• Simptomul

este o manifestare a bolii relatată de pacient în cursul anamnezei

• Semnul
este o manifestare obiectivă a bolii pe care examinatorul o evidenţiază în cadrul examenului clinic

• Sindromul
reprezintă asocierea simptomelor şi semnelor
ANAMNEZA
• este metoda prin care examinatorul obţine date de la pacient

• surse de obţinere a datelor anamnezei

• pacientul
• aparţinătorul sau anturajul lui
• dosarul medical sau alte documente medicale ;
• metode de efectuare a anamnezei
• monologul
• Interogatoriul
• observaţie
Datele biografice ale pacientului
• vârsta
• genul biologic ( sexul feminin/ masculin)
• locul de naştere şi domiciliul
• condiţii de viaţă şi de muncă
 Motivele internării
Punctele care se urmăresc în istoricul bolii

• Data de debut

• Modul de debut
- brusc
- insiduos

• Circumstanţele apariţiei ( în repaus / effort)

Ritmul ( zi / noapte, primăvara / toamna);
Cronologia manifestărilor
Atitudinea adoptată de pacient faţă de boală
Particularităţile evolutive în raport cu tratamentele
Identificarea tuturor simptomelor asociate
Tratamentele efectuate anterior
APF
( antecedente personale fiziologice )

• Menarha
Menopauza
succesiunea şi regularitatea ciclului menstrual
durata fluxului menstrual
- nr. de naşteri
- nr. avorturi şi luna de sarcină în momentul avortului
Tulburări de ciclu menstrual
• amenoree ( absenţa c. menstr. ) ;

• oligomenoree ( rare sau cantităţi scăzute);

 hipermenoree ( abundent ) ;
 menoragie ( durata fluxului menstrual > 10 zile) ;
 metroragie ( sângerări uterine în afara ciclului menstrual ) ;

MENOPAUZA ( încetarea c. menstr. : fiziologică la 45-50 ani sau precoce < 45 ani)
APP
( antecedente personale patologice)

• bolile şi intervenţiile chirurgicale pe care le- a prezentat pacientul în trecut ; se menţionează data
apariţiei acestora ; tipul şi data în caz de transfuzii, imunizăzi specifice

• boli infecţioase : TBC pulmonar, rujeola, rubeola, varicela, hepatită acută virală, angina
streptococică, malarie ;

• boli cu transmitere sexuală : gonoree, luess, HIV ;

• boli organice : respiratorii / cardiace / hepatice

AHC
( antecedente heredo-colaterale )

• boli cu transmitere ereditară : HTA, astm bronşic, diabetul zaharat , obezitate ;

• boli determinate de coabitare : în general bolile infecţioase ( TBC, hepatite, angine ) ;

 DUREREA
• Localizarea

• Iradierea

• condiţiile de apariţie ( factor declanşator)

• factorul de calmare ( ameliorare )

• intensitatea ( severitatea descrisă de pacient )

• durata ( minute / ore)

• ritmul ( zi / noapte sau primăvară / toamnă )

• simptome asociate ( greaţă, vărsături )

• calitatea durerii ( ex. « ca o arsură « sau « ca o lovitură de pumnal » )

• impactul durerii asupra calităţii vieţii ;

Intrebările frecvente utilizate în anamneză : unde ? când ? de când ? cum ? cât ?
Durerea poate fi :
• acută ( “ semnal de alarmă” ) : recent instalată cu debut brusc

• cronică ( sindrom caracteristic bolilor cronice)

 AMEȚEALA
• senzație neplăcută de falsă deplasare în raport cu mediul ambiant sau ca o senzație de nesiguranță
posturală, instabilitate

cauzele unei amețeli recent instalate:

• stările hipoglicemice – amețeli însoțite de transpirație excesivă rece ( atenție la pacienții tratați cu
insulină în cazul diabetului zaharat de tip I);
• hemoragii acute ( hematemeză, melene , amețeli cu debut brutal însoțite cu transpirații )
• Tratamente diuretice administrate brutal
• simptom premergător sincopei ; simptom premergător accidentului vascular cerebral
 VERTIJUL
• reprezintă o senzație de mișcare fie a mediului înconjurător în raport cu persoana , fie a persoanei în raport
cu obiectele din jur

• cauzele vertijului central :

• leziuni de trunchi cerebral , cerebeloase, ale cordoanelor posterioare medulare ;

• cauzele vertijului periferic :

• infecții labirintice ;

