Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS Pag.
I.
Dispoziţii generale...............................................................................................................................................................2
II. Scop.............................................................................................................................................................................2
V. Documente de referinţă...........................................................................................................................................12
X. Dispoziţii finale........................................................................................................................................................16
Anexa.........................................................................................................................................................................18
Cod : 035.1.2.0.7.0.06/12/02
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Scop
CAPITOLUL III
Domeniu de aplicare
Art. 4. ─ Agenţii economici, titulari de licenţă din sectorul energiei electrice şi termice, care
desfăşoară activităţi de producere, transport, distribuţie sau dispecerizare a energiei electrice şi/sau
termice au obligaţia de a respecta şi de a aplica prevederile prezentului Regulament structurilor,
instalaţiilor (sistemelor) şi componentelor considerate mijloace fixe (desemnate abreviat SISC în cele
ce urmează) şi aflate în gestiunea acestora.
Art. 6. ─ (1) Programele, planurile, regulamentele, procedurile şi instrucţiunile stabilite în fiecare din
domeniile de mai sus fac parte integrantă din Programul de Asigurare a Mentenanţei propriu fiecărui
titular de licenţă.
(2) Aceste documente împreună cu înregistrările privind realizarea criteriilor de performanţă, asociate
activităţii de mentenanţă de către fiecare titular de licenţă, vor face dovada că au fost stabilite măsuri
adecvate în fiecare dintre cele cinci domenii enumerate la art. 5, astfel încât să fie asigurate siguranţa
în funcţionare şi disponibilitatea SISC, menţinerea în funcţionare şi extinderea duratei lor de viaţă,
contribuind la continuitatea şi calitatea alimentării cu energie.
Art. 7. ─ Titularii de licenţă trebuie să precizeze în specificaţiile tehnice, din cadrul documentaţiilor
pentru elaborarea şi prezentarea ofertelor la achiziţii publice, obligativitatea respectării
Regulamentului de către contractant respectiv a Programului de Asigurarea Mentenanţei aplicat de
către titularul de licenţă.
CAPITOLUL IV
în condiţii date.
Notă: Condiţiile date se pot referi la: restricţii privind desfăşurarea
exploatării, durată permisă pentru desfăşurarea lucrărilor, costurile
asociate, restricţii de mediu etc.
Etalonare Verificare prin care se compară două instrumente sau dispozitive de
măsurare dintre care unul este etalon în conformitate cu reglementările
metrologice în vigoare. Se face pentru a detecta, compara, şi înregistra
variaţiile de precizie al instrumentului sau dispozitivului de măsurat a cărui
precizie nu este cunoscută, pentru a le elimina prin reglaje adecvate.
Examinare Activitate de supraveghere prin care se fac observaţii vizuale şi prin tehnici
nedistructive.
Notă: Examinările se execută, de regulă, de către personalul de
mentenanţă, cu instalaţiile în stare oprită sau în funcţiune.
Exploatare Ansamblu de operaţii (manevre) executate pentru asigurarea adaptării
continue la cerere a producerii, transportului, distribuirii şi furnizării de
energie electrică şi/sau termică, în condiţii corespunzătoare tehnico-
economice şi de siguranţă
Notă: Personalul de exploatare execută, pe lângă manevre în instalaţii,
activităţi de monitorizare, testare, dar, în funcţie de decizia conducerii,
poate executa şi alte activităţi de mentenanţă.
Înlocuire echivalentă Schimbare care afectează exploatarea unei instalaţii sau a unui echipament
prin instalarea unei componente diferită de componenta originală, dar care
îndeplineşte cerinţele de proiect, inclusiv pe cele privind interfaţa cu restul
instalaţiei.
Exemplu: O armătură care îndeplineşte cerinţele tehnice din specificaţia de
procurare întocmită pentru un caz specific dar este de un alt model şi de o
altă fabricaţie decât armătura iniţială, este un înlocuitor echivalent.
Înlocuire standard Schimbare în urma căreia în locul unei componente originale, uzate, se
utilizează o componentă nouă, identică cu cea iniţială
Notă: Înlocuirile constituie activităţi de mentenanţă corectivă dar pot fi
executate şi pentru a preveni o întrerupere accidentală a funcţionării prin
dezvoltarea unor defecte constatate cu ocazia unor lucrări de mentenanţă
preventivă
Lucrări curente Lucrări de mentenanţă care se execută imediat ce s-a identificat necesitatea
lor, fără să fie necesar un document prin care acestea să fie iniţiate şi fără
să fie necesară o aprobare formală
Lucrări minore Lucrări de mentenanţă executate în baza unei cereri formale dar care nu
necesită instrucţiuni detaliate de lucru sau controale speciale şi nu au
impact asupra exploatării sau a resurselor şi termenelor angajate pentru alte
lucrări
Mentenanţă Ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută
asupra SISC aflate în exploatare şi care sunt efectuate pentru menţinerea
sau restabilirea stării tehnice necesare îndeplinirii funcţiilor pentru care au
fost proiectate
Mentenanţă minoră Lucrări curente si/sau lucrări minore de menţinere/ restabilire a stării
SISC, care nu necesită scule sau necesită scule uzuale, portabile şi care se
pot executa de către personalul de exploatare sau de mentenanţă
familiarizat cu practica industrială curentă (normală).4
Mentenanţă Ansamblu al lucrărilor de mentenanţă care se efectuează la intervale de
preventivă timp predeterminate sau corespunzătoare unor criterii predeterminate
pentru prevenirea defectării SISC sau pentru reducerea probabilităţii de
evoluţie în timp a unor defecţiuni.
Mentenanţă Ansamblu al lucrărilor de mentenanţă preventivă prin care se
predictivă monitorizează, se stabileşte tendinţa de evoluţie şi se analizează parametrii
4
Gestionarea lucrărilor de menternanţă minoră se poate face prin sisteme simplificate, cu un grad de formalizare mai mic
decât în cazul restului lucrărilor de mentnenanţă. Exemple de lucrări care pot fi încadrate în categoria lucrărilor de
mentenanţă minoră:
c) se pot realiza cu scopul de a menţine sau restabili la nivelul iniţial performanţele şi fiabilitatea echipamentelor dar,
în anumite cazuri, pot fi iniţiate şi pentru a obţine îmbunătăţirea acestora peste nivelul stabilit prin proiect
Caracteristicile de mai sus precum şi gradul de generalitate al termenului folosit pentru a desemna această categorie de
lucrări pot induce, în lipsa unei logici de clasificare, confuzii în încercarea de a stabili necesitatea gestionării cheltuielilor
şi contabilităţii asociate modificărilor separat de cele aferente mentenanţei.
