Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE PROTECŢIA MEDIULUI


Domeniul: Ingineria mediupui și securitate în muncă
Program de studii: Stări și politici privind securitatea muncii
Anul de studiu: anul II.

REFERAT

STĂRI ȘI POLITICI PRIVIND


SECURITATEA MUNCII

Masterand: Simon Zsanett

Îndrumător: Prof.univ.dr.ing.habil Sabău Nicu

An univ. 2022-2023
CUPRINS

Stări și politici privind securitatea muncii.......................................................................................3

Introducere...................................................................................................................................3

Legislație privind sănătatea și securitatea muncii........................................................................3

Evaluarea riscurilor și identificarea măsurilor de prevenire........................................................5

Program de formare și conștientizare...........................................................................................6

Echipamente și tehnologii de siguranță.......................................................................................7

Program de gestionare a incidentelor și raportare........................................................................8

Audituri și revizuiri periodice......................................................................................................9

Bibliografie:...............................................................................................................................11
Stări și politici privind securitatea muncii

Introducere

Securitatea muncii este o preocupare majoră în mediul de lucru și este reglementată prin
diverse strategii și politici, care variază în funcție de țară și de industrie. În continuare, voi
prezenta câteva strategii și politici comune privind securitatea muncii:

1. Legislație privind sănătatea și securitatea muncii


2. Evaluarea riscurilor și identificarea măsurilor de prevenire
3. Program de formare și conștientizare
4. Echipamente și tehnologii de siguranță
5. Program de gestionare a incidentelor și raportare
6. Audituri și revizuiri periodice
Este important să menționăm că acestea pot varia în funcție de contextul specific al fiecărei
organizații și de legislația aplicabilă în fiecare țară.

Legislație privind sănătatea și securitatea muncii

Majoritatea țărilor au legi și reglementări care impun un set minim de standarde de


securitate și sănătate la locul de muncă. Aceste legi stabilesc responsabilitățile angajatorilor și
angajaților și prevăd sancțiuni pentru nerespectarea acestor standarde.
În temeiul articolului 153 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, a fost
adoptată o mare diversitate de măsuri comunitare în domeniul securității și sănătății în muncă.
Directivele europene sunt obligatorii din punct de vedere juridic și trebuie transpuse în
legislațiile naționale de către statele membre.
Directivele europene stabilesc cerințe minime și principii fundamentale, cum ar fi
principiul prevenirii și al evaluării riscurilor, precum și responsabilitățile angajatorilor și ale
angajaților. O serie de orientări europene vizează facilitarea punerii în aplicare a directivelor
europene, precum și a standardelor europene adoptate de organizațiile europene de standardizare.
Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2021-2027,
anunțat în planul de acțiune Pilonul european al drepturilor sociale, stabilește principalele
priorități și acțiuni necesare pentru îmbunătățirea sănătății și securității lucrătorilor. Cadrul
adoptă o abordare tripartită, axându-se pe trei obiective-cheie: anticiparea și gestionarea
schimbărilor, îmbunătățirea prevenției și creșterea gradului de pregătire.
Legislația privind sănătatea și securitatea muncii poate varia în funcție de țară și de
jurisdictie, însă există anumite principii și standarde internaționale pe care multe legislații se
bazează. Iată câteva aspecte comune pe care le reglementează legislația privind sănătatea și
securitatea muncii:

 Identificarea și evaluarea riscurilor: Legislația cere ca angajatorii să identifice și să


evalueze riscurile pentru sănătatea și siguranța angajaților lor. Aceasta implică analizarea
activităților, proceselor și condițiilor de muncă pentru a identifica potențialele pericole și
riscuri.

 Prevenirea și controlul riscurilor: Legislația impune angajatorilor să ia măsuri pentru a


preveni și controla riscurile identificate. Aceste măsuri pot include implementarea
echipamentelor de protecție individuală, adoptarea procedurilor de lucru sigure,
furnizarea de instruire și supervizare adecvată, precum și punerea în aplicare a măsurilor
tehnice și organizatorice pentru reducerea riscurilor.

 Echipamentul de protecție individuală (EPI): Legislația cere ca angajatorii să furnizeze


angajaților echipamentul de protecție individuală adecvat în funcție de riscurile la care
aceștia sunt expuși. Acesta poate include echipamente de protecție precum căști, ochelari
de protecție, mănuși, îmbrăcăminte de protecție, bocanci de securitate etc.