• toxicele vestibulare ( eritromicina, streptomicina)

particularități semiologice : înfundarea unei urechi ; tulburări de auz (debut declanșat de schimbarea poziției)
; nistagmus ( se observă dacă există mișcări – secuse- ale globilor oculari ; privirea fixă ) ;
 FEBRA

VALORI NORMALE :
temperatura periferică (axilară) (36,5 – 36,8 ⁰C dimineața ; 36,8 - 37⁰C seara);
▣ temperatura centrală ( cavitatea orală, vaginală, rectală) este cu 0,3 -0,5 diviziuni de grade mai
mare ca temperatura periferică ( 37⁰C – dimineața ; 37,5⁰C-seara)
TEHNICA CORECTĂ DE TERMOMETRIZARE :
▣ se verifică coloana de mercur ;
▣ se verifică axila ( fără a se produce căldură se înlătură transpirația);
▣ se plasează termometrul în axilă ;
▣ se lasă minimum 5 minute
ANAMNEZA :
▣ modul de debut brusc / progresiv ;
▣ intensitate : 37-38⁰C ( subfebrilitate); 38-39⁰C (moderat); 39-41⁰C ( mare);
▣ durata;
▣ in crisis (brusc) – mod de scădere în decurs de cateva ore însoțită de transpirație profundă
; de la valori de 40⁰C pană la 37⁰C
▣ in lisis (insidios)- cand scăderea este progresivă de la o zi la alta ;
condiții fiziologice de creștere a temperaturii : digestia ; a II-a parte a ciclului menstrual ; emoțiile
 FRISONUL

• precede întotdeauna febra ;

• este o senzație de frig însoțită de tremurături (intense generatoare de căldură ), la finalul acestor
fenomene , bolnavul simte căldură, moment care concide cu ascensiunea termică
• durata : cateva minute sau zeci de minute,evoluand intermitent sau continuu
HIPOTERMIA

• scăderea temperaturii periferice sub 36⁰C;

• este însoțită de tulburări psihice majore; tremurături; paloare ; cianoză; puls slab→comă→exitus ;
• cauze : îngheț, consum de alcool, mai rar în hipotiroidism ; coma barbiturică(34⁰C-35⁰C)
BOSEALA, ASTENIA, FATIGABILITATEA, ADINAMIA
OBOSEALA
este un fenomen fiziologic reversibil
FATIGABILITATEA : desemnează o boală rapid instalată , expresie a scăderii rezervelor energetice ale
organismului (senzație de epuizare fizică ),
ASTENIA :este o stare de oboseală generalizată și permanentă , neameliorată de odihnă;
SINDROMUL OBOSELII CRONICE : în bolile psihiatrice e matinală, nefiind ameliorată de repaus
ADINAMIA : este oboseala extremă pană la epuizarea capacităților funcționale și musculare, fiind
descrisă ca o slăbiciune musculară marcată
 PRURITUL

• senzație neplăcută localizată la nivelul tegumentelor și mucoaselor care incită la grataj

(mancărime ) (scărpinare)

• dpdv al topografiei : pruritul este localizat sau

generalizat
• In situația în care pruritul este asociat cu leziuni elementare (macule, pustule), acestea
trebuie diferențiate de leziunile de grataj
• dppdv al anamnezei
• evoluția : continuă / intermitentă / progresivă ;
TULBURĂRILE COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR

Apetitul - dorința și plăcerea de a manca Foamea - necesitatea organismului de manca

Sațietatea - senzație de plenitudine gastrică ; Inapetența ( anorexia) - lipsa poftei de
mancare

Hiperfagia ( hiperorexia) - creșterea poftei de mancare

Bulimia - creșterea patologică a poftei de mancare , de obicei pacientul provocandu-și vărsături
Sațietatea precoce - apare în bolile care diminuă capacitatea de rezervor a stomacului
Parorexia - desemnează un apetit viciat , tendința de a ingera substanțe nocive sau improprii
(pămant, cretă, păr)
TULBURĂRILE STĂRII DE CONSTIENTĂ

confuzia: lipsa de claritate a gândirii însotită de alterarea functiilor superioare vizând memoria, atentia si
orientarea temporo-spatială
torpoarea (somnolenta) : este asemănătoare cu faza de inducere a somnului
obnubilarea : se caracterizează prin orientare temporo-spatială , bolnavul răspunde greu la întrebări si
sesizează cu dificultate ce se petrece în jurul lui
TULBURĂRILE STĂRII DE CONSTIENTĂ

stupoarea : este caracterizată prin dezorientare temporo-spatială

sincopa : pierdere bruscă si tranzitorie a constientei , de scurtă durată si reversibilă spontan( 3 -5
min.);
coma : se caracterizează prin alterarea totală sau partială a stării de constientă, cu afectarea celorlalte
functii ale vietii de relatie si perturbarea mai mult sau mai putin profundă a functiilor vitale
vegetative ( respiratie, circulatie, metabolism);
METODE FIZICE DE EXAMEN CLINIC
• Inspectia
• Palparea
• Percutia
• Auscultatia

