Sunteți pe pagina 1din 35

CHIRIAC PAULINA 1 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI

Chiriac Paulina

LUCRARE DE STAGIU ANUL III SEM.II GRUPA I Semestrul VI de stagiu (experti contabili)

CHIRIAC PAULINA 2 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI

GRUPA I CATEGORIA I Elaborarea situatiilor financiare anuale

1.(39) Intreprinderea Alfa schimba un teren in Timisoara cu un alt teren al societatii Beta situate in Bucuresti. Valoarea justa a terenului cedat de Alfa este de 120.000 lei, costul de achizitie fiind de 100.000 lei. Valoarea justa a terenului primit este de 150.000. Schimbul se face cu o sulta de 30.000. TVA 24%. Schimbul presupune schimb de facturi. Sa se contabilizeze schimbul de active conform OMFP 3055/2009. Rezolvare : Alfa : Vanzare teren : 461 = % 148.800 7583 120.000 4427 28.800 Scoatere din evidenta teren : 6583 = 211 100.000 Achizitie teren : % = 404 211 4427 186.000 150.000 36.000 % = 404 211 4427 148.800 120.000 28.800 Beta: 461 = % 7583 4427 186.000 150.000 36.000

Inchidere facturi prin compensare : 404 = % 187.500 461 150.000 5121 37.500 %= 461 404 5121 187.500 150.000 37.500

CHIRIAC PAULINA 3 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI 2.(78) Societatea comerciala X efectueaza export de marfuri in commission , in SUA pentru care se cunosc urmatoarele : - la data de 05.04.N, se factureaza marfurile clientului extern in conditia de livrare CIF in valoare de 41 000 $: - valoarea transportului pe parcursul extern facturat de prestatorul extern 1 000 $ -comisionul entitatii de export este de 10% din valoarea externa FOB net; -la data de 06.04.N entitatea de export depune documentele de decontare prin banca si incaseaza contravaloarea exportului realizat in valuta; - la data de 08.04.N se face decontarea cu entitatea producatoare si prestatorul extern pentru transport; - cheltuielile effectuate in contul entitatii sunt : comisionul vamal 200 lei si comisioane bancare 100 lei; - cheltuielile proprii effectuate de entitatea de export sunt : salarii ale personalului implicat 4 000 lei si amortizare utilaje 1 000 lei In periada de derulare a contractului cursul de schimb leu dolar a avut urmatoarea evolutie : la 05.04.N : 1$= 3 lei la 06.04.N : 1$= 3,1 lei la 08.04.N : 1$= 2,9 lei Rezolvare : 05.04.N 1$=3 lei

Facturare marfa 411 = % 126.000 Client extern 401 prod.- 123.000 ( 41.000*3 lei) 401 transp.3.000 ( 1.000*3 lei) Facturare comision 411 prod. = 704 12.300 (41.000*10%*3lei) 06.04.N 1$=3,1 lei

Depunere acte in banca si incasare export 413= % - 142.910 411 prod. - 12.300 ( 4 100 * 3lei) 411 ext. - 126.000 (42 000*3 lei) 765 - 4.610 (46 100*0,1 lei)

CHIRIAC PAULINA 4 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI 5113 = 413-142.910 5124 = 5113 - 142.910 08.04.N 1$ = 2,9 lei

Decontare export 401 prod. = % 5124 765 401 transp.= % 5124 765 -123.000 -118.900 (41.000*2,9 lei) - 4.100 (41.000*0,1 lei) -3.000 -2.900 - 100 (1.000*2,9 lei) (1.000*0,1 lei)

Chelt.efectuate de entitatea producatoare : 627 = 5124 - 100 lei commision bancar 635 = 447 - 200 lei commision vamal Chelt.efectuate de entitatea exportatoare : 641 = 421 - 4 000 lei salarii 6811 = 2813 - 1 000 lei amortizare utilaje 3.(117) Intreprinderea A primeste o adresa prin care se confirma aprobarea unei subventii solicitate pentru anul in curs in suma de 300.000 u.m. dupa 30 de zile se primeste subventia constand intr-un utilaj industrial a carui durata de viata utila este stabilita la 5 ani. Dupa 2 ani de utilizare utilajul nu mai este necesar, situatie in care acesta se vinde la pretul de 270.000 u.m. ,inclusive TVA. Se descarca gestiunea si se incaseaza contravaloarea utilajului vandut prin contul de la banca. Amortizarea s-a contabilizat dupa sistemul liniar. Rezolvare : 445 = 4751 2131 = 445 6811 = 2813 4751 = 7584 461 = % 7583 300.000 300.000 - 120.000 - 120.000 - 270.000 - 217.742 aprobare subventie incasare subventie amortizare cumulate dupa 2 ani
trecere la venituri a unei cote parti din

subventiile pt investitii

vanzare utilaj

CHIRIAC PAULINA 5 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI 4427 (24%) % = 2131 - 300.000 2813 - 120.000 6583 - 180.000 131 = 7584- 180.000 5121 = 461 - 270.000 incasare utilaj vandut - 52.258 descarcare gestiune utilaj vandut

4.(156) Soldul initial la animale si pasari detinute de o intreprindere, al carui obiect de activitate este obtinerea si livrarea , este de 200.000 u.m.n., iar soldul debitor al diferentelor de prt este de 20.000 u.m.n. In cursul lunii se achizitioneaza animale in valoare de 500.000 u.m.n., TVA 19%, pretul standard fiind de 450.000 u.m.n.. Se vand animale in valoare de 400.000 u.m.n., costul standard de inregistrare al animalelor vandute fiind de 250.000 u.m.n. Rezolvare : Si D 361 = 200.000 Si D 368 = 20.000 Achizitie animale % = 401 500.000 361 - 420.168 4426 - 79.832 368 = 711 -29.832 Vanzare animale 411 = % - 400.000 701 - 336.134 4427 - 63.866 Descarcare gestiune 711 = 361 -250.000 K368= 20.000+29832 200.000+420168 336.134*0,08 =26.891 711 = 368 - 26.891 .= 49.832=0,08 620.168

CHIRIAC PAULINA 6 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI Inchidere conturi 4427=4424 63.866 4423= 4426 79.832 4424 = 4423 63 866 121 = 711 - 276.891 % = 121 365.966 701 - 336.134 711 - 29.832 5.(195) La o societate comerciala en detail stocurile de marfuri sunt evaluate la pretul cu amanuntul. Societatea se aprovizioneaza in cursul lunii cu 1.000 kg marfa, sortimentul X, pret de achizitie 2.000 lei, TVA 24%, adaos comercial 25%. In cursul lunii se vinde intreaga cantitate de marfuri achizitionata. Sa se efectueze inregistrarile contabile. Rezolvare : Achizitie % = 401 371 4426 - 2.480.000 - 2.000.000 (1.000*2.000lei) - 480.000 (250.000+26.891)