La baza considerării modificărilor ca o categorie de lucrări de mentenanţă preventivă stă considerentul similitudinii
caracteristicilor lucrărilor de modificare (acţiuni planificate de menţinere/ restabilire a performanţelor şi/sau fiabilităţii
SISC, efectuate după punerea în funcţiune) cu cele ale lucrărilor de mentenanţă preventivă. Includerea lucrărilor de
modificare în categoria lucrărilor de mentenanţă (deci suportarea cheltuielilor din bugetul alocat mentenanţei) implică
însă obligativitatea utilizării lor numai după o analiză atentă a propunerilor/necesităţilor. Această analiză trebuie să
considere costurile implicate (de regulă mari atunci când modificările afectează bazele de proiectare a instalaţiilor) şi
riscul ca efectele scontate să nu fie obţinute sau ca modificarea să implice efecte secundare nedorite. Compararea
alternativelor (una dintre ele putând fi chiar renunţarea la modificare şi acceptarea reapariţiei defectului) trebuie să
conducă la alegerea variantei optime din punct de vedere economic.
În concepţia Regulamentului lucrările de modificare iniţiate în urma constatării unor costuri mari ale exploatării, de
volumul mare de lucrări de mentenanţă sau de necesitatea de a executa reparaţii, constituie lucrări de mentenanţă; astfel
de modificări sunt de regulă asociate mentenanţei preventive cu toate că uneori, anumite modificări pot fi asociate
mentenanţei corective.
Spre deosebire de categoria de modificări de mai sus, modificările asociate lucrărilor de retehnologizare sau de
modernizare nu sunt considerate lucrări de mentenanţă prin faptul că au ca scop creşterea performanţelor SISC peste
nivelul lor inţial precizat în proiectul aprobat.
Monitorizare Activitate prin care se culeg date din instalaţie cu scopul de a stabili dacă
SISC funcţionează normal.
Notă: Monitorizarea SISC se face fie în cadrul activităţii de supraveghere
fie în cadrul activitaţilor de mentenanţă predictivă, în acest al doilea caz
prin mijloace tehnice speciale.
Monitorizarea se efectuează de către:
a) personalul de exploatare (de la distanţă din camera de comandă
prin observarea indicatoarelor, semnalizărilor şi
înregistratoarelor şi în timpul rondurilor făcute în instalaţie prin
citirea aparatelor de măsură montate local şi prin observaţii
vizuale şi auditive),
b) personal de mentenanţă specializat (prin inspecţii în instalaţii
destinate identificării oricăror parametri care deşi nu au depăşit
pragurile de atenţionare sau de declanşare se situează în afara
valorilor normale, prescrise de documentaţia tehnică sau prin
mijloace tehnice speciale în cazul mentenanţei predictive)
Obiectiv energetic Capacitate energetică sau ansamblu de capacităţi energetice care se
utilizează pentru producerea, transportul, distribuţia energiei electrice
şi/sau termice.
Program de asigurare a Ansamblu al măsurilor organizatorice, responsabilităţilor, procedurilor şi
mentenanţei resurselor prin care se pun în practică orientarea şi obiectivele generale de
mentenanţă ale unei capacităţi energetice.
Reabilitare Ansamblu de lucrări de mentenanţă complexe efectuate asupra SISC prin
care, fără modificarea tehnologiei iniţiale, se restabileşte starea tehnică şi
de eficienţă a acestora la un nivel apropiat de cel avut la începutul duratei
de viaţă.
Reparaţie Lucrare de mentenanţă corectivă prin care se elimină un anumit defect,
detectat la SISC, astfel încât acestea să poată fi readuse în starea normală
de funcţionare.
Notă: Reparaţiile se pot executa în cadrul activităţii de mentenanţă
corectivă (având deci un caracter accidental), dar şi pentru a preveni o
întrerupere accidentală a funcţionării prin dezvoltarea unor degradări
constatate cu ocazia efectuării unor lucrări de mentenanţă preventivă.
Reparaţie majoră Reparaţie care afectează structura (de exemplu reparaţiile prin sudare care
afectează incinte sub presiune sau structura metalică a unei instalaţii de
ridicat) sau caracteristicile funcţionale ale unei instalaţii sau care conduce
la schimbarea concepţiei iniţiale a componentelor acesteia.
Reparaţie minoră Reparaţie care nu afectează structura sau caracteristicile funcţionale ale
unei instalaţii şi care nu schimbă concepţia iniţială a componentelor
acesteia.
Reparaţie provizorie Reparaţie efectuată în situaţii de urgenţă, folosind metode adecvate şi
acceptabile de lucru pentru eliminarea defectelor. La prima ocazie
considerată convenabilă, reparaţiile provizorii se îndepărtează şi se
efectuează reparaţiile prin care se restabileşte starea tehnică iniţială a
SISC.
Retehnologizare Ansamblu de lucrări de înlocuire/modificare a unor tehnologii existente
uzate moral şi/sau fizic, utilizate în cadrul unor SISC, cu tehnologii bazate
pe concepţii tehnice de dată recentă, în scopul creşterii producţiei, reducerii
consumurilor specifice, scăderii cheltuielilor de exploatare şi întreţinere,
schimbării combustibililor sau a tehnologiilor de ardere, reducerii emisiilor
poluante etc. Retehnologizarea conduce la creşterea performanţelor SISC
peste nivelul lor iniţial precizat în proiectul aprobat.
Notă: Lucrările de retehnologizare nu constituie lucrări de mentenanţă
întrucât presupun un volum important de lucrări de modificare cu scop de
modernizare, aplicate unei instalaţii prin înlocuirea unor porţiuni mari din
aceasta sau/şi prin adăugarea unor componente. Retehnologizarea
majorează valoarea contabilă a mijloacelor fixe.
