MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE

CATEDRA DE DREPT

REFERAT
la unitatea de curs
DREPT CIVIL.CONTRACTE
TEMA:
,, CONTRACTUL DE DONAȚIE”

Elaborat de studenta grupei DR32Z:

IVANCEA Lidia

Conducător științific: X Y,

lector univ., dr.

BĂLȚI, 2021
 Cuprins:
Introducere ....................................................................................................................................3
Capitol I: Considerații generale privind contractul de donație ................................................... 4
1.1.Noțiunea contractului de donație ............................................................................................ 4
1.2.Caractere juridice ................................................................................................................... 4
Capitol II: Condițiile de validitate ale donației ............................................................................ 8
2.1.Condițiile de fond ale contractului de donație ......................................................................... 8
2.2.Condițiile de forma ale contractului de donație .................................................................... 10
Capitol III: Efectele contractului de donație .............................................................................. 10
3.1.Considerații generale privind efectele contractului ............................................................... 10
3.2.Drepturile și obligațiile donatorului...................................................................................... 10
3.3.Drepturile și obligațiile donatarului ...................................................................................... 11
Capitol IV: Revocarea contractului de donație .......................................................................... 12
4.1.Revocarea donației pentru ingratitudine ............................................................................... 12
4.2.Revocarea donației pentru neîndiplinirea sarcinii ................................................................. 14
4.3.Revocarea donației în cazul stării de nevoie ......................................................................... 14
Bibliografie: ................................................................................................................................. 15

2
 Introducere
Fiecare dintre noi am făcut la un moment dat cadou unei persoane. Toate actele pe care le-
am făcut se numesc juridic “libertăți” și teoretic ar fi trebuit să încheiem un contract autentic cu
persoana cruia i-am dat cadoul.
Practic ce se înțelege prin donație? Donația este în primul rînd un contract, prin care o
parte, numită donator, transferă în mod gratuit și irevocabil, un drept real (ca de ex. un drept de
proprietate asupra unei mașini sau apartament) sau de creanțe unei persoane denumite donator.
Este un act de libertate prin care donatoarele dă irevocabil un lucru donatorului care-l primește.
Contractul de donație este reglementat de Codul civil.
Donația este trecerea unor valori dintr-un patrimoniu în altul, fără echivalent, cu intenția de
a face o donație.
Precizăm, de asemenea, ca donația – ca varietate a contractelor cu titlul gratuit – reprezintă
o liberalitate, deoarece are ca efect micșorarea patrimoniului donatorului cu bunul donat spre
deosebire de contractele dezinteresate (de ex. mandatul sau depozitul cu titlu gratuit), prin care nu
se micșorează patromoniul celui care procură altuia un folos, motiv pentru care acestea din urmă nu
sunt supuse regulilor de fond și de forma prevăzută pentru donații.
Contractul de donație este un contract solemn și este valabil dacă a fost autentificat la
notariat. Deasemenea, este un contract cu titlu gratiut și deși donatorul își micșorează patrimoniul,
el nu poate solicita o contra-prestație, un echivalent în schimb.
Contractul de donație este un contract unilateral, deoarece creează obligații numai pentru
persoana care donează.
Contractul de donație nu se confunda cu unele acte juridice în care o persoană prestează un
serviciu cu titlu gratuit în favoarea alteia, care poate fi un act dezinteresat și nicidecum o liberalitate
pentru că există o modificare de patrimoniu.
Elementul esențial prin care se deosebește o donatie de alte operațiuni juridice asemanatoare
este de ordin subiectiv, respectiv intentia de a dona.

