul Bistriţa-Năsăud", File de
istorie, I (1971): 150 Cf. Eudoxiu de Hurmuzaki, Nicolae Iorga, Documente privitoare la istoria românilor, 1561.
6
,,Cauzele bejeniei ţăranilor români, a celor din rîndurile naţionalităţilor conlocuitoare şi a altor categorii sociale, din văile Rodnei, Bistriţei
şi Sieului pot fi definite, în general prin: lupta necontenită împotriva încercării oficialităţii săseşti a oraşului Bistriţa, înainte de înfiinţarea
regimentelor năsăudene, de a reduce pe ţărani la starea de dependenţă, lipsa pământului roditor şi ca urmare lipsa de cereale, teama de
regimul sever al milităriei ş.a. Pe de altă parte, obligaţiile mult mai mici ale ţăranilor din. Moldova faţă de boieri, adică de 24 zile pe an, în
comparaţie cu cele ale iobagului, de 208 zile şi ale jelerului, de 156 zile în Transilvania - constituie un motiv principal, ce nu poate fi neglijat,
al bejeniei pe versantul estic al muntilor". Ioan Bureacă, ,,Aspecte ale bejeniei în secolul al XVIII-lea din judeţul Bistriţa-Năsăud", 149.
7
Despre acest aspect am vorbit şi în altă parte. A se vedea: Iuliu-Marius Morariu, ,,Das Bild der Sachen aus Bistritz in dem Zetien der
Zeitschrift ,,Das Someschen Archiv‖, Der Unterwald, 18 (2013): 11-15. Cf. Ioan Bureacă, ,,Aspecte ale bejeniei în secolul al XVIII-lea din
judeţul Bistriţa-Năsăud", 166, unde acesta arată că:,,O altă cauză, care a contribuit, în mare măsură, la pribegia românilor, constă în
persecuţiile din ce în ce mai violente ale patricienilor saşi, mai ales în veacul al XVIII-lea şi în ţinuturile unde locuiau împreună".
214
 Conferința științifică internațională „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European
al Cercetării și Educației”, Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul, 7 iunie 2017, Volumul II

Politica fiscală a Principatului moldovean, îngăduitoare cu nou-veniţii1, căci, creşterea

populaţiei sporea numărul de venituri ale statului şi contribuia la dezvoltarea lui, a stimulat şi ea acest
fapt. Aşa s-a ajuns ca multe sate de acolo să poarte nume ardeleneşti sau să fie cunoscute drept
populate cu ardeleni. Ioan Bureacă identifică chiar câteva astfel de sate din judeţul Neamţ, arătând câte
familii ardeleneşti le compuneau:

,,Credem că nu e întîmplător faptul că în judeţul Neamţ sunt sate întemeiate cu

oameni veniţi de la Bârgău, sau de pe Valea Someşului. Aşa sunt satele: Bârgăoani, cu 171
de familii, Broşteni Bârgăieni, cu 25 ele familii, apoi Sărata Bistriţa, Ghindăuani (de la
Ghinda), Ungura-; ş. a. La fel, în Judeţul Suceava, satul Botoşana s-a întărit cu 116
gospodării de bejenari din localităţile: Ilva Mare - 63, Maieru - 28, Rodna - 6, Măgura Ilvei
- 6, din alte localităţi - 9, şi din Bârgău – 4"2.

La rândul lui, Ştefan Meteş identifică şi el şapte sate moldovene, care au primit de-a lungul
timpului şi numele de Ungureni, respectiv: Putna (Herăstrău-Ungureni) în jud. Vrancea), Bacău (pe
Siret, Ungureni şi Lecca Ungureni), Dolheştii Mari, Tecuciu, în zona Roman (Porceştii-Ungureni), în
jud. Botoşani (Ungurenii-Ciulei, Ungurenii Isăcescu şi Ungurenii Jienu), satul Unguraş în jud. Neamţ,
în jud. Suceava, cătunul Unguraşi şi satul Ungureni3, fapt ce denotă că iniţial fuseseră populate de
către români imigraţi din părţile ardelene.
Transhumanţa a fost şi ea, de-a lungul timpului, o cauză a migraţiei, mulţi dintre păstorii sau
oierii ardeleni trecând adesea cu oile munţii şi stabilindu-se uneori dincolo4. Acest factor are însă un
impact slab în raport cu cauzele socio-economice sau cele religioase. Cele din urmă sunt menţionate
de către aproape toţi cercetătorii care s-au oprit asupra temei5. Dacă până la începutul secolului al
XVIII-lea pericolul calvinizării românilor ardeleni îi determina adesea să ia drumul bejeniei 6, ulterior,
propaganda al cărei scop era atragerea lor la unirea cu Roma a devenit un motiv frecvent care, alături
de altele, motiva plecarea lor.
Între cei care fugeau din calea catolicizării şi se stabileau în Moldova s-au aflat de-a lungul
timpului şi oameni importanţi ai peisajului clerical de acolo precum Sfântul Pahomie de la Gledin, ce
va deveni ulterior episcop al Romanului7. Chiar şi Atanasie Todoran, conducătorul revoltei
grănicerilor năsăudeni de la Salva, din anul 1763, se va număra între cei care vor fugi pentru o vreme
acolo din calea persecuţiei religioase8. Sesizând acest aspect, Ştefan Meteş va arăta că:

1
,,Cauzele bejeniei romanilor de pe Bârgău, ca şi în tot nord-estul Transilvaniei, trebuie căutate, în primul rând, în insuficienţa pămîntului
roditor, starea de permanentă sărăcie, recoltele proaste, lipsa condiţiilor minime de trai; la care se adaugă, o dată cu instaurarea reqimului
habsburgic, catolicizarea forţată şi obligaţiile ce decurgeau din serviciul militar al grănicerilor. În acelaşi timp, ţăranii iobagi de pe moşiile
nobililor familiei Bethlen, care stăpâneşte până inainte de 1506 şi apoi după 1552 cele 8 localităţi de pe Bârgău pînă la 1784 când sunt
răscumpărate de la această familie şi trec la districtul militarizat al Năsăudului - se aflau într-o situaţie extrem de grea datorită sarcinilor
mereu sporite în robote, dăjdie cărăuşii la mari depărtări, păimântul - şi aici - puţin şi neproductiv, lipsa cerealelor şi permanenta sărăcie, la
care se adaugă şi dările regeşti pe care le încasa oraşul Bistriţa, cu toate că această vale a Birgăului constituia proprietatea nobililor amintiţi.
La cauzele bejeniei dincolo de Carpaţi trebuie sub· liniat că, ţăranii plecaţi se bucurau de ocrotire şi înlesniri deosebite din partea domnilor
iar obligaţiile feudale erau mult mai uşoare decît în Transilvania". Ioan Bureacă, ,,Contribuţii privind unele aspecte ale bejeniei locuitorilor
de pe Valea Bîrgăului pe versantul estic al Carpaţilor în veacurile XVII-XVIII", 130-131.
2
Ioan Bureacă, ,,Contribuţii privind unele aspecte ale bejeniei locuitorilor de pe Valea Bîrgăului pe versantul estic al Carpaţilor în veacurile
XVII-XVIII", 136.
3
Ştefam Meteş, Emigrări româneşti din Transilvania în secolele XIII-XX, 197-198.
4
Ştefan Meteş spune cu privire la acest fenomen: ,,Păstorii sau oierii transilvani, atât cei din Ţara Haţegului, cei din jurul Sibiului,
mărginenii mumiţi şi ţuţuieni, apoi mocanii sau bârsanii din jurul Braşovului, cât şi românii din Secuime (Covasna-Breţcu), au fost elementul
cel mai puternic şi persistent, peste toate vicisitudinile timpurilor şi oamenilor, al menţinerii conştiinţei naţionale. Aproape nu-i sat pe sub
poalele Munţilor Carpaţi, începând de la Mehedinţi până în Bucovina, unde să nu găseşti urmaşi ai acestor oieri ungureni, pricepuţi şi harnici,
întemeietori de sate sau întregitori şi consolidatori ai lor". Ştefan Meteş, Emigrări româneşti din Transilvania în secolele XIII-XX, 204.
5
Cf. Virgil Şotropa, ,,Bejenii în secolul XVIII", 55. La rândul lui, autorul pomenit mai sus spune: ,,În Rusia încep să emigreze mai ales în
veacul al XVIII-lea din cauza persecuţiilor religioase, Austria cu conducătorii ei, voind cu forţa să îi treacă la catolicism. Legea părinţilor
însă nu voiau cu nici un preţ să o părăsească, ci mai bine luau drumul meleagurilor străine, dar ortodoxe, spre a-şi salva credinţa". Ştefan
Meteş, Emigrări româneşti din Transilvania în secolele XIII-XX, 82; Ioan Bureacă, ,,Contribuţii privind unele aspecte ale bejeniei
locuitorilor de pe Valea Bîrgăului pe versantul estic al Carpaţilor în veacurile XVII-XVIII", 135; ***, Istoria României, vol. III (Bucureşti:
Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964), 355.
6
Cf. Krista Zach, ,,Stări, domeniu seniorial şi confesionlizare în Transilvania. Reflecţii asupra disciplinării sociale (1550-1650)", Studia
Universitatis "Babeş-Bolyai", Historia, LIII (2008), nr. 1-2: 100-126, pentru o ilustrare a situaţiei lor din acest punct de vedere.
7
Pentru mai multe informaţii cu privire la viaţa şi activitatea lui, a se vedea şi: Nicolae Feier, Cuviosul ierarh Pahomie de la Gledin (Cluj-
Napoca: Editura Renaşterea, 2003); Teodor Tanco, Sfântul şi cartea(Cluj-Napoca: Editura Napoca Star, 2008).
8
Pentru mai multe informaţii, a se vedea şi: Iuliu-Marius Morariu, ,,Sfântul Atanasie Todoran- un ardelean pripășit pe plaiuri moldave‖,
Luminătorul, nr. 4 (2013): 18-21.
215
 Conferința științifică internațională „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European
al Cercetării și Educației”, Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul, 7 iunie 2017, Volumul II

