MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE

CATEDRA DE DREPT

REFERAT
la unitatea de curs
DREPT PENAL – PARTEA SPECIALĂ II
TEMA:
,, ANALIZA JURIDICO-PENALA A INFRACȚIUNII DE ÎNCĂLCAREA
REGULILOR DE SECURITATE A CIRCULAŢIEI SAU DE EXPLOATARE
A MIJLOACELOR DE TRANSPORT DE CĂTRE PERSOANA CARE
CONDUCE MIJLOCUL DE TRANSPORT”

Elaborat de studenta grupei DR32Z:

IVANCEA Lidia

Conducător științific: X Y,

dr., conf. univ.

BĂLȚI, 2021
 CUPRINS
Introducere..........................................................................................................................................3
Capitol I: Considerații generale cu privire la încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei
sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de
transport..............................................................................................................................................5
Capitol II: Analiza juridico-penală a componenței de infracțiune................................................7
2.1. Elemente obiective ale infracțiunii..........................................................................................7
2.2. Elemente subiective ale infracțiunii......................................................................................11
2.3. Circumstanțele agravante ale infracțiunii.............................................................................12
Concluzie...........................................................................................................................................14
Bibliogragie.......................................................................................................................................15

2
 Introducere
Punerea în aplicare a potențialului tehnico-științific facilitează comunicarea și îmbunătățește
calitatea vieții. Din acest punct de vedere, este dificil să ne imaginăm societatea modernă fără
transport. Transportul a jucat și continuă să joace un rol important în viața societății. În lumea
modernă transportul este instrumentul indispensabil care îi permite omului să-și realizeze
obiectivele. Dezvoltarea durabilă a transportului reprezintă o garanție a creșterii economice, a
liberei circulații a mărfurilor și a serviciilor, a concurenței și a libertății economice, precum și a
ridicării nivelului de trai al populației. Cel mai răspândit și diversificat tip de transport este
transportul rutier. Automobilul nu mai este demult un obiect de lux, devenind disponibil practic
pentru oricine. Numărul posesorilor de automobile crește zilnic. În fiecare zi, milioane de persoane
sunt implicate în relații sociale legate de circulația și exploatarea de automobile. Avantajele
neîndoielnice ale mijloacelor de transport rutier sunt: mobilitatea lor ridicată; ușurința relativă de
conducere a acestora; potențialitatea de a transporta călători sau mărfuri pe distanțe atât scurte, cât
și lungi etc.
În același timp, există și un „revers al monedei”. Dacă nu sunt respectate „regulile de
precauție”, mijlocul de transport în sensul art. 132 CP RM poate deveni mijloc de cauzare a unor
urmări prejudiciabile de o gravitate sporită. O consecință inevitabilă a procesului de automobilizare
este creșterea numărului de încălcări ale regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a
mijloacelor de transport.
La nivel mondial, mai multe persoane mor ca urmare a vătămărilor cauzate de accidente
rutiere, decât ca urmare a HIV/SIDA sau a tuberculozei. Accidentele rutiere sunt acum cea mai
frecventă cauză a decesului copiilor și tinerilor cu vârsta cuprinsă între 5 și 29 de ani pe plan
mondial.1 Douăzeci și cincizeci de milioane de persoane suferă traume ca urmare a accidentelor
rutiere, ceea ce reprezintă o cauză importantă a dizabilității la nivel mondial. Traumatismul prin
accidente rutiere se numără printre primele trei cauze de deces al persoanelor cu vârste cuprinse
între 5 și 44 de ani. În lipsa unor acțiuni ferme și eficiente, se preconizează că traumatismul prin
accidente rutiere va deveni a cincea cauză de deces la nivel mondial, cu aproximativ 2,4 milioane de
decese anual.2 În Republica Moldova, numărul de accidente rutiere se menține pe parcursul
ultimilor ani la cote ridicate: în anul 2015 – 821; în anul 2016 – 833; în anul 2017 – 868; în anul
2018 – 824; în anul 2019 – 920; în anul 2020 – 747; în primele trei luni ale anului 2021 – 173.3