3
 Capitol I: Considerații generale privind contractul de donație
1.1. Noțiunea contractului de donație
Contractul de donație reprezintă o reflectare în realitatea socio-juridică a conceptului de
generozitate, ca ipostază relativ frecvent întâlnită a personalității umane. Acest contract este unul
dintre cele mai vechi existente în raporturile juridice. În dreptul roman, de exemplu, existau mai
multe categorii de donații: donațiunea între vii obișnuită, donațiunea între soți, dota, donațiunea ante
nuptias și donațiunea mortis causa.1 Pînă în prezenta acest contract a evoluat, dar totuși nu și-a
atenuat din caracterele ei juridice.
Dispozițiile art.1198 ale C.Civ. al RM definesc acest contract în felul următor – Prin
contractul de donație, o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu
gratuit, patrimoniul celeilalte părți (donatar).
De aici desprindem trei trăsături caracteristice:
1) donația este îndreptată spre majorarea patrimoniului donatarului;
2) majorarea patrimoniului donatarului se produce din contul patrimoniului donatorului cu
titlu gratuit;
3) majorarea patrimoniului donatarului se face cu intenția donatorului de a gratifica.
În literatura de specialitate, donația a fost definită, de exemplu, ca fiind un contract solemn,
unilateral și cu titlu gratuit, prin care una dintre părți, numită donator, cu intenție liberală, își
micșorează în mod actual și irevocabil patrimoniul său cu un drept (real sau de creanță), mărind
patrimoniul celeilalte părți, numită donatar, cu același drept, fără a urmări să primească ceva în
schimb. 2 La fel găsim și alte noțiuni asemănătoare –donația este acel contract prin care o persoană,
numită donator, transferă în mod irevocabil un drept (real sau de creanță) al său asupra unuia sau
mai multor bunuri determinate unei alte persoane, numită donatar, care îl acceptă.3
1.2. Caractere juridice
Donația este un contract unilateral.
Ca orice act juridic bilateral, donația ia naștere prin întrunirea, realizarea acordului de voință
al părților contractante. Înainte de toate însă, donația este un contract unilateral, iar elementul ce îl
diferențiază de contractele sinalagmatice este aspectul obligațiilor contractuale.
Deși contractul de donație nu dă naștere, în mod direct, vreunei obligații în sarcina
donatarului, acestuia îi incumbă o îndatorire de recunoștință fată de donator, a cărei nerespectare,
dacă sunt întrunite condițiile de gravitate expres reglementate de lege, poate atrage chiar sancțiunea
revocării donației pentru ingratitudine, în condițiile art. 1210 CCiv.al RM.

1
Cristinel Murzea, Emil Poenaru, Donația și testamentul. Studiu de doctrină și jurisprudență. Monografie. Editura
Hamangiu, 2007, pg.3
2
Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed. Universul Juridic, București, 2001, pg.118
3
Radu I Motica, Florin Moțiu, Contracte civile. Teorie și practică Judiciară. Lumina Lex. București 2004. Pg.232
4
 Donația cu sarcină este, în limita sarcinii, un contract sinalagmatic. De altfel, donația cu
sarcină, cunoaște semnificative deosebiri de regim juridic față de donația pură și simplă, operând un
transfer de caractere şi trăsături juridice de la contractul sinalagmatic. Aceste particularități urmează
să producă efecte doar în limita sarcinii, a valorii acesteia. Dacă respectiva valoare absoarbe sau
este extrem de apropiată de valoarea contractului, convenția încheiată nu mai este una de donaţie, ci
un act cu titlu oneros. Așadar, donația cu sarcină este un contract sinalagmatic şi, ca o subclasificare
a acestui tip de contracte, comutativ. Specific contractelor comutative este aspectul cunoașterii de
către părți, din chiar momentul încheierii convenției, în mod cert a existenței şi cel puţin generic a
întinderii obligațiilor ce le revin, acestea nedepinzând de factori exteriori. Donația cu sarcină, în
general, exclude elementul alias, în sensul că obligațiile părților nu pot crea pentru acestea șansa
unui câștig sau riscul unei pierderi, rigoarea pe care o presupune încheierea contractului şi efectele
acestuia fiind incompatibile cu sfera de incidență a hazardului. Încă de la momentul încheierii
contractului sunt determinate legal obligațiile ce incumbă donatorului şi donatarului, dat fiind
caracterul numit al contractului, obligații pe care donatorul le poate agrava şi multiplica valabil (de
exemplu, garanția pentru evicțiune). Donația nu creează pentru donator un „risc de pierdere”, ci
chiar o diminuare patrimonială concretă, asumată, care va profita gratificatului, deoarece aceasta
înseamnă intenție liberală. Desigur că donația (şi cea cu sarcină) este compatibilă cu instituirea unor
condiții suspensive sau rezolutorii cazuale sau mixte, uneori chiar implicite, dar acestea afectează
doar eficacitatea ori desființarea obligațiilor valabil asumate, iar nu cunoașterea existenței ori a
întinderii acestora, care la acel moment al formării acordului de voință erau certe. 4
Donaţia este un contract cu titlu gratuit.
Liberalitatea este o specie, a actelor cu titlu gratuit, din categoria cărora fac parte și actele
dezinteresate. Pn liberalitate, dispunătorul îşi micșorează patrimoniul în mod irevocabil cu o valoare
activă (de exemplu, donează proprietatea sa, unui terţ ori renunţă la încasarea unei datorii). 5
Încheind un act dezinteresat (comodat, depozit gratuit, mandat gratuit), dispunătorul nu suferă o
diminuare patrimonială, beneficiile obținând-se de către cocontractant fără a se realiza o însărăcire a
persoanei de la care emană actul dezinteresat.
Așadar, contractul de donaţie face parte din categoria liberalităţilor, este o convenţie cu titlu
gratuit, fără prefigurarea, în cazul donaţiei pure şi simple, a obţinerii unui contraechivalent pentru
sine sau pentru altul. Cu toate acestea, elementul obiectiv, patrimonial, al însărăcirii dispunătorului
corelativ cu îmbogăţirea beneficiarului nu este suficient în delimitarea caracterului gratuit al
contractului de donaţie, în calificarea ca atare a actului încheiat, căci acesta trebuie să se asocieze cu