,,De altfel, era o tradiţie de veacuri ca dascălii, călugării, preoţii şi vlădicii din
Transilvania care nu mai puteau suferi multele persecuţii pentru legea părintească, să se
refugieze în principatele române, unde întotdeauna erau bine primiţi şi recompensaţi pentru
tăria credinţei şi a luptei duse pentru apărarea bisericii şi a neamului" 1.

Acestea erau aşadar cauzele principale care determinau emigraţia ardelenilor în Moldova în cele
trei secole avute în vedere. Plecarea acestor transfugi2 era însă un proces complex ce implica riscuri şi
necesita o pregătire intensă. Documentele arată că existau adevărate călăuze, de cele mai multe ori
haiduci, care se ocupau cu ghidarea celor care plecau3.
Secolul al XVIII-lea a adus o amplificare a acestor mişcări de tranzitare a munţilor şi strămutare
în Moldova4, faptul datorându-se în general înrăutăţirii condiţiilor de viaţă în spaţiul transilvănean
pentru românii ardeleni şi ofertivităţii Principatului Moldovean. În zona Năsăudului, de exemplu,
secolul al XVIII-lea cunoaşte trei etape de emigrare, flancate de unele evenimente importante. Cea
dintâi se împarte între începutul veacului şi anul 1763 când la Salva a avut loc răscoala lui Tănase
Todoran, cea de-a doua circumscrie perioada 1764-1777, iar cea din urmă partea ce a mai rămas din
el5. Migraţia începe aici destul de în forţă, dacă ne raportăm de la faptul că, în anul 1738-1739 din
districtul românesc pleacă 15 locuitori împreună cu familiile6 (ceea ce ar fi putut însemna până la 100
de persoane, dat fiind faptul că în acea perioadă, familiile erau destul de numeroase) şi creşte
progresiv. Virgil Şotropa chiar publică un document ce conţine lista celor plecaţi, grupaţi pe
localităţile din care proveneau, provenind din anul 1740, când s-au înregistrat 184 de treceri7, în vreme
ce alţii, prezentând aspecte monografice legate de istoria anumitor localităţi, arată că numărul celor
plecaţi a crescut pe toată durata secolului avut în vedere8. Cert este că anul revoltei sălăuane va
constitui un punct de cotitură. Represaliile evenimentului au determinat ca peste 50 de familii din
district să emigreze în acel an în Moldova9, fapt ce va da startul unor plecări masive care vor îngrijora
autorităţile austriece.
Dacă adesea iobagii erau cei care luau calea bejeniei, fapt datorat în parte sărăciei în care trăiau
şi la care erau condamnaţi de către stăpânitori10, existau uneori însă şi situaţii în care oameni liberi,
sătui de diferite prigoane, treceau munţii împreună cu întreaga lor comunitate. Un astfel de caz s-a
petrecut în anul 1746 la Tăure, localitate aflată astăzi pe teritoriul actualului judeţ Bistriţa-Năsăud,
când o mare parte a sătenilor de aici au trecut munţii împreună cu primarul lor11. Credem însă că nu