1
Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 – Următorii pași în direcția „Viziunii zero”. Disponibil:
https://ec.europa.eu/transport/road_safety/sites/roadsafety/files/move-2019-01178-01-00-ro-tra-00f.pdf
2
Global Plan for the Decade of Action for Road Safety 2011-2020. Disponibil:
https://www.who.int/roadsafety/decade_of_action/plan/plan_english.pdf
3
Informația operativă privind starea infracționalității (fără clasate) pe teritoriul Republicii Moldova pentru luna martie
2021. Disponibil: https://mai.gov.md/ro/date-statistice
3
 Această situație din țara noastră se datorează mai multor cauze, printre care merită a fi
menționate: necorespunderea infrastructurii rutiere cu numărul de mijloace de transport rutiere
circulante; nivelul redus de calificare și cultura redusă a multora dintre conducătorii acestor
mijloace de transport. Subestimarea pericolului social al încălcării regulilor de securitate a
circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport are ca efect sporirea morbidității și
mortalității prin accidente rutiere. Astfel de încălcări constituie proiecția tradițiilor și stereotipurilor
de indisciplină și de impunitate, contribuind la consolidarea acestor fenomene în conștiința de grup
și în cea individuală. În asemenea condiții, problema sporirii siguranței rutiere în Republica
Moldova este la etapa actuală una dintre cele mai importante. Viața și sănătatea multor oameni
depind de găsirea soluției la această problemă. Lezarea, în rezultatul încălcării regulilor de
securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport, a celor mai importante atribute
ale persoanei face să fie inevitabil amenințată însăși funcționarea normală a societății, creându-se un
grav dezechilibru în cadrul acesteia.
Un rol important în prevenirea încălcării regulilor de securitate a circulaţiei sau de
exploatare a mijloacelor de transport îi revine legii penale. Or, pericolul pentru siguranța traficului
rutier îl prezintă nu mijlocul de transport în sine, ci persoana care conduce mijlocul de transport și
care încalcă regulile de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport.

4
Capitol I: Considerații generale cu privire la încălcarea regulilor de securitate a
circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care
conduce mijlocul de transport
Încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei rutiere este o acţiune sau inacţiune a
conducătorului mijlocului de transport, legată de încălcarea uneia sau a câtorva prevederi ale
Regulamentului circulaţiei rutiere din 27.07.1999 cu modificările ulterioare sau a altor acte
legislative ce reglementează securitatea circulaţiei şi exploatării transportului. De
exemplu,depăşirea vitezei stabilite, nerespectarea cerinţelor indicatorilor de circulaţie, depăşirea
neregulamentară a altui mijloc de transport etc.
Prin încălcarea regulilor de exploatare înţelegem de asemenea încălcările ce pot conduce la
consecinţele acestei infracţiuni. De exemplu, încălcarea regulilor de transportare a călătorilor sau a
încărcăturilor, exploatarea mijlocului de transport defectat din punct de vedere tehnic etc.
Potrivit art.132 CP, prin mijloace de transport înţelegem toate tipurile de maşini
automobile, tractoare şi alte tipuri de maşini autopropulsate, tramvaiele şi troleibuzele, precum şi
motocicletele şi alte mijloace de transport mecanice. Conform Hotărîrii Plenului CSJ din 8 iulie
1999 despre practica cu privire la aplicarea legislaţieiîn cadrul examinării cauzelor penale
referitoare la încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei şi de exploatare a mijloacelor de
transport, prin alte maşini autopropulsate se înţelege transportul care circulă în mod ocazional pe
drumurile publice, fiind destinat executării unor lucrări deconstrucţie, agricole, silvice sau altor
activităţi (macarale, excavatoare, combine de recoltare etc.).
Conform aceleiaşi hotărâri, prin alte mijloace de transport mecanice înţelegem orice mechanism pus
în mişcare cu ajutorul unui motor cu volumul de lucru nu mai mic de 50 cm.c. (p.2).4
Pentru responsabilitatea în baza art.264 nu importă locul unde a fost săvârşită infracţiunea.
Acesta poate fi magistrală, stradă, curte, teritoriu al întreprinderii, câmp şi alt loc în care este
posibilăcirculaţia mijloacelor de transport.
Dispoziţia art.264 este de blanchetă şi în ea nu sunt enumerate încălcările incriminate,
făcându-se trimitere la anumite reguli referitoare la securitatea circulaţiei sau de exploatare a
mijloacelor detransport. De aceea e necesar să ne conducem de actele normative menţionate,
stabilind care articol, alineat sau punct ale acestor reguli au fost încălcate.
E necesar să determinăm dacă urmările survenite se află în legătură de cauzalitate cu
încălcările indicate.
Infracţiunea se consumă în momentul survenirii consecinţelor ei.