371 = % - 620.000 378 - 500.000 (2.000.000*25%) 4428 - 120.000 Vanzare 411 = % 707 4427 Descarcare % = 607 378 4428 - 3.100.000 - 2.500.000 - 600.000 gestiune 371 - 2.620.000 - 2.000.000 - 500.000 - 120.000

Inchidere conturi 121 = 607 - 2.000.000 707 = 121 - 2.500.000 4424 = 4426 - 480.000

CHIRIAC PAULINA 7 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI 4427 = 4423 4423 = 4424 600.000 120.000

6.(200) Situatia creantelor clienti la sfarsitul anului N este : client B 5.000 lei exclusive TVA 24%, probabilitatea de neincasare 30% si client C 5.950 lei inclusiv TVA 24%, probabilitatea de neincasare 70%. In anul N+1 probabilitatea de incasare pentru clientul B este de 80%, iar clientul C da faliment, societata avand certitudinea ca nu va recupera suma. Care sunt inregistrarile anului N+1 ? Rezolvare : Anul N Clientul B: (5.000+24%)= 6.200 6.200*30% = 1.860 lei probabilitate de neincasare 4118 = 4111 6.200 6814 = 491 - 1.860 Clientul C: 5.950*70% = 4.165 lei - probabilitate de neincasare 4118 = 4111 5950 6814 = 491 - 4.165 Anul N+1 Clientul B : 6.200* 20% = 1.240 probabilitate de neincasare 491 = 7814 620 ( 1.860-1.240=620) Clientul C : faliment 491 = 7814 4.165 654 = 4118 5.950

CHIRIAC PAULINA 8 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI

GRUPA II CATEGORIA II Auditul statutar al situatiilor financiare 1.(6) O misiune de audit statutar are drept obiectiv: a) obtinerea unei asigurari cu privire la situatiile financiare b) exprimarea de catre auditor a unei opinii c) certificarea situatiilor financiare Raspuns : b) 2.(17) Definiti termenul de prag de semnificatie

Raspuns : Prin prag de semnificatie, se intelege nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, cat si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii. stabilirea unor praguri de semnificatie permite: orientarea mai buna si planificarea misiunii; evitarea lucrarilor inutile; justificarea deciziilor referitoare la opinia emisa. pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii (misiunii) sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misiunii sa aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fara rezerve. circumstante particulare de care trebuie sa tinem seama in vederea determinarii pragului de semnificatie: existenta unor prevederi legale, statutare sau contractuale; evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi; capitaluri proprii sau rezultate anormale. un element este semnificativ si trebuie prezentat daca poate influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatilor financiare. prin prag de semnificatie, intelegem importanta unei omisiuni sau a unei prezentari eronate a informatiilor contabile care da nastere unei probabilitati ca rationamentul unei persoane rezonabile care se bazeaza pe informatiile respective sa fi fost schimbat sau influentat de omisiunea sau eroarea respectiva informatia este semnificativa daca omiterea sau inregistrarea ei gresita ar putea influenta deciziile economice luate pe baza situatiilor financiare. Pragul de semnificatie depinde de marimea elementului sau erorii judecate in imprejurarile specifice ale omisiunii

CHIRIAC PAULINA 9 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI sau inregistrarii lor eronate. Astfel, pragul de semnificatie ofera mai degraba un prag sau un punct limita de comparatie si nu constituie o caracteristica calitativa principala pe care trebuie sa o aiba o informatie pentru a fi utila. 3.(32) In ce constau masurile de protejare a independentei stabilite in cadrul contractului incheiat cu clientul ? Raspuns : Msurile de protejare a independentei stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul constau n: aprobarea sau ratificarea de ctre Adunarea general a clientului, a numirii cabinetului/societii prestatoare de servicii profesionale, atunci cnd alte persoane mputernicite s administreze patrimoniul i s-1 reprezinte juridic pe client au semnat contractul; nominalizarea angajailor competeni ai clientului, mpu ternicii a lua decizii manageriale; stabilirea de ctre client a politicilor i procedurilor pentru o raportare financiar (situaii financiare) corect; procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegrii obiective a angajailor pentru buna gestionare a bunurilor i valorilor; structura conducerii corporative a clientului, printre care i comitetul de audit care asigur supravegherea proce sului de validare a informaiilor i situaiilor financiare i legtura, comunicaiile cu cabinetul/societatea care pres teaz servicii profesionale pentru client. Comitetele de audit, fcnd parte din structura consiliilor de administraie, au un rol important n conducerea corporativ, dac sunt independente fa de managementul efectuat de aceste consilii de administraie. Comitetul de audit revede situaiile financiare nainte de a fi supuse consiliului de administraie, avnd totodat rolul de legtur ntre auditorul extern (cabinet/societate de audit) i consiliul de administraie. Desigur, n lipsa acestui comitet de audit din structura organizrii clientului, este necesar s existe nominalizat persoana din cadrul conducerii clientului (n mod deosebit, la societile cotate) care s in legtura cu cabinetul/societatea de audit i cu care aceasta s rezolve n mod rezonabil aspectele privind independena. Cabinetele/societile de audit trebuie s stabileasc politici i proceduri privind comunicaii independente cu comitetele de audit sau cu altele mputernicite cu conducerea acestor relaii. n cazul auditrii societilor cotate, cabinetele/societile de audit trebuie s comunice cel puin o dat pe an, oral i scris, toate aspectele relaiilor dintre ele i clientul auditului, apreciate, potrivit raionamentului profesional, ca avnd legtur cu independena.