Sectorul energiei Ansamblu al agenţilor economici, al activităţilor şi instalaţiilor aferente de
electrice şi termice producere, transport, dispecerizare, distribuţie si furnizare a energiei
electrice şi termice, inclusiv importul şi exportul energiei electrice, precum
şi schimburile de energie electrică cu sistemele electroenergetice ale ţărilor
vecine.
Suport logistic Ansamblu al mijloacelor organizaţionale, materiale (piese de schimb şi
utilaje) şi al bunurilor de natură intelectuală (documentaţii tehnice şi
programe de calcul) necesar, în condiţii date, pentru mentenanţa SISC,
corespunzător orientării şi obiectivelor stabilite pentru activitatea de
mentenanţă
Suport tehnic Lucrări de proiectare, examinări cu caracter special, planificare/
programare şi alte lucrări similare executate pentru a sprijini lucrările de
mentenanţă.
Notă: Activităţile de suport tehnic mai includ: urmărirea comportării în
exploatare a SISC, optimizarea programului de mentenanţă predictivă,
elaborarea procedurilor şi instrucţiunilor tehnologice de întreţinere, analiza
şi interpretarea rezultatelor testelor şi măsurătorilor specifice lucrărilor de
mentenanţă predictivă, elaborarea strategiilor şi planurilor de întreţinere pe
termen lung a echipamentelor majore.
În cazul obiectivelor nucleare, activităţile de planificare/programare sunt
separate de cele de suport tehnic.
Supraveghere Activitate de mentenanţă preventivă prin care, în mod periodic sau
continuu, se obţin informaţii cu privire la starea tehnică a SISC, în vederea
stabilirii necesarului de lucrări de menţinere/restabilire a performanţelor.7
7
Activitatea de supraveghere se execută pentru a urmări respectarea unor niveluri prestabilite prin norme sau prin caiete
de sarcini pentru parametrii caracteristici de funcţionare a SISC. Valorile observate se vor compara cu valorile înregistrate
la punerea în funcţiune şi, la depăşirea unui prag de atenţionare prescris, se vor întreprinde lucrări de menţinere/restabilire
sau se va opri funcţionarea SISC dacă nivelul de siguranţă este depăşit.
Supravegherea se poate executa printr-o combinaţie de activităţi programate de monitorizare , testare şi examinare,
realizate, după caz, de către personalul de exploatare sau de către personalul de mentenanţă cu suportul personalului din
compartimentele tehnice. Complexitatea obiectivelor nucleare impune gestionarea supravegherii făcute în timpul
funcţionării separat faţă de cea făcută pe durata opririlor.
Art. 9. ─ Termenii mentenanţă minoră, lucrări curente, lucrări minore, modificare minoră,
modificare majoră, reparaţie majoră, reparaţie minoră, destinaţi grupării lucrărilor de mentenanţă în
scopul raţionalizării procesului de gestionare a activităţii de mentenanţă, vor fi utilizaţi de către
titularii de licenţă la realizarea Programului de Asigurare a Mentenanţei în măsura în care sunt
CAPITOLUL V
Documente de referinţă
Art. 10. ─ In aplicarea dispoziţiilor Regulamentului se va ţine seama de prevederile următoarelor acte
normative:
Art. 14. ─ (1) Responsabilităţile precizate mai jos vor fi alocate corespunzător organizării fiecărui
titular de licenţă:
a) formularea şi actualizarea obiectivelor care stau la baza desfăşurării activităţilor de mentenanţă;
b) îndrumarea/instruirea personalului de conducere desemnat pentru conceperea, elaborarea şi
implementarea PAM;
c) pregătirea PAM în conformitate cu cerinţele Regulamentului şi implementarea acestuia pentru
toate activităţile de mentenanţă;
d) adaptarea sistemului financiar-contabil pentru a reflecta în mod corespunzător structura PAM
adoptat şi desfăşurarea instruirii necesare pentru aplicarea instrucţiunilor privind ţinerea evidenţei
contabile şi fundamentarea bugetului pentru activităţile de mentenanţă, în mod unitar la nivelul
fiecărui titular de licenţă;
e) stabilirea bugetelor, urmărirea şi raportarea cheltuielilor pentru activităţile de mentenanţă;
f) evaluarea PAM în ceea ce priveşte acordul cu prevederile Regulamentului şi aprecierea eficacităţii
aplicării lor;
g) asigurarea că, în contractele încheiate cu o unitate furnizoare de servicii de mentenanţă se prevăd
clauze privind încadrarea în prevederile PAM aplicat de către titularul licenţei;
h) asigurarea resurselor necesare pentru menţinerea SISC în conformitate cu obiectivele stabilite şi
reducerea lucrărilor de mentenanţă restante la un nivel controlabil;
i) urmărirea, revizuirea, analiza eficienţei şi controlul aplicării efective a PAM;
j) întocmirea şi susţinerea rapoartelor privind starea tehnică a SISC, gestionarea şi situaţia lucrărilor
de mentenanţă;
k) crearea şi menţinerea unor baze de date cu privire la starea tehnică a SISC (date constructive şi
funcţionale, cerinţe tehnologice de mentenanţă, dispoziţii de lucru, istoric etc.) şi la rezultatele
inspecţiilor multidisciplinare făcute de specialişti;
l) urmărirea, evaluarea şi raportarea datelor cu privire la performanţele realizate în activitatea de
mentenanţă, în conformitate cu cerinţele cuprinse în „Procedura de întocmire a Raportului de
activitate anual de către titularii de licenţe”, emisă de către Autoritatea competentă;
m) furnizarea datelor privind bugetul şi cheltuielile de mentenanţă în conformitate cu cerinţele
cuprinse în „Procedura de întocmire a Raportului financiar de către titularii de licenţe”, emisă de
către Autoritatea competentă;
n) elaborarea, emiterea şi actualizarea regulamentelor, procedurilor şi instrucţiunilor specifice unor
activităţi şi/sau unor domenii proprii mentenanţei.
(2) PAM aplicat SISC din cadrul obiectivelor nucleare se va conforma în egală măsură cerinţelor
formulate de autoritatea competentă în domeniul nuclear.
Art. 15. ─ (1) Titularii de licenţă vor aloca responsabilităţile privind elaborarea şi implementarea
PAM unor compartimente/entităţi diferite de cele care au responsabilităţi de natura celor precizate la
art. 14, lit. a), b), f), i), j), k).