4
Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 20 din 08.07.1999 „Despre practica judiciară cu privire la aplicarea
legislaţiei examinării cauzelor penale, referitor la încălcarea a circulaţiei şi de exploatare a mijloacelor de transport, în
cadrul regulilor de securitate” http://jurisprudenta.csj.md/search_hot_expl.php?id=247
5
 Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează numai prin vinovăţie imprudentă. De
aceea pregătirea sau tentativa de infracţiune se exclude. Dacă conducătorul mijlocului de transport a
provocat intenţionat daune vieţii şi sănătăţii persoanei, cele săvârşite trebuie calificate ca infracţiuni
contra vieţii şi sănătăţii persoanei.
Subiect al infracţiunii poate fi numai conducătorul mijlocului de transport, care a atins
vârstade 16 ani. Nu interesează lipsa permisului de conducere sau privarea de acest permis, precum
şi faptul dacă el este proprietar sau arendator al mijlocului de transport, l-a răpit sau este o
persoanăoarecare, căreia proprietarul i-a predat conducerea unităţii de transport.
Potrivit p.8 al Hotărîrii Plenului CSJ menţionate, în caz de încălcare a regulilor circulaţiei
rutiereşi/sau de exploatare a mijloacelor de transport în timpul instruirii cursanţilor, răspunderea o
poartă instructorul auto, dacă el nu a întreprins la timp măsuri pentru a preveni consecinţele
menţionateîn art.264, dar nu persoana ce efectuează pregătirea practică.
Obiectul infracțiunii date îl constituie securitatea circulației sau exploatarea mijloacelor de
transport,iar obiectul complementar este viața și sănătatea părții vătămate,precum și interesele ei
materiale.
În conformitate cu p.15 al Hotărîrii Plenului CSJ menţionate, în cazurile în care este
evidentă influenţa condiţiilor drumurilor asupra accidentului rutier, trebuie verificate şi analizate
aceste condiţii. Constatând vinovăţia proprietarului sau a administratorului drumului, acesta, în
cazul încălcării modului de întreţinere, reparare şi exploatare şi a stării tehnice a drumurilor, poartă
doar răspundere materială pentru pagubele cauzate participanţilor la trafic, în baza art.13 al Legii
drumurilor.

6
 Capitol II: Analiza juridico-penală a componenței de infracțiune
2.1. Elemente obiective ale infracțiunii
Obiectul infracțiunii
Obiectul juridic generic al infracţiunii prevăzute la art.264 C.pen. RM îl constituie relaţiile
sociale cu privire la securitatea în transport. Aşa cum se desprinde din art.13 „Securitatea în
transport” al Legii Republicii Moldova cu privire la transporturi, adoptate de Parlamentul
Republicii Moldova la 21.05.19971 , securitatea în transport se exprimă în lipsa de primejdii pentru
viaţa şi sănătatea oamenilor, siguranţa exploatării mijloacelor de transport, căilor de comunicaţie,
clădirilor, instalaţiilor şi protecţia mediului înconjurător. Potrivit art.1 din aceeaşi lege, transportul
este una dintre ramurile principale ale economiei naţionale şi o verigă a structurii sociale a
Republicii Moldova şi este chemat să asigure necesităţile în transporturi de mărfuri şi călătorii. Iar
din Capitolul III al Legii cu privire la transporturi aflăm că sistemul de transporturi al Republicii
Moldova include: transportul feroviar; transportul auto; transportul aerian; transportul naval;
transportul urban electric; transportul prin conducte.
Obiectul juridic generic al infracţiunii este constituit din valoarea socială fundamentală în a
cărei componenţă este inclusă, într-o formă specifică, valoarea socială individuală care constituie
obiectul juridic special al infracţiunii.
După cum rezultă din art.264 C.pen. RM, obiectul juridic special al infracţiunii analizate are
un caracter complex: obiectul juridic principal îl formează relaţiile sociale cu privire la siguranţa
traficului rutier; obiectul juridic secundar îl formează relaţiile sociale cu privire la sănătatea sau
viaţa persoanei.
Cu alte cuvinte, cele două componente ale valorii sociale, apărate în principal împotriva
infracțiunilor prevăzute la art. 264 CP RM, sunt: 1) securitatea circulației rutiere; 2) securitatea
exploatării mijloacelor de transport. Securitatea circulației rutiere și securitatea exploatării
mijloacelor de transport sunt interdependente și se completează reciproc, formând o valoare socială
binară apărată împotriva infracțiunilor prevăzute la art. 264 CP RM.
Conform art.2 al Legii privind siguranţa traficului rutier, adoptate de Parlamentul Republicii
Moldova la 7.06.20072 , siguranţa traficului rutier este starea de lucruri în traficul rutier ce reflectă
gradul de protecţie a participanţilor la el împotriva accidentelor şi consecinţei acestora.
Obiectul material al infracţiunii prevăzute la art.264 C.pen. RM îl reprezintă corpul
persoanei. Victima acestor infracțiuni este persoana fizică, căreia i se cauzează: vătămarea medie a
integrităţii corporale sau a sănătăţii (alin. (1) și (2)); vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a
sănătăţii (lit. a) alin. (3) și alin. (4)); decesul (lit. b) alin. (3), alin. (4)-(6)). Cât priveşte mijlocul de