CHIRIAC PAULINA 10 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI Aceste comunicri pot varia n funcie de mprejurrile decise de cabinetele/societile de audit, dar trebuie, n general, s abordeze aspecte relevante stabilite n aceast seciune. Cnd msurile de protejare a independenei, artate mai nainte, sunt insuficiente pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil ameninrile la adresa independenei sau cnd cabinetul/societatea consider necesar s nu elimine activitile, situaiile sau interesele care creeaz ameninarea, atunci singura msur util va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract. 4.(63) In calitate de auditor verificati modul in care o societate inregistreaza salariile pentru un nr. De 3 salariati. Ion, salariul realizat 8.000 lei, grupa normala, Vasile salariul realizat 3.500 lei, grupa speciala si Popescu salariul realizat 5.900 lei , grupa deosebita. Care este inregistrarea pentru luna respective aferenta contributiei CAS care este suportata de asigurati ? Raspuns : Salariat salariul realizat cota contributie CAS valoare contributie Ion 8 000 10,5% 840 lei Vasile 3 500 10,5% 368 lei Popescu 5 900 10,5% 620 lei Total : 1 828 lei 421 = 4312- 1 828 5.(64) Un salariat pleaca in delegatie cu masina firmei timp de 5 zile. Acesta primeste ca diurna suma suma de 60 lei/zi. In plus primeste un avans de 1.000 lei. Salariatul aduce spre decontare urmatoarele documente: - bonuri fiscale in valoare de 60 lei tigari; 25 lei bautura; 20 alimente; factura de la hotel pe care intra cazare 400 lei; mic dejun 100 lei si parcare 50 lei; - facturi de la restaurant pentru salariat 250 lei; -facturi de la restaurant pentru o cina cu parteneri de afaceri 200 lei; - bonuri de benzina 300 lei, din care justificat 220 lei. Societatea a decontat toate cheltuielile salariatului, in suma de 1.405 lei, acest lucru insemnand o plata suplimentara catre acesta de 405 lei. In calitate de auditor considerati ca societatea a procedat bine? In caz contrar, stabiliti care este varianta corecta. 542 = 5311 %= 542 Tigari - 1 000 lei - 1 405 lei 60 lei

CHIRIAC PAULINA 11 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI Bautura Alimente Cazare Mic dejun Parcare Restaurant Cina afaceri Benzina 542 = 5311 Raspuns : Avans acordat 25 lei 20 lei 100 250 200 300 400 lei lei 50 lei lei lei lei ( 220 lei justificat)

- 405 lei de societate - 300 lei - 400 lei - 50 lei - 200 lei - 220 lei - 1 170 lei 170 lei 1 000 lei

diurna 5 zile * 60 lei Cazare Parcare Cina afaceri Benzina Cheltuieli efectuate

Decont deplasare(de efectuat plata suplimentara)

CHIRIAC PAULINA 12 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI GRUPA II CATEGORIA IV Evaluarea intreprinderilor 1.(10) Atunci cand se determina fluxul de trezorerie, evaluarii unei intreprinderi,profitul net se corecteaza cu : a) cheltuielile nedeductibile, necesarul de fond de investitia de mentinere; b) amortismentele, variatia necesarului de fond de investitia de mentinere; c) investitia de mentinere, amortismentele si necesarul rulment. in vederea rulment si rulment si de fond de

Raspuns: b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de mentinere; 2.(69) Activul net corijat al intreprinderii este de 22.000 lei, capacitatea beneficiara de 3.000 lei, iar rata neutral de 20 %. Superprofitul va fi de : a) plus 2.000 mii lei; b) minus 1.400 mii lei; c) plus 1.400 mii lei. Raspuns: b) minus 1.400 lei 3.(156) Se dau urmatoarele informatii :imobilizari corporale 29.000;fond de comert 1.000; stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitati 5.000; capitaluri proprii 50.000; diferente din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000 si imprumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a valorii substantiale brute este de 15%; capacitatea beneficiara exprimata prin profitul previzional net 1.000/ an; rata de actualizare este de 12%. Se cere sa se evaluaze intreprinderea calculand o renta a goodwilului redusa la 5 ani. Raspuns: ACTIV IC 29.000 FC 1.000 S 20.000 C PASIV CP 50.000 DR 25.000 ON 25.000 IB

CHIRIAC PAULINA 13 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI 50.000 5.000 DB 5.000 TA 105.000 TP Rvsb-15%; CB - 1.000/an Ra 12% Vgw=? ANC = 105.000 30.000 = 75.000 P = ANC x I = 75.000 * 0,12 = 9.000 Sp = 1.000 -9.000 = - 8.000 GW = -8000 / 0,15 = - 53.333 V = 75.000 53.333 = 21.667

105.000

CHIRIAC PAULINA 14 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI

GRUPA II CATEGORIA V Fuziuni si divizari de intreprinderi 1.(176) Pe 25 iunie N, societatea M achizitioneaza societatea F. Tranzactia este remunerate prin emisiunea a 4.000 de actiuni M (pretul unei actiuni M este de 15 u.m.) si plata a 10 000 u.m. actionarilor societatii F. Pentru realizarea acestei achizitii s-au angajat cheltuieli cu onorariile consilierilor juridici si evaluatorilor in valoare de 1 000 u.m. . Societatea M are un department de achizitii care a generat costuri de 7 000 u.m. in luna in care a avut loc achizitia societatii F. Personalul departamentului estimeaza ca a utilizat 20% din timp pentru achizitia societatii F. Costul de achizitie al societatii F conform IFRS 3 este : a) 71.000 u.m. b) 10.000 u.m. c) 11.000 u.m. d)15.000 u.m. e) 61.000 u.m. Raspuns: a) 71.000 u.m. 4.000*15+10.000+1.000=71.000 2.(178) Societatea M a achizitionat la 30 iunie N 25% din actiunile societatii SA la un cost de 60.000 u.m. La data achizitiei capitaurile proprii ale societatii SA se prezinta astfel Elemente Valori Capital social 100.000 Reserve din reevaluare 10.000 Rezultat 10.000 Total capitaluri proprii 120.000 Cu ocazia achizitiei se indentifica un plus de valoare aferente terenurilor de 5.000 u.m. si constructiilor de 10.000 u.m. Cota de impozitare este de 16 %. Fondul commercial rezultat in urma achizitiei este de : a)20.000 um b)60.000 um c)10.000 um d)33.150 um e)26.850 um Raspuns: e) 26.850 um

CHIRIAC PAULINA 15 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI fond comercial= cost de achizitie ANC=activ net contabil= total active- total datorii 10.000+5.000=15.000 15.000*-16% = -2.400 12.600 Cap. Proprii 120.000 132.600*25% =33.150 fond comercial = 60.000-33.150=26.850 ANC

3.(179) Pe 30 mai N societatea M achizitioneaza 70% din actiunile societatii F. Cu ocazia achizitiei s-a indentificat un plus de valoare la un teren de 10.000 um care a generat o datorie de impozit amanat de 1.600 um. Dupa data achizitiei societatea F a obtinut un rezultat de 30.000 um. In anul N, societatea M a obtinut un rezultat de 50.000 um. Rezultatul consolidate al grupului format din societatile M si F este de : a) 80.000 um b) 31.832 um c) 71.000 um d) 100.000 um e) 110.000 um Raspuns: a) 80.000 um Titluri M= 30.000+(10.000-1.600)*70%=26.880 Explicatii Soc. M Soc. F 30.000 30.000 Bilant cumulate 80.000 26.880 106.880 Eliminari -26.880 -26.800 Bilant consolidat 80.000 80.000

Rezultat 50.000 Titluri de 26.880 participare Total 76.880

CHIRIAC PAULINA 16 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI

GRUPA II- CATEGORIA X Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii 1.(9) Intocmiti un plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala de prestari servicii turistice Raspuns:

Planificarea auditului intern


Conceptul de planificare n audit Auditorul trebuie s planifice auditul ntr-o manier care s asigure c misiunea va fi ndeplinit n condiii de economicitate, eficien, eficacitate i la termenul convenit. Planificarea auditului const n construirea unei strategii generale i abordri detaliate cu privire la natura, durata i gradul de cuprindere preconizat al auditului. Activitatea de planificare a auditului comport urmtoarele caracteristici: Raionalitatea. Procesul de planificare i rezultatele acestuia permit auditorului evaluarea logic a ndeplinirii sarcinilor, precum i stabilirea de obiective clare; Anticiparea. Procesul de planificare permite dimensionarea Coordonarea. Planificarea permite coordonarea att a politicilor sarcinilor n timp, astfel nct prioritile s fie clar scoase n eviden; de audit, de ctre instituiile de audit, cu auditurile realizate efectiv, ct i a activitii desfurate de ali auditori sau experi. Principalele obiective ale planificrii auditului sunt: a) stabilirea modalitilor prin care obligaiile legale ce revin auditorului i alte prioriti de audit sunt respectate;

CHIRIAC PAULINA 17 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI b) identificarea ntinderii atribuiilor i rezultatelor previzibile ale auditorilor; c) definirea modului n care vor fi obinute i analizate probele de audit necesare atingerii obiectivelor auditului; d) identificarea resurselor ce vor fi necesare, utilizarea lor efectiv i stabilirea bugetului de timp i a costurilor; e) controlarea i supravegherea de ctre conducerea entitii auditate a auditurilor individuale, iar de ctre instituiile supreme de audit realizarea unui control i a unei supravegheri totale (generale). Planificarea misiunii de audit Misiunea de audit este definit ca o sarcin separat i identificabil, care se finalizeaz prin emiterea de ctre auditor a unui punct de vedere, declaraie sau opinie, consemnate potrivit unor reguli ntr-un raport, asupra ndeplinirii unor obiective clare i bine determinate, aferente unui grup structurat pe aciuni, activiti, programe sau organisme, numite generic entitate auditat. Obiectivul misiunilor de audit const n auditul de atestare financiar, auditul de legalitate i/sau conformitate, auditul performanei ori combinaii ntre acestea. Indiferent de obiectivele sale, o misiune de audit include n mod tipic, urmtoarele etape: A. etapa preliminar, n care auditorul desfoar urmtoarele aciuni: - adunarea i evaluarea iniial a informaiilor despre entitate; - evaluarea preliminar a sistemelor contabil i de control intern; - definirea obiectivelor detaliate ale auditului; - evaluarea iniial a resurselor necesare auditului i stabilirea calendarului de lucru. B. etapa de planificare, care const n realizarea urmtoarelor aciuni: - elaborarea planului de audit; - stabilirea legturii cu entitatea auditat; - ntocmirea programelor de audit ca pri componente ale planului de audit; - aprobarea planului de audit. C. etapa de lucru n teren, care cuprinde urmtoarele aciuni: - colectarea i evaluarea probelor de audit; - redactarea unor concluzii iniiale;

CHIRIAC PAULINA 18 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI - revederea interimar (provizorie); - identificarea i aprobarea oricror modificri necesare s fie aduse planului de audit. D. etapa raportrii, n care auditorul desfoar urmtoarele aciuni: - proiectarea i analiza concluziilor, opiniilor, recomandrilor; - reanalizarea, aprobarea i publicarea rezultatelor; - punerea de acord a resurselor folosite cu cele alocate prin planul de audit; - evaluarea performanei echipei de audit (la nivelul instituiei supreme de audit sau societii de audit). E. etapa de post raportare, care const n supravegherea impactului pe care l are asupra entitii auditate. Aceste etape nu sunt neaprat distincte i pot fi extinse. Un plan de audit eficace este dependent de munca desfurat n etapa preliminar. n mod frecvent, majoritatea informaiilor necesare n etapa preliminar, sau cum se mai numete, etapa de pre planificare, se refer la: a) nelegerea entitii auditate. Auditorul trebuie s identifice aspectele importante ale mediului n care entitatea i desfoar activitatea, i anume: obiectivele entitii auditate; intrrile: resurse i fonduri, cadrul legal, personalul; ieirile: ordinea i importana relativ a rezultatelor comparativ cu obiectivele entitii; caracteristicile pieei n care opereaz entitatea; raporturi obligatorii i neobligatorii cu alte entiti etc; modul de operare a entitii auditate privind: organigrama i responsabilitile, sistemele cheie de management i control i sistemele cheie financiar contabile. b) Impactul entitii auditate asupra auditului. Cunoaterea entitii auditate l determin pe auditor s stabileasc n ce mod va fi afectat auditul de operaiile i mediul entitii auditate. n acest sens el cuantific: - riscurile inerente asociate cu activitile generate de mediul i organizarea entitii; - riscurile inerente asociate cu tipul de entitate auditat; - controalele efectuate de conducerea entitii pentru a minimiza riscurile i a maximiza eficiena acestor controale; - factorii speciali sub influena crora opereaz entitatea i impactul lor potenial asupra auditului. Pentru efectuarea acestei cuantificri, auditorul realizeaz n fapt evaluarea preliminar a sistemelor contabil i de control intern, dup metodologia ce este prezentat ntr-un capitol separat.

CHIRIAC PAULINA 19 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI c) Mediul i obiectivele auditului. Auditorul ia n considerare forma, coninutul i utilizatorii raportului de audit, dup care specific obiectivele auditului. Pentru auditul performanei, mai ales, este important s se fac acest lucru mai amnunit, ceea ce permite auditorului s defineasc criteriile pe baza crora se vor stabili i evalua probele de audit. d) Probele de audit. Auditorul trebuie s identifice probele de audit ce i sunt necesare pentru atingerea obiectivelor auditului. Pe baza valorii dovezii, relevanei i a rezonabilitii auditorul decide urmtoarele: - modul de abordare a auditului; - sursele probelor de audit, procedeele i tehnicile pentru obinerea acestora; - testarea probelor de audit. e) Resursele auditului. Dup ce auditorul a definit natura, tipul, cantitatea, sursele, tehnicile de obinere a probelor de audit, el poate estima resursele necesare pentru obinerea i analiza acestora. f) Documentarea. Auditorul trebuie s realizeze o documentare atent a rezultatelor de auditat, inclusiv a unui sumar al rezultatelor auditorilor anterioare i impactul acestora. g) Consultrile cu entitatea auditat. ntotdeauna, o discuie cu entitatea auditat despre constatrile din etapa preliminar este extrem de folositoare auditorului. Planul de audit. Programul de audit Planul misiunii de audit este un document cheie. n elaborarea lui este esenial ealonarea activitilor n timp, urmrindu-se cuprinderea tuturor informaiilor necesare, dar trebuie s rmn sintetic, clar i concis. Avnd n vedere c nu este posibil elaborarea unui plan universal de audit, prezentm n continuare un coninut minimal al unui plan de audit: cadrul legal al auditului; scurt descriere a activitii, programului sau entitii; motivul auditrii; factorii ce influeneaz auditul, inclusiv aceia care determin materialitatea (semnificaia sau importana relativ) problemelor luate n consideraie; aprecierea riscurilor; materialitatea i pragul de materialitate; obiectivele auditului; ntinderea i modul de abordare a auditului, probele de audit ce trebuie obinute pentru a atinge obiectivele auditului; resursele necesare i la ce moment;

CHIRIAC PAULINA 20 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI estimarea unei taxe pentru audit (dac este cazul); detalii privind persoanele din interiorul entitii auditate, care asigur legtura cu auditorul; programul desfurrii auditului i data la care proiectul de raport va fi disponibil pentru discutarea lui preliminar; forma, coninutul i utilizatorii raportului final. Planificarea auditului este un proces dinamic. Pentru atingerea obiectivelor auditului, n timp, este posibil s se impun efectuarea unor modificri asupra planului iniial, realizat n activitatea preliminar, deoarece concluziile cheie aprute n aceast activitate furnizeaz bazele planului de audit. Auditorul elaboreaz un program de audit care s stabileasc natura, durata i ntinderea procedurilor de audit planificate, necesare pentru implementarea planului de audit. Programul de audit se constituie ntr-un set de instruciuni adresate membrilor echipei de audit i ntr-un mijloc de control i eviden privind desfurarea activitii de audit. El cuprinde, de asemenea, obiectivele auditului pentru fiecare domeniu i un grafic de timp pentru fiecare domeniu de procedur de audit. La ntocmirea programului de audit se iau n considerare evalurile riscurilor inerente i de control i nivelul necesar de asigurare garantat de procedurile de fond. De asemenea, auditorul ia n considerare durata efecturii testelor de control i a procedurilor de fond, existena din partea entitii i implicarea altor auditori sau experi. Planul general de audit Auditorul trebuie s elaboreze i s documenteze un plan general de audit prin care s se descrie sfera de cuprindere i desfurarea auditului. Aspectele ce trebuie luate n considerare de ctre auditor n dezvoltarea unui plan general de audit includ: Cunoaterea activitii entitii: factorii economici generali i condiiile specifice sectorului de activitate ce afecteaz entitatea; caracteristicile importante ale activitii entitii, activitatea sa, performanele financiare i cerinele de raportare, inclusiv schimbrile intervenite de la ultimul audit; nivelul general de competen al conducerii; categoriile i tipurile de impozite i taxe specifice entitii auditate; nlesniri (amnri, scutiri, reduceri) la plata impozitelor i taxelor datorate;

CHIRIAC PAULINA 21 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI analiza coninutului dosarului fiscal aflat la organele fiscale. nelegerea sistemului contabil i de control intern: politicile contabile adoptate de entitate i schimbrile intervenite n acestea; efectele noilor reglementri contabile sau de audit; actualizarea sistematic a obligaiilor fiscale i a modului de nregistrare n contabilitate, ca urmare a modificrilor legislaiei fiscale; cunoaterea cumulativ de ctre auditor a sistemelor de contabilitate i de control intern i a accentului relativ estimat a fi pus pe testele de control i procedurile de fond. Riscul i pragul de semnificaie: evaluarea estimat a riscurilor inerente i de control i identificarea domeniilor semnificative de audit; stabilirea nivelurilor pragului de semnificaie pentru scopurilor auditului; posibilitatea existenei unor informaii eronate semnificative, incluznd experiena pierderilor anterioare sau a unor fraude; identificarea domeniilor complexe de contabilitate, inclusiv a celor care implic estimri contabile. Natura, durata i ntinderea procedurilor: schimbrile posibile privind importana domeniilor specifice de audit; efectul tehnologiei informaionale asupra auditului; activitatea intern de audit i efectul su estimat asupra procedurilor de audit extern; stabilirea unor proceduri de audit intern pentru urmrirea ansamblului obligaiilor fiscale ale entitii. Coordonarea, ndrumarea, supervizarea i revizuirea: implicarea altor auditori n auditul componentelor, de exemplu, al filialelor, sucursalelor i diviziunilor; implicarea experilor; cerinele de personal. Alte aspecte: posibilitatea ca prezumia de continuitate a activitii s fie pus n discuie; condiii ce solicit o atenie special, cum ar fi existena prilor afiliate; termenii angajamentului i alte responsabiliti statutare; natura i momentul efecturii rapoartelor sau altor comunicri cu entitatea, care se estimeaz n timpul angajamentului. Auditorii trebuie s elaboreze i s documenteze programe de audit pe domenii de activitate (fiscal, financiar contabil, achiziii creane, mediu .a.), care s stabileasc natura, durata i ntinderea

CHIRIAC PAULINA 22 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI procedurilor de audit planificate, cerute pentru implementarea planului general de audit. Planul general de audit i programele de audit pe domenii de activitate trebuie revizuite ori de cte ori este necesar n timpul derulrii auditului. GRUPA III- CATEGORIA III Expertize contabile 1.(2) Explicati independenta absoluta si independenta relative a expertului contabil : Raspuns: Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii. 2.(13) Care sunt prevederile reglementarilor expertizele contabile judiciare si extrajudiciare ? Raspuns: Expertizele contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul de procedura penala , alte legi speciale. Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara unui proces justitiar si sunt reglementate de contracte realizate intre expertul contabil si beneficiar. 3. (19) Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile ? Raspuns: Comunicarea concluziilor expertizelor contabile se face in capitolul III Concluzii ale Raportului de expertiza contabila si contine cate un paragraf distinct cu concluzia (raspunsul) pentru fiecare act al expertizei contabile. legale privind

CHIRIAC PAULINA 23 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI

GRUPA III - CATEGORIA VII Studii de fezabilitate 1.(1) Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia; Raspuns: Planul de afaceri este un document scris ce concentreaza studiul analitic si exhaustiv al tuturor aspectelor legate de o afacere: ce resurse si ce strategii se vor folosi si care sunt rezultatele asteptate intr-un interval de timp. Pentru intocmirea unui Plan de Afaceri elemente constituitive sunt : I. REZUMATUL este intotdeauna prima parte a planului de afaceri, dar este ultimul capitol intocmit de intreprinzator, dupa celelalte capitole ale planului de afaceri. El trebuie sa contina elementele cele mai importante si mai interesante ale planului de afaceri. Acest rezumat nu trebuie sa contina mai mult de 2-3 pagini. II. DATELE DE IDENTIFICARE ALE FIRMEI nume; forma de organizare legala; numarul de inregistrare la registrul comertului; adresa, telefon, fax; capital social; date despre principalii actionari.

III. PRODUSUL descrierea produsului; descrierea functiilor acestuia; date tehnice complementare: scheme, schite (non-tehnice), fotografii, descriere amanuntita, prototip sau esantion. IV. PIATA Descrierea pietii: ce segment de piata - precizari de ordin geografic si demografic; venitul mediu si obiceiurile clientilor vizati; Dinamica pietii: ce schimbari se prevad in ceea ce priveste piata vizata pentru produs sau serviciu si cum se vor modifica acestea, cat si strategiile de marketing pentru a se adapta la schimbarea pietii;

CHIRIAC PAULINA 24 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI Piete secundare: trebuie cautate piete noi si de asemenea planificarea penetrarii acestor piete; Testarea pietii: intreprinzatorul trebuie sa arate in plan faptul ca a cercetat piata pentru a vedea ce doresc clientii; se stabilesc esantioane de clienti, se intocmesc chestionare si se prelucreaza raspunsurile. V. CONCURENTA Descrierea fiecarui concurent important. Concurentii principali trebuie descrisi si clasificati in functie de cifra de afaceri, de active sau de capital propriu. Trebuie aratate in plan caracteristicile produselor concurentei, ce diferentiaza aceste produse de altele similare si de cele pe care intreprinzatorul si le priopune sa le produca. Punctele slabe si tari ale concurentei: cum sta fiecare concurent din punct de vedere al: puterii financiare; numar de localuri; numar de ani de existenta etc. Avantajele concurentilor. Dupa stabilirea punctelor slabe si tari ale concurentilor, trebuie precizate avantajele pe care le are afacerea prezentata si modul in care acestea vor fi percepute de clienti; Modificari previzionate ale situatiei concurentei. VI. VANZAREA PRODUSELOR Modalitati de vanzare. Dupa ce a fost identificata piata, s-a creat produsul (serviciul), s-a analizat concurenta, trebuie descris modul in care vor fi anuntati potentialii clienti ce li se ofera, cum se vor vinde produsele (prin retea proprie de magazine; folosind agenti de vanzari; prin sistemul de vanzari prin posta) Reclama, promovarea, relatiile cu publicul: trasaturile produsului ce vor fi pune in lumina, suma ce va fi folosita in activitatea de marketing, metodele de monitorizare ale rezultatelor diferitelor metode de marketing? VII. FABRICAREA PRODUSULUI Furnizorii. In aceasta sectiune vor fi descrisi furnizorii la care se va apela si motivele pentru care s-au facut aceste alegeri. Spatiile si echipamentele. In planul de afaceri trebuie descris spatiul de lucru unde se va desfasura activitatea. Trebuie descrise avantajele acestui spatiu, eventual chiria platita, planul de organizare a spatiului respectiv. Personalul. *numarul de angajati si pregatirea lor; *nivelul salariului acestor categorii de angajati pentru dimensionarea cheltuielilor cu personalul. Depozitarea.* in special pentru activitatile productive; descrierea spatiului de depozitare, amplasament, utilitati etc.;

CHIRIAC PAULINA 25 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI Controlul calitatii si garantiile oferite pentru produs sau serviciu. Planul de afaceri trebuie sa arate ca intreprinzatorul pune pe primul plan satisfactia clientilor: * stabilirea unui pret corect pentru respectivul produs; *respectarea cu strictete a standardelor de calitate; * aducerea produsului la indemina consumatorului. VIII. PLANUL FINANCIAR Definirea clara a sumei necesare, a surselor de finantare avute in vedere si modului in care vor fi utilizate fondurile. Prezentarea estimarilor financiare. Se vor prezenta proiectiile bilantului, a situatiei patrimoniului si a fluxului de numerar pe urmatorii ani. 2.(19) Un proiect investitional, cu o valoare totala a investitiei de 11.445 lei, prezinta urmatoarea structura a fluxurilor de numerar : An 0 1 2 3 4 5 Total Cost investitie 11.445 lei Costuri de Total cost expluatare 6.420 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 38.760 lei 17.865 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 50.205 lei Total incasari 8.520 lei 9.440 lei 9.440 lei 9.700 lei 9.700 lei 9.700 lei 56.500 lei Cash-flow annual net -9.345 lei 3.020 lei 3.020 lei 3.200 lei 3.200 lei 3.200 lei 6.295 lei

11.445 lei

Calculati rentabilitatea medie aferenta investitiei . Raspuns: Cost investitie = 11.445 Cost expluatare = 38.760 Total costuri = 50.205 Total incasari = 56.500 Rentabilitatea capitalurilor investite = profit operational (din exploatare)net de impozit / capitaluri investite la valori nete (active imobilizate + nevoia de fond de rulment) * 100

CHIRIAC PAULINA 26 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI

GRUPA III-CATEGORIA VIII Analiza diagnostic a intreprinderii 1.(1) Calculati si interpretati situatia neta a unei intreprinderi care prezinta urmatoarea situatie financiara : Indicator 31.12.n Imobilizari 2000 Stocuri 500 Creante 150 Disponibilitati 50 Datorii mai mari de un an 1150 Datorii mai mici de un an 350 Capitalul propriu=2.000+500+150+50-1.150-350=1.200 Activul economic=Cap.propriu+DTML=1.200+1.150=2.350 FR=FRp+Fri=(Cap.propriu-Activeimob.)+DTML=1.2002.000+1.150=350 NFR=(Ac-Ds)-(DTs-CBs)=Ac-Ds-OTs=(500+150+50-50)-(350-0)=300 Sau NFR=stocuri+creante-OTs=500+150-350=300 TN=FR-NFR=350-300=50 FR-fond rulment NFR=nevoia de fond de rument TN= trezoreria neta Ac=active circulante Ds=disponibilitati DTs=datorii <1 an CBs=credite bancare <1 an OTs= obligatii <1 an Activul economic al firmei este finantat in proportie de 51,06 % din capitalul propriu. Din activitatea firmei se degaja un surplus de numerar. Daca aceasta situatie se mentine mai multe exercitii financiare successive inseamna ca firma are o rentabilitate economica buna dar si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilului banesc pentru a-si intarii pozitia financiara.

CHIRIAC PAULINA 27 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI 2.(7) Analizati pozitia financiara a unei intreprinderi din domeniul consultantei financiar-contabile care prezinta urmatoarea situatie financiara : Indicator 31.12.n Imobilizari 2.000 Stocuri 1.000 Creante 20.000 Disponibilitati 300 Capitaluri proprii 20.000 Datorii mai mari de 1 an 2.000 Datorii de expluatare 1.300 Datorii bancare pe termen foarte 0 scurt Capital propriu = 2.000+1.000+20.000+300-2.000-1.300=20.000 Activul economic = Cap.propriu+DTML=20.000+2.000=22.000 FR=FRp+Fri=(Cap.propriu-Active imob.)+DTML=(20.0002.000)+2.000=20.000 NFR=(Ac-Ds)-(DTs-CBs)=Ac-Ds-OTs=+1.000+20.000+300-3001.300+0=19.700 Sau NFR=stocuri+creante-OTs==+1.000+20.000-1.300=19.700 TN=FR-NFR==20.000-19.700=300 FR-fond rulment NFR=nevoia de fond de rument NFCE=necesarul de finantare a cheltuielilor de expluatare TN= trezoreria neta Ac=active circulante Ds=disponibilitati DTs=datorii <1 an CBs=credite bancare <1 an OTs= obligatii <1 an Activul economic al firmei este finantat in proportie de 90,91% di capitalul propriu. Fondul de rulment exprima lichiditatea firmei pe termen scurt. Trezoreria neta din activitatea firmei degaja un surplus de numerar. Daca aceasta situatie se mentine mai multe exercitii financiare successive inseamna ca firma are o rentabilitate economica buna dar si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilului banesc pentru a-si intarii pozitia financiara.

CHIRIAC PAULINA 28 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI

GRUPA IV-CATEGORIA VI Administrarea si lichidarea intreprinderii 1.(2) Societatea X nu mai face fata datoriilor sale exigibile. Societatea intra in faliment avand la baza cererea introdusa la tribunal de catre unul dintre creditori. Situatia patrimoniului conform bilantului contabil de incepere a lichidarii se prezinta astfel: Echipamente tehnologice 30.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei Marfuri 900 lei Ajustari pentru deprecierea marfurilor 100 lei Conturi la banci in lei 2.000 lei Cheltuieli in avans 1.000 lei Furnizori 12.000 lei Venituri in avans 1.250 lei Capital subscris varsat 2.500 lei Rezerve legale 200 lei Alte rezerve 4.000 lei Rezultatul reportat 1.150 lei Aportul asociatilor la capitalul social in baza statutului si contractului de societate se prezinta dupa cum urmeaza: - asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social) - asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social) Operatiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Vanzarea echipamentelor tehnologice la pretul de 7.000 lei, TVA 19%; b) Vanzarea marfurilor la pretul de 1.200 lei, TVA 19%; c) Incasarea chiriei platite in avans in suma de 1.000 lei; d) Restituirea chiriei incasate anticipat in suma de 1.250 lei; e) Stabilirea sumelor de acoperit de catre cei doi asociati pentru plata datoriei fata de furnizori; f) Achitarea datoriei fata de furnizori. Se cere: a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare. b) Intocmirea bilantului inainte de partaj.

CHIRIAC PAULINA 29 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la asociati.

Rezolvare: a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare Intocmirea bilantul initial al soc. X Imobilizari corporale (30.00015.000) Active imobilizate total Stocuri (900-100) Casa si conturi la banci Active circulante-total Chelt.in avans Datorii curente (furnizori) Active circulante nete ( 2.800+1.000-12.000-1.250) Total active Datorii curente (15.000-9.450) Venituri in avans Capital si reserve Capital subscris varsat Reserve (200+4.000) Rezultat reportat (pierdere) Total capitaluri proprii (2.500+4.200-1.150) Total capitaluri 15.000 15.000 800 2.000 2.800 1.000 12.000 -9.450 5.550 1.250 2.500 4.200 1.150 5.550 5.550 (imobilizarilor

a) Valorificarea echipamentelor tehnologice corporale): 461 = % - 8.680 7583 -7.000 4427 -1.680 -scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice % = 2131 -30.000 2813 -15.000 6583 -15.000 -incasarea contravalorii echipamentelor tehnologice 5121 = 461 - 8.680 - inchiderea contului 7583

CHIRIAC PAULINA 30 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI 7583 = 121 - 7.000 - inchiderea contului 6583 121 = 6583 -15.000 b). Valorificarea marfurilor: 4111 = % -1.488 707 -1.200 4427 -288 - incasarea contravalorii marfurilor vandute 5121 = 4111 -1.488 - scaderea din gestiune a marfurilor vandute 607 = 371 -900 -anularea provizionului 397 = 7814 -100 - inchiderea conturilor 707 si 7814 % = 121 -1.300 707 -1.200 7814 -100 - inchiderea contului 607 121 = 607 -900 c) Incasarea chiriei platite in avans: 5121 = 471 -1.000 d) Restituirea chiriei incasate anticipat: 472 = 5121 -1.250 Regulaizarea si plata TVA 4427 = 4423 -1.968 4423 = 5121 -1.968 Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului D 121 C 15.000 7.000 900 1.300 15.900 8.300 SD = 7.600 D 5121 C 2.000 1.250 8.330 1.558 1.428 1.000 . 12.758 2.808 SD=9.950

b) Intocmirea bilantului inainte de partaj ACTIVE CIRCULANTE I.CASA SI CONTURI LA BANCI 9.950

CHIRIAC PAULINA 31 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL 9.950 DATORII CURENTE 12.000 ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (active circulante-daorii curente) -2.050 TOTAL ACTIVE-DATORII CURENTE -2.050 CAPITAL SI REZERVE I.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT 2.500 II.REZERVE (aceasta suma este formata din repartizarea profitului net in anii anteriori) 4.200 III.REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR 8.750 -din exercitiul curent 1.150 -din lichidare 7.600 TOTAL CAPITALURI PROPRII (capital+rezerverzultatul ex.) -2.050 TOTAL CAPITALURI -2.050 1).Determinarea capitalului propriu (activului net): CP(AN) = 9.950 12.000 = -2.050 lei Rezulta ca, pentru achitarea furnizorilor in suma de 12.000 lei , 2.050 lei capitalul propriu (activul net) este insuficient. In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea societatii in nume colectiv nu sunt suficiente pentru plata datoriilor, judecatorul sindic va recurge la procedura de executare silita impotriva asociatilor. Societatea "X" se incadreaza in prevederile de aplicare a cotei de 16% impozit pe profit. 2). Calcularea si varsarea impozitului pe profit si impozitului pe dividende: 2.1)Decontarea rezervelor legale 1061 = 456 -200 2.2)Impozit pe profit aferent rezervelor legale (200*16%) 456 = 441 -32 2.3)virarea acestuia 441 = 5121 -32 2.4) Decontarea altor rezerve 1068 = 456 4.000 2.5). Impozit pe dividende (4.000 + 200 - 32 = 4.168 x 16%) 456 = 446 -667 446 = 5121 -667

CHIRIAC PAULINA 32 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI 3). Situatia partajului capitalului propriu (activului net) si a datoriilor pe asociati Cap. social Rezerve legale Alte rezerve TOTAL Aociatul A 70% 1.750 118 2.333 4.201 Asociatul B 30% 750 50 1.000 1.800 TOTAL 2.500 168 3.333 6.001

Pierderi si furnizori Pierderi din Pierderi din Furnizori Total Diferente exe.curent lichidare Aociatul A 70% 805 5.320 8.400 14.525 1.0324 Asociatul B 30% 345 2.280 3.600 6.225 4.425 TOTAL 1.150 7.600 12.000 20.750 14.749 (20.750 -6.001) 4.)Inregistrari privind partajul capitalului propriu (activului net) si a sumelor depuse de asociati pentru plata furnizorilor: a)capitalul social de restituit asociatilor 1012 = 456 -2.500 b) pierderea curenta si pierderea din lichidare 456 = 121 -8.750 (1.150+7.600) c) depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor (ct. 456) 5121 = 456 2.749 Asociatul A 1.924 Asociatul B 825 Asociatul A: 2.749 x70% = 1.924 Asociatul B: 2.749 x 30% = 825 d) achitarea furnizorilor 401 = 5121 -12.000 e) situatia conturilor 456 si 121, dupa terminarea operatiunilor de lichidare, se prezinta astfel : d 456 c d 5121 c 32 200 9.950 32 667 4.000 2.749 667 8.750 2.500 . 12.000 9.449 6.700 12.699 12.669 SD=2.749 2.749

CHIRIAC PAULINA 33 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI 2.(30) Rolul administratorului special si atributiile sale Raspuns : Administratorul special este reprezentantul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, sa efectueze in numele si pe seama acestuia, actele de administrare necesare in perioadele de procedura cand debitorului i se permite sa-si administreze activitatea si sa le reprezinte interesele in procedura pe perioada in care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Adunarea generala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul judiciar sau de lichidator, pentru desemnarea administratorului special, in termen de maximum 20 de zile de la deschiderea procedurii sau, dupa caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a-si administra averea. Adunarea generala va fi prezidata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz. Dup deschiderea procedurii, adunarea general a acionarilor/asociailor debitorului,persoan juridic, va desemna, pecheltuiala acestora, un reprezentant, persoan fizic sau juridic, administrator special, care s reprezinte interesele societii i ale acestora i s participe la procedur, pe seama debitorului. Dup ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care i conduce i activitatea comercial, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acionarilor/asociailor. Administratorul special are urmtoarele atribuii: a) exprim intenia debitorului de a propune un plan, potrivit art. 28 alin. (1) lit. h), coroborat cu art.33 alin.(2); b) particip, n calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea aciunilor prevzute la art.79 i 80; c) formuleaz contestaii n cadrul procedurii reglementate de prezenta lege; d) propune un plan de reorganizare; e) administreaz activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dup confirmarea planului; f) dup intrarea n faliment, particip la inventar, semnnd actul, primete raportul final i bilanul de nchidere i particip la edina convocat pentru soluionarea obieciunilor i aprobarea raportului; g) primete notificarea nchiderii procedurii.

CHIRIAC PAULINA 34 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI

GRUPA V CATEGORIA IX Consultanta fiscale acordata contribuabililor 1.(4) In scopul comercializarii de produse in piata agroalimentara din Centru, Ioan P, din Alba Iulia solicita utilizarea temporara a unui loc in suprafata de 4 mp. Sa se determine taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru desfacerea de produse ce fac obiectul comertului pe mese, tarabe si alte spatii din piata. Rezolvare: Conform Codului fiscal : Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureti sau consiliile judeene, dup caz, pot institui taxe pentru utilizarea temporar a locurilor publice i pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectur i arheologice i altele asemenea). In cazul nostru impozitul pentru utilizarea locurilor publice pentru desfacerea de produse ce fac obiectul comertului pe mese, tarabe si alte spatii din piata, se stabileste prin hotararea Consiliului Local al municipiului Alba Iulia, iar conform anexei nr.10 la HCL 135/2010 si art.15, impozitul este de 6 lei/mp/zi. Taxa pentru Ioan P este de 24 lei\zi. 2.(2) O persoana detine in Alba Iulia o casa cu parter din caramida arsa ,cu instalatii, avand suprafata construita desfasurata de 36 mp.Casa are si o pivnita tencuita in suprafata de 12 mp, precum si anexe cu pereti exteriori din caramida arsa in suprafata de 45 mp fara instalatii. Se cunosc urmatoarele date: -anul constructiei 1963 -amplasare zona C Sa se calculeze impozitul datorat de respectivul contribuabil la bugetul local. Rezolvare:

CHIRIAC PAULINA 35 AN 3, SEM 2 EXPERTI CONTABILI Rang II zona C,constructie 48 ani -parte r=36 mp*806 lei/mp =29.016 lei -pivnita 12 mp*478 lei/mp*50% = 2.868 lei -anexe =45 mp*123 lei/mp =5.535 lei Total valoare impozabila=37.419*2.2 (indice corectie) = 82321,8010% = 74.089,62 lei Impozit datorat=74.089,62*0.1% = 74 lei

3.(8) O persoana domiciliata in Alba Iulia detine o motocicleta cu atas, care are capacitatea cilindrica de 500 cmc. Sa se calculeze im pozitul pe mijlocul de transport respectiv Rezolvare: 500 cmc/200 cmc = 2.5 rezulta 3 fractiuni 3* 8 lei = 24 lei + 50% (pentru atas )= 36 lei