(2) În cazul titularilor de licenţă care deţin în organizare sucursale, responsabilităţile de la art. 14, lit.
c) se vor aloca obligatoriu la nivelul conducerii acestora iar responsabilităţile de la art. 14 lit. a) vor fi
localizate la nivelul conducerii centrale a titularului de licenţă.
CAPITOLUL VIII
Art. 16. ─ Fiecare titular de licenţă va întocmi şi aplica un program (PAM) care să asigure că
activităţile de mentenanţă realizate conduc la păstrarea sau restabilirea disponibilităţii,
performantelor, fiabilităţii şi siguranţei în exploatare a SISC. Programul va fi dezvoltat pe baza
orientărilor generale şi obiectivelor stabilite de conducerea fiecărui titular de licenţă.
Art. 17. ─ (1) Programele de Asigurare a Mentenanţei au grade diferite de complexitate în funcţie
de natura obiectivelor energetice şi de obiectivele de mentenanţă adoptate de fiecare titular de licenţă.
PAM se vor adresa cu prioritate SISC importante în asigurarea unei exploatări în condiţii de
siguranţă şi de securitate, pentru a stabili dacă au loc procese de deteriorare şi pentru a identifica şi
trata corespunzător problemele de uzură fizică şi morală care periclitează performanţele, siguranţa sau
păstrarea în bună stare a capacităţilor energetice.
(2) Titularii de licenţă vor elabora PAM respectând conţinutul prezentat în Capitolul IX al
Regulamentului. Pentru domeniile sau cerinţele precizate în Regulament, care nu se includ în
Programul de Asigurare a Mentenanţei, conducerea unităţii respective trebuie să prezinte justificări
scrise care vor constitui parte componentă a documentelor Programului de Asigurare a Mentenanţei .
Art. 18. ─ PAM propriu fiecărui titular de licenţă va cuprinde prevederi clare privind:
a) identificarea SISC cărora li se aplică PAM şi includerea lor într-o listă detaliată care să fie
utilizată la alegerea şi programarea lucrărilor de mentenanţă (Centralizatorul SISC incluse în
PAM). Cerinţele privind PAM se aplică diferenţiat, în concordanţă cu rolul şi importanţa pe care
fiecare SISC îl are în funcţionare, în securitatea personalului şi a mediului, gradul de risc implicat,
istoria particulară de mentenanţă a fiecărui SISC;
b) sistemul prin care activităţile de mentenanţă sunt planificate, programate şi coordonate;
c) alocarea responsabilităţilor şi a autorităţii pe fiecare nivel de conducere din cadrul organizaţiilor
implicate în asigurarea şi/sau desfăşurarea activităţilor de mentenanţă; descrierea relaţiilor la
interfaţă cu alte compartimente/ entităţi organizatorice: exploatare, inginerie, Managementul
Calităţii etc.
d) sistemele de gestiune prin intermediul cărora se păstrează controlul asupra activităţilor de
mentenanţă, se urmăreşte şi se măsoară eficienţa PAM şi se colectează datele relevante din teren
pentru modificarea acestuia;
e) măsurile prin care se identifică, se evaluează şi se corectează eventualele probleme apărute la
SISC, la concepţia acestora sau de altă natură;
f) indicatorii şi criteriile folosite pentru a aprecia rezultatele activităţilor de mentenanţă asupra
SISC, precum şi performanţele personalului de mentenanţă.
CAPITOLUL IX
Art. 19. (1) Conţinutul Programului de Asigurare a Mentenanţei, detaliat în Anexă , va fi structurat
pe cinci secţiuni în cadrul cărora se vor dezvolta următoarele componente ale activităţii de
mentenanţă:
a) sectiunea 1 - Organizarea, planificarea, programarea si coordonarea activităţii de mentenanţă;
b) secţiunea 2 - Gestionarea dotărilor, echipamentelor, sculelor, pieselor, materialelor şi a
serviciilor utilizate;
c) secţiunea 3 - Alegerea şi implementarea tipurilor de mentenanţă;
d) secţiunea 4 - Evaluarea şi analiza rezultatelor activităţilor de mentenanţă;
e) secţiunea 5 - Controlul costurilor.
CAPITOLUL X
Dispoziţii finale
Art. 20. ─ (1) Titularii de licenţă au obligaţia de a întocmi în termen de trei luni de la intrarea în
vigoare a Regulamentului, un plan pentru elaborarea şi aplicarea unui PAM propriu. Planul va
prezenta duratele propuse pentru fazele de concepţie, elaborare şi implementare a PAM inclusiv a
sistemului de urmărire a eficienţei acestuia. Duratele stabilite prin acest plan vor permite ca cerinţele
de raportare privitoare la activitatea de mentenanţă stabilite în Procedura de întocmire a Raportului
financiar de către titularii de licenţă respectiv în Procedura de întocmire a Raportului de activitate
anual de către titularii de licenţă, să fie îndeplinite în cel mult un an. Realizarea unor PAM mai
dezvoltate, cu raportări mai detaliate decât cerinţele din Regulament nu constituie un motiv de
prelungire a acestui termen.
(2) Titularii de licenţă vor transmite Autorităţii competente planul pentru elaborarea şi aplicarea
propriului PAM şi vor raporta stadiul îndeplinirii acestuia:
- prin notificare la interval de şase luni,
- în cadrul Raportului de activitate anual.
Art. 21. ─ Titularii de licenţă din sectorul energiei electrice şi termice care aplică programe de
mentenanţă predictivă vor include în Raportul financiar datele cu privire la acest tip de mentenanţă
cumulat cu cele privind activităţile de supraveghere, dacă în Procedura de întocmire a Raportului
financiar de către titularii de licenţă nu se specifică altfel.
8
Caracterul de obligativitate a fost reliefat prin marcarea indicativului numeric al prevederii respective (ex.: 2.1).