1
Ştefan Meteş, Emigrări româneşti din Transilvania în secolele XIII-XX p. 156. Cf. Cf. V. Pârvan, Un vechiu monument de limbă
românească (Bucureşti: Atelierele Grafice Socec, 1904), 12-20, care oferă un exemplu pe diacul Toader din Feldrul Năsăudului, ce ajunge
învăţătorul copiilor boierului Petraşcu Ciogolea, logofătul Moldovei şi ţine o frumoasă predică la moartea jupânesei acestuia, Sofronie, în
anul 1639.
2
După sintagma Brânduşei Armanca, care realizează o serie de investigaţii cu privire la cei care treceau clandestin graniţa în Iugoslavia în
timpul comunismului. Şi emigranţii ardeleni din secolele XVI-XVIII se expuneau la pericole similare celor din comunism, riscând să-şi
piardă viaţa sau să fie aspru pedepsiţi de către autorităţi în cazul prinderii. Cf. Brânduşa Armanca, Frontieriştii (Timişoara: Editura
Marineasa, 2009).
3
,,La 5 mai 1773 aflăm pe haiducul Nica Păun alături de 7 moldoveni în pădurile Tărpiului pentru a organiza o nouă deplasare a ţăranilor pe
care apoi să-i călăuzească spre Aldorf şi prin pădurile Ghinzii Moldova". Bureacă, ,,Contribuţii privind unele aspecte ale bejeniei locuitorilor
de pe Valea Bîrgăului pe versantul estic al Carpaţilor în veacurile XVII-XVIII", 135. Cf. Virgil Şotropa, ,,Bejenii în secolul XVIII", 86. În alt
loc, Ioan Bureacă arată că: ,,Ţăranii bejenari din cele două districte, ca şi din comitatele învecinate (Solnoc-Dobâca) se adunau într-un loc
anume de unde plecau: la Tăuri (azi. Tăure, între comunele Şintereag şi Nimicea) în comitatul Solnocul interior, la 9 iunie 1746; pe hotarul
Cepanului (azi, Capari) tot în Solnocul interior, la 8 iunie 1 760, sau la Feldru în 22 iunie 1761, de unde apoi, împreună cu cai şi vite treceau
pe drumuri şi plaiuri în Moldova. Erau organizaţi şi înarmaţi cu puşti, suliţe, furci şi coase, iar în fruntea lor se găseau totdeauna conducători
- căpitani, vătafi - ca : primarul George din Tăuri, Ursul Roşchii din Rebrişoara, Ionaş al Corbului sau vestitul haiduc Nica Păun". Ioan
Bureacă, ,,Aspecte ale bejeniei în secolul al XVIII-lea din judeţul Bistriţa-Năsăud", 153.
4
Cf. Virgil Şotropa, ,,Bejenii în secolul XVIII", 55.
5
Ioan Bureacă, ,,Contribuţii privind unele aspecte ale bejeniei locuitorilor de pe Valea Bîrgăului pe versantul estic al Carpaţilor în veacurile
XVII-XVIII", 149.
6
Ioan Bureacă, ,,Contribuţii privind unele aspecte ale bejeniei locuitorilor de pe Valea Bîrgăului pe versantul estic al Carpaţilor în veacurile
XVII-XVIII", 151.
7
Virgil Şotropa, ,,Bejenii în secolul XVIII", 184; Bureacă, ,,Contribuţii privind unele aspecte ale bejeniei locuitorilor de pe Valea Bîrgăului
pe versantul estic al Carpaţilor în veacurile XVII-XVIII", 135.
8
A se vedea, de exemplu: Veturia Marţian, Ironim Marţian, ,,Date privind istoricul localităţii Mintiu", File de istorie, VI (1989): 208-219.
9
Ioan Bureacă, ,,Contribuţii privind unele aspecte ale bejeniei locuitorilor de pe Valea Bîrgăului pe versantul estic al Carpaţilor în veacurile
XVII-XVIII", 135.
10
Cf. Eudoxiu de Hurmuzachi, Nicolae Iorga, Documente privitoare la istoria românilor, 1561; Bureacă, ,,Aspecte ale bejeniei în secolul al
XVIII-lea din judeţul Bistriţa-Năsăud", 150; Ioan Bureacă, ,,Contribuţii privind unele aspecte ale bejeniei locuitorilor de pe Valea Bîrgăului
pe versantul estic al Carpaţilor în veacurile XVII-XVIII", 135; Teodor Tanco, Lumea transilvană a lui Ion Creangă. Originile unei biografii,
p. 17.
11
Virgil Şotropa, ,,Bejenii în secolul XVIII", 58.
216
 Conferința științifică internațională „Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European
al Cercetării și Educației”, Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul, 7 iunie 2017, Volumul II