Inainte de inceperea examenului, bolnavul trebuie pregatit psihic; este necesar sa i se asigure o liniste
absoluta, un climat calm.
Aici intervine rolul direct al asistentei medicale, care dealtfel trebuie sa asiste la examen, cu exceptia
situatiilor in care, pentru realizarea unui climat de liniste, prezenta sa nu e oportuna.
 INSPECTIA

▣ Inspectia trebuie efectuata la lumina suficienta si naturala

▣ Inspectia trebuie sa cuprinda intreg corpul, bolnavul fiind dezbracat, in ordine se examineaza:
▣ Atitudinea
▣ Fizionomia
▣ Starea de constienta si psihicul bolnavului
▣ Starea de nutritie
▣ Inspecţia ochilor
▣ Examenul tegumentelor
▣ Constitutia

titudinea

Pozitia bolnavului in pat

Astfel:
▣ ortopneea (pozitia sezanda) se intalneste in insuficienta cardiaca,
▣ decubitul lateral stang sau drept (pozitia culcata pe o parte) in bolile pleuropul-monare unilaterale,
▣ pozitia genu-pectorala (ghemuit, cu genunchii la piept) in ulcerul gastroduodenal
 Fizionomia

Acromegalic Tipuri semiologice de facies

 Tipuri semiologice de facies

• boala Basedow- Graves - exoftalmie

 Tipuri semiologice de facies
▣ sindromul Cushing
 Tipuri semiologice de facies

▣ boala Addison
 Tipuri semiologice de facies

• Vitiligo
 ipuri semiologice de facies

• Sindromul Down – facies mongoloid

 ipuri semiologice de facies

▣ cianotic
 Tipuri semiologice de facies

▣ Icter
 ipuri semiologice de facies

• SCLERODERMIE
 Tipuri semiologice de facies

• Lupus eritematos
 ipuri semiologice de facies

• Stenoza mitrală
 puri semiologice de facies

Boala sclerelor albastre

 Starea de constienta si

psihicul bolnavului

▣ delir (idei false, fara substrat real),

▣ halucinatii (perceptii vizuale sau auditive fara obiect),
▣ somnolenta (stare de indiferenta, raspunzand numai la excitatii),
▣ coma (pierdere a constientei, cu conservarea functiilor vegetative: circulatie, respiratie).
 Starea de nutritie

▣ formula lui Broca : G = Î(cm)-100

▣ indicele de masă corporal (IMC) :

2
IMC = G /I unde Ga= gr. actuală, I=înălţime(m); normal IMC = 18,5 - 25
a
Tulburările stării de nutriţie : slăbire, obezitate, suprapondere
▣ slăbire : scăderea în greutate ; IMC  18,5 ( subponderal) ;

▣ obezitate şi suprapondere : excesul ponderal ;

▣ IMC = 26 -29,9 ( pre-obez) ;

▣ 30 – 34,9 (obez grd I) ;

▣ 35 – 39,9 ( obez grd II ) ;

▣  40 (obez grd III);

tarea de nutritie
tarea de nutritie
 Inspecţia ochilor

• Modificări la nivelul pleoapelor

xantelasma – proeminenţă intradermică de culoare gălbuie
• Modificări la nivelul pleoapelor
ectropion : răsfrângerea în afară a pleoapei
 Inspecţia ochilor

• Modificări la nivelul pleoapelor

ptoza palpebrală
• Modificări la nivelul pleoapelor
lagoftalmia : lărgirea fantei palpebrale fără exoftalmie
Modificări ale conjunctivei
• modificări de culoare: eritem (roşeaţă), paloare, cianoză
• secreţii patologice
• corpi străini

Modificări ale sclerelor :