Anexa
DETALIERI PRIVIND CONŢINUTUL PROGRAMULUI DE ASIGURARE A MENTENANŢEI
1.1 ─ Organizarea, implementarea şi controlul eficient al activităţii de mentenanţă impun, din partea
conducerii, acţiuni privind stabilirea:
a) obiectivelor generale1 precum şi a unor obiective specifice care trebuie atinse în cadrul
activităţilor de mentenanţă;
1
Obiectivele generale stabilite trebuie să stimuleze creşterea performanţelor în activitatea de mentenanţă, să servească
pentru a măsura eficacitatea de ansamblu a mentenanţei, vizând:
a) reducerea efortului de mentenanţă cerut în perioadele de opriri planificate printr-o corectă planificare a lucrărilor
şi executarea lor în timp util;
b) reducerea numărului de opriri neplanificate;
c) reducerea erorilor de execuţie;
d) reducerea timpilor de oprire a instalaţiilor şi echipamentelor;
e) reducerea numărului de refaceri de activităţi;
f) supravegherea corespunzătoare a funcţionării SISC şi executarea la timp a altor activităţi de mentenanţă
preventivă;
g) gestionarea volumului de activităţi restante în vederea reducerii lui;
În plus, în cazul instalaţiilor nucleare, obiectivele trebuie să vizeze:
a) reducerea intervenţiilor neplanificate la sistemele implicate în securitatea nucleară;
b) asigurarea controlului şi a reducerii zonelor contaminate în limitele administrative asumate;
c) evitarea expunerii la radiaţii peste limitele administrative asumate.
Obiectivele stabilite trebuie documentate (manuale, proceduri etc.) şi comunicate întregului personal de mentenanţă.
Activitatea de mentenanţă trebuie să se desfăşoare astfel încât aceste obiective să fie atinse.
2
Elaborarea strategiei presupune:
a) stabilirea unei organizări clare, cu linii de autoritate şi responsabilităţi bine definite. Indiferent de tipul de contract
încheiat pentru achiziţionarea de servicii de mentenanţă de la o întreprindere exterioară titularului de licenţă
(contract de resurse sau contract de rezultate), organizarea va asigura controlul şi supravegherea execuţiei
lucrărilor. Serviciile prestate de întreprinderea exterioară în cadrul unor contracte de rezultate vor îndeplini
criterii de performanţă bine definite; aceste criterii nu vor diferi de cele practicate de titularul de licenţă atunci când
se execută aceleaşi lucrări prin propriul compartiment de mentenanţă.
b) determinarea cerinţelor de comunicare şi stabilirea relaţiilor şi necesităţilor de coordonare a activităţilor la interfaţa
cu celelalte compartimente;
c) planificarea şi programarea activităţilor pe termen lung.
3 3
Pentru a realiza implementarea şi gestionarea (administrarea) corespunzătoare a activităţii de mentenanţă este
necesar ca:
a) PAM şi criteriile de performanţă ale activităţii să fie documentate reflectând obiectivele stabilite de către conducere
şi să fie comunicate personalului de mentenanţă,
b) să se asigure suficiente resurse care să permită îndeplinirea sarcinilor alocate inclusiv cele pentru pregătirea
personalului,
c) să se urmărească îndeaproape de către conducere şi să se evalueze performanţele în activitatea de mentenanţă prin
observare directă şi prin intermediul rapoartelor scrise,
d) să existe un sistem prin care personalul de supraveghere a lucrărilor şi cel din subordinea sa să fie responsabilizat
pentru performanţele înregistrate.
4
Politica de personal aplicată trebuie să asigure:
a) formarea şi menţinerea cunoştinţelor şi a specializărilor necesare personalului în desfăşurarea activităţilor de
mentenanţă, pe bază de programe de pregătire şi calificare. Programele trebuie să includă şi pregătirea prin
participarea directă la lucrări,
LUCRĂRI DE NIVELUL 1 - lucrări şi operaţii simple, de volum redus, necesare pentru menţinerea unor
subansambluri şi elemente componente ale acestora într-o stare corespunzătoare din punct de
vedere tehnic, în scopul prevenirii unor uzuri premature, deteriorări sau accidente. Aceste
lucrări se execută conform instrucţiunilor furnizorilor de echipamente, regulamentelor şi
instrucţiunilor tehnice de exploatare şi mentenanţă. Lucrările de monitorizare şi testare precum
şi alte tehnici de determinare a stării SISC se încadrează de asemenea ca lucrări de nivel 1.
Lucrările de nivelul 1 se execută de regulă fără întreruperea funcţionării SISC şi în această
categorie de lucrări se includ:
- reglaje simple, etalonări;
- înlocuiri de mici componente (de exemplu, siguranţe), înlocuiri standard la instalaţii
electrice şi de automatizare;
- lucrările minore (de exemplu: ungere, completare de combustibil sau fluid ungere);
- control în instalaţii, control performanţe.
Lucrările de nivel 1 care necesită întreruperea funcţionării vor fi efectuate după obţinerea
aprobării din partea autorităţii ce are comanda operativă asupra desfăşurării procesului
tehnologic (centrul local de conducere prin dispecer şi / sau DEN). Depăşirea perioadei de
staţionare aprobată se înregistrează ca incident, intrând în cadrul raportărilor anuale.
b) atestarea calificării personalului desemnat pentru o anumită activitate numai după o examinare făcută de către
conducerea compartimentului de mentenanţă,
c) calificarea pentru lucrările pe care urmează să le desfăşoare personalul pus la dispoziţie de o unitate exterioară în
cadrul unui contract de servicii de mentenanţă, precum şi personalul angajat pe perioadă determinată.
LUCRĂRI DE NIVELUL 2 - lucrări considerate critice pentru a asigura funcţionarea normală a SISC
până la executarea lucrărilor de nivelul 3. Aceste lucrări presupun de regulă întreruperea
funcţionării, o demontare parţială a SISC şi executarea reparaţiilor. În această categorie de
lucrări se includ:
- lucrări de reparaţii minore la echipamente mecanice complexe şi/sau a înlocuirilor (de
regulă, a înlocuirilor standard);
- reglaje generale, alinieri;
- examinări;
- operaţii de mentenanţă preventivă delicate şi sistematice;
- operaţii de mentenanţă corectivă care se încadrează la acest nivel;
LUCRĂRI DE NIVELUL 4 (reabilitare, reparaţii de cel mai mare grad de complexitate) - ansamblu
de lucrări de mentenanţă complexe efectuate asupra unor SISC prin care, fără modificarea
tehnologiei iniţiale, se restabileşte starea tehnică şi de eficienţă a acestora la un nivel apropiat
de cel avut la începutul duratei de viaţă. Reabilitarea SISC poate include şi un volum limitat
de lucrări cu atribute de modernizare. În condiţiile în care aceste lucrări:
nu conduc la obţinerea de venituri suplimentare substanţiale,
nu reduc substanţial cheltuielile de exploatare-mentenanţă,
valoarea contabilă a mijloacelor fixe supuse acestor lucrări, nu se modifică, iar recuperarea
cheltuielilor se face prin includerea lor, integral, în conturile de cheltuieli pentru exploatare, la
momentul efectuării sau eşalonat pe o perioadă de timp.
Consiliul de administraţie al fiecărui agent economic va decide privind încadrarea lucrărilor de
modernizare ca lucrări de mentenanţă pe baza condiţiilor de mai sus.
1.7 ─ Programarea acţiunilor de mentenanţă inclusiv a celor de modificări în SISC trebuie făcută
astfel încât acestea să se poată desfăşura într-o succesiune corespunzătoare, cu eficienţă şi în
intervalul de timp prescris. Programul întocmit pentru activităţile de mentenanţă care se desfăşoară în
timpul opririlor planificate, trebuie să permită finalizarea şi verificarea acestora şi să furnizeze
conducerii informaţiile necesare gestionării ansamblului activităţilor din acest interval.
1.8 ─ Existenţa mai multor grupuri care desfăşoară activităţi de mentenanţă, precum şi faptul că
multe dintre acestea se desfăşoară la SISC aflate în funcţiune sau în apropierea acestora, fac necesară
coordonarea activităţilor.
Secţiunea a 2-a - Gestionarea dotărilor, echipamentelor, sculelor, pieselor, materialelor şi a serviciilor utilizate
2.1 ─ (1) – Dotările, echipamentele şi sculele folosite în cadrul activităţii de mentenanţă vor fi
supuse periodic unor verificări pentru a aprecia capacitatea lor de a răspunde cerinţelor de întreţinere
a capacităţilor energetice precum şi celor de pregătire a personalului de mentenanţă. Aceste verificări
urmăresc să asigure atât eficienţa şi calitatea activităţilor desfăşurate, cât şi condiţii de siguranţă la
locurile de muncă.
(2) ─ Pe lângă verificările executate conform aliniat (1), la obiectivele nucleare se va urmări în plus
şi utilizarea eficientă a spaţiilor prin coordonarea realizării şi utilizării facilităţilor provizorii destinate
controlului radioactivităţii efluenţilor gazoşi şi al contaminării în timpul activităţilor executate în
perioada opririlor planificate. Se vor folosi facilităţi de decontaminare pentru a reduce volumul de
deşeuri radioactive solide şi contaminarea sculelor şi a echipamentelor reutilizabile.
2.2 ─ Laboratoarele de analize şi de încercări care fac parte din organizarea compartimentelor de
mentenanţă vor fi acreditate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Procurarea pieselor, materialelor şi serviciilor
3.2 ─ Pentru a preveni apariţia defectelor la SISC activităţile de mentenanţă preventivă se iniţiază:
a) la un anumit număr de ore de funcţionare sau la date calendaristice fixate, independent de starea
tehnică în care se găsesc acestea, aplicându-se mentenanţă bazată pe timp.
b) în funcţie de criterii prestabilite care măsoară gradul de degradare a acestora - mentenanţă bazată
pe stare.
3.3 ─ Mentenanţa bazată pe stare presupune activităţi de determinare/ prognozare a stării tehnice a
SISC realizate prin supraveghere, mentenanţă predictivă sau bazată pe conceptul de fiabilitate.
3.5 ─ Alegerea tipurilor de mentenanţă care urmeză să fie aplicate se va face urmărind asigurarea
unui echilibru corespunzător între activităţile de mentenanţă corectivă şi cele de mentenanţă
preventivă astfel încât starea tehnică a SISC să fie corect identificată, evaluată şi corectată, durata de
viaţă a SISC să fie realizată/optimizată şi obţinută eficienţa programelor de mentenanţă aplicate, din
punctul de vedere al cheltuielilor implicate. Costurile asociate mentenanţei preventive trebuie să fie
acoperite de câştigul de fiabilitate/ disponibilitate al capacităţii energetice şi de cel rezultat din
reducerea volumului de mentenanţă corectivă5.
5
În găsirea unui echilibru corespunzător între tipurile de mentenanţă trebuie considerate şi posibilităţile extreme aflate la
îndemână şi anume:
a) volum nul pentru activităţile de mentenanţă preventivă; se acceptă ca SISC a căror defectare nu poate afecta
negativ funcţionarea capacităţii energetice să funcţioneze până la defectare,
3.7 ─ Starea tehnică generală a SISC precum şi deficienţele privind menţinerea stării de ordine şi de
curăţenie necesare unei funcţionări sigure trebuie cunoscute. Principalul obiectiv al evaluării stării
tehnice generale a SISC este depistarea din timp a unor probleme potenţiale, cu scopul de a preveni
deteriorările, influenţele negative asupra SISC amplasate în vecinătate sau apariţia defectelor.
3.8 Identificarea stării tehnice generale şi a deficienţelor trebuie făcută printr-un program de
inspecţii periodice6 ce pot include de la vizite curente în instalaţie făcute de către conducerea
obiectivului energetic până la inspecţii multidisciplinare atunci când acestea devin necesare în baza
concluziilor rezultate în urma unei vizite curente.
3.9 ─ Cerinţele privind starea tehnică generală şi curăţenia SISC trebuie stabilite şi comunicate
întregului personal de mentenanţă. Deficienţele identificate şi care nu au fost deja incluse în sistemul
uzual de gestionare a activităţilor de mentenanţă sau în alt sistem de acţiuni corective vor fi
centralizate; personalul desemnat pentru soluţionarea lor va raporta periodic rezultatele acţiunilor
întreprinse şi va urmări deficienţele până la soluţionarea lor.
Supravegherea
3.10 ─ În stabilirea corectă şi optimizarea costurilor unui program de mentenanţă bazată pe stare un
rol esenţial îl au activităţile prin care se culeg şi se estimează informaţiile privind starea tehnică a
SISC. Aceste activităţi vor fi gestionate distinct faţă de alte activităţi de mentenanţă astfel încât să se
b) volum important de mentenanţa preventivă, atunci când defectarea SISC conduce la limitări în siguranţa sau
fiabilitatea exploatării sau la opriri neplanificate. Scopul mentenanţei preventive este de a elimina sau minimiza
numărul acestor opriri.
6
Programul de inspecţii periodice trebuie să prevadă:
a) criteriile de performanţă stabilite pentru starea tehnică generală a SISC şi pentru starea de ordine şi de curăţenie;
criteriile trebuie comunicate întregului personal;
b) programul de instruire privitor la tehnicile de inspecţie;
c) participarea la inspecţiile periodice a conducerii şi a personalului de supraveghere a lucrărilor de mentenanţă;
d) desemnarea unui coordonator al inspecţiilor care să urmărească realizarea programului de inspecţii, să colecteze
rezultatele inspecţiilor de la persoanele care au efectuat inspecţiile şi să stabilească mijloace de evaluare a eficienţei
acestuia;
e) definirea zonelor care trebuie inspectate; de regulă nu trebuie omisă nici o zonă a capacităţii energetice.
f) asigurarea procedurilor, instrucţiunilor necesare în care să se precizeze responsabilităţile şi măsurile pentru
implementarea programului;
g) modul de raportare a deficienţelor constatate.
Programul de implementare a inspecţiilor periodice se poate încorpora în programul de mentenanţă preventivă sau în cel
de supraveghere. Coordonatorul inspecţiilor periodice sau o altă persoană trebuie să revadă periodic rapoartele de
inspecţie şi starea tehnică reală a SISC pentru a stabili dacă sunt necesare schimbări ale programului in vederea
eficientizarii lui.
3.11 ─ Prin posibilităţile pe care le oferă pentru cunoaşterea stării tehnice reale a SISC şi pentru
optimizarea volumului de mentenanţă pe baza reducerii numărului de activităţi executate sistematic,
supravegherea este considerată prin prisma Regulamentului o componentă esenţială a unui PAM.
Titularii de licenţă din sectorul energiei electrice şi termice vor stabili programe de supraveghere
precizând responsabilităţile ce revin personalului de exploatare şi celui de mentenanţă în realizarea
acestuia.
Mentenanţa predictivă
3.12 ─ Acolo unde cerinţele de siguranţă o impun sau atunci când costul unui echipament sau costul
indisponibilităţii sale o justifică, se poate face o urmărire a stării tehnice a SISC prin mijloace
automate, care se încadrează în categoria mentenanţei predictive.
3.16 – Stabilirea lucrărilor prin care SISC se menţin sau se readuc într-o stare tehnică
corespunzătoare îndeplinirii funcţiilor lor se face fie pe baza stării tehnice reale a SISC determinată
prin supraveghere, fie pe baza stării tehnice probabile a SISC estimată prin mijloacele mentenanţei
predictive / mentenanţei bazată pe fiabilitate sau la anumite intervale de timp.
3.18 ─ În general, măsurile prevăzute în PAM pentru realizarea modificărilor trebuie să fie aceleaşi
ca şi pentru celelalte activităţi de mentenanţă.
3.19 ─ Prin faptul că afectează proiectul, modificările care pot fi considerate lucrări de mentenanţă,
se vor gestiona prin procese distincte, suplimentare sistemului uzual de gestionare a lucrărilor de
mentenanţă (vezi figurile 2 şi 3). Sistemul de gestionare a modificărilor trebuie să asigure că:
a) personalul de mentenanţă şi de exploatare este informat de efectele modificărilor înainte de
a planifica/executa activităţi de mentenanţă în noua configuraţie;
b) schimbările necesare, în urma modificărilor, la desene, proceduri, liste de piese de schimb şi
la documentaţia de fabricaţie se realizează înainte ca SISC să fie repuse în funcţiune şi
înainte de a fi necesară executarea activităţilor de mentenanţă.
Proceduri şi documente de execuţie
3.22 ─ Cerinţele privind respectarea indicaţiilor date cu privire la execuţia lucrărilor trebuie să fie
formulate clar şi incluse în proceduri specifice sau în ghiduri cu caracter general fiind comunicate
fiecărui executant. La echipamentele importante pentru siguranţa funcţionării instalaţiilor, atunci când
activitatea poate produce fenomene tranzitorii periculoase sau oprirea capacităţilor sau, în cazul
obiectivelor nucleare, la sisteme implicate în securitatea nucleară, respectarea cerinţelor se impune
strict, pas cu pas; în alte cazuri se poate solicita doar respectarea intenţiei documentului.
Gestionarea activităţilor
3.24 ─ Se va aplica un sistem bine definit, prin care să se gestioneze activităţile ce trebuie efectuate,
indiferent dacă este vorba de activităţi cu caracter repetitiv sau de activităţi ce se execută o singură
dată. Sistemul va asigura că activităţile sunt identificate, înregistrate, planificate şi programate,
executate, verificate, acceptate şi documentate într-o manieră uşor de urmărit. Sistemul va fi
descris/controlat prin proceduri/instrucţiuni adecvate.
3.25 ─ Cel mai uzual sistem de gestionare a lucrărilor de mentenanţă este cel al cererii/comenzii de
lucrări7 prin care se identifică în mod clar activităţile necesare şi se dau instrucţiuni pentru executarea
acestora. Cu acest sistem se pot gestiona atât activităţile de mentenanţă preventivă şi corectivă cât şi
punerea în operă a modificărilor.
3.27 ─ Volumul de lucrări rămase neexecutate se va monitoriza, astfel încât să se asigure că SISC se
menţin într-o stare tehnică corespunzătoare pentru a-şi putea îndeplini funcţiunile. Acest volum se
estimează prin numărul de [om·ore] şi cel de cereri/comenzi de lucrare de executat. Volumul de
lucrări restante se reduce în ordinea priorităţii şi a importanţei lucrărilor.