 Sănătatea și igiena ocupatională: Legislația acordă o atenție deosebită asigurării


condițiilor de lucru sănătoase și igienice. Aceasta poate include standarde privind
ventilația, iluminarea, nivelurile de zgomot, gestionarea substanțelor periculoase, igiena
personală, facilități sanitare și altele.

 Informare, instruire și supervizare: Legislația cere ca angajatorii să furnizeze angajaților


informații, instruire și supervizare adecvată cu privire la riscurile la locul de muncă și la
măsurile de prevenire și protecție. Acest lucru ajută angajații să fie conștienți de riscuri și
să știe cum să lucreze în condiții sigure.

 Monitorizarea și raportarea incidentelor: Legislația poate cere raportarea și înregistrarea


incidentelor de muncă, precum accidente, leziuni sau îmbolnăviri legate de locul de
muncă. Monitorizarea incidentelor ajută la identificarea tendințelor și a deficiențelor în
securitatea muncii și permite îmbunătățiri ulterioare.
Este important să menționăm că legislația privind sănătatea și securitatea muncii poate
varia considerabil între țări și poate fi influențată de industrie, dimensiunea și tipul organizației și
alte factori specifici. Este recomandat ca angajatorii și angajații să se informeze cu privire la
legislația și reglementările aplicabile în țara lor și să le respecte în mod corespunzător pentru a
asigura un mediu de lucru sigur și sănătos.

Evaluarea riscurilor și identificarea măsurilor de prevenire

Organizațiile trebuie să efectueze evaluări periodice ale riscurilor la locul de muncă


pentru a identifica potențialele pericole și pentru a dezvolta strategii de prevenire. Aceste
evaluări pot include analiza activităților și proceselor de lucru, identificarea echipamentelor și
substanțelor periculoase, precum și evaluarea impactului asupra sănătății și siguranței angajaților.
Îmbunătăţirea sănătăţii şi securităţii la locul de muncă reprezintă o preocupare comună,
atât dintr-o perspectivă umanitară, cât şi dintruna economică. Un mediu de lucru sigur şi sănătos
reprezintă un element esenţial pentru calitatea muncii şi un factor de performanţă pentru
întreprinderile mici şi mijlocii.
Abordarea europeană privind asigurarea sănătăţii şi a securităţii lucrătorilor are ca punct
central evaluarea riscurilor - aceasta reprezentând prima etapă către locuri de muncă mai sigure
şi mai sănătoase şi calea către reducerea accidentelor de muncă şi eliminarea bolilor
profesionale.
Securitatea şi sănătatea lucrătorilor se poate asigura luând cele mai adecvate măsuri de
prevenire a riscurilor profesionale. Aceste măsuri se pot stabili numai în urma evaluării
riscurilor.
Evaluarea riscurilor trebuie să fie un proces dinamic care să permită întreprinderilor şi
organizaţiilor să implementeze o politică pro-activă de gestionare a riscurilor la locul de muncă.
De la adoptarea Directivei Cadru nr.89/391/CEE, evaluarea riscurilor reprezintă o cerinţă
juridică pentru toţi angajatorii din statele membre UE. Această directivă subliniază rolul esenţial
pe care îl joacă evaluarea riscurilor şi stabileşte prevederi fundamentale care trebuie urmate
obligatoriu de către fiecare angajator.
Deşi evaluarea riscurilor a devenit treptat, un concept familiar pentru organizarea
prevenirii la locul de muncă, în timpul controalelor efectuate de inspectorii de muncă în
întreprinderi, s-a constatat că, uneori, evaluarea riscurilor este realizată în mod formal,
considerându-se că întocmirea unui simplu document de evaluare este suficient pentru
îndeplinirea obligaţiei angajatorilor stabilită în Legea nr.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în
muncă.
O evaluare corectă a riscurilor se realizează având în vedere: toate riscurile relevante şi
cele care nu pot fi eliminate (nu numai cele imediate sau evidente), stabilirea măsurilor,
verificarea eficienţei acestora, înregistrarea rezultatelor evaluării şi revizuirea evaluării ori de
câte ori este necesar.
Dacă procesul de evaluare a riscurilor – primul pas în abordarea gestionării eficace a
sănătăţii şi securităţii în muncă – se realizează superficial sau nu se realizează deloc, este puţin
probabil să se identifice sau să se implementeze măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale.

