Tabel conținând recomandările formulate cu ocazia transparenței decizionale

cu privire la proiectul ordonanței Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind
evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români

Notă: demersul legislativ nu mai poate fi promovat sub forma unei ordonanțe a Guvernului, întrucât, odată cu reluarea lucrărilor
Parlamentului în prima sesiune ordinară a anului 2022, au încetat efectele Legii nr.311/2021 privind abilitarea Guvernului de a emite
ordonanțe.
Nr. PROPUNERE/OBSERVAȚIE Răspuns
crt.
1. A.G. În prezent, modul în care este proiectat Sistemul național informatic de
Se propune ca adresa să nu mai fie trecută în buletin. evidență a persoanelor nu permite implementarea unei asemenea soluții;
propunerea de referință va fi reținută și analizată în contextul unor
viitoare procese de dezvoltare tehnologică.

2. M.A. Proiectul își propune o flexibilizare și o simplificare a procedurii de

Se consideră că măsurile propuse prin proiect sunt de natură a afecta stabilire a domiciliului, astfel încât această operațiune să fie finalizată
mobilitatea tinerilor din România pe piața muncii. simplu și facil, fără a aduce atingere exercitării drepturilor și libertăților
fundamentale.

3. S.S. Potrivit dispozițiilor art.2 alin.(1) și (2) din Ordonanța de urgență a

Se apreciază că limitarea la 10 a numărului maxim de persoane la o
adresă, cu excepția situației când familia extinsă numără mai mult de 10
persoane, poate constitui o problemă tocmai în familiile numeroase.
Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele
de identitate ale cetățenilor români, evidența cetățenilor români
reprezintă un sistem național de înregistrare și actualizare a datelor cu
caracter personal ale acestora, necesar cunoașterii numărului, structurii
și mișcării populației pe teritoriul țării și furnizării de date în interesul
cetățenilor, al statului și al instituțiilor publice. De asemenea, evidența
cetățenilor români cu domiciliul în România se ține după principiul
locului de domiciliu al acestora de către Ministerul Afacerilor Interne
prin Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de
Date (D.E.P.A.B.D) împreună cu serviciile publice comunitare de
evidență a persoanelor organizate potrivit legii.

În considerarea dispozițiilor art.9 alin.(1)-(3) din actul normativ invocat

mai sus, cetățenii români sunt înregistrați în Registrul Național de
1
 Evidență a Persoanelor (R.N.E.P.) pe baza datelor de stare civilă din
actele de naștere. Introducerea, actualizarea, exploatarea și valorificarea
datelor din R.N.E.P. se realizează de D.E.P.A.B.D și de serviciile
publice comunitare de evidență a persoanelor. Actualizarea datelor din
R.N.E.P. se realizează pe baza documentelor prezentate de persoana
interesată sau comunicate de autorități, potrivit atribuțiilor ce le revin.

În activitatea practică s-au înregistrat situații în care cetățenii solicită

stabilirea domiciliului/reședinței la o adresă fără a locui la acea adresă,
astfel încât persoanele care au obținut actele de identitate în cauză sunt
înregistrate în R.N.E.P. cu informații care nu corespund realității.

În acest context, este necesară adoptarea unor reglementări care să

asigure înlăturarea consecințelor negative pe care situațiile descrise mai
sus le au asupra scopului pentru care R.N.E.P. a fost constituit și să
prevină alimentarea cu date care nu corespund realității a sistemelor
informatice ale instituțiilor și autorităților publice.

Prin urmare, propunerea de la pct.12 din proiect vizează situația

cetățenilor care nu fac parte din familia extinsă și care solicită
stabilirea domiciliului/reședinței la o adresă unde sunt înregistrate în
R.N.E.P. mai mult de 10 persoane.

Dreptul cetățeanului român de a avea un domiciliu este consacrat și

garantat atât prin Constituție, cât și prin Legea nr.287/2009 privind
Codul civil. Astfel, potrivit art.87 din Legea nr.287/2009, domiciliul
persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că își are locuința
principală, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile.

Dispozițiile art.44 alin.(1) și (2) din Constituția României, statuează că,

dreptul de proprietate este garantat. Proprietatea privată este garantată și
ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.

Potrivit dispozițiilor art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului

nr.97/2005, cetățenii români au dreptul să își stabilească sau să își
schimbe, în mod liber, domiciliu ori reședința, cu excepția cazurilor
expres prevăzute de lege. Cetățenii români nu pot avea în același timp
2
 decât un singur domiciliu și/sau o singură reședință. În cazul în care
aceștia dețin mai multe locuințe, își pot stabili domiciliul sau reședința
în oricare dintre ele.

Conform prevederilor art.89 din Legea nr.287/2009, stabilirea sau

schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozițiilor legii
speciale. Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât
atunci când cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu
intenția de a avea acolo locuința principală.

Prin urmare, dispozițiile articol 351 se aplică persoanelor care locuiesc

la o altă adresă decât cea înscrisă în cartea de identitate și nu au solicitat
în termen de 15 zile schimbarea domiciliului, potrivit art.19 alin.(2)
lit.b) din O.U.G. nr.97/2005 și nu vizează proprietarii imobilelor în
cauză.

4. M.M. Potrivit dispozițiilor art.30 din O.U.G. nr.97/2005, reședința este acolo
Se semnalează faptul că proiectul „amendează și anulează CI, dacă nu unde persoana fizică declară că are locuința secundară, alta decât cea de
ești găsit la domiciliu și ai declarat că ai intrare în spațiu sau viză de domiciliu.
flotant”.
Prevederile art. 31 alin. (1) și (2) din același act normativ stabilesc că
mențiunea privind stabilirea reședinței se înscrie în actul de identitate la
cererea persoanei fizice care locuiește mai mult de 15 zile la adresa la
care are locuința secundară și se acordă pentru perioada solicitată, dar
nu mai mare de un an, fiind valabilă pe timpul cât persoana locuiește în
mod efectiv la adresa declarată ca reședință. La expirarea acestui
termen, persoana poate solicita înscrierea unei noi mențiuni de stabilire
a reședinței.

Pe perioada valabilității mențiunii privind stabilirea reședinței se

prezumă că persoana locuiește efectiv la această adresă, astfel încât
dispozițiile propuse nu se aplică în situația vizată.

5. A.D.
Se semnalează situația oamenilor care nu dispun de fonduri pentru a Situația expusă nu face obiectul proiectului în analiză, deoarece în
cumpăra o locuință, dar au nevoie de CI, cum o vor mai obține dacă situațiile prevăzute de lege, cetățenilor români li se eliberează cărți de
nimeni nu va dori să le ofere flotant. identitate provizorii.
3

6. C.P.
Se propune completarea proiectului cu un paragraf care să dea
posibilitatea cetățenilor care nu au o locuință în proprietate sau care nu
au relații de încredere cu vreo persoană ce este proprietarul unei
locuințe să li se elibereze carte de identitate, cu mențiunea „fără
domiciliu stabil” sau indicarea „adresei primăriei”.
4
Dispozițiile art.28 alin.(1) lit.a) din O.U.G. nr.97/2005, stipulează că
dovada adresei de domiciliu se face cu acte încheiate în condițiile de
validitate prevăzute de legislația română în vigoare privind titlul locativ,
printre care și contractul de închiriere.
Prin urmare, în baza contractului de închiriere cetățenii își pot stabili
domiciliul/reședința la adresa imobilului unde locuiesc.
Proiectul de referință are în vedere clarificarea unor aspecte în domeniul
evidenței persoanelor, cu respectarea prevederilor legale.
Dispozițiile art. 14 alin. (1) din O.U.G. nr. 97/2005 stabilesc că actul de
identitate se eliberează de către serviciul public comunitar de evidență a
persoanelor de la locul de domiciliu sau reședință a persoanei fizice, pe
baza cererii acesteia sau a reprezentantului său legal.
În considerarea dispozițiilor art.15 alin.(2) din O.U.G. nr.97/2005
coroborate cu cele ale art. 57 alin.(1) din Normele metodologice de
aplicare unitară a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate
ale cetățenilor români, precum și pentru stabilirea formei și
conținutului actelor de identitate, ale dovezii de reședință și ale cărții
de imobil, aprobate prin H.G. nr. 295/2021 (Norme), se eliberează o
carte de identitate în situația în care cetățeanul român prezintă toate
documentele care, potrivit legii, fac dovada numelui de familie și a
prenumelui, datei de naștere, statutului civil, cetățeniei române,
adresei de domiciliu și, după caz, adresei de reședință.
În cazul în care cetățeanul român nu poate prezenta unul sau mai multe
dintre documentele menționate, în conformitate cu prevederile art. 20
alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 97/2005, i se eliberează o carte de
identitate provizorie.
În considerarea prevederilor legale mai sus menționate, cartea de
identitate provizorie este un act de identitate cu putere juridică similară
unei cărți de identitate, astfel încât aceasta face dovada identității în
 aceleași condiții ca și o carte de identitate.

Totodată, potrivit dispozițiilor art.70 alin.(4) și alin.(5) din Norme,

pentru persoanele din categoria celor lipsite de adăpost, precum și cele
care nu pot declara domiciliul la adresa unui imobil cu destinație de
locuință, la rubrica „domiciliu” din cartea de identitate provizorie se
înscrie localitatea sau, după caz, sectorul municipiului București unde a
fost identificată persoana, la data eliberării actului de identitate. Actul
de identitate se eliberează numai după ce se atestă de către structura
teritorială a Poliției Române că solicitantul a fost identificat pe raza de
competență.

7. G.M. Cu privire la propunerile de la pct.2 și 3, apreciem că, în forma propusă,

Se propune: acestea sunt lipsite de aplicabilitate practică, însă unele aspecte similare
1. Utilizarea registrului de evidență a vânzării/cumpărării de locuințe în sunt tratate în cuprinsul proiectului.
vederea actualizării domiciliului unei persoane;
2. Stabilirea unui prag maxim de persoane care pot locui la o adresă, Cu privire la celelalte puncte, considerăm că acestea că nu fac obiectul
dacă nu sunt proprietari sau rude de gradul I, II și III; proiectului de act normativ în discuție.
3. Eliberarea cărții de identitate unui proprietar sau soției/soțului
acesteia și a copiilor lor în baza accesării unui registru al evidenței
domiciliilor, a Certificatului de căsătorie din baza de date a stării
civile;
4. În cazul pierderii/furtului permisului auto sau a talonului auto, să fie
posibilă eliberarea acestora și în baza cărții de identitate sau a
certificatului de naștere, respectiv în baza cărții de identificare a
vehiculului și a certificatului de naștere a solicitantului.

8. E.S.M. Prevederile pct.12 din proiect vizează imobilele proprietate privată.

Se propune exceptarea Centrelor rezidențiale acreditate de Ministerul
Muncii și Protecției Sociale de la dispozițiile referitoare la numărul
maxim de persoane pentru înscrierea mențiunii privind stabilirea
domiciliului.

9. C.D. Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. (1) și (11) din O.U.G. nr. 97/2005,
Se solicită analizarea cu atenție a situației persoanelor cu dizabilități pentru persoanele fizice care nu posedă act de identitate și sunt internate
care nu locuiesc la domiciliul din buletin, întrucât e posibil să fie sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituții de ocrotire/centre de
internate într-un centru/spital ori să locuiască la altă adresă sau în servicii sociale sau în centre educative se eliberează acte de identitate în
5
 străinătate. care se înscrie domiciliul sau reședință la adresa instituției ori centrului
respectiv.

Dovada adresei de domiciliu sau de reședință se face cu declarația

scrisă a conducătorului instituției sau centrului ori a persoanei abilitate
de acesta, pentru situațiile în care aceste instituții se află în
administrarea autorităților administrației publice locale. Pentru celelalte
situații, dovada adresei de domiciliu sau de reședință se face în
conformitate cu dispozițiile art.28 alin.(1) din O.U.G. nr.97/2005.

Prin urmare, aspectele supuse atenției nu fac obiectul proiectului de act

normativ în discuție, cu atât mai mult cu cât regimul juridic al acestor
persoane este reglementat prin dispoziții cu caracter special.

10. C.P.
Se propune:
1. Completarea proiectului cu un alineat care să specifice că, pe 1. În ceea ce privește propunerile de la pct.1 și 2, precizăm că aspectele
perioada înscrierilor la școală a copiilor, toate solicitările de stabilire a cu privire la instituirea unei anume proceduri de acordare a vizei de
reședinței să fie verificate în teren de către polițiștii de ordine publică reședință în perioada înscrierilor la școală a copiilor vor face obiectul
pentru a se stabili dacă solicitantul locuiește efectiv la adresa respectivă unei analize atente, în eventualitatea reconsiderării textului proiectului,
și constatarea să fie depusă la D.E.P.A.B.D., ca parte a documentației iar cu privire la numărul maxim de persoane la o anumită adresă,
obligatorii; în situația în care, din verificările efectuate, rezultă faptul că învederăm că acesta situație a fost clarificată la art. 26 alin. (11) din
persoanele în cauză nu locuiesc la adresa declarată, cererile ar trebui să proiect. De asemenea, apreciem relevante și dispozițiile art.89 alin.(1) -
fie respinse; (3) din Norme.
2. Lămurirea dispozițiilor referitoare la numărul maxim de persoane
pentru înscrierea mențiunii privind stabilirea domiciliului, în sensul
stabilirii dacă cele 10 persoane se referă inclusiv la proprietar sau doar
la solicitanți; dacă se referă strict la numărul de solicitanți, se propune
reducerea numărului de persoane înregistrare de la 10 la 5, cu excepția
membrilor aceleiași familii;
3. Luarea în considerare, la analizarea cererilor de luare în spațiu, a 2. Propunerea de la pct.3 nu face obiectul proiectului.
numărul de camere aferente locuinței.

11. V.G. Propunerea nu reprezintă o justificare pentru respingerea măsurilor

Se apreciază necesară excluderea punctului 15 din proiect referitor la legislative vizate. Lucrătorii M.A.I. și funcționarii de evidență a
introducerea art. 351, întrucât „va lăsa loc de abuzuri ale lucrătorilor persoanelor răspund, potrivit rigorilor legii, cu privire la modalitatea de
MAI și ai serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor”. desfășurare a activităților de serviciu pentru punerea în aplicare a
6
 măsurilor administrative.

12. D.F.
1. Se semnalează problema cetățenilor români cu domiciliul în
străinătate care au domicilii false, dar dețin carte de identitate, precum
și a cetățenilor români care locuiesc fără forme legale pentru că
proprietarii domiciliază în străinătate și nu au avut posibilitatea să
meargă la secția de poliție să îi ia în spațiu.
1. În ceea ce privește cetățenii români care au locuința principală în
străinătate, art. 34 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei
circulații a cetățenilor români în străinătate stabilește condițiile
eliberării unui pașaport cu menționarea țării de domiciliu.

2. Se propune eliminarea mențiunii privind domiciliul de pe cartea de 2. În opinia noastră, eliminarea domiciliului din actele de identitate nu
identitate și oferă drept exemplu o serie de documente eliberate de este justificată și ar putea fi de natură să afecteze, în mod grav,
diferite țări membre ale Uniunii Europene. activitatea instituțiilor publice și de drept privat. (subiectul este tratat și
la pct.26 din tabel)

13. O.P.C.
1. Se supune atenției reanalizarea necesității unei cărți de identitate în 1. În proiect este prevăzut dreptul părinților/celor îndreptățiți de a opta
rândul copiilor; pentru a i se elibera minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani o carte
electronică de identitate.

2. Se atrage atenția cu privire la faptul că din proiect nu reiese cât timp 2. Până la asigurarea infrastructurii tehnice necesare se eliberează
se poate opta pentru o carte de identitate simplă, până la impunerea actuala carte de identitate, după care cetățenii pot opta pentru o cartea
obligativității unei cărți de identitate digitale. electronică de identitate sau pentru o carte de identitate simplă.

14. M.P.
1. Se exprimă dezacordul cu privire la anularea cărții de identitate în Pentru persoanele internate în instituții sanitare sau primite spre
cazul în care persoana nu este găsită la adresa de domiciliu declarată și îngrijire ori găzduire în instituții de ocrotire/centre de servicii sociale,
semnalează situația celor trimiși în delegație în afara țării pentru o care nu îndeplinesc condițiile necesare de eliberare a cărții de identitate,
perioadă mai lungă de timp sau a celor internați într-un spital/clinică de acestora le pot fi eliberate cărți de identitate provizorii, în conformitate
specialitate; cu prevederile art.20 alin.(1) lit.a) din O.U.G. nr.97/2005. În aceste
cazuri, în funcție de informațiile cu care solicitantul figurează în
2. Se semnalează vulnerabilitatea sistemului de securitate a datelor R.N.E.P. și a documentelor prezentate, cartea de identitate provizorie se
biometrice colectate în vederea eliberării cărții de identitate pentru copii emite cu unul din motivele prevăzute la art.70 alin.(1), (3) și (4) din
de la momentul nașterii. Norme, fără să fie solicitate verificări în teren prin intermediul
lucrătorilor de poliție. La cererea solicitantului actului de identitate se
atașează adresa scrisă a instituției în cauză, din care rezultă că este
internat în instituții sanitare sau primit spre îngrijire ori găzduire în
instituții de ocrotire/centre de servicii sociale.
7
 În considerarea prevederilor legale invocate, raportat la aspectele
sesizate, precizăm că persoanelor în cauză li se pot elibera cărți de
identitate provizorii în care se înscrie ultimul domiciliu cu care
figurează înregistrate în R.N.E.P. la data depunerii cererii și reședința la
adresa instituției sau a centrului în care se află.
Sistemele de prelucrare a datelor biometrice în vederea eliberării actelor
de identitate sunt aceleași pentru toate persoanele, indiferent de vârstă.

15. L.V., C.T., M.R., A.V.I., M.M., A.N. Dezbaterea a fost organizată în condițiile Legii nr.52/2003 privind
transparența decizională în administrația publică. De asemenea, cu
-se solicită reluarea dezbaterii publice întrucât aceasta nu a respectat ocazia ședinței publice s-a subliniat că există posibilitatea de a formula
prevederile art.7 lit.b) din Legea nr.52/2003, iar platforma online nu a propuneri concrete referitoare la conținutul proiectului, în scris sau la
corespuns tehnic, dezbaterea fiind haotică în lipsa unui moderator. adresele de e-mail (a se vedea și nota din debutul prezentului
document).

16. L.V. , J.T., D.L. , M.L.T. , M.G. , C.R. , G.N. , A.T. , M.L., P.B.

1. Se semnalează că prevederile proiectului se suprapun, în parte, cu 1. Cu privire la observația de la pct.1, precizăm că în cuprinsul
prevederile privind recensământul ce urmează să se desfășoare în 2022; proiectului nu se regăsesc norme ce vizează prelucrarea/colectarea
datelor având ca scop recensământul populației;

2. Se consideră că proiectul nu conține prevederi privind securitatea 2. Potrivit prevederilor art. 172 alin. (1), (2) și (5) din O.U.G. nr.
datelor biometrice stocate, așa cum sunt enunțate în Regulamentul (UE) 97/2005, imaginile impresiunilor papilare se colectează numai cu
2019/1157; acordul expres al solicitantului cărții electronice de identitate sau, în
cazul minorilor și al incapabililor, numai cu acordul expres al părinților
sau, după caz, părintelui care exercită autoritatea părintească ori al
reprezentantului legal.

Datele biometrice se colectează pentru a fi înscrise în cartea electronică

de identitate numai în scopul verificării autenticității acesteia și
identității titularului.

De asemenea, imaginile impresiunilor papilare colectate pentru

eliberarea cărții electronice de identitate și stocate în Sistemul național
informatic de evidență a persoanelor se șterg prin procedură automată
8
 imediat după ridicarea cărții electronice de identitate sau, dacă nu a fost
ridicată, cel târziu la împlinirea unui termen de 3 luni de la data
programată pentru eliberarea acesteia, iar procedurile de ștergere
presupun imposibilitatea recuperării parțiale sau totale a datelor șterse.

3. Se solicită ca proiectul să fie respins, întrucât prin acesta: 3.1 și 3.2. Textul va fi revizuit, întrucât intenția de reglementare nu este
3.1. se dau prerogative sporite poliției cu impact imediat asupra anularea actului de identitate în situația în care, în urma verificărilor, se
dreptului la libera circulație în țară și în străinătate și asupra dreptului la
constată faptul că persoana în cauză nu locuiește la adresa indicată, ci
viața intimă, familială și privată; anularea mențiunii de domiciliu înscrise în cartea de identitate; această
mențiune urmează să fie înscrisă doar în R.N.E.P.. De asemenea, se
3.2. se introduc reguli aberante cu privire la domiciliu, cum ar fi intenționează ca, în niciun caz, anularea mențiunii privind domiciliul să
rămânerea fără act de identitate valabil dacă polițistul constată că o fie luată doar pe baza unei constatări a unui polițist; această decizie va
persoană nu mai locuiește la adresa la care și-a declarat domiciliul; presupune o notificare/solicitare adresată cetățeanului de a lua legătura
cu autoritatea publică, o informare cu privire la procedura care urmează
să fie inițiată (care va dura cel puțin 60 de zile, astfel încât cetățeanul să
aibă timp să ia cunoștință de faptul că este posibil să fie inițiată o
procedură de anulare a mențiunii de domiciliu și să fie invitat la sediul
serviciului public comunitar de evidență a persoanelor); dacă după
epuizarea acestor etape nu are loc nicio reacție din partea cetățeanului,
este clar că legătura juridică dintre cetățean și domiciliul la care
figurează nu există. Aceste aspecte, respectiv procedura privind
anularea mențiunii de domiciliu urmează să fie detaliate în Normele
metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 97/2005.

3.3 se introduce, pe căi ocolite, răspunderea civilă a copiilor lipsiți de 3.3. Proiectul de act normativ nu vizează acest aspect.
capacitate de exercițiu având în vedere că numeroase articole din Codul
Civil reglementează fără echivoc drepturile și modalitatea exercitării
dreptului de exercițiu al minorilor.

17. C.D. Intenția propusă prin textul proiectului, ce urmează a fi revizuit, este ca
anularea mențiunii privind domiciliul să nu fie luată doar pe baza unei
Se recomandă ca în proiect să se țină cont și de persoanele care au statut constatări a unui polițist. Considerentele prezentate la pct.16 sunt
de expert național detașat și care trebuie să își mențină domiciliul în valabile și în această situație.
România, fiind angajate în sistemul public, având în vedere că astfel de
persoane riscă să își piardă domiciliul dacă nu sunt găsite la adresa de
domiciliu în urma verificării făcute de lucrătorul de poliție.

9
18. L.A.
Se consideră că anularea cărții de identitate duce automat la anularea Cartea de identitate este documentul cu care se face dovada cetățeniei
cetățeniei române, iar acest lucru nu este posibil decât în urma săvârșirii române, însă încetarea valabilității domiciliului și a termenului de
unor fapte expres stipulate de legea penală și nu printr-un simplu act valabilitate a actului de identitate nu anulează și cetățenia română.
administrativ.
Modurile de pierdere a cetățeniei române sunt reglementate de Legea
cetățeniei române nr. 21/1991.

19. V.N., A.D., S.S.
Se semnalează situația persoanelor care dețin in proprietate mai multe
locuințe, precum și a persoanelor care locuiesc în chirie și proprietarii
nu doresc să le facă mutație pe buletin.
Potrivit dispozițiilor art. 26 din O.U.G. nr.97/2005, cetățenii români au
dreptul să își stabilească sau să își schimbe, în mod liber, domiciliul ori
reședința, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege. Cetățenii
români nu pot avea în același timp decât un singur domiciliu și/sau o
singură reședință. În cazul în care aceștia dețin mai multe locuințe, își
pot stabili domiciliul sau reședința în oricare dintre ele.

Conform prevederilor art.89 din Legea nr.287/2009, stabilirea sau

schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozițiilor legii
speciale. Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât
atunci când cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu
intenția de a avea acolo locuința principală.

Prin urmare, dispozițiile art. 351 din proiect vizează persoanele care
locuiesc la o altă adresă decât cea înscrisă în cartea de identitate și nu au
solicitat în termen de 15 zile schimbarea domiciliului, potrivit art.19
alin.(2) lit.b) din O.U.G. nr.97/2005, iar nu proprietarii imobilelor în
cauză.

20. A.E., N.B., B.L., C.T., D.A., M.T., C.P., M.C., A.S.,. C.D.B., O.N..
Se exprimă dezacordul cu privire la prelevarea amprentelor digitale
pentru eliberarea cărții de identitate și la introducerea cărții electronice
de identitate, solicitându-se respingerea proiectului.
Proiectul introduce o singură excepție referitoare la amprentare,
respectiv cu privire la situația în care aceasta este efectiv imposibilă.
Textele invocate referitoare la amprentare sunt deja în vigoare, inclusiv
cu privire la preluarea amprentelor de la două degete, și sunt prevăzute
în Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European și al
Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de
identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate
cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită

10
 dreptul la liberă circulație [Regulamentul (UE) 2019/1157], act care se
aplică direct.

21. M.M.C. Informațiile prezentate vizează o situație punctuală care nu vizează

Se semnalează problema persoanelor care locuiesc în imobile clasificate obiectul proiectului.
ca „vilă turistică” și care nu își pot stabili domiciliul în cartea de
identitate la adresa reală în mod legal.

22. D.M. Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor Ordonanței de

Se solicită furnizarea „Normelor metodologice de aplicare unitară a urgență a Guvernului nr. 97/2005, precum și pentru stabilirea formei și
prevederilor prezentei ordonanțe”. conținutului actelor de identitate, ale dovezii de reședință și ale cărții de
imobil sunt aprobate prin H.G. nr. 295/2021.

23. D.M., O.G., A.M., M.D., A.C., M.L.,A.T., Asoc. O.
Se solicită respingerea proiectului întrucât schimbările preconizate prin
demers încalcă și restrâng drepturi și libertăți fundamentale garantate de
Constituția României și sunt în dezacord cu drepturile omului.
Eliberarea actelor de identitate se face în conformitate cu prevederile
legale în vigoare care reglementează procedura și eliberarea actelor de
identitate cetățenilor români, precum și ale Regulamentului (UE)
2019/1157, fără a fi încălcate drepturile omului prevăzute în Constituția
României.

24. A.M.
Se recomandă a se ține cont de faptul că persoanele au înregistrat
domiciliul în modul stabilit de lege la data perfectării actelor de
identitate, iar modificarea ulterioară a legislației nu poate afecta
situațiile juridice care s-au produs până la data operării modificărilor
respective. Se propune ca proiectul să cuprindă soluții legislative pentru
situații tranzitorii.
Dispozițiile proiectului vizează situații de fapt survenite după data
eliberării actelor de identitate, de o manieră similară situației, deja
prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, a
persoanelor care își stabilesc reședința și apoi, după un timp, se mută la
o altă adresă.

25. M.U. 1. Referitor la „dreptul la vot”, precizăm că evidența cetățenilor români

1. Consideră că prin condiționarea obținerii cărții de identitate de cu drept de vot, precum și modul de întocmire și completare a listelor
existența unui domiciliu se îngrădește dreptul la vot al celor care nu pot electorale sunt reglementate de prevederile Legii nr.208/2015 privind
obține acest act. alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru
organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.

Potrivit dispozițiilor art. 46 alin. (1) din Legii nr. 208/2005,

D.E.P.A.B.D. (din cadrul Ministerului Afacerilor Interne), comunică
Autorității Electorale Permanente, conform formatului și termenelor
stabilite prin protocol, datele prevăzute la art.33 alin.(1) lit. a)-j) și
11
 alin.(3) din același act normativ, cazurile de interzicere a exercitării
drepturilor electorale și cazurile de punere sub interdicție, actualizări
intervenite în datele personale ale cetățenilor români cu drept de vot și
informații privind persoanele decedate, respectiv cele cu mențiuni de
deces, înregistrate în R.N.E.P.. Potrivit art. 33 alin. (1) lit. a)-j) și alin.
(3), printre datele comunicate se regăsesc informațiile privind adresa de
domiciliu și reședință, pentru care este menționată perioada de
valabilitate.

Așadar, atribuțiile D.E.P.A.B.D., în materie electorală, sunt expres și

limitativ prevăzute de lege.

2. Se propune ca domiciliul să fie declarat la primării, odată cu 2. Conform dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului
declararea contractului de închiriere/vânzare-cumpărare, iar o astfel de nr. 84/2001, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor
soluție ar rezolva problema a mii de persoane cu același domiciliu. publice comunitare de evidenţă a persoanelor, cu modificările şi
completările ulterioare, „serviciile publice comunitare de evidenta a
persoanelor, (...) se organizează la nivelul consiliilor locale ale
comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi la nivelul consiliilor
judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti”.

În considerarea dispoziţiilor legale mai sus enunţate în prezent

„domiciliul se declară la primării”, întrucât serviciile publice
comunitare de evidenţă a persoanelor funcționează în subordinea UAT.

Potrivit dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din O.U.G. nr. 97/2005,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „actul de
identitate face dovada identităţii, a cetăţeniei române, a adresei de
domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă”

Înscrierea menţiunii privind stabilirea domiciliului şi reşedinţei se face

potrivit dispoziţiilor art. 14. alin. (1), art. 15 alin. (1) şi (2) din O.U.G.
nr. 97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Apreciem că, soluţia propusă cu privire la declararea domiciliul la alţi

funcţionari de la nivelul „primăriei” nu rezolvă „problema a mii de
persoane cu acelaşi domiciliu”.

12
 În prezent, modul în care este stabilit/schimbat domiciliul/reşedinţa nu
permite implementarea soluţiei de a se declara domiciliul/reşedinţa la o
altă structură din cadrul primăriei pentru ca, ulterior, aceasta să fie
comunicată serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor,
abilitat să actualizeze datele în R.N.E.P., în vederea preluării adresei la
care persoana a declarat că locuieşte efectiv.

26. M.R., A.V.I.

1. Se solicită să fie păstrată forma actuală a art. 121 din proiect, întrucât
se consideră că, în situația în care copilul are nevoie de un act de
identitate înainte de a împlini 14 ani, este corect să poată alege între
cartea de identitate simplă și cea electronică și nu impusă cea
electronică.
1. Până la asigurarea infrastructurii tehnice necesare eliberării cărții
electronice de identitate, se eliberează actuala carte de identitate, după
care cetățenii pot opta pentru o cartea electronică de identitate sau
pentru o carte de identitate simplă.
Cartea electronică de identitate se eliberează, înainte de împlinirea
vârstei de 14 ani, opțional, numai la solicitarea unuia dintre părinți, a
reprezentatului legal, a persoanei desemnate din cadrul serviciului
social public sau al unui organism privat acreditat, destinat protecției
speciale a copilului, separat temporar sau definitiv de părinți, unde se
află minorul, sau a persoanei căreia i-a fost dat în plasament copilul.

2. Solicită completarea art. 14 alin. (8) din proiect cu mențiunea că
acestea sunt aplicabile „pentru persoanele care aleg acest tip de act de
identitate” , pentru a se evita situația ca în locurile unde se organizează
platformele pilot să se impună eliberarea exclusivă a cărților electronice
de identitate. De asemenea, se consideră că prin proiect se interzice
practic persoanelor care vor în continuare o carte de identitate în forma
actuală să o primească după ce se pune în circulație cartea electronică
de identitate și să o dețină după 3 august 2031.
2. Documentele de identitate eliberate în prezent nu mai respectă
condițiile de securitate, iar art.5 din Regulamentul (UE) nr.2019/1157
obligă retragerea acestora din circulație cel mai târziu la data de
03.08.2031; după această dată, doar cele cu termen de valabilitate
nelimitat vor mai rămâne în circulație. Pe viitor, cetățeanul va avea
opțiunea de a alege între cartea electronică de identitate și cartea de
identitate simplă. Practic, cartea de identitate și cartea de identitate
simplă vor reprezenta același tip de document doar că va diferi formatul
când se va trece la noul document. Cartea de identitate simplă se va
elibera fără suport electronic de stocare.

3. Propune ca procedura de solicitare a unui act de identitate să fie 3. O.U.G. nr. 97/2005, republicată, cu modificările şi completările
stabilită direct prin proiectul de act normativ în discuție, nu prin norme ulterioare, stabilește cadrul legal pentru eliberarea actului de identitate,
de aplicare unitară a prevederilor acestuia. iar în Normele metodologice sunt detaliate procedurile pe care trebuie
să le desfăşoare funcţionarii din cadrul serviciului public comunitar de
13
 evidenţă a persoanelor în vederea eliberării actului de identitate.

4. Propune prelungirea valabilității cărții de identitate simple și a cărții 4. Perioada de valabilitate a cărților de identitate este stabilită în
de identitate electronice de la 5 la 10 ani, pentru persoanele care au conformitate cu prevederile art.4 din Regulamentul (UE) 2019/1157
împlinit vârsta de 14 ani pentru evitarea costurilor suplimentare pentru
titular și aglomerația la oficiilor instituțiilor emitente. De asemenea, se
propune ca valabilitatea nelimitată a cărții de identitate simple și a cărții
de identitate electronice să opereze de la împlinirea vârstei de 54 de ani,
nu de la 70.

5. Propune să se mențină pe cartea de identitate mențiunile privind data 5. Cartea electronică de identitate va avea un format ID1, mai mic, de
și locul nașterii. tip card bancar, sens în care numărul de caractere permise de spațiul
existent este limitat. Astfel, prin proiect se propune eliminarea
informației referitoare la „locul nașterii”, însă aceasta va rămâne în
R.N.E.P.

6. Propune ca aspectul „încetării valabilității domiciliului” să fie 6. Intenția propusă prin textul proiectului, ce urmează a fi revizuit, este
reglementat mai explicit și nu doar „printr-o notă de constatare a ca anularea mențiunii privind domiciliul să nu fie luată doar pe baza
lucrătorului de poliție”. unei constatări a unui polițist. Considerentele prezentate la pct.16 sunt
valabile și în această situație.

7. Propune menținerea art. 47 din O.U.G. nr. 97/2005, având în vedere 7. Odată cu emiterea cărții electronice de identitate cererea pentru
că reglementează modul în care se completează solicitările pentru a fi eliberarea actului de identitate va fi completată în sistem informatic,
eliberat un document de identitate. editată și prezentată solicitantului pentru a fi semnată. Deci formularele
tipizate, cererile ce se completează, în prezent, olograf nu vor mai fi
folosite.
27. A.V.I.
Se propune ca, în loc de CNP, să se folosească un cod de cifre și litere În considerarea dispozițiilor art. 6 alin. (1) și (2) din O.U.G. 97/2005, în
compus astfel: primele 7 caractere – sexul persoanei și data nașterii; vederea realizării evidenței cetățenilor români, fiecărei persoane fizice i
prescurtarea numelui localității de naștere; prenumele părinților. se atribuie, începând de la naștere, un cod numeric personal, denumit în
continuare C.N.P., care se înscrie în actele și certificatele de stare civilă
și se preia în celelalte acte cu caracter oficial, emise pe numele
persoanei respective, precum și în R.N.E.P.

C.N.P. reprezintă un număr semnificativ ce individualizează în mod

unic o persoană fizică și constituie un instrument de verificare a datelor
14
 de stare civilă ale acesteia și de identificare în anumite sisteme
informatice de către persoanele autorizate. Componența C.N.P. este
prevăzută la art. 18 din H.G. nr. 295/2021.
28. S.P.

1.Se semnalează deficiențe în ceea ce privește reglementarea procedurii 1. Procedurile se detaliază în H.G. nr. 295/2021.
de constatare, în sensul că nu este clar care sunt drepturile agentului
constatator, care sunt standardele pe care acesta urmează să le aplice,
prin ce mijloace va fi înștiințată persoana și cum va putea aceasta
contesta decizia.
2. Solicitarea privind verificarea realității existenței unui domiciliu la
2. Apreciază că posibilitatea oricărei persoane interesate de a sesiza adresa indicată în cartea de identitate va putea fi făcută doar de o
organele competente poate da naștere la abuzuri întrucât o astfel de persoană care justifică un interes (de exemplu, proprietarul imobilului
competență ar trebui să fie posibilă numai în cazul în care este legitimă în cauză);
și justificată.

3. Semnalează că prin proiect există riscul de excludere a unor categorii 3. Nu am identificat existența unui risc de excludere a unor categorii
vulnerabile prin introducerea unei proceduri mai restrictive. vulnerabile.

29. A.R.B.

1. Se propune modificarea art. 11 alin. (2) din O.U.G. 97/2005, în 1. Apreciem că o astfel de intervenție normativă ar putea să vizeze
sensul reglementării unui cadrul specific, aplicabil accesării datelor de legislația privind combaterea și prevenirea spălării banilor, iar nu pe cea
către instituții financiare supravegheate de Banca Națională a României, în domeniul evidenței persoanei.
în contextul îndeplinirii verificărilor efectuate de acestea conform
prevederilor legale de prevenire și combatere a spălării banilor și
finanțării terorismului, respectiv:
„(2) În procesul de furnizare sau verificare a unor date cu caracter
personal din R.N.E.P., entitățile enumerate la art. 11 alin. (6) vor
facilita accesul instituțiilor financiare supravegheate de Banca
Națională a României la informațiile legate de datele conținute de
documentele de identitate ale persoanelor fizice ce au calitatea de
clienți sau potențiali clienți ai acestora sau beneficiari reali sau
persoane imputernicite să reprezinte clienții acestor instituții, inclusiv
la codul numeric personal, conform datelor cu caracter personal din
R.N.E.P, în scopul identificării clienților și verificarea identității
acestor persoane fizice sau a potențialilor clienți și a beneficiarilor
15
reali și a prevenirii spălării banilor și a finanțării terorismului,
conform obligațiilor stabilite de Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea
și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și
pentru modificarea și completarea unor acte normative și respectiv de
reglementările și instrucțiunile sectoriale emise de autorități și instituții
competențe parte a cadrului național de prevenire și combatere a
spălării banilor și finanțării terorismului.”

2. Se propune eliminarea punctului 8 din proiect prin care se amendează 2. A se vedea precