. .

'A
J;{

  ,t
1/
i:
 

Pere Ispiescu

TINERETE
FARA BATRINET E
9I \IATA
FARA DE MOARTE

Editia a ll-a

Copertd qi ilustralii:
DONE STAN

EDITURA ION CREANGA - BUCLIRESTI.Igs2

 

A FOST ODATA CA NICIODATA; cd de n-ar fi nu

s-ar mai povesti; de cind ficea plopqorul pere gi richita mic-
qunele; de cind se blteau urgii in coade; de cind se luau de
git lupii cu mieii de se sdrutau infrdfindu-se; de cind se
potcovea puricele la un picior cu nouizeci gi noud de oca de
fier si s-arunca in slava cerului de ne aducea poveqti.
De ctnd. se scri.a musca pe pd.tete
Mai mincinos cine nu crede.

A fost odatd un impdrat mare qi o impiriteasS amindoi

tineri gi frumogi gi voind si aibi copii au fiicut de mai multe
ori tot ce trebuiau sd facd pentru aceasta; au imblat peLla
vraci s i filosofi ca sI caute la stele qi si le ghiceasctr daci or
sd faci copii; dar in zadar. in sfirgit auzind impdratul ci este
la un sat aproape un unchiag dibaci a trimis s5-l cheme;
dar el rispunse trimisilor ci: cine are trebuinl5 sI vie la dinsul.
 

S-au sculat deci impilratul si irnptrrlteasa gi, luind cu dinsii

vro ciliva boieri mari, ostagi gi slujitori, s-au dus la unchias
acas5. IJnchiagul, cum i-a vtrzut de departe, a iegir si_i
intimi
pine gi torodati le-a zis:
_ -Bine ali venit sdntrtogi; dar ce imbli, impirate, sd afli?
Dorinla ce ai o si-gi intrisrare.
nu am venit sd te intreb asta-zise impiratul_
-Eu
ci, daci ai ceva leacui care sI ne faci str avem copii, -sd-mi dai.
rdspunse unchiagul; dar numai un copil o si faceli.
.-.-
El-o
+T,
Fit-Frumos qi drigdstos, qi parte n-o si averi de el.
1d :
Luind impdratul si imptrriteasa leacurile, s-au intors veseli
la palat gi, peste citeva zile, imptrrdteasa s-a simlit insdrcinattr.
Toati impirilia, gi toartr cunea, 9i toli slu,ito;ii s-au veselit
de aceasti intimplare.
Mai-nainte, insd, de a veni ceasul naqterii, copilul se puse
pe un plins, de n-a putut nici un vraci si-l impace. Atmci,
impdratul a inceput si-i fiigdduiascd toate bunurile din lume
dar nici aqa n-a fost cu putinli si-l faci sd taci.
Taci, dragul tatei zicea imptrratul ci da im_
- -
pirilia cutare sau curare; taci, fiule, ci 1i_oi - da1i_oide solie pe
sau cutare fati de impirat, gi alte multe d_alde astea;
:utale
in sfirgit, dacd vdzu si vdzu cd nu tace, ii mai zise: taci. frrul
meu, cd 1i-oi da.Tinerepe fdrd bdttnel e aiald
ri fdr d de moarte,
Atunci copilul'tdcu 9i se niscu; iar slu jitorii diteri in timpine
.
;i in surle qi in toati imptrrdjia se linu veselie mare, o siptemine
intreagi.
De ce cre;tea copilul, d-aceea se flcea mai isteg gi mai in_
.
tuizne1. Il deterd pe la gcoli gi filosofi, qi toate invdtirurile,
alli copii le invali intr-un an, el le lnvtr1a intr_o luni,
^care
asdel incit impimtul murea qi invia de bucurie. foati imptrrd-
gia se fhlea ci o str aibl un impirat inlelept qi p"ocoprit,
olomon impirat. De la o vreme incoace, msA, nu
itiu ce""
 ---:
 

----:-C
il

w i*9\,
-i
 

avea, ci era tot galeq, trist $i dus pe ginduri. Iar cind fuse
intr-o zi, tocmai cind copilul implinea cincisprezece ani gi
impdratul se afla la masi cu roli boierii qi sluibaqii impiriliei
qi se chefuiau, se smld Fdt-Fmos qi zise:
Tati, a venit wemea sd-mi dai ceea ce mi-ai figiduit
la -nagtere.
Auzind aceasta, impiratul s-a intristat foarte qi i-a zis:
Dar bine, fiule, de mde pot eu sd-1i dau un astfel de
-
lucru nemaiauzit ? $i, daci 1i-m f6giduit atunci, a fost numai
ca sd te impac.
DacE tu, tatd, nu pod se-mi dai, apoi sint nevoit si cutreier
-
toatd lumea, pind voi gisi fHgiduinla pentru care m-am ndscut.
Atunci toli boierii qi impdratul deteri in genunchi, cu rugi-
ciune si nu pirdseasci impdrdlia; fiindc5, ziceau boierii:
Tatil tiu de aci inainte e bitrirl si o se te ridicdm pe tine
-
in scaun, qi avem sd-qi aducem cea mai frumoasi impiriteasd
de sub soare de so e.
Dar n-a fost cu putinte sd-l intoarci din hotlrirea sa, t5mi-
ind statornic ca o piatri in vorbele lui; iar tati-siu, daci vdzu
gi vizu, ii dete voie;i puse la cale sI-i giteasci de drum merinde
gi tot ce-i trebuia.
 

Apoi, Fit-Frumos se duse in graidurile impiriteqti, unde

erau cei mai frumo i armdsari din toat[ impdrdlia, ca si-qi
aleagd unul; dar, cum punea mina qi apuca pe cite mul de
coadi, il trintea, qi astfel toti caii clzurd. in sfirqit, tocmai
cind era ochii o dattr prin graid 9i, zdrind
s5 ias5, iqi mai aruncd
intr-un co11 un cal ripciugos, Ei bubos, 9i slab, se duse 9i la
dinsul; iar cind puse mina pe coada lui, el iqi intoarse capul
qi zise:
poruncegti, stipine? Mullumesc lui Dumnezeu cd
-Ce
mi-a aiutat sd ajung ca si mai puie mim pe mine un voinic'
  i inlepenindu-gi picioarele, rimase drept ca luminarea.
Atunci, Fdt-Frumos ii spuse ce avea de gind sd faci s'i calul
ii zise:
Ca si ajungi 1a dorinqa ta, trebuie sI ceri de la tatS-tiu
-
paloqul, sulip' arcul, cu sdgelile 9i hainele ce le purta
il cind era fldciu; iar pe mine sd mi ingrijeqti cu insuli mina ta
qase siptdmini qi orzul si mi-l dai fiert in lapte.
Cerind impiratului lucrurile ce-l povSluise calul, el a chemat
pre vitaful cu4ii qi i-a dat porunci ca si-i deschizd toate
cronudle cu haine, spre a-qi alege fiul siu pe acelea care ii va
pl5cea. Fdt-Frumos' dupd ce rdscoli trei zile 9i trei nop1i,
 

cis
cffi {&
gisi, in sfirgit, in fundul unui ffon vechi, armele hainele
9i
'Se
titine-sdu de cind era fliciu, dar foarte ruginite. apucd
insugi cu lui sd le curele de rugind 9i, dupi gase siptAGini,
-mina
izbuti a face sd luceascd armele ca oglinda.-Totodati, ingrili
gi de cal, precum ii zisese el. Destuld muncd iu."fi.,
cd izbuti. "*;
Cind auzi calul de la Fit-Frumos cd hainele gi armele sint
bine curilate si pregdtite, odati se scuturi gi el, gi toate
bubele
qi rdpciuga ctrzurd de pe dinsul gi rimase iniocmai
cum-it
fitase md-sa: un cal gras, t.op"g gi cu patru uerirrarr_t
Fdt-Frumos astfel, ii zise: "rrpi;
De azi in trei zile plecdm.
- Str trtriegti, stdpine; sint gata chiar azi, de poruncegti,
^. -
ii rispunse calul.
zi de dimineali, toatd curtea gi toatd impdrdfla era
..A._rr."i"
plind de jale. Fdt-Frumos, imbricat ca un viteaz,
1,. ,i"f"."f
in mind,-cilare pe calul ce-si alesese, igi Iul zira'bun
Je ia
lmp:lratul, de la impirdteasd, de la toli boierii
cei mari si
cei mici, de la ostasi, de la togi slujitorii curyii,
carii, fu.remi.
ln ochrr il rugau sd se lase de a face cdlitoria aceasta, "u ca nu
care cumva_si meargi la pieirea capului sdu; dar
el, dincl
pmteru calului, iegi pe poartd ca vintul qi dupd
dinsul carile
 

cu merinde, cu bani qi weo doui sute de ostaqi, pe care-i

ofnduise impiratul ca str-l insoleasc5.
Dupi ce tr.ecu afari de implrllia tatilui stru gi ajunse in
pustietate, Fit-Frumos lgi impirli roat[ avulia pe la ostaqi
gi, luindu-Ei ziua buntr, ii trimise inapoi, oprindu-qi pentru
dinsul merinde numai cit a purur duce calul. $i apucind calea
citre ristrrit, s-a dus, s-a dus, s-a dus, trei zile qi trei nop1i,
pind ce aiunse la o cimpie intinstr, unde era o mullime de oase
de oameni.
Stind sI se odihneascd, ii zise calul:
Si gtii, sttrpine, ci aici sintem pe mogia unei gheonoaie,
-
care e atit de rea, incit nimeni nu calci pe mogia ei, flird si fie
omorit. A fost qi ea femeie ca toate femeile, dar blesternul
pirinlilor, pe care nu-i asculta, ci fi tot necljea, a f?icut-o str fie
gheonoaie; ln clipa aceasta este cu copiii ei, dar miine, in
ptrdurea ce o vezi, o s-o intilnim venind sd te prtrptrdeasci;
e grozavtr de mare; dari si nu te sperii, ci str fii gata cu arcul
ca str o sigetezi, iar palogul qi sutla str le fli la indemind, ca str te
sluiegti cu dinsele cind va fi de trebuinld.
Se detertr spre odihntr; dar pindea eind unul, cind altul.
A doua zi, cind se revirsau zorile, ei se pregdteau si treactr
ptrdurea. Fdt-Frumos lngeu{ qi infrintr calul, 9i chinga o
strinse mai hult decit alti datd, $i pomi; clnd, auzi o cioci-
niturtr groaznictr. Atunci, calu.l ii zise:
fine-te, stdpine, gata, ci iattr, se apropid Gheonoaia.
-$i cind venea ea, nene, dobora copacii; aqa de iute mergea;
iar calul se urcd ca vintul pintr cam deasupra ei si Fit-Frumos
ii lui un picior cu sigeata qi, cind era gata a o lovi cu a doua
sigeati,. strigd ea:
Stai, Fit-Frumos, ci nu.1i fac nimic
-$i vizind ci nu o crede, ii dete inscris cu singele siu.
Sd- tr{iasci calul, Fdt-Frumos ii mai zise ea ca un
- - -
10
 

nizdrdvan ce este, cici de nu era el, te mincam fript; acum insi,

m-ai mincat tu pe mine; si s,tii cd pinl azi nici un muritor n-a
cutezat sd calce hotarele mele pini aicea; ciliva nebmi, carii
s-au incumes a o face, d-abia au ajuns pini in cimpia unde ai
vdzut oasele cele multe.
Se duseri acasd la dinsa, unde Gheonoaia ospitd pe Fit-
Frumos qi-l omeni ca p-un cdldtor. Dar pe cind se aflau la
masi qi se chefuiau, iarl Gheonoaia gemea de durere, deodatd
el ii scoase piciorul pe care il pistra in traisti, i-l puse la loc
qi indati se vindecd. Gheonoaia, de bucurie, linu masa trei
zile d-a rindul qi rugd pe Fdt-Frumos sd-qi aleagi de solie pe
una din trei fete avear frumoase ca nigte zine; el insi
nu voi, ci ii spuse curat ce cduta, atunci ea ii zise:
Cu calul care il ai gi cu vitejia ta, crez cd ai sd izbuteqti.
-Dupi trei zile, se pregdtird de drum qi porni. Merse Fit-
Frumos, merse s,i iar merse, cale lungi gi mai lung5; dar{
cind fu de trecu peste hotarele Gheonoaiei, dete de o cimpie
frumoasd, pe de o pane cu iarba inflorit5, iard pe de alti parte
pirliti. Atunci, el intrebd pe cal:
De ce este iarba
-  i calul ii rispunse:birliti
?

Aici sintem pe moqia unei scorpii, sord cu Gheonoaia;

de-rele ce sint, nu pot sd trdiasci la un loc; blestemul pirin-
flor le-a ajuns, gi d-aia s-au fdcut lighioi, aqa precum le vezi;
vrijmdqia lor e groaznici, nevoie de cap, vor sd-Ei ripeascE
una de la alta pimint; cind Scorpia este necdjitd rIu, varsi
foc qi smoald; se vede cd a avut vro cearti cu sortr-sa 9i, viind
s-o goneasci de pe tirimul ei, a pidit iarba pe mde a trerut;
ea este mai rea decit sori-sa qi are trei capete. SI ne odihnim
pu1in, stdpine, qi miine, dis-de-dimineali, sd fim gata.
A doua zi se pregitird, ca gi cind aiunsese la Gheonoaie, qi
pornirS. Cind,,auziri un urlet si o vijieturd, cum nu mai auzi-

ll
 

seli ei pin5 armci

Fii gata, stipine, iati se apropie zgripsoroaica de
-
Scorpie.
Scorpia, cu o falcd in cer qi alta in pimint gi virsind fldcdri,
se apropia e vintul de iute; iari calul se ucd repede ca sI-
geata pini cm dasupra gi se ldsd asupra ei cm pe de o parte.
Fdt-Frumos,o sdget5;i ii zburd un cap; cind era si-i mai ia
un cap, Scorpia se rugi cu lacrd.mi ca si o iene, ci nu-i face
nimic qi, ca sd-l incredinleze, ii dete inscris cu singele ei.
Scorpia ospdtd pe Fit-Frumos 9i mai gi decit Gheonoaia;
iard el fi dete gi dinsei inapoi capul ce i-l luase cu sigeara,
carele, se lipi indatd cm il puse la loc, gi dupl trei zile plecari
mai departe.
Trecind gi peste hotarele Scorpiei, se duseri, se duserd qi
iari se mai duserd, pind ce ajunseri la un cimp numai de flori
$i unde era numai primivard; fiecare floare era cu d.eosebire
de mindrX qi cu m miros dulce, de te imblta; trigea un vintisor
care abia adia. Aicea stituri ei sd se odihneasci, iarl calul
ii zise:
Trecurim cm trecurdm pini aici, stipine; mai avem un
-
hop: avern si dilm peste o primejdie mare; qi, daca ne_o ajuta
Dmnezeu sd scipim gi de dinsa, apoi sintern voinici. Mai_nain_
te de aci, este palatul unde locuiegte Tinerepe fdrd bdtrinepe
aiapdfdrd de moarre. Aceastd casd este incongiurati cu o pijiure
;i
deasl gi inaltS, unde stau toate fiarele cele mai sdlbatice din lume;
ziua gi noaptea pizesc cu neadormire qi sint multe foarte; cu
dinsele nu este chip de a te bate; gi ca sd trecem prin pidure e
peste poate; noi insd si ne silimrdac-om putea, sI sirim pe
dasupra.
Dupd ce se odihnird vreo doui zile, se pregdtird iarigi;
atunci calul. tinindu-qi risuflarea, zise:

12
 

/i

7t
€ at =
6g
€ ss
 

St5pine, stringe chinga cit pod de mult, s,i, incdlecind, sI

te -lii bine gi in sciri, qi de coama mea; picioarele s[ le i lipite
pe lingi supgiora mea, ca si nu mi ziticnegti in zborul
meu.
Se urc5, ficu probd, gi intr-un minut fu aproape de pddure.
Stipine mai zise calul acum e timpul cind se di de-
-
mincare -
fiarilor - adunate toate
pddurei gi sint in curte; sI
trecem.
Sd trecem rispunse F5t-Frumos qi Dumnezeu str se
-
indure de noi. - -
Se urcard. in sus qi vizurd palatul strdlucind astfel, de la soare
te puteai uita, dar la dinsul ba. Trecurd pe dasupra pidurii g,
tocmai cind erau str se lase in joq la scara palatului, d-abia,
d-abia atinse cu piciorul virful unui copac gi dodatl roard p5-
durea se puse in migcare; urlau dobitoacele, de f se f?lcea
pirul mdciucd pe cap. Se grdbiri de se ldsard in ios; qi de nu era
doamna palatului afard, dind de mincare puilor (cdci a$a

14
 

mrmea ea lighiomele din pidure), ii pripddea negreqit.

Mai mult de bururie ci au venit, ii scdpd ea; cici nu mai
vdzuse pind afunci suflet de om pe la dinsa. Opri pe dobitoace,
Ie imblinzi qi le trimise la locul lor. Stipina era o zind nalti,
supliricd qi drngilagd qi frumoasi, nevoie mare Cum o vizu
Fdt-Frumos, rdmase incremenit. Dari ea, uitindu-se cu milS
la dinsul, ii zise:
Bine ai venit, Fdt-Frumos Ce cauli pe aici?
- Cdutdm zise el Tinerepe fd.rd. bdtrine1e ;i dagd fdrd
-
de moarte.
- -
Daci cdutali ceea ce ziseqi, aci este.
-Atunci descilici 9i intriin palat. Acolo gisi incd doud femei,
una ca alta de tinere; erau surorile celei mai mari. El incepu si
mullumeascd zinei pentru cd l-a scipat de primeidie; iari ele,
de bucurie, gitird o cini pldcuti qi numai in vase de aut.
Calului ii dete drumul si pascd pe unde va voi dinsul; pe urm5,
ii f5curd cunosculi tuturor lighiomelor, de puteau imbla in
tihnd prin pidure.
Femeile il rugard si locuiasci de aci inainte cu dinsele, cici
ziceau cd li se urise, s,ezind tot singurele; iili el nu astepti
si-i mai zicd o dati, ci primi cu toati mullumirea, ca unul ce
aceea qi c5uta.
 

incet, incet, unii cu allii, iqi spuse istoria si ce

se deprinserd
pd pini sX ajungi la dinsele, 9i nu dupi multi vreme se qi
insoli cu fata cea mai mici. La insolirea lor, stdpinele casei ii
deteri voie si meargi prin toate locurile de primprejur, pe
unde va voil nmai pe o vale, pe care i-o qi ardtari, ii ziserd
sd nu meargi, cici nu va fi bine de el; $i-i $i spuserd cd acea
vale se numea Valea Plingerii.
Petrecu acolo vreme uitatd, fdrd a prinde de veste, fiindcd
rS.mdsese tot aqa de tinir ca gi cind venise. Trecea prin pidure,
fdrd sil doard capul. Se desfrta in palaturile cele aurite, ftiia
in pace qi in linigte cu solia qi cumnatele sale, se bucura de
frumusegea florilor Ei de dulceala 5i curdlenia aerului, ca un
fericit. Ies,ea la vinitoare; dar, intr-o zi, se lud dupi
un iepure, dete o sdgeati, dete doud qi nu-l nemeri; supdrat,
alerg5 dupd el $i dete gi cu a fteia sigeati, cu care il nemeril
dari nefericitul, in invllrnigeald, nu bigase de seami ci,
alergind dupi iepure, tecuse in Valea Plingerii.
Luind iepurele, se intorcea acasd; cind, ce sd vezi d-ta?
Deodatd il apucd un dor de tatd-siu, gi de mumd-sa. Nu rutezi
si spuie femeilor mdiestre; dari ele il cunoscuri dupi intris-
tarea qi neodihna ce vedea intr-insul.
trecut, nefericitule, in Valea Plingerii ii ziserd ele,
cu-Ai
totul speriate.
Am trecut, dragele mele, f?ir5 ca sd fi voit si fac astd ne-
-
ghiobie; 9i acum mi topesc d-a-n-picioarele, de dorul pdrinlilor
mei, insd gi de voi nu mi indur ca sd vi pdrdsesc. Sint de mai
multe zile cu voi gi n-m sd mi pling de nici o mihnire. Md voi
duce dard sd-mi mai vdz o datd pdrinfi qi apoi m-oi intorce,
ca si nu mi mai duc niciodati.
Nu ne pdrdsi, iubitule; pirinlii tdi nu mai trdiesc de sute
de-ani, qi chial tu, ducindu-te, ne temem ci nu te vei mai
intoarcel rimii cu noi; cici ne zice gindul ci vei pieri.

l7
 

Toate ruglciunile celor trei femei, precum gi ale calului,

n-au fost in stare s5-i potoleasci dorul pdrinlilor, care-l usca
pe d-a-ntregul. in cele mai de pe urmi, calul ii zise:
Daci nu wei si mi asculli, stdpine, orice 1i se va intimpla,
-
str qtii ci tu egti de vini. Am sd-ti spui o vorbl gi, daca
vei primi tocmeala mea, te duc inapoi.
Primesc zise el cu toatd mulqumirea, spune-o
- Cum vom- ajunge la palatul
- tat5lui tdu, sd te las ios gi eu
-
si mi intorc, de vei voi str rimii mdcar un ceas.
AEa si fie, zise el.
-Se pregdtird de plecare, se imbrtrliqari cu femeile qi, dupi
ce-gi luari ziua bund unul de la altul, porni, ldsindu-le suspi-
nind gi cu licrdmile in ochi. Ajunseri in locurile unde era
mogia Scorpiei; acolo gdsird oraqe; pldurile se schimbaseri
in cimpii; intrebi pre unii gi pre allii despre Scorpie gi locuinqa
ei; dar ii rispunseri cd bunii lor auziseri de la stribunii lor
povestindu-se dq asemenea fleacuri.
Cum se poare una ca asta? le zicea Fdt-Frumos
-
laltdieri am trecut pe-aici; gi spunea tot ce qtia. -mai
Locuitorii rideau de dinsul, ca de unul ce aiureazd sau viseazi
deqtept, iard el, supdrat, pleci inainte, fHri a biga de seami cd
barba si pdrul ii albiserd.
Ajungind la mos,ia Gheonoaiei, fdcu intrebdri ca 9i la mogia
Scorpiei, gi primi asemenea rdspunsuri. Nu se putea domiri el:
cm de in citeva zile s-au schimbat astfel locurile ? $i iarns,i
suptrrat, pleci cu barba albl pind la briu, simlind ci ii cam
tremurau picioarele, qi aiunse la impdrllia titine-siu: Aici,
alli oameni, alte orage, qi cele vechi erau schimbate de nu le
mai cunostea. ln cele mai de pe urmd, ajunse la palaturile
in care se nSscuse. Cum se dete jos, calul ii sdrutl mina qi ii zise:
.- Rdmii sinitos, stdpine, ci eu mi intorc de unde am
plecat. Daca poftegti str mergi $i d-ta, incalecX indatl qi aidem

l8
 

-:1w:
' .u fur.ot'
 

Du-te sdnitos ci gi eu nidijduiesc si mi intorc peste

-
curind.
Calul plecd ca sdgeata de iute.
Vizind palaturile dirdmate gi cu buruieni crescute pe dinsele
oftd gi cu lacrdmi in ochi cdta sd-gi aducd aminte cit erau
odatS de luminate aste palaturi 9i cum gi-a petrecut copiliria
in ele; ocoli vrm douS-trei ori cercetind fiecare cimari
frecare col1ule1 ce-i aducea minte cele trecute; graidul in care
gisise calul; se pogori apoi in pirnild girliciul cdreia se astu-
pase de dirdmdturile cizute.
Ciutind intr-o pmte qi in alta cu barba albd pinl la genunchi
ridicindu-qi pleoapele ochilor cu miinile qi abia mblind nu
gdsi decit un tron odorogit; il deschise dard in el nimic nu
gdsi; ridici capacul chichilei Si un glas sldbd4ogit ii zise:
Bine ai venit ci de mai qi eu mi prdpddeam.
-O palmi ii trase moartea luiintirziai
care se uscase de se fdcuse
cirlig in chichiqd 9i cizu mort qi indati se flcu ldrind.
Iar eu incilecai p-o 9ea qi vd spusei dumneavoastri aga.
 

EDITUR,A ION CR.EANGA