Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gestiunea Riscului Ecologic
Gestiunea Riscului Ecologic
Introducere:
Dezvoltarea economica accelerata care a caracterizat secolul XX, a avut pe langa efectele
benefice pe care le-a produs industrializarea asupra evoluTiei umane, si efecte negative asupra
sanatatii oamenilor si a mediului inconjurator. Aceste evolutii continua si in prezent punand mari
semne de intrebare asupra capacitatii noastre ca specie de a le controla.
Sectorul economic poate deveni si el subiect al riscului. Pentru subiectii economici riscul
reprezenta posibilitatea de a se produce un eveniment, in general defavorabil, cu consecinte
asupra performantelor: costului, calitatii sau a duratei de executie.
Riscul ecologic este privit ca un fenomen care provine din circumstante pentru care
decidentul este in masura sa identifice evolutii/evenimente ecologice posibile si chiar
probabilitatea producerii acestora. Chiar daca probabilitatea estimata pentru materializarea
efectiva a unui anumit factor generator de risc ecologic este ridicata, decidentul nu poate fi sigur
daca acel eveniment este cel care se va produce cu certitudine si nu un altul; este posibil chiar
sa se produca un fenomen ecologic a carui probabilitate sa fie apreciata la un nivel redus sau
chiar un eveniment neprevazut.
unde: Ni,s numarul probabil; Ni,s * numarul mediu de probabilitate pentru instalatie sau
Constituind externalizari ale efectelor poluarii in factorii de mediu (aer, apa, sol, subsol,
biodiversitate), riscurile ecologice reprezinta expresia unor pericole, a unor esecuri, adesea
mortale, ale activitatii umane, generatoare de poluare. Adesea riscurile odata declansate pot fi
ireversibile pentru om, pentru specia umana, in acest - daca incertitudinea este precumpanitoare
in domeniul considerat.
surse de risc;
factori de risc; fluxuri de risc;
efectele riscurilor ecologice;
factorii de mediu.
1.Surse de risc
Toate activitatile umane sunt potenTiale surse de risc, dar dintre acestea cele mai
relevante tipuri si surse sunt:
Emisiile continue in aer, apa si pe sol provenite de la industrie si de la activitatile
associate acesteia;
Evacuarile accidentale ale substantelor periculoase provenite din instalatiile industriale;
Emisiile rezultate in urma exploatarilor sistemelor de transport (care constituie surse
continue de emisii);
Cunoscand riscul total rezultat din insumarea celor cinci surse de risc, putem determina
coeficientul total de risc pe componentele acestuia.
FM = ∑ (AP + SL + SB + AR +BIOD)
Sunt activitati economice al caror efecte au proportii de dezastre: poluarea apelor pana la
nivelul de 'pustiire biologica', poluarea aerului sinergic cu Pb si SO2, poluarea apelor freatice,
eroziunea solului, fenomenul de desertificare a unor zone din Tara unde, la factorii naturali
(seceta prelungita) se adauga si activitatile antropice care prin deforestare, desfiintarea perdelelor
de protectie accentueaza ireversibilitatea fenomenului.
2.Factorii de risc
Exprimat ca probabilitate, riscul poate fi previzibil si astfel evitat sau minimizat. In acest
scop au fost identificati urmatorii factori de risc (tabelul nr.1).
Sursa: Visan Sanda, Angelescu Anca, Alpopi Cristina, 2000, Mediul inconjurator : poluare si
protectie , Editura Economica,Ed. a 2-a, Bucuresti.
riscuri care produc efecte pe termen scurt, care vor fi suportate in special la nivelul
ecosistemelor, generand un anumit comportament din partea decidentilor, comportament
concretizat prin actiuni de finantare. Prin aceste actiuni de finantare se
incearca diminuarea efectelor poluarii in scopul protejarii ecosistemelor umane.
Aceasta categorie de riscuri include riscurile asteptate si asumate de catre om.
riscuri care produc efecte pe termen lung, sunt generate de modificari in profunzime, pe
o durata de timp foarte mare, cu efecte greu de estimat. Datorita complexitaTii estimarii
acestor riscuri, ele fiind insuficient sau denaturat percepute, comportamentul
decidenTilor depinde adesea de puterea acestora de a gandi in perspectiva Aceste riscuri
implica strategii, politici instrumente si finanTari conjugate, altfel spus, un efort comun al
tuturor indivizilor din ecosistemul uman.
In cazul in care insumam toate riscurile care produc efecte pe termen scurt care
afecteaza factorii de mediu, vom obtine o marime care reprezinta deteriorarea totala, marime
care dimensioneaza volumul riscurilor asumate.
Pentru a da o dimensiune riscurilor totale care pot afecta mediul se insumeaza riscurile totale cu
efecte pe termen lung cu riscurile totale cu efecte pe termen scurt.