• coloraţii anormale : galbenă (icter), albăstruie (osteogeneză imperfectă), roşie
(poliglobulie), brună (boala Addison), palidă (anemii)
 Inspecţia ochilor
Modificări ale corneei :
• gerontoxon – arc cornean, inel cenuşiu pericornean (apare după 50 ani)
 Inspecţia ochilor
Modificări ale corneei :
• inel Kayser-Fleischer: inele maronii-verzui ce apar la periferia corneei (datorită depunerii excesive de
cupru)
 Inspecţia ochilor
Modificări pupilare :
• mioză (scăderea diametrului pupilar sub 2,5 mm)
• midriază (dilatarea pupilei)
• anizocorie (inegalitatea pupilară)
 Inspecţia ochilor
• Modificări la nivelul globilor oculari :
• exoftalmie
• enoftalmie
• xeroftalmie
• Hipopion
 Inspecţia ochilor

Modificări la nivelul cristalinului : opacifiere în cataractă

modificari de culoare ale tegumentelor:
▣ paloare, in anemii si soc;
▣ roseata anormala, in boli febrile si unele intoxicatii
▣ cianoza (coloratie albastra-violacee), in insuficienta cardiaca, in boli ale aparatului respirator etc;
▣ icter (coloratie galbuie), in afectiuni hepatice
 Examenul tegumentelor
▣ eruptii cutanate - scarlatina, rujeola etc
▣ hemoragii cutanate (purpure)
▣ tulburari in circulatia cutanata
▣ tulburarile trofice cutanate
▣ gangrenele
▣ escarele
▣ edemul
Examenul tegumentelor
Examenul tegumentelor
onstitutia
 Constitutia
Modificări staturale

▣ gigantismul

▣ nanismul(piticismul):
▣ Hipofizar – greutate corespunzând taliei, corp
relativ proporţional
▣ Hipotiroidism - extremităţi întotdeauna mai scurte
decât
trunchiul, se asociază cu cretinism
 Palparea
Prin palpare se pot percepe unele fenomene toracice:
• vibratii vocale,
• frecaturi pleurale sau pericardice,
• sufluri cardiace etc

O deosebita atentie trebuie acordata ganglionilor limfatici subcutanati, care, in conditii normale, nu sunt
palpabili. Cand devin palpabili, ii consideram patologici si vorbim in asemenea cazuri de adenopatie.
Ganglioni limfatici
 Percutia

▣ consta in lovirea anumitor regiuni ale corpului (de obicei si abdomenul) cu degetele, pentru a obtine sunete,
din a caror interpretare sa reiasa informatii asupra procesului patologic din regiunea explorata.
Ea constă în lovirea uşoară, repetată a suprafeţei cercetate, în scopul explorării zonelor subiacente. Percuţia se
face digito- digital, prin utilizarea degetului mijlociu al mâinii drepte care loveşte, ca un ciocănel, degetul
mijlociu al mâinii stângi, care este aplicată pe suprafaţa zonei cercetate.
Percuţia poate fi: - superficială, când explorează zone până la 3-5 cm
- profundă, când explorează la o adâncime de 7
cm.
La percuţie se aude un sunet cu intensitate, tonalitate şi timbru caracteristice, depinzând de prezenţa sau
absenţa aerului în zona percutată.
Auscultarea

Auscultatia se poate face direct sau

indirect, cu ajutorul stetoscopului.
 Examenele complementare

▣ cuprind examenele radiologice si biologice

Examenele biologice pot fi:

▣ biochimice,
▣ hematologice,
▣ serologice,
▣ explorari functionale,
▣ dozari hormonale.
Examenele complementare pot fi divizate in trei grupe

Primul grup, practicat la patul bolnavului ▣

temperatura rectala (dupa o jumatate de ora de repaus absolut);

▣ examenul urinilor

▣ reactia cutanata la tuberculina

Examenele complementare pot fi divizate in trei grupe

Al doilea grup de examene complementare

▣ Hemoleucograma
▣ Viteza de sedimentare a hematiilor (V.S.H.)
▣ Dozarea ureei sanguine
▣ Reactiile serologice pentru sifilis
▣ Examenul radiologic
 xamenele complementare pot fi divizate in trei grupe

Al treilea grup de examene sunt cerute dupa caz, cand diagnosticul este mai dificil.

▣ Aceste examene sunt foarte variate, foarte numeroase si de obicei trebuie solicitate in functie de
prezumtia diagnosticului, de organul afectat.
Consta in lovirea anumitor regiuni ale corpului (de obicei si abdomenul) cu degetele, pentru a obtine sunete, din a caror interpretare sa reiasa informatii asupra
procesului patologic din regiunea explorata.