Impedimente la casatorie

Impedimente la căsătorie – diferite împrejurări de fapt sau de drept a căror existenţă

împiedică încheierea căsătoriei.
Constituie piedici legale la încheierea căsătoriei următoarele împrejurări: starea de
persoană căsătorită, rudenia firească , adopţia , tutela alienaţia sau debilitatea mintală
precum şi lipsa discernământului.

1) Existenţa unei căsătorii nedesfăcute a unuia dintre viitorii soţi

Acest impediment decurge din principiul monogamiei care guvernează familia şi
căsătoria. Se pot căsători în mod valabil numai persoanele necăsătorite, fie că nu au
încheiat niciodată o căsătorie, fie că au pierdut calitatea de soţ prin moartea sau
declararea juridică a morţii unuia dintre soţi ori căsătoria a fost desfiinţată prin nulitate
sau desfăcută prin divorţ.

Distingem mai multe situaţii:

a) dacă soţul supravieţuitor încheie o căsătorie între data morţii prezumate şi data
rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, căsătoria nu e valabilă.

b) dacă cel declarat mort reapare, hotărârea juridică declarativă de moarte  va fi anulată
şi, în consecinţă, efectele încetării căsătoriei vor fi înlăturate după cum urmează
c) situaţia în care soţul supravieţuitor a fost de rea-credinţă în momentul încheierii
căsătoriei subsecvente, adică avea cunoştinţă că cel declarat mort se afla în viaţă,
căsătoria subsecventă va fi desfiinţată pentru bigamie, iar prima căsătorie va fi
menţinută

d) în situaţia în care soţul supravieţuitor a fost de bună credinţă, iar soţul său din
căsătoria subsecventă a fost de rea-credinţă în momentul încheierii acesteia, căsătoria va
fi desfiinţată pentru fraudă la lege

e) căsătoria subsecventă este valabilă numai dacă soţul supravieţuitor cât şi soţul din
căsătoria subsecventă sunt de bună-credinţă prima căsătorie este desfăcută pe data
încheierii noii căsătorii.

Rectificarea ulterioară a datei morţii stabilită prin hotărâre judecătorească nu afectează

valabilitatea căsătoriei subsecvente.

f) în cazul desfacerii căsătoriei prin divorţ, soţii se pot recăsători în mod valabil după
data rămânerii irevocabile a hotărârii de divorţ. În cazul divorţului prin acordul soţilor,
divorţul este irevocabil pe data pronunţării hotărârii.
g) în cazul desfiinţării căsătoriei pentru motive de nulitate absolută sau realtivă, soţii se
pot recăsători în mod valabil după data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti
prin care s-a pronunţat nulitatea.

h) cetăţeanul străin căsătorit nu se poate căsători în mod valabil pe teritoriul României

chiar dacă legea sa naţională permite poligamia, întrucât ar contraveni ordinii publice.

2) Rudenia.
Se interzice căsătoria între rudele în linie dreaptă şi între cele în linie colaterală până la
gradul patru inclusiv. Rudenia constituie impediment dacă provine din căsătorie sau din
afara căsătoriei.

În ceea ce priveşte rudenia din afara căsătoriei, aceasta constituie impedement la

căsătorie chiar şi atunci când nu este confirmată juridic, cu condiţia probării existenţei
relaţiei de rudenie în grad interzis. Ofiţerul de stare civilă, poate refuza oficierea
căsătoriei (art.30 din Legea nr.119/1996 şi art.15 Codul familiei) dacă are indicii cu privire
la existenţa unui impediment la căsătorie. Partea interesată are posibilitatea să atace
acest refuz în justiţie (art.10 Legea 119/96).
Pentru motive temeinice, preşedintele consiliului judeţean sau, după caz, primarul
municipiului Bucureşti, poate încuviinţa căsătoria între rudele în linie colaterală de
gradul 4.

3) Adopţia 
Se opreşte căsătoria între:

- adoptator sau ascendenţii săi, pe de o parte şi adoptat sau descendenţii săi, pe de altă
parte

- copiii adoptatorului, pe de o parte şi cel adoptat sau copiii acestuia, pe de altă parte

- persoanele adoptate de acelaşi părinte adoptativ.

Pentru motive temeinice poate fi încuviinţată acordarea dispensei de vârstă căsătoriei

între  copiii adoptatorului, pe de o parte şi cel adoptat sau copiii acestuia, pe de altă
parte, precum şi căsătoria între persoanele adoptate de acelaşi părinte adoptiv.

4) Tutela
Tutela şi persoana minoră aflată sub tutela sa nu se pot căsători în mod valabil. După
încetarea funcţiei tutorelui sau încetarea tutelei, căsătoria devine posibilă.