4
L.Beliban-Rațoi, Reglementarea contractului de donație (în lumina caracterelor juridice) după modernizarea Codului
civil al Republicii Moldova. Disponibil:contractul de donație.pdf
5
G. Boroi, L. Stănciulescu, Instituții de drept civil în reglementarea noului Cod civil, Ed. Hamangiu, Bucureşi, 2012,
pg.403
5
un element subiectiv, şi anume intenţia liberală. Tocmai de aceea contractul de donaţie nu se
confundă cu premiile sau recompensele oferite în scopuri publicitare de către comercianți, în
prezent profesioniști, acestora lipsindu-le elementul animus donandi.6
Donația este un contract solemn.
Solemnitatea este consacrată de legiuitor pentru faza precontractuală, în acest sens, art. 1200
al Codului civil al RM, stabilește – Contractul de donație se încheie în formă
autentică.Nerespectarea formei autentice nu afectează valabilitatea contractului de donație dacă
bunul donat a fost predat donatarului. Cu toate acestea, dacă obiect al donației este un bun pentru a
cărui vînzare (înstrăinare) prin lege este prevăzută o anumită formă a contractului, aceeași formă
este cerută și pentru contractul de donație.Indiferent de natura bunului, antecontractul de donație se
încheie în formă autentică.Dreptul de a cere executarea silită în natură a antecontractului de donație
este exclus.
Donația este un contract translativ de proprietate.
Transferul dreptului de proprietate de la donator la donatar operează din momentul realizării
acordului de voințe în forma prevăzută de lege.7 Încheierea contractului de donație este, pentru
donator, în mod evident un act de dispoziție, deoarece are ca efect ieșirea unui drept din patrimoniul
acestuia. În schimb, dacă donația nu este cu sarcină, pentru donatar încheierea contractului nu
reprezintă un act de dispoziție, deoarece nu are ca rezultat pierderea unui drept sau grevarea cu
sarcini reale a unui bun. Este posibil ca, prin convenția lor, părțile să amâne acest moment al
transferului dreptului de proprietate, așadar, să disocieze încheierea acordului de voință de
producerea efectului principal al acestuia, dar, ca regulă, donația este translativă de proprietate din
chiar momentul încheierii contractului. În cazul darului manual însă, formalitatea remiterii bunului
sau a simbolurilor acestuia înlocuiește forma solemnă şi contractul nu se încheie decât prin
îndeplinirea predării-primirii, a tradițiunii. Transferul de proprietate la un moment ulterior nu este
posibil.
Caracterul translativ de proprietate este însă numai de natura contractului de donație, iar
nu de esența sa, căci pot forma obiect al donației și alte drepturi reale ori drepturi de creanță. De
exemplu, cesiunea de creanță cu titlu gratuit este o donație.
Caracterul irevocabil al donației.
Contractul de donație expres a fost enunțat ca un contract irevocabil art. 1207. În cazul
donaţiei irevocabilitatea este una specială, deoarece priveşte nu doar efectele contractului, ci şi
natura intrinsecă a acestuia, motiv pentru care doctrina a denumit-o irevocabilitate de gradul II.8

6
I.R. Urs, S. Angheni, Drept civil. Contracte civile, vol. III, Ed. Oscar Print, București, 1999, pg.57
7
G. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţii de drept civil, în reglementarea Noului Cod civil, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012,
pg.413
8
Fr. Terré, Y. Lequette, Droit civil. Les successions. Les libéralités, Dalloz, Paris, 1997, p.351
6
Prin intermediul principiului irevocabilităţii donaţiei se urmăreşte, ocrotirea intereselor legitime ale
donatorului, garantarea dreptului de proprietate al donatarului asupra bunului donat, precum şi
consolidarea siguranței circuitului civil prin protejarea intereselor terţilor care intră în raporturi
juridice
Clauze compatibile cu principiul irevocabilităţii donaţiei:
a) Donaţia poate fi afectată de un termen, deoarece acesta nu afectează valabilitatea, modul
de dobândire al dreptului transmis, ci numai exerciţiul acestuia.
b) Donaţia afectată de o condiţie cazuală şi mixtă. Condiţia este cazuală atunci când
realizarea evenimentului depinde de hazard, de întâmplare, fiind deci independent de voinţa părţilor
actului juridic, sau atunci depinde exclusive de voinţa unui terţ, pe când condiţia este mixtă atunci
când realizarea evenimentului depinde atât de voinţa uneia dintre părţi, cât şi de voinţa unei
persoane determinate.
c) Donaţia care stipulează plata datoriilor prezente sau viitoare, dacă acestea sunt
determinate prin contractul de donaţie.
d) Donaţia care prevede clauza de reîntoarcere convenţională a bunurilor donate, fie în
situaţia în care donatarul ar predeceda donatorului, fie atunci când atât donatarul, cât şi descendenţii
săi ar predeceda donatorului. Excepțiile principiului irevocabilității donațiilor:
- Excepții contractuale
- Excepții legale
Excepții legalede revocare a donațiilor sunt: dreptul de a revoca donația în caz de
ingratitudine, art. 1210 al C. Civ. al RM, Dreptul de a revoca donația în cazul în care donatorul nu
este în stare să se întrețină din contul patrimoniului sau venitului său, art. 1211 C. Civ. al RM,
Dreptul de a revoca donația în situația în care există alte circumstanțe decisive care au stat la baza
încheierii contractului (boală fatală a donatorului, intenția de căsătorie sau căsătoria donatarului,
relația de căsătorie dintre donator și donatar), art.1212 C. Civ. al RM. 9
Contractul de donaţie este inter vivos
Poduce efecte între părţi în timpul vieţii acestora. Astfel, conform art. 1198, alin. 4, C. Civ.
„Contractul care prevede predarea bunului dupa decesul donatorului este nul”.10