Riscurile care produc efecte pe termen lung vor fi considerate un element de multiplicare a
riscurilor. Estimand un coeficient prospectiv ale riscurilor cu efecte pe termen lung vom obtine:
CRT = ITRT
FM
Impactului total al riscurilor pentru fiecare factor de mediu i se poate acorda diferite note
de bonitate. Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu folosesc la realizarea
grafica a unei diagrame ce reprezinta o metoda de simulare a efectelor activitatilor umane asupra
mediului. Valorile pe care impactului total le poate lua se afla in intervalul [1,10], la valoarea 1
riscurile cu efecte pe termen scurt identificandu-se cu riscurile cu efecte pe termen lung, iar la
valoarea 10, putem vorbi de riscuri catastrofale.
Fluxuri reglative, prin care se incearca sa se construiasca un praxis coerent pentru inlaturarea
efectelor riscurilor ecologice cat si pentru reducerea acestora sub plafoanele stabilite;
Fluxurile de finantare, asigurate de sursele de finantare, vizand in special factorii de risc, dar si
eliminarea efectelor acestora.
4. Factorii de mediu
IRT = ∑IF
Evident, se poate exprima impactul fiecarui factor de risc asupra tuturor factorilor de
mediu, impactul tuturor factorilor de risc asupra unui factor de mediu sau impactul fiecarui factor
de risc asupra fiecarui factori de mediu, prin intermediul ratelor si al coeficientului de impact
(RIR si CIR).
RIRi = IFi
∑IFi
unde: RIRi = rata de impact a unui factor de risc asupra tuturor factorilor de mediu;
Pentru a exprima impactul tuturor factorilor de risc asupra unui factor de mediu folosim formula:
5. Fluxuri de riscuri
Sursele de riscuri genereaza, prin factorii de risc, fluxuri de riscuri care afecteaza in mod
specific de diferentiat zonele delimitative.
-riscuri climaterice ( R31, R32, R33, R34, R35 ) - sunt riscurile care vizeaza factorul de
mediu aer, circuitele naturale ale acestuia in natura. Aceasta grupa de riscuri
caracterizeaza toate modificarile periculoase pentru om, ce se pot produce in
atmosfera prin activitatile ecosistemelor umane;
-riscuri acvatice ( R41, R41, R43, R44, R45 ) - sunt riscurile care vizeaza factorul apa,
riscurile fiind diferentiate cu remanenta diversificata
-riscuri pedologice ( R21, R22, R23, R24, R25 ) - sunt riscurile care vizeaza factorul sol,
denaturalizarea fertilitaTii solului, prin vectori diferiti de poluare, indeosebi substantele
artificiale utilizate, eroziunile, modificarile hidrometrice ale solurilor etc;
-riscuri petrografice ( R11, R12, R13, R14, R15 ) - sunt riscurile care vizeaza scoarta
terestra transformata sau afectata de actiuni ale oamenilor. Sunt riscuri cu mare grad de
periculozitate, putand genera riscuri totale pentru specia umana. Un cutremur rezonator
poate genera toate efectele si fluxurile poluante posibile, cel putin prin impactul
distrugator asupra ecosistemelor umane.
-riscurile biologice ( R51, R52, R53, R54, R55 ) - sunt riscurile care vizeaza diversitatea
biocenozelor si ecosistemelor naturale, capacitatile de sustinere a acestora (biotopurile).
Nocivitatea diferitelor substante chimice si biologice este binecunoscuta. Efectele asupra
organismului uman sunt directe si indirecte. Sistemele ecologice sunt si ele supuse
riscului. Disparitia unei specii poate produce dereglarea intregului lant trofic si in final
poate duce chiar la disparitia speciei umane.
Reteaua de relatii care face conexiunea surselor de riscuri cu riscurile ecologice, permite
intr-o abordare mai extinsa evidentierea cele cinci factori esentiali de risc ai poluarii, relatiile
dintre acestea avand sens unic, de la surse spre riscuri. Aceste relatii se pot sintetiza intr-un
algoritm multiplicativ din care sa rezulte in final relatia duala intre sursele de risc si sursele de
finantare, intre risc si finantarea diminuarii riscului.
Necesarul de finantare relevat de catre subiectii economici este inclus in necesarul totalul
de finantare. Facand diferenta dintre finantarea asigurata de sursele de finantare (SF) si necesarul
de finantare relevat de subiectii economici si raportand aceasta diferenta la necesarul de finantare
vom obtine deficitul de finantare:
FSF - NFRT
DEF= -----------
NFRT
Pentru sursele de finantare si sursele de risc rata de finantare extinsa se poate calcula
astfel:
RFE= ∑FSF ∑FRT
Aceasta rata exprima acea parte din riscul total pentru care sunt alocate surse de finantare
in scopul prevenirii si eliminarii riscurilor ecologice.
Concluzie:
1. https://www.consultia.ro/wp-content/uploads/2019/10/ghid-39.pdf
2. https://biblioteca.regielive.ro/referate/management/riscul-ecologic-232408.html
3. https://agroexpert.md/rus/agromenedzhment/riscurile-hazardurilor-naturale-si-impactul-
lor-asupra-agriculturii-republicii-moldova
4. https://ro.scribd.com/doc/148118479/Factorii-de-Risc-Ecologic
5. https://ro.scribd.com/doc/148118479/Factorii-de-Risc-Ecologic