În cazul în care persoana aflată sub tutelă este alienat sau debil mintal, şi nu minor, şi
între tutore şi cel aflat sub tutelă se încheie căsătorie, căsătoria este nulă absolut
datorită alenaţiei  sau debilităţii.
5) Starea de alienaţie sau debilitate mentală, precum şi lipsa discernământului
Alienaţia sau debilitatea mintală anulează discernământul. De aceea, alienatul sau
debilul  mintal, indiferent dacă se află sau nu sub interdicţie judecătorească, nu poate
încheia căsătoria în mod valabil, nici chiar în momentele de luciditate pasageră.

Nu au discernământ nici persoanele lipsite vremelnic de facultăţile mintale, datorită unor

cauze precum boala psihică (alta decât alienaţia sau debilitatea), beţia. Căsătoria poate fi
încheiată în mod valabil în perioadele de luciditate, în care se prezumă existenţa
discernământului, prin urmare, persoana poate să-şi exprime consimţământul.

6) Lipsa unor autorizaţii prevăzute de lege

Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, aşa cum a fost modificată şi
completată de O.U.G. nr. 90/2001, condiţionează încheierea valabilă a căsătoriei de către
un cadru militar (ofiţer, subofiţer, maistru militar) cu un apatrid sau o persoană care nu
are cetăţenie română de obţinerea aprobării prealabile a ministrului apărării naţionale.

Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar,
valabilitatea căsătoriei preoţilor militari este condiţionată de aprobarea conducătorului
instituţiei unde este încadrat.

Conform art 271 NCC, casatoria reprezinta uniunea liber consimtita incheieta pe viata intre un barbat si
o femeie, cu scopul intemeierii unei familii. Spunem „pe viata” nu pentru ca ar fi obligatorie existenta ei
pe toata durata vietii ci pentru ca ea nu se incheie pentru o anumita perioada de timp. O astfel de
casatorie ar fi nula.

Legea prevede ca sunt impedimente la incheierea casatoriei:

1. Existenta unei casatorii nedesfacute

2. Rudenia

3. Adoptia

4. Tutela

5. Alienatia si debilitatea mintala

Existenta unei casatorii nedesfacute nu se sanctioneaza doar din prunct de vedere civil prin anularea
celei de a doua casatorii, ci si penal pentru savarsirea infractiunii de „bigamie”.

In cazul incetarii de drept a casatoriei prin decesul unuia dintre soti, celalalt sot se poate casatori
imediat.

Daca unul dintre soti a fost declarat pe cale judecatoreasca mort, iar celalalt s-a recasatorit dupa ce
hotararea a ramas definitiva si acel sot, presupus decedat, reapare, prima casatorie se considera
desfacuta de la data incheierii celei de a doua, daca sotul a fost de buna-credinta si a crezut ca intr-
adevar, fostul sot a decedat.

In cazul in care sotul recasatorit a fost de rea-credinta, deci a cunoscut faptul ca sotul sau era in viata la
data la care a incheiat cea de a doua casatorie, aceasta din urma va fi lovita de nulitate absoluta, cu
posibilitatea sanctionarii acestuia si pe latura penala.

In cazul desfacerii casatoriei prin divort, fostii soti se pot recasatori de la data ramanerii definitive a
hotararii de divort.

Legea interzice casatoria intre rudele in linie directa indiferent de gradul de rudenie, precum si intre
rudele in linie colaterala pana la gradul IV inclusiv. Pentru motive intemeiate instanta poate totusi sa
autorizeze casatoria intre rudele de gradul IV.

Cum se calculeaza gradul de rudenie?

-In cazul rudelor in linie directa: se numara nasterile succesive intervenite intre cele doua rude.

-In cazul rudelor in linie colaterala: se numara nasterile pornind de la una dintre rude pana la
ascendentul comun pe linie urcatoare si de la acesta la cealalta ruda pe linie coboratoare.

Exemplu:

Persoana X -mama si tatal (rude de gradul I) bunicii (rude de gradul II) strabunicii (rude de gradul III)
etc…

-fratele si sora (rude de gradul II) nepotii de frate sau sora (rude de gradul III) stranepotii de frate sau
sora (rude de gradul IV) etc…

-copiii lui X (rude de gradul I) nepotii (rude de gradul II) stranepotii (rude de gradul III) etc…

Sanctiunea unei casatorii intre rude este nulitatea absoluta. Daca rudenia nu era constatata juridic la
incheierea casatoriei, iar sotii au aflat ulterior despre legatura lor de rudenie casatoria va fi lovita de
nuitate insa buna-credinta ii va proteja pe cei doi soti de raspunderea penala pentru incest.

Adoptia este o institutie juridica prin care se creeaza o legatura de rudenie civila intre adoptat si
adoptant pe de-o parte, dar si intre rudele lor pe de alta parte. Adoptatul nu se va putea casatori cu
rudele sale civile in aceleasi conditii in care nu pot nici cei care sunt rude de sange. Adoptatul, desigur,
nu se va putea casatori nici cu rudele sale pentru ca intre ei nu inceteaza decat legatura juridica, cea de
sange va ramane intotdeauna.