Program de formare și conștientizare

Este important ca angajații să fie instruiți în mod regulat cu privire la riscurile la locul de
muncă și să fie conștienți de măsurile de prevenire și de procedurile de urmat în caz de accident
sau incident. Aceste programe de formare pot include instruiri privind utilizarea corectă a
echipamentelor de protecție individuală, manipularea sigură a substanțelor periculoase,
prevenirea incendiilor și alte aspecte legate de securitatea muncii.
Un program de formare și conștientizare în ceea ce privește sănătatea și securitatea
muncii este esențial pentru a asigura un mediu de lucru sigur și sănătos. Acesta are scopul de a
educa angajații cu privire la riscurile la locul de muncă, măsurile de prevenire și protecție,
precum și modalitățile de acțiune în caz de incidente sau accidente. Iată câteva aspecte
importante de luat în considerare într-un program de formare și conștientizare:

 Evaluarea necesităților de formare: Înainte de a dezvolta un program de formare, este


important să se evalueze nevoile specifice ale organizației și ale angajaților în ceea ce
privește sănătatea și securitatea muncii. Acest lucru poate implica analizarea riscurilor
specifice la locul de muncă, identificarea competențelor necesare și evaluarea nivelului
actual de cunoștințe și conștientizare a angajaților.

 Dezvoltarea conținutului de formare: Pe baza evaluării necesităților, se poate dezvolta un


conținut de formare adaptat. Acesta poate include informații despre regulile și procedurile
de securitate, utilizarea corectă a echipamentelor de protecție individuală, gestionarea
substanțelor periculoase, prevenirea incendiilor, tehnici de manipulare sigură a
echipamentelor și multe altele. Asigurați-vă că conținutul este clar, concis și ușor de
înțeles pentru angajați.

 Metode de predare variate: Utilizați diverse metode de predare pentru a menține interesul
angajaților și pentru a se adapta diferitelor stiluri de învățare. Acestea pot include
prezentări interactive, studii de caz, sesiuni practice, simulări, sesiuni de discuții și
activități de grup. Utilizați exemple relevante și situații reale pentru a le face mai ușor de
înțeles și de aplicat în contextul locului de muncă.
 Instruire practică și demonstrații: În cazul în care este necesară utilizarea echipamentelor
de protecție individuală sau a altor tehnici specifice, asigurați-vă că există sesiuni practice
și demonstrații pentru a le arăta angajaților cum să le utilizeze corect. Asigurați-vă că
aceștia înțeleg tehnicile și sunt capabili să le pună în aplicare în mod corespunzător.

 Actualizarea regulată a programului de formare: Sănătatea și securitatea muncii sunt


subiecte în continuă evoluție, iar noile riscuri și tehnologii pot apărea în timp. Asigurați-
vă că programul de formare este actualizat și revizuit în mod regulat pentru a reflecta
noile descoperiri și schimbări în industrie și legislație.

 Promovarea unei culturi a securității: Un program de formare și conștientizare trebuie să


fie însoțit de o promovare activă a unei culturi a securității la locul de muncă. Încurajați
angajații să raporteze incidentele și să ofere feedback cu privire la aspectele legate de
securitatea muncii. Recunoașteți și recompensați angajații care adoptă comportamente
sigure și implicați conducerea și supervizorii în promovarea și implementarea măsurilor
de securitate.
Un program de formare și conștientizare bine structurat și implementat poate contribui
semnificativ la reducerea riscurilor la locul de muncă și la crearea unui mediu de lucru sigur și
sănătos pentru toți angajații.