Verificarea rezultatelor
3.28 ─ Pentru a verifica faptul că SISC supuse unor lucrări de mentenanţă îşi vor îndeplini, la
revenirea în exploatare, funcţiile pentru care au fost proiectate, se vor efectua probe şi încercări post-
mentenanţă. Volumul şi natura acestor probe/încercări vor fi în concordanţă cu lucrările de
mentenanţă efectuate precum şi cu importanţa SISC pentru siguranţa şi fiabilitatea ansamblului
instalaţiei. Probele/încercările post-mentenanţă se efectuează de regulă după lucrările de mentenanţă
corectivă dar pot fi necesare şi după unele lucrări de mentenanţă preventivă.
3.32 ─ Programul trebuie să definească 10 datele care se colectează şi modul de înregistrare şi utilizare
al acestora. Înregistrările istoricului lucrărilor de mentenanţă trebuie să fie la îndemâna personalului
de planificare, de supraveghere a lucrărilor şi a inginerilor din compartimentele de mentenanţă şi de
suport tehnic.
4.1 ─ Evaluarea şi analiza activităţilor de mentenanţă trebuie făcute pe baza unui program care
trebuie să prevadă: determinarea cauzelor primare ale problemelor apărute, analizarea periodică a
rezultatelor pentru a stabili eficienţa lucrărilor, măsurarea performanţelor pentru a stabili baza pentru
îmbunătăţiri, gradul de implicare al conducerii pentru aplicarea îmbunătăţirilor necesare, observarea
practicilor de lucru ale personalului, identificarea şi urmărirea cheltuielilor pentru a controla eficienţa
economică.
4.8 ─ Implicarea conducerii vizează de asemenea stabilirea cauzelor primare ale deficienţelor
constatate şi stabilirea şi urmărirea în timp a acţiunilor corective stabilite. Conducerea
compartimentului de mentenanţă va revizui periodic elementele PAM vizând printre altele evaluarea:
a) stării obiectivului şi practicilor personalului de mentenanţă;
b) activităţii de pregătire a personalului de mentenanţă;
c) activităţilor de procurare.
Acţiuni corective
4.9 ─ Se vor organiza examinări interne şi externe ale activităţii de mentenanţă desfăşurate cu scopul
ca, pe baza evaluării rezultatelor acestora, să se stabilească schimbările necesare în sistemele,
procedurile sau concepţia de mentenanţă, care, prin aplicarea lor, să conducă la îmbunătăţiri şi/ sau la
eliminarea activităţilor neesenţiale, redundante sau ineficiente din punct de vedere al costurilor
implicate. Aceste examinări pot fi sub formă de inspecţii, audituri, investigaţii pe probleme, auto-
examinări.
Sectiunea a 5-a - Controlul costurilor
5.1 ─ Costurile activităţilor de mentenanţă, în special costurile directe ale acestor activităţi, constituie
un indicator important în evaluarea din punct de vedere economic al mentenanţei. Cunoaşterea şi
compararea costurilor poate servi la clasificarea pe criterii economice a diferite strategii de
mentenanţă preventivă şi la alegerea celei mai favorabile considerând şi raportul în care aceste costuri
se află faţă de costurile evitate sau amânate prin aplicarea fiecărei strategii.
5.2 ─ Datele privind costurile mentenanţei se pot utiliza pentru identificarea domeniilor cu costuri
mari, în care sunt posibile reduceri. Reducerea costurilor pentru mentenanţa capacităţilor nucleare are
o semnificaţie particulară. Obiectivul principal al societăţilor care deţin capacităţi nucleare este de a
asigura fiabilitatea SISC conform cerinţelor de securitate nucleară, indiferent de costurile implicate;
numai după asigurarea îndeplinirii acestei condiţii se poate lua în considerare un program de
reducere a costurilor, care va fi aplicat dacă, după considerarea atentă a tuturor implicaţiilor, se
constată că acesta nu periclitează în nici un fel respectarea cerinţelor de securitate nucleară.
Norme de timp
5.3 ─ Pentru efectuarea activităţilor planificate se va stabili necesarul de ore de lucru în funcţie de
condiţiile tehnice si organizatorice concrete, specifice fiecărui titular de licenţă pentru a permite
evaluarea cheltuielilor, stabilirea unui program raţional de execuţie şi măsurarea productivităţii.
Identificarea şi controlul costurilor
5.4 ─ Se va asigura un sistem prin care cheltuielile efectuate cu mentenanţa să fie cât mai precis
individualizate astfel încât să se poată face uşor o corelare între volumul planificat de activităţi şi
fondurile alocate şi să se permită raportarea acestora în conformitate cu cerinţele. În cadrul acestui
sistem conducerea compartimentului de mentenanţă şi personalul care supraveghează direct
executanţii vor urmări cheltuielile pentru a evita depăşirea valorilor estimate/aprobate şi pentru a
detecta tendinţele nefavorabile în evoluţia acestora.
5.6 ─ Titularii de licenţe acordate de Autoritatea competentă în sectorul energiei electrice şi termice
se vor asigura că evidenţele contabile vor fi ţinute astfel încât să fie posibilă raportarea cheltuielilor
efectuate în cadrul activităţii de mentenanţă în conformitate cu cerinţele cuprinse în „Procedura de
întocmire a Raportului financiar de către titularii de licenţe”, emisă de către Autoritatea competentă.
Se vor raporta numai cheltuielile pentru activităţi de mentenanţă (cu evidenţierea celor pentru
supraveghere) desfăşurate de către compartimentul de mentenanţă nu şi cele pentru activităţile de
mentenanţă pe care le-a desfăşurat compartimentul de exploatare.
GESTIONAREA
LUCRĂRILOR
Schimbări la instalaţii/
Regulament de conducere
Afectează
Planificare şi organizare a activităţii
Programare de mentenanţă
Executare DE 32/34
Fig. 1 ─ Tipuri de
Nu mentenanţă
structuri DamodificăVerificare
care nu / Testare
MENTENANŢĂ
bazele de Afectează
Evaluare din partea unei cerinţele
Lucrări curente ? de proiect Gestionarea
Executarea activităţii şi
vezi figura 3
proiectare?
DaModificări Lucrăriproiectul
NuDapersoane Nu ??
calificate
minore (înlocuiri echivalente)
Nu Închiderea formală aînchiderea
Da lucrării formalămodificărilor
a lucrării minore
majore