7
transport, acesta nu mai poate să reprezinte obiectul material al infracţiunii examinate. El poate să
reprezinte exclusiv mijlocul de săvârşire a infracţiunii prevăzute la art.264 C.pen. RM.5
Latura obiectivă
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin încălcarea regulilor de securitate a
mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, în legătură cu care
fapt apar urmări sub formă de vătămări medii ale integrităţii corporale sau ale sănătăţii ori daune
materiale în proporţii mari, aflate în raport de cauzalitate cu comiterea încălcării acestor reguli.6
Latura obiectivă a infracţiunii prevăzute la art.264 C.pen. RM poate avea numai următoarea
structură:
1) fapta prejudiciabilă care constă în acţiunea sau inacţiunea de încălcare a regulilor de
securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport;
2) urmările prejudiciabile, care se exprimă după caz în:
a) vătămarea medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii (alin.(1) sau (2));
b) vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii ori decesul unei persoane (alin.(3) sau (4));
c) decesul a două sau mai multor persoane (alin.(5) sau (6));
3) legătura cauzală;
4) mijlocul de săvârşire a infracţiunii.
În această privinţă, în pct.3 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie „Despre practica
judiciară cu privire la aplicarea legislaţiei în cadrul examinării cauzelor penale referitor la
încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei şi de exploatare a mijloacelor de transport”, nr.20 din
8.07.1999 (în continuare – Hotărârea Plenului nr.20/1999)5 , se menţionează: „Dacă instanţa
judecătorească conchide că în acţiunile făptuitorului există o componenţă a infracţiunii, în sentinţă
urmează să se indice de încălcarea căror reguli de circulaţie rutieră şi/sau de exploatare a
mijloacelor de transport persoana este recunoscută vinovată, în ce mod s-au manifestat concret
aceste încălcări şi dacă consecinţele survenite se află în legătură de cauzalitate cu încălcările
indicate”.
Astfel, în procesul calificării, urmează să se stabilească, înainte de toate, care anume reguli
de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport au fost încălcate de către
făptuitor.
Majoritatea regulilor de exploatare a mijloacelor de transport sunt cuprinse în Secţiunea a
18-a „Condiţii tehnice pentru admiterea în circulaţie a autovehiculelor şi remorcilor” din
Regulamentul circulaţiei rutiere. În particular, sunt nominalizate devierile de la normativele tehnice,
5
Stati V., Infracţiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de
către persoana care conduce mijlocul de transport (art.264 C.pen. RM): conotaţii practice şi teoretice,// Revista
națională de drept.2009, №9, pg.32
6
Comentariul Codului penal al Republicii Moldova / Coordonatori: GuțuleacV., BujorV., SpînuI..Partea
generală.Editura ARC, Chișinău, 2010, pg. 137
8
în ale căror cazuri este interzisă exploatarea vehiculelor: pentru sistemele de frânare (alin.(1)
pct.122 RCR); pentru sistemul de direcţie (alin.(2) pct.122 RCR), pentru dispozitivele de iluminare,
semnalizare luminoasă şi sonoră (alin.(3) pct.122 RCR); pentru dispozitivele de ştergere şi de
spălare a geamurilor (alin.(4) pct.122 RCR) etc.
În contextul infracţiunii analizate, fapta prejudiciabilă poate consta nu doar în acţiunea sau
inacţiunea de încălcare a regulilor de exploatare a mijloacelor de transport. Încălcarea regulilor de
securitate a circulaţiei este cealaltă modalitate a acţiunii (inacţiunii) prejudiciabile.
Astfel, ca încălcare activă a regulilor de securitate a circulaţiei trebuie de considerat:
– traversarea trecerii la nivel cu calea ferată, în cazul în care barierele se află în poziţia
coborâtă sau în curs de coborâre (încălcarea regulilor fixate la alin.(2) pct.24 RCR);
– efectuarea semnalului sonor la o distanţă mică, astfel încât îi surprinde pe cei atenţionaţi,
determinându-i să efectueze manevre ce pot pune în pericol siguranţa traficului (încălcarea regulii
fixate la alin.(2) pct.33 RCR);
– reducerea bruscă a vitezei şi oprirea imediat după executarea depăşirii, dacă acesta nu este
un caz excepţional (încălcarea regulii fixate la pct.51 RCR) etc
Prezentarea acestor exemple are un caracter absolut aleatoriu, scopul fiind relevarea
diversităţii de forme şi variaţii care marchează încălcarea activă a regulilor de securitate a
circulaţiei. Acelaşi scop îl vom urmări în punctarea formelor şi variaţiilor încălcării pasive a
regulilor de securitate a circulaţiei:
– omisiunea de a lăsa liber un spaţiu (distanţă) faţă de vehiculul precedent care, în caz de
frânare bruscă, i-ar crea posibilitatea să oprească evitând coliziunea (încălcarea regulii fixate la