poate fi vorba despre un caz singular, formaţiunile ardelene compacte din Moldova fiind elemente ce
susţin ipoteza existenţei mai multor astfel de treceri similare.
Fenomenul migraţiilor dinspre Ardeal înspre Moldova în secolele XVI-XVIII este aşadar unul
complex. Cauzat de cauze economice, sociale, politice şi religioase, el reliefează pe de-o parte viaţa
grea pe care o duceau românii în Transilvania în acea perioadă, dar şi deschiderea, motivată în
principal de raţiuni economice şi pecuniare, dar care nu exclude însă potenţiala cunoaştere a identităţii
de neam, pe care o aveao domnii moldoveni şi cei din administraţia acestui principat pentru ei.

Bibliografie:
A. Volume
1. Armanca, Brânduşa, Frontieriştii (Timişoara: Editura Marineasa, 2009).
2. Bolovan, Ioan, Pădurean Corneliu (coord)., Populaţie şi istorie. Studii de demografie istorică a
Transilvaniei (secolele XVIII-XX) (Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2003).
3. Drăganu, Nicolae, Românii din veacurile IX-XIV pe baza toponimiei şi a onomasticei (Bucureşti:
Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, 1933).
4. Feier, Nicolae, Cuviosul ierarh Pahomie de la Gledin (Cluj-Napoca: Editura Renaşterea, 2003).
5. Gârdan, Gabriel-Viorel, Episcopia Ortodoxă Română din America parte a Ortodoxiei americane
(Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2007).
6. Gârdan, Gabriel-Viorel, Românii Ortodocşi din America. Documente, Vol. I (Cluj-Napoca: Presa
Universitară Clujeană, 2010).
7. Hurmuzachi, Eudoxiu de, Iorga, Nicolae, Documente privitoare la istoria românilor, vol. XV,
Partea a II-a (1600-1825) (Bucureşti; 1913).
8. ***, Istoria României, vol. III (Bucureşti: Editura Academiei Republicii Populare Române,
1964).
9. Leb, Ioan-Vasile, Gârdan, Gabriel-Viorel, Chipuri şi scene din istoria creştinismului american
(Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 2008).
10. Meteş, Ştefan, Emigrări româneşti din Transilvania în secolele XIII-XX (cercetări de demografie
istorică) (Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1971).
11. Pârvan, Vasile, Un vechiu monument de limbă românească (Bucureşti: Atelierele Grafice Socec,
1904).
12. Prodan, David, Iobăgia în Transilvania în secolul al XVI-lea, vol. II (Bucureşti: Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1968).
13. Tanco, Teodor, Lumea transilvană a lui Ion Creangă. Originile unei biografii, Ediţia a III-a (Iaşi:
Princeps Edit, 2011).
14. Tanco, Teodor, Sfântul şi cartea (Cluj-Napoca: Editura Napoca Star, 2008).
B. Studii şi articole
15. Bureacă, Ioan, ,,Aspecte ale bejeniei în secolul al XVIII-lea din judeţul Bistriţa-Năsăud", File de
istorie, I (1971).
16. Lupaş, Ioan, ,,Realităţi istorice în Voievodatul Transilvaniei din sec. XII-XVI", Anuarul
Institutului de Istorie Naţională, VII (1939).
17. Marţian, Veturia, Marţian, Ironim, ,,Date privind istoricul localităţii Mintiu", File de istorie, VI
(1989).
18. Morariu, Iuliu-Marius, ,,Das Bild der Sachen aus Bistritz in dem Zetien der Zeitschrift ,,Das
Someschen Archiv‖, Der Unterwald, 18 (2013).
19. Idem, ,,Sfântul Atanasie Todoran - un ardelean pripășit pe plaiuri moldave‖, Luminătorul, 4
(2013).
20. Nistor, Ion, ,,Bejenarii ardeleni în Bucovina", Codrul Cosminului Ŕ Buletinul Institutului de
Istorie şi Limbă al Universităţii din Cernăuţi, II-III (1925-1926).
21. Şotropa, Virgil, ,,Bejenii în secolul XVIII", Arhiva Someşană, XVI (1932).
22. Zach, Krista, ,,Stări, domeniu seniorial şi confesionlizare în Transilvania. Reflecţii asupra
disciplinării sociale (1550-1650)", Studia Universitatis "Babeş-Bolyai", Historia, LIII (2008), nr.
1-2.

217

View publication stats