Tutela este o institutie juridica prin care este protejat minorul ce nu beneficiaza de ocrotire parinteasca.
Casatoria dintre minor si tutore este interzisa pentru motive morale. In plus, raporturile dintre ei sunt
asemenatoare celor dintre parinti si copii. Impedimentul este insa temporar deoarece tutorele poate
renunta la tutela.

In cazul alienatului ori debilului mintal casatoria va fi nula deoarece, asa cum am mentionat, casatoria
este uniunea bazata pe consimtamant. Un debil mintal ori un alienat nu isi poate da in mod valabil
consimtamantul intrucat el nu intelege implicatiile reale pe care le presupune o casatorie.

 casatoria nu poate fi numit contract civil, ci este un act juridic bilateral prin care viitorii soti consimt
liber si deplin egali sa se supuna statutului legal al casatoriei

Sunt considerate impedimente la căsătorie acele împrejurări (de fapt sau de drept) care împiedică
încheierea căsătoriei.

Dintre impedimentele legale la căsătorie amintim următoarele:

1. Existenţa unei căsătorii nedesfăcute a unuia dintre viitorii soţi prin care se încalcă principiul
fundamental al monogamiei. Acest impediment rezultă expres din 4 C. familiei şi implicit, din
sancţionarea poligamiei atât civil (art. 5,19 din C. familiei), cât şi penal (art. 303 din C. penal).

Nesocotirea acestui impediment atrage nulitatea căsătoriei pentru soţul de rea-credinţă. Soţul de bună-
credinţă păstrează până la desfiinţarea căsătoriei calitatea de soţ într-o căsătorie valabilă şi nu poate fi
considerat bigam.

Dacă soţul celui declarat mort pe cale judecătorească se recăsătoreşte şi, ulterior, cel declarat mort
reapare, prima căsătorie se consideră desfăcută la data încheierii celei de-a doua. Soţul recăsătorit nu
poate fi considerat bigam.

Nu există bigamie nici în situaţia în care o persoană, deja căsătorită, se recăsătoreşte, dacă prima
căsătorie este declarată nulă, chiar ulterior încheierii celei de-a doua căsătorii. Soţul care se
recăsătoreşte între data morţii celuilalt soţ şi data rămânerii definitive a hotărârii declarative de moarte
nu este nici el bigam.

2. Existenţa rudeniei dintre viitorii soţi

Codul familiei în art. 6 precizează că este interzisă căsătoria între rudele în linie directă (de exemplu:
tatăl cu fiica, mama cu fiul) indiferent de gradul de rudenie, precum şi între rudele în linie colaterală
până la gradul patru inclusiv (de exemplu: nu se pot căsători fratele cu sora, mătuşa cu nepotul).
În cazuri excepţionale, se poate încheia şi căsătoria între rudele în linie colaterală de gradul patru, dar
numai cu acordul primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean în
a cărui rază teritorială îşi are domiciliul cel care solicită acest acord. În cazul în care ofiţerul de stare civilă
are cunoştinţă de o eventuală relaţie de rudenie între viitorii soţi, chiar neconstatată legal, el va refuza
încheierea căsătoriei. În această situaţie, cei consideraţi nedreptăţiţi se vor adresa instanţei.

Rudenia reprezintă un impediment la căsătorie chiar dacă este din căsătorie sau din afara căsătoriei.

3. Căsătoria este oprită, conform art. 7 din C. fam. în următoarele situaţii:

1. între adoptator şi ascendenţii lui precum şi între adoptat şi descendenţii acestuia,

2. între copiii adoptatorului şi adoptat precum şi între copiii adoptatorului şi copiii

adoptatului,

3. între cei adoptaţi de aceeaşi persoană. Pentru motive temeinice, căsătoria între
persoanele prevăzute la lit. b şi c poate avea loc însă numai cu încuviinţarea primarului
general al municipiul Bucureşti sau a preşedintelui consiliului judeţean în a cărui rază
teritorială îşi are domiciliul cel care solicită această încuviinţare.

Adopţia, ca impediment la căsătorie, are ca fundament rudenia civilă.

1. Conform 8 din C. fam. este interzisă căsătoria între tutore şi persoana minoră care se află sub
tutela sa, cât timp este instituită tutela.

2. De asemenea, nu poate să se căsătorească alienatul, debilul mintal sau cel care este lipsit
vremelnic de facultăţile mintale atâta timp cât nu are discernământ (art. 9 din C. fam).

Pornind de la acest text legal, trebuie să facem distincţie între:

 alienatul şi debilul mintal care nu se pot căsători atât în cazul în care nu se găsesc în stare de
luciditate, cât şi atunci când se găsesc în stare de luciditate pasageră

 cel care este lipsit vremelnic de facultăţile sale mintale care nu se poate căsători doar atât timp
cât nu are discernământul faptelor sale.