pct.49 RCR);
– omisiunea depăşirii vehiculelor numai pe partea stângă (ca excepţie, vehiculele ai căror
conducători au semnalizat intenţia de a schimba direcţia spre stânga şi au început efectuarea acestei
manevre, precum şi tramvaiele se depăşesc pe partea dreaptă, dacă pentru aceasta există spaţiu
suficient) (încălcarea regulii fixate la alin.(1) pct.52 RCR) etc
Într-o altă ordine de idei, menţionăm că infracţiunea prevăzută la art.264 C.pen. RM este o
infracţiune materială. După cum am mai specificat, infracţiunea se consideră consumată din
momentul producerii uneia din următoarele urmări prejudiciabile:
a) vătămarea medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
b) vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii ori decesul persoanei;
c) decesul a două sau a mai multor persoane.7
Din prevederile pct.5 al Hotărârii Plenului nr.20/1999 reiese următoarea concluzie:
încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport, care a
7
Decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.1r/e-26/98 din 19.03.1998 // Moldlex
9
determinat producerea urmărilor prejudiciabile prevăzute de câteva alineate ale art.264 C.pen. RM,
dar reprezentând aceeaşi infracţiune, trebuie calificată conform acelui alineat al art.264 C.pen. RM
care prevede o pedeapsă mai aspră. Această regulă derivă din prevederile de la lit.c) art.117 C.pen.
RM, referitoare la calificarea infracţiunilor în cazul concurenţei dintre două norme speciale, ambele
prevăzând componenţe de infracţiuni cu circumstanţe agravante. Regulile concursului de infracţiuni
se vor aplica pentru faptele care au determinat producerea mai multor urmări prejudiciabile, dacă
aceste fapte sunt săvârşite la un timp diferit, iar urmările prejudiciabile survenite constituie
rezultatul unor încălcări între care nu există nici o legătură.
Legătura cauzală trebuie să se stabilească între fapta prejudiciabilă şi urmările
prejudiciabile. În majoritatea cazurilor, stabilirea legăturii cauzale – în timpul urmăririi penale şi al
examinării cauzei în judecată – nu prezintă dificultăţi. Aceasta deoarece adesea cauza producerii
urmărilor prejudiciabile este evidentă. Totuşi, se atestă şi cazuri când stabilirea legăturii cauzale nu
este atât de facilă. În cele mai frecvente situaţii, aceasta are loc atunci când regulile de securitate a
circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport sunt încălcate de către câţiva participanţi la
trafic. De asemenea, aceasta se atestă atunci când în derularea evenimentelor se implică factori
exogeni: faptele victimei; defectele tehnice ascunse; specificul condiţiilor rutiere; influenţa
factorilor naturii etc. Aşadar, singurul fapt de încălcare a regulilor de securitate a circulaţiei sau de
exploatare a mijloacelor de transport nu este suficient. Se poate întâmpla că urmările, prevăzute în
art.264 C.pen. RM, să fie în legătură cauzală cu faptele altor participanţi la trafic, cu o forţă
invincibilă a naturii, cu defecţiunile ascunse ale mijlocului de transport etc. În asemenea cazuri,
încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport nu poate
fi considerată temei de aplicare a art.264 C.pen. RM.
Această legătură este prezentă dacă:
1) încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport
a precedat producerea urmărilor prejudiciabile;
2) încălcarea respectivă a fost cauza necesară a producerii urmărilor prejudiciabile;
3) încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport
a creat un pericol real de producere a urmărilor prejudiciabile;
4) încălcarea respectivă a transformat posibilitatea producerii urmărilor prejudiciabile în
realitate.
Un alt semn al laturii obiective a infracţiunii analizate este mijlocul de săvârşire a
infracţiunii.
Conform art.132 C.pen. RM, prin „mijloace de transport” se înţelege toate tipurile de
automobile, tractoare şi alte tipuri de maşini autopropulsate, tramvaiele şi troleibuzele, precum şi
motocicletele şi alte mijloace de transport mecanice.
10
 Există o interpretare judiciară a noţiunilor „alte tipuri de maşini autopropulsate” şi „alte
mijloace de transport mecanice”. Astfel, conform pct.2 al Hotărârii Plenului nr.20/1999, prin „alte
tipuri de maşini autopropulsate” se înţelege mijloacele de transport care circulă în mod ocazional pe
drumurile publice, fiind destinate executării unor lucrări de construcţie, agricole, silvice sau altor
activităţi (macarale, excavatoare, combine de recoltare etc.). Prin „alte mijloace de transport
mecanice” se înţelege orice mecanisme puse în mişcare cu ajutorul unui motor cu volumul de lucru
nu mai mic de 50 cm3 , care sunt subiecte ale regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a
mijloacelor de transport.8