Echipamente și tehnologii de siguranță

Utilizarea echipamentelor și tehnologiilor de siguranță adecvate poate contribui


semnificativ la reducerea riscurilor la locul de muncă. Acestea pot include echipamente de
protecție individuală, sisteme de detecție a incendiilor, dispozitive de siguranță la mașini și
echipamente de ventilare pentru a reduce expunerea la substanțe periculoase.
Protectia muncii cuprinde totalitatea masurilor si actiunilor ce au ca scop prevenirea
riscurilor profesionale, protectia sanatatii, securitatea lucratorilor. Aceste masuri includ
informarea, consultarea, instruirea si protejarea lucratorilor sau a reprezentantilor lor.
Angajatorul are obligatia de a asigura angajatilor conditiile prevazute de legea privind
protectia si securitatea in munca, in caz contrar el fiind sanctionat cu amenda. In acelasi timp, si
angajatii au datoria de a respecta normele. Siguranta la locul de munca si normele de protectia
muncii sunt reglementate de Legea 319 din 2006 (Legea securitatii si sanatatii in munca – SSM)
actualizata in 2015 si de Codul Muncii (TITLUL V: Sanatatea si securitatea in munca).
Program de gestionare a incidentelor și raportare

Organizațiile trebuie să aibă un program de gestionare a incidentelor și să promoveze o


cultură a raportării în care angajații să se simtă încurajați să raporteze incidentele și să ofere
feedback cu privire la aspectele legate de securitatea muncii. Acest lucru permite identificarea și
corectarea rapidă a deficiențelor și îmbunătățirea continuă a măsurilor de securitate.
Un program de gestionare a incidentelor și raportare este esențial pentru a răspunde
prompt și eficient la incidentele de securitate și sănătate la locul de muncă și pentru a identifica
și corecta deficiențele în sistemul de securitate. Iată câteva elemente cheie ale unui astfel de
program:

 Politici și proceduri: Elaborați politici și proceduri clare și concise privind gestionarea


incidentelor și raportarea acestora. Acestea ar trebui să includă definiții clare ale
incidentelor, fluxurile de lucru pentru raportare și investigație, precum și
responsabilitățile angajaților și ale conducătorilor în cadrul programului.

 Raportarea incidentelor: Furnizați angajaților un mecanism simplu și accesibil pentru a


raporta incidentele. Acesta poate fi un sistem electronic de raportare, formulare de
raportare tipizate sau canale de comunicare dedicate, cum ar fi linii telefonice sau adrese
de e-mail specifice. Asigurați-vă că angajații sunt informați cu privire la modul de
raportare și că sunt încurajați să raporteze incidentele, fără frica de repercusiuni.

 Investigarea incidentelor: După raportarea unui incident, asigurați-vă că există un proces


bine definit pentru investigarea acestuia. Acesta ar trebui să includă identificarea cauzelor
principale ale incidentului, evaluarea impactului asupra sănătății și securității angajaților
și identificarea măsurilor corective necesare pentru a preveni repetarea incidentului.

 Îmbunătățiri continue: Utilizați rezultatele investigațiilor incidentelor pentru a identifica


și implementa măsuri de prevenire și îmbunătățire a securității muncii. Asigurați-vă că
există un proces de monitorizare și urmărire a implementării acestor măsuri și că sunt
luate în considerare feedback-ul angajaților.

 Comunicare și informare: Comunicați și informați angajații cu privire la incidentele și


măsurile corective luate. Asigurați-vă că există o comunicare deschisă și transparentă în
cadrul organizației, astfel încât angajații să fie conștienți de riscuri, să înțeleagă
importanța raportării incidentelor și să fie informați cu privire la măsurile de prevenire și
protecție.

 Monitorizare și analiză a tendințelor: Colectați și analizați datele despre incidente pentru


a identifica tendințe și modele recurente. Acest lucru poate ajuta la identificarea
problemelor sistemice și la implementarea măsurilor preventive pentru a reduce riscurile
și incidentele viitoare.
Un program de gestionare a incidentelor și raportare eficient poate contribui semnificativ
la crearea unui mediu de lucru sigur și sănătos, prin identificarea promptă și rezolvarea
problemelor și prin îmbunătățirea continuă a sistemului de securitate.

Audituri și revizuiri periodice

Periodic, trebuie efectuate audituri și revizuiri pentru a verifica eficacitatea măsurilor de


securitate implementate și pentru a identifica eventualele deficiențe sau îmbunătățiri necesare.
Aceste audituri pot fi efectuate intern sau prin intermediul unor organizații independente.
Auditurile și revizuirile periodice sunt procese utilizate într-o gamă largă de domenii
pentru a evalua, verifica și îmbunătăți performanța și conformitatea unei organizații sau a unui
sistem. Aceste activități sunt desfășurate în mod regulat pentru a asigura că procesele și practicile
sunt în conformitate cu standardele, reglementările și obiectivele stabilite.
Auditurile periodice sunt procese de evaluare și verificare care sunt efectuate în mod
regulat la intervale prestabilite pentru a evalua performanța, conformitatea și eficiența unei
organizații, a unui sistem sau a unui proces. Aceste audituri periodice sunt importante pentru a
asigura că operațiunile și practicile organizației sunt în conformitate cu standardele,
reglementările și obiectivele stabilite și pentru a identifica oportunități de îmbunătățire. Scopul
acestor audituri este de a evalua performanța organizației, de a identifica problemele și riscurile
și de a propune măsuri de îmbunătățire pentru a asigura succesul și eficiența pe termen lung.
Revizuirile periodice sunt procese de evaluare și examinare care sunt efectuate în mod
regulat la intervale prestabilite pentru a verifica și îmbunătăți performanța, procesele și
rezultatele unei organizații sau a unui sistem. Aceste revizuiri periodice sunt esențiale pentru
monitorizarea și ajustarea activităților organizației, identificarea punctelor slabe și a
oportunităților de îmbunătățire. Reviziile periodice oferă organizațiilor oportunitatea de a evalua
și îmbunătăți continuu performanța și conformitatea. Ele contribuie la identificarea și corectarea
problemelor, la optimizarea proceselor și la asigurarea că organizația funcționează eficient și în
concordanță cu obiectivele și cerințele stabilite.
Iată câteva exemple de audituri și revizii periodice care sunt frecvent efectuate în diferite
domenii:

 Audituri financiare: Acestea sunt realizate în mod obișnuit de către auditori externi și
constau în examinarea și evaluarea documentelor și a conturilor financiare ale unei
organizații pentru a verifica exactitatea și corectitudinea acestora conform standardelor
contabile și fiscale.
 Audituri de conformitate: Aceste audituri sunt efectuate pentru a verifica dacă o
organizație respectă cerințele legale, reglementările sau standardele specifice industriei.
De exemplu, auditurile de conformitate pot fi realizate pentru a evalua respectarea
normelor de securitate și sănătate în muncă sau respectarea politicilor de mediu.

 Revizii ale calității: Acestea sunt efectuate pentru a evalua sistemul de management al
calității al unei organizații și pentru a asigura că acesta îndeplinește standardele de
calitate specifice. Reviziile pot include evaluarea documentației, proceselor operaționale,
măsurilor de control al calității și feedback-ul clienților.

 Audituri de securitate informatică: Aceste audituri sunt efectuate pentru a evalua și a


verifica securitatea sistemelor informatice și a rețelelor unei organizații. Auditurile de
securitate informatică pot identifica vulnerabilități, riscuri și deficiențe în infrastructura
IT și pot recomanda măsuri de îmbunătățire.

 Revizii operaționale: Acestea sunt realizate pentru a evalua eficiența și eficacitatea


operațiunilor organizației și a identifica oportunități de optimizare. Aceste revizii pot
acoperi procesele operaționale, fluxurile de lucru, utilizarea resurselor și îndeplinirea
obiectivelor operaționale.

 Revizii de conformitate juridică: Aceste revizii sunt efectuate pentru a evalua și a verifica
dacă o organizație respectă cerințele legale și reglementările aplicabile. Acestea pot
include examinarea politicilor și procedurilor organizației, evaluarea conformității cu
legile privind protecția datelor sau analiza riscurilor legale și a conformității contractuale.

Acestea sunt doar câteva exemple de audituri și revizii periodice care pot fi efectuate în
diferite domenii. Importanța acestor activități constă în identificarea problemelor, a riscurilor și a
oportunităților de îmbunătățire, asigurând astfel că organizațiile și sistemele funcționează în mod
optim și în conformitate cu cerințele și obiectivele stabilite.
Bibliografie:

1. https://limarom.ro/siguranta-la-locul-de-munca-si-norme-de-protectia-
muncii-tot-ce-trebuie-sa-stii/
2. https://itmiasi.ro/ssm/ghiduri/evaluarea_riscurilor.pdf
3. https://www.cafr.ro/uploads/Hot%2060%20Norme%20DMCCP.pdf
4. https://oiraproject.eu/ro/how-carry-out-risk-assessment

S-ar putea să vă placă și