9
L.Beliban-Rațoi, Reglementarea contractului de donație (în lumina caracterelor juridice) după modernizarea Codului
civil al Republicii Moldova. Disponibil:contractul de donație.pdf
10
V.Cazacu, Note de curs la disciplina “Drept Civil.Contracte”, Bălți, 2021
7
 Capitol II: Condițiile de validitate ale donației
2.1.Condițiile de fond ale contractului de donație
A. Capacitatea părților
Pentru validitatea contractului de donatie, donatorul trebuie sa aiba capacitatea de a dispune
cu titlu gratuit, iar donatarul capacitatea de a primi cu titlu gratuit.
Capacitatea fiind regula, iar incapacitatea, excepţia, înseamnă că incapacitatea este de strictă
interpretare („exceptiones strictissimae interpretationis sunt”). Incapacităţile sunt absolute
(persoanele care nu pot dona dar nici primi) şi relative (persoanele care nu pot dona anumitor
persoane şi nici primi de la unele din ele).
Incapacităţile relative nu sunt reciproce (de exemplu, minorul nu poate dispune în favoarea
tutorelui său, însă tutorele poate dona minorului).
Potrivit art. 1203, C. Civ., este interzisă, sub sancțiunea nulității absolute, donaţia, cu
excepţia donaţiei neînsemnate, pentru realizarea unor obligaţii morale:
a) în numele unui minor sau al unei persoane în privința căreia s-a instituit o măsură de
ocrotire judiciară. Această regulă nu se aplică în privința donațiilor care, conform legii, pot fi
acordate de sine stătător de către minor sau adultul în privința căruia s-a instituit o măsură de
ocrotire judiciară;
b) proprietarilor, administratorilor sau lucrătorilor din instituţii medicale, educative, de
asistenţă socială şi din alte instituţii similare din partea persoanei care se află în ele sau din partea
soţului sau rudelor acesteia de pînă la gradul patru inclusiv. Această regulă nu se aplică în relaţiile
dintre rudele de pînă la gradul patru inclusiv;
c) în relaţiile dintre persoanele juridice cu scop lucrativ;
d) de către persoanele juridice cu scop lucrativ, în cazul în care obiect al donaţiei sînt
valorile mobiliare.
O altă incapacitate este cea a functionarilor publici de a primi cadouri sau bunuri în dar în
timpului desfasurarii atributiilor de serviciu, conform art. 11 al Legii privind Codul de conduită a
funcţionarului public nr. 25-XVI din 22.02.2008.11
B. Consimțământul părților
Pentru ca donaţia să fie valabilă, este necesar ca consimţământul părţilor să fie liber. El
trebuie să fie întotdeauna exteriorizat, de regulă, expres, în scris, în formă autentică. Un viciu de
consimţământ îl constituie violenţa (fizică sau morală), care duce la anularea donaţiei, indiferent
dacă actele de violenţă provin de la donator sau de la terţ. În practică, mai frecvent, donatarul sau un
terţ recurg la manopere frauduloase pentru a-l determina pe donator să doneze (dol sub forma

11
V.Cazacu, Note de curs la disciplina “Drept Civil.Contracte”, Bălți, 2021
8
sugestiei si captaţiunii). Sugestia şi captaţia sunt acele activităţi executate cu scopul de a câştiga
încrederea unei persoane şi a o determina să facă o donaţie, fie în favoarea autorului acestor
activităţi, fie în favoarea altor persoane.
S-a susţinut că nu se poate face, în general o delimitare netă între sugestie şi captaţie, decât
cel mult sub aspectul mijloacelor şi procedeelor folosite, şi că sugestia presupune recurgeri la
procedee mai rafinate, insidioase, pentru a se atinge scopul urmărit.
Într-adevăr, prin sugestie autorul dolului urmăreşte să inoculeze donatorului ideea de a face
o donaţie, pe care în absenţa procedeelor dolosive, nu ar fi făcut-o.
În cazul captaţiei, autorul mijloacelor dolosive recurge la insinuări, îndemnuri, măguliri etc.,
pentru a capta bunăvoinţa altuia şi a dobândi o donaţie. Manoperele dolosive pot proveni de la
donatar, dar şi de la un terţ, esenţial fiind ca consimţământul donatorului să fi fost viciat în
momentul încheierii contractului.
Sugestia şi captaţia nu se prezumă niciodată, aşa încât, fiind chestiuni de fapt, vor trebui
dovedite cu orice mijloc de probă. De exemplu, afecţiunea deosebită a donatorului faţă de donatar
nu constituie o cauză de anulare; tot astfel, concubinajul nu este, prin el însuşi, o dovadă a
captaţiunii.
Eroarea (ca viciu de consimţământ) poate să privească identitatea donatorului, bunul donat
sau cauza donaţiei.
C. Obiectul contractului de donație
Obiectul contractului trebuie să fie determinat sau determinabil, să fie licit, posibil, să existe
în prezent sau să poată exista în viitor şi, evident, să constituie prestatie a celui ce se obligă. De
exemplu, nu poate fi donat un bun al altuia pentru că s-ar afecta principiul irevocabilitătii donaţiilor,
iar donatorul trebuie să fie proprietarul bunului donat, în momentul încheierii contractului.
De asemenea potrivit art. 1202 C. Civ., obiect al contractului de donaţie pot fi si
platile periodice, efectuate de donator pentru sustinerea materiala a donatarului.
Importanţa cunoaşterii obiectului contractului de donaţie constă în urmatoarele idei:
- dacă obiectul donaţiei este o sumă de bani, nu se vor aplica dispoziţiile legale referitoare la
raportul, revocarea sau reducţiunea donaţiei (dacă se încalcă rezerva moştenitorilor);
- dacă obiectul donaţiei este imobilul cumpărat cu suma de bani provenită de la donator, vor
fi incidente dispoziţiile privitoare la raportul, revocarea sau reducţiunea donatiei.
D. Cauza contractului
Cauza sau scopul contractului este conditia ce consta in obiectivul (finalul)
urmarit la incheierea acestuia. Deseori, anume perfectarea contractului de donatie serveste drept
mijloc de deghizare a contractului de vanzare-cumparare. Astfel, in acest sens, este necesar, ca sa
facem deosebire nu doar in natura actului, ci si in scopul urmarit de catre parti. Astfel, donatorul
9
urmareste cresterea patrimoniului donatarului, fara un contra echivalent pentru sine sau o terta
persoana. În acest sens, donatarul urmareste cresterea patrimoniului sau din contul donatorului.
Esential, insa, este faptul, ca are loc nu doar o transmisiune simpla a bunului, ci una ce presupune
transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului. Lipsa unuia din aceste caractere duce la
inexistenta cauzei de donatie.
2.2.Condițiile de forma ale contractului de donație
Potrivit art.2000 C.Civ al RM, donatiile se incheie in forma autentica. In cazul donaţiei,
înscrisul autentic e cerut nu ca mijloc de proba, ci ca un element esenţial al contractului.
Nerespectarea formei autentice nu afectează valabilitatea contractului de donație dacă bunul
donat a fost predat donatarului. Cu toate acestea, dacă obiect al donației este un bun pentru a cărui
vînzare (înstrăinare) prin lege este prevăzută o anumită formă a contractului, aceeași formă este
cerută și pentru contractul de donație.
Forma autentică este de esenţa donaţiei.

Capitol III: Efectele contractului de donație

3.1. Considerații generale privind efectele contractului
Principalul efect (legal) al contractului de donaţie este transmiterea dreptului de proprietate
de la donator la donatar (consecinţă a caracterului translativ de proprietate al donaţiei).
Deşi, prin natura sa donaţia transmite dreptul de proprietate, este posibil ca dreptul transmis cu titlu
gratuit să fie un alt drept real (decât dreptul de proprietate) sau un drept de creanţă. În acest din
urmă caz, operaţia juridică se va analiza ca o cesiune de creanţă cu titlu gratuit.
3.2.Drepturile și obligațiile donatorului
În principiu, contractele reale de donație nu generează drepturi și obliga- ții pentru donator.
În cazul contractelor de donație care conțin promisiunea de a transmite un bun în viitor, principala
obligație a donatorului constă în predarea bunului. În cazurile când obiectul contractului reprezintă
un lucru, executarea obligației se realizează prin înmânarea propriu-zisă a lui sau prin transmiterea
simbolică (înmânarea cheilor de la automobil). Executarea obligației de predare a unui drept se
realizează prin predarea documentelor constatatoare de drepturi.
Donatorul are dreptul să renunțe la predarea bunului în cazul prevăzut la art. 1211, alin. 4
c. Civ, adică dacă donatorul care nu este în stare să se întrețină sau care în mod iminent se va afla în
această situație, poate suspenda executarea obligațiilor sale rămase neexecutate care rezultă din
contractul de donație. Dacă donatorul suspendă executarea, donatarul poate declara rezoluțiunea
donației. Această posibilitate este instituită de legiuitor pentru a sublinia statutul juridic specific al
donatorului, care, executându-şi obligația, majorează patrimoniul donatarului din contul
patrimoniului său fără a primi ceva în schimb. De asemenea, potrivit art.1212 alin.2 donatorul are
dreptul să revoce donația în situația în care există alte circumstanțe decisive care au stat la baza
10
încheierii contractului (boala fatală a donatorului, intenția de căsătorie sau căsătoria donatarului,
relația de căsătorie dintre donator și donatar etc.) și care s-au schimbat esențial după încheierea
contractului, dacă în urma acestei schimbări:
a) folosul oferit donatarului este vădit nepotrivit sau excesiv; sau
b) este vădit injust de a obliga donatorul să respecte donația.
(2) Dreptul de revocare apare doar dacă:
a) schimbarea circumstanțelor era atît de imprevizibilă, încît donatorul, la momentul
încheierii contractului, nu ar fi putut în mod rezonabil să o prevadă; și
b) donatorul nu și-a asumat riscul acestei schimbări a circumstanțelor.
După cum se menționează în literatura de specialitate, în principiu, donatorul nu este
responsabil de evicțiune. Este o consecință a faptului că donatarul, realizând un folos gratuit, nu-i
poate pretinde donatorului să-i garanteze liniştea posesiunii sau lipsa viciilor. De la această regulă
există o singură excepție: potrivit prevederilor art. 1206 C.Civ., donatorul este obligat să repare
daunele cauzate de viciile ascunse ale bunului doar dacă le-a trecut sub tăcere cu viclenie. În toate
celelalte cazuri, donatarul nu va putea pretinde des- păgubiri pentru viciul bunului donat.
3.3.Drepturile și obligațiile donatarului
Unul din drepturile donatorului, care decurge logic din noțiunea contractului de donație, este
de a primi darul. Conținutul acestui drept este determinat de obligația donatorului de a preda
bunul. In cazurile când donatorul nu execută obligația de predare, donatarul este în drept, in baza
normelor generale cu privire la executarea obligațiilor, să solicite transmiterea bunului şi/sau
repararea daunelor cauzate.
Contractele de donație pur gratuite nu generează obligații în sarcina donatarului, cu excepția
obligației legale de recunoștință. Alta e situația în cazul contractelor condiționate de executarea unei
sarcini sau realizarea unui scop. Prin contract de donație condiționată donatarul se obligă față de
donator la o prestație, numită sarcină. Sarcinile urmează a fi licite, posibile și morale și pot fi
stipulate in folosul donatorului (achitarea unei datorii a donatorului), în folosul donatarului (să
utilizeze donația pentru procurarea unei locuințe, să-și achite studiile etc.) sau în folosul unui terț.
Odată fiind încheiat, contractul de donație condiționată obligă donatorul să execute sarcina
impusă. Fiind un contract sinalagmatic, donatarul nu poate renunța la îndeplinirea obligațiilor
stipulate decât sub sancțiunea reparării prejudiciului cauzat prin neexecutarea contractului. În
conformitate cu nor- mele generale, dacă donatarul nu execută sarcina, donatorul este în drept fie de
a cere executarea sarcinii, fie de a revoca donația. 12

12
G.Chibac, A.Băieșu, A.Rotari, O.Efrim, Drept civil.Contracte speciale, Vol.3,Chișinău, 2005, pg.86-88
11
 Capitol IV: Revocarea contractului de donație
După cum s-a menționat, contractul de donație este irevocabil. Odată fiind încheiat, acesta
poate fi desfăcut doar prin acordul comun al părților. Irevocabilitatea donației este menită, pe de o
parte, să atragă atenția donatorului asupra importanței actului, prin care el îşi reduce benevol și cu
titlu gratuit patrimoniul și, pe de altă parte, să-i asigure o protecție adecvată dreptului obținut de
donatar, care nu poate fi amenințat în permanență de posibilitatea revocării din partea donatorului.
Suplimentar, principiul irevocabilității donației reprezintă o garanție și pentru terții care
contractează cu donatarul în privința bunului donat.
Potrivit art.1209 C.Civ. al RM, în cazul revocării donației, obligațiile neexecutate ale
părților care rezultă din contract se sting. În caz de revocare parțială, obligațiile neexecutate se sting
doar în partea corespunzătoare revocării parțiale. În cazul revocării donației, donatarul este obligat
să restituie bunul donat. Decesul donatorului după revocarea donației nu stinge obligația donatarului
de restituire.
Revocarea donației poate opera cu titlu de sancțiune civilă, în caz de ingratitudine și de
neexecutare.
4.1.Revocarea donației pentru ingratitudine
In virtutea caracterului său de liberalitate facuta cu intenția de a gratifica, contractul de
donație generează o indatorire legală a donatarului de recunostință. Sporind patrimoniul donatarului
din contul patrimoniului său cu titlu gratuit, donatorul este in drept să aştepte din partea donatarului
dacă nu o recunoștință, atunci cel puțin loialitate, manifestată prin abținerea de la săvârşirea unor
fapte necorespunzătoare. Potrivit art. 1210 C.Civ., donația poate fi revocată dacă donatarul a atentat
la viața donatorului sau a unei persoane apropiate a acestuia, dacă se face vinovat de o altă faptă
ilicită față de donator sau o persoană apropiată a acestuia, situații care atestă o ingratitudine gravă,
sau dacă refuză fără motive întemeiate să acorde donatorului intreținerea datorată.
Faptul că donatarul a comis un atentat la viața persoanelor nominalizate reprezintă o abatere
gravă de la datoria de recunoştință pe care o are și este natural ca donatarul să fie inzestrat cu
dreptul de a revoca donația în acest caz. Prin atentat la viață urmează de ințeles voința donatarului
de a omori pe donator sau pe cineva din rudele lui apropiate. Din acest considerent, este indiferent
dacă a existat doar o tentativă de omor sau fapta s-a consumat, precum şi nu este necesară o
condamnare penală a donatarului pentru fapta săvârşită. Este suficient ca instanța de judecată să
determine intenția donatarului de a ucide. În situațiile când atentatul la viață a fost săvârșit din
imprudență sau in stare de iresponsabilitate, considerăm că donatorul nu va putea cere revocarea
donației.
Un alt temei de revocare a donației pentru ingratitudine este comiterea de către donatar a
altor fapte ilicite față de donator sau persoanele apropiate ale acestuia, care atestă o ingratitudine
12
grava. Aici se incadrează oricare faptă ilicitä, manifestată în forma de agresiuni la sănătatea sau
integritatea corporală, injurii, insulte, jigniri făcute la adresa donatorului sau a rudelor sale
menționate și care dă dovadă de o ingratitudine gravă. Deoarece legea nu menționează exhaustiv
faptele ilicite care denotă o ingratitudine gravă, aprecierea acestora va fi făcută de instanța de
judecată.
Un ultim temei de revocare a donației pentru ingratitudine prevăzut de lege reprezintă
refuzul nemotivat al donatarului de a oferi donatorului intreținerea datorată. Se consideră că ține de
obligația de recunoștință a donatarului de a oferi donatorului intreținere (alimente, haine etc.) in
limita valorii bunurilor donate, atunci când donatorul este lipsit de mijloace pentru propria intre-
ținere. Refuzul de a oferi intreținere se va considera ca o ingratitudine atunci când donatorul a avut
nevoie de intreținere şi a cerut-o de la donatar, insă acesta, deși a avut posibilitatea, a refuzat să o
ofere fără o temeinică justificare. Dacă donatorul are rude sau alte persoane obligate să-l intrețină in
baza unui temei legal sau contractual, el nu va putea pretinde revocarea donației pentru neacordarea
de întreținere din partea donatarului.
In relațiile dintre părțile contractului de donație revocarea pentru ingratitudine produce un
efect retroactiv. Donația se consideră a nu fi existat și din acest considerent donatarul este obligat să
restituie bunul donat. Deoarece revocarea donației pentru ingratitudine reprezintă o sancțiune
personală im- potriva donatarului, aceasta (revocarea) nu va produce efecte asupra drepturi- lor
terților. Dacă bunul nu există în natură sau a fost instrăinat, donatarul va putea fi obligat la achitarea
valorii lui conform normelor care reglementează imbogățirea fără justă cauză.
Termenul pentru revocarea donației pe motiv de ingratitudine este de 1 an din momentul
când donatorul a aflat despre comiterea faptei ilicite care reprezintă temei de revocare. Scurgerea
termenului il privează pe donator sau altă persoană îndreptățită să ceară revocarea donației. Dacă
înăuntrul termenului de 1 an revocarea donației pentru ingratitudine nu a fost cerută, se prezumă că
donatarul a fost iertat. În cazurile când donatarul a comis în mod succesiv mai multe fapte ilicite
pentru care se poate cere revocarea donației, calcularea termenului se va face din momentul când
donatorul a aflat despre ultima din ele.
Acțiunea în revocare este o acțiune strict personală, or, doar donatorul este în drept să
aprecieze ingratitudinea donatarului şi să-l ierte pentru fapta comisă. Pornind de la aceasta, doar
donatorul este în drept de a cere revocarea donației pentru ingratitudine. Moştenitorii donatorului
devin titularii dreptului la acțiune în revocare doar atunci când donatorul a decedat fără a înainta
acțiunea până la expirarea termenului de un an din momentul aflării despre fapta ilicită comisă de
donatar sau atunci când acțiunea a fost înaintată de donator, însă acesta a decedat înainte de
terminarea procesului.

13
 Din aceleași considerente, acțiunea de revocare a donației nu poate fi intentată împotriva
moştenitorilor donatarului. Deoarece revocarea donației pentru ingratitudine reprezintă o sancțiune
civilă, ea poate fi aplicată doar persoanei vinovate de săvârșirea ei, iar moștenitorilor nu li se poate
imputa vina donatarului.
4.2. Revocarea donației pentru neîndiplinirea sarcinii
Dacă donatarul nu in- deplinește sarcina, donatorul este în drept să revoce donația.
Revocarea donației pentru acest temei legal este posibilă în aceleaşi condiții și produce aceleași
efecte juridice ca rezoluțiunea contractelor sinalagmatice. Revocarea donației pentru neîndeplinirea
sarcinii nu operează de drept, ci printr-o declarație scrisă față de donatar. În caz de litigiu, revocarea
donației se va decide de instanța de judecată competentă.
4.3. Revocarea donației în cazul stării de nevoie
Potrivit art.1211 C.Civ., donatorul are dreptul să revoce donația dacă nu este în stare să se
întrețină din contul patrimoniului sau venitului său.Se prezumă că donatorul nu este în stare să se
întrețină dacă sînt întrunite condițiile stabilite de lege pentru a cere întreținere de la o altă persoană
sau pentru a primi prestații de asigurări sociale în sistemul public, chiar dacă donatorul nu a
exercitat aceste drepturi. Dreptul de revocare este suspendat pe perioada în care donatarul întreține
donatorul, iar ultimul are dreptul legal de a fi întreținut. Pe aceeași perioadă este suspendată
curgerea termenului de revocare a donației. Dacă donatarul încetează întreținerea, iar donatorul
revocă donația, obligația de restituire a donatarului se va reduce cu valoarea întreținerii oferite.
Donatorul care nu este în stare să se întrețină din contul patrimoniului sau venitului său, sau
care în mod iminent se va afla în această situație poate suspenda executarea obligațiilor sale rămase
neexecutate care rezultă din contractul de donație. Aceste dispozițiile se aplică în mod
corespunzător dreptului de a suspenda executarea. Dacă donatorul suspendă executarea, donatarul
poate declara rezoluțiunea donației.
Dispozițiile din prezentului articol se aplică și în cazul în care de revocarea donației depinde
fie aptitudinea donatorului de a îndeplini obligațiile de întreținere prevăzute de lege sau prin
hotărîre judecătorească, fie apariția acelor obligații.13

13
G.Chibac, A.Băieșu, A.Rotari, O.Efrim, Drept civil.Contracte speciale, Vol.3,Chișinău, 2005, pg.89-92
14
 Bibliografie:
1. Codul Civil al R. Moldova, Legea Nr.1107-XV din 6 iunie 2002, intrat în vigoare la 12 iunie
2003, Moldpres, Chişinău, 2002, republicat în Monitorul Oficial nr.66-75 din 01.03.2019
art.132;
2. G.Chibac, A.Băieșu, A.Rotari, O.Efrim, Drept civil.Contracte speciale, Vol.3,Chișinău, 2005,
pg.86-92;
3. V.Cazacu, Note de curs la disciplina “Drept Civil.Contracte”, Bălți, 2021;
4. Cristinel Murzea, Emil Poenaru, Donația și testamentul. Studiu de doctrină și jurisprudență.
Monografie. Editura Hamangiu, 2007, pg.3;
5. Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed. Universul Juridic, București, 2001,
pg.118;
6. Radu I Motica, Florin Moțiu, Contracte civile. Teorie și practică Judiciară. Lumina Lex.
București 2004. Pg.232;
7. L.Beliban-Rațoi, Reglementarea contractului de donație (în lumina caracterelor juridice) după
modernizarea Codului civil al Republicii Moldova. Disponibil:contractul de donație.pdf;
8. G. Boroi, L. Stănciulescu, Instituții de drept civil în reglementarea noului Cod civil, Ed.
Hamangiu, Bucureşi, 2012, pg.403;
9. I.R. Urs, S. Angheni, Drept civil. Contracte civile, vol. III, Ed. Oscar Print, București, 1999,
pg.57;
10. G. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţii de drept civil, în reglementarea Noului Cod civil, Ed.
Hamangiu, Bucureşti, 2012, pg.413;
11. Fr. Terré, Y. Lequette, Droit civil. Les successions. Les libéralités, Dalloz, Paris, 1997, p.351.

15