2.2. Elemente subiective ale infracțiunii

În ceea ce privește latura subiectivă a acestor infracțiuni, am demonstrat că, în esență,
infracțiunile, prevăzute la art. 264 CP RM, trebuie considerate infracțiuni săvârșite din imprudență.
Art. 19 CP RM nu caracterizează conținutul vinovăției în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 264
CP RM. Deosebirea încrederii exagerate de intenția indirectă are importanță pentru delimitarea
infracțiunilor prevăzute la art. 264 CP RM de unele infracțiuni adiacente.
Deosebirea neglijenței de încrederea exagerată are importanță pentru individualizarea
pedepsei pentru infracțiunile prevăzute la art. 264 CP RM. Lipsa sau prezența obligativității și
posibilității de a prevedea survenirea urmărilor prejudiciabile reprezintă diferența specifică ce
permite deosebirea neglijenței (art. 18 CP RM) de fapta săvârşită fără vinovăţie (art. 20 CP RM).
În condițiile dreptului penal al Republicii Moldova o proporționalizare a vinovăției comune
nu ar fi justificată nici măcar în cazul în care făptuitorul și victima ar fi pasibili de pedeapsă în baza
aceleiași dispoziții a art. 264 CP RM. Cu atât mai puțin, în cazul în care făptuitorul și victima se fac
vinovați de infracțiuni prevăzute de dispoziții diferite ale acestui articol, sau de articole diferite (de
exemplu, art. 264 și 269 CP RM), sau de coduri diferite, nu este posibilă o asemenea
proporționalizare. Principiul caracterului personal al răspunderii penale invalidează conceptul
vinovăției comune; fiecare făptuitor trebuie să răspundă individual, nu solidar cu altcineva. În cazul
producerii unui accident rutier, vinovăția făptuitorului nu înseamnă automat că victima este
nevinovată, tot așa cum vinovăția victimei nu înseamnă automat că făptuitorul este nevinovat.
Există posibilitatea ca atât făptuitorul, cât și victima să fie vinovați, la fel cum este posibil ca numai
una din aceste persoane să fie vinovată. În cazul infracțiunilor prevăzute la art. 264 CP RM motivul
și scopul se referă la fapta prejudiciabilă, nu la infracțiunea în întregime. Doar art. 264 CP RM
trebuie aplicat în cazul când urmările prejudiciabile prevăzute de acest articol survin în urma
încălcării din motive huliganice a regulilor de circulație, iar această încălcare se exprimă în
8
Stati V., Infracţiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de
către persoana care conduce mijlocul de transport (art.264 C.pen. RM): conotaţii practice şi teoretice,// Revista
națională de drept.2009, №9, pg.34-38
11
încălcarea de către persoanele care conduc mijloace de transport a regulilor de circulaţie prin
comportament agresiv ori în deplasarea neautorizată în grup pe drumurile publice.
În legătură cu subiectul infracțiunilor prevăzute la art. 264 CP RM, am stabilit că, în cazul
în care deține permis de conducere, subiectul infracțiunilor, prevăzute la art. 264 CP RM, trebuie să
aibă vârsta minimă de 16 ani. Dacă instructorul a inițiat încălcarea de către cursant a regulilor de
securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport sau, deși nu a inițiat o asemenea
încălcare, nu a întreprins la timp toate măsurile necesare pentru a preîntâmpina încălcarea de către
cursant a regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport, cu toate că
trebuia și putea să o facă, atunci instructorul trebuie să răspundă în baza art. 264 CP RM. Dacă
instructorul a întreprins în timp util toate măsurile pentru a preveni sau a curma încălcarea de către
cursant a acestor reguli, însă, din circumstanțe care nu depind de voința lui, nu a reușit să evite
producerea accidentului rutier, atunci răspunderea în baza art. 264 CP RM îi revine cursantului. În
acest caz instructorul nu poate fi tras la răspundere penală în baza articolului dat. Dacă urmările
prevăzute în art. 264 CP RM sunt legate cauzal de încălcarea de către un militar a regulilor de
conducere sau de exploatare a mijloacelor de transport care aparțin Armatei Naţionale sau
Inspectoratului General de Carabinieri, atunci se aplică art. 382 CP RM.

2.3. Circumstanțele agravante ale infracțiunii

Conform Codului Penal al Republicii Moldova în cadrul art.264 avem cinci circumstanțe
agravate.
Astfel, voi începe cu alin.(2),(4) și (6) conform cărora răspunderea se agravează dacă
infracțiunea e săvîrșită în stare de ebrietate. Noţiunea „stare de ebrietate" este definită în alin.(1)
art.134 CP RM: starea de dereglare psihofuncțională a organismului survenită în urma consumului
de alcool, de substanțe narcotice, psiho-trope şi/sau de alte substanţe cu efecte similare. Starea de
ebrietate este stabilită în conformitate cu Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică şi
examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi a naturii ei, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.296 din 16.04.2009.
La fel, susţin opinia lui A.Saharciuk, potrivit căreia gradul de ebrietate trebuie luat in
consideraţie la individualizarea pedepsei pentru infracţiunea examinată. Anurne gradul de ebrietate,
şi nu ebrietatea. Accentuam aceasta, pentru că, în conformitate cu alin.(2) art.77 CP RM, dacă
circumstanţele menţionate la alin.(1) ai acestui articol sunt prevăzute în articolele din Partea
Specială a Codului Penal în calitate de circumstanţe agravante ale infracţiunii corespunzătoare, ele
nu pot fi considerate concomitent ca circumstanţe care agravează pedeapsa. Or, la lit.j) alin.(1)
art.77 CP RM ca circumstanţă care agravează pedeapsa e nominalizată „săvârşirea infracţiunii
decătre o persoană in stare de ebrietate". În concliuzie, aplicarea răspunderii conform alin.(2), (4) şi
12
(6) art.264 CP RM exclude referirea la lit.j) alin.(1) art.77 CP RM. Această concluzie o confirmăşi
recomandările corespunzătoare din pct.11 al Hotărârii Plenului nr.20/1999.
Refuzul, împotrivirea sau eschivarea conducătorului mijlocului de transport de la testarea
alcoolscopică, de la examenul medical, în vederea stabilirii stării de ebrietate şi a naturii ei sau dela
recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, atrage răspunderea penală conform
alin.(3) art.264-1 CP RM. Astfel, este posibil concursul dintre infracţiunea specificată la alin.(2), (4)
sau (6) art.264 CP RM şi infracţiunea prevăzută la alin.(3) art.264-1 CP RM.
La fel de necesară este condiţia ca urmările prejudiciabile nominalizate în art.264 CP RM să
nu se afle în legătură cauzală fapta de conducere a mijlocului de transport de către o persoană care
seaflă în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau stare de ebrietate produsă de
substanţenarcotice, psihotrope şi sau de alte substanţe cu efecte similare. Legătura cauzală trebuie
să fie cuo incălcare a regulilor de securitate a circulaţlei sau de exploatare a mijloacelor de
transport. Această condiţie o considerăm obligatorie, pentru a nu se admite aplicarea de două ori
arăspunderii pentru aceeaşi incălcare a regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a
mijioacelor de transport, concretizată în conducerea mijlocului de transport de către o persoană care
se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de substanţe
narcotice, psihotrope şi/sau de alte substanțe cu efecte similare.În concluzie, dacăurmările
prejudiciabile nominalizate in art.264 CP RM se află în legătură cauzală cu încălcarearegulilor de
securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport -concretizată, în conducerea
mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad
avansat sau în stare de ebrietate produsă de substanţe narctotice, psihotrope şi/sau de alte substanţe
cu efecte similare,atunci răspunderea urmează a fi aplicată numai în conformitate cu alin.(9), (4) sau
(6) art.264 CP RM. Nu va fi necesară calificarea supiimentară în baza alin.(1)art.264-1 CP RM.
La fel din categoria circumstanțelor agravante ale art.264 CP RM fac parte alin.(3) și alin.
(5).Conform alin.(3) art.264,varianta agravată a încălcării regulilor de securitate a circulației sau de
exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport constă în
încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către
persoana care conduce mijlocul de transport,care a provocat: a)vătămarea gravă aintegrității
corporale sau a sănătății sau b)decesul unei persoane.

Concluzie
Ajungem la următoarele concluzii generale:

13
 1) securitatea în transportul feroviar, naval, aerian și rutier, privită ca valoare socială
fundamentală apărată împotriva infracțiunilor prevăzute în Capitolul XII al părții speciale a Codului
penal al Republicii Moldova, este acea parte integrantă a securității naționale, care presupune
protejarea intereselor pe care persoana, societatea și statul le au în domeniului transporturilor,
împotriva infracțiunilor prevăzute la art. 264-276 CP RM;
2) securitatea circulației rutiere, privită ca parte a valorii sociale principale apărate împotriva
infracțiunilor prevăzute la art. 264 CP RM, se exprimă în starea de lucruri condiționată de
conducerea mijloacelor de transport, care asigură protecţia persoanelor împotriva accidentelor
rutiere ce presupun încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de
transport, în rezultatul căreia se cauzează vătămarea gravă sau decesul unei ori mai multor
persoane;
3) în esență, infracțiunile, prevăzute la art. 264 CP RM, trebuie considerate infracțiuni
săvârșite din imprudență;
4) în cazul producerii unui accident rutier, vinovăția făptuitorului nu înseamnă automat că
victima este nevinovată, tot așa cum vinovăția victimei nu înseamnă automat că făptuitorul este
nevinovat. Există posibilitatea ca atât făptuitorul, cât și victima să fie vinovați, la fel cum este
posibil ca numai una din aceste persoane să fie vinovată;
5) în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 264 CP RM motivul și scopul se referă la fapta
prejudiciabilă, nu la infracțiunea în întregime;
6) esențială pentru constatarea stării de ebrietate în sensul alin. (1) art. 13412 CP RM este nu
prezența în organism a alcoolului, a drogurilor sau a altor substanțe cu efecte similare, dar
dereglarea psihofuncţională a organismului. Despre dereglarea psihofuncţională a organismului în
rezultatul consumului unor astfel de substanțe se poate vorbi numai în cazul în care prezența stării
de ebrietate a fost stabilită în conformitate cu reglementările în materie și în corespundere cu
criteriile medicale aplicate în domeniul narcologiei;
7) în alin. (2), (4) sau (6) art. 264 CP RM, prin „stare de ebrietate” se înțelege fie starea de
ebrietate alcoolică cu grad avansat, fie starea de ebrietate alcoolică cu grad minim, fie starea de
ebrietate produsă de droguri și/sau de alte substanțe cu efecte similare;
8) în ipotezele prevăzute la alin. (2), (4) sau (6) art. 264 CP RM este posibilă tentativa de
infracțiune. Vorbim despre tentativă în aceste ipoteze atunci când făptuitorul are o reprezentare
eronată cu privire la starea de ebrietate în care se află.

14
 Bibliogragie
1. Codul penal al Republicii Moldova, adoptat la 18.04.2002// Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr.128-129, 2002.
2. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009 cu privire la aprobarea
Regulamentului circulaţiei rutiere. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 92-
93.
3. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. 20 din 08.07.1999
despre practica judiciară cu privire la aplicarea legislaţiei la examinarea cauzelor penale
referitoare la încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau exploatare a mijloacelor de
transport. Disponibil: http://jurisprudenta.csj.md/search_hot_expl.php?id=361
4. Decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.1r/e-26/98 din
19.03.1998 // Moldlex
5. Comentariul Codului penal al Republicii Moldova / Coordonatori: Guțuleac V., Bujor V.,
Spînu I..Partea generală. Editura ARC, Chișinău, 2010.
6. Stati V., Infracţiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a
mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport (art.264 C.pen.
RM): conotaţii practice şi teoretice,// Revista națională de drept.2009, №9, pg.32-38
7. Budeci V. Răspunderea penală pentru infracţiunile în domeniul transportului rutier / Teză de
doctor în drept. Chișinău, 2014. 213 p.
8. Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 – Următorii pași în direcția
„Viziunii zero”. Disponibil: https://ec.europa.eu/transport/road_safety/sites/roadsafety/files/
move-2019-01178-01-00-ro-tra-00f.pdf
9. Global Plan for the Decade of Action for Road Safety 2011-2020. Disponibil:
https://www.who.int/roadsafety/decade_of_action/plan/plan_english.pdf
10. Informația operativă privind starea infracționalității (fără clasate) pe teritoriul Republicii
Moldova pentru luna martie 2021. Disponibil: https://mai.gov.md/ro/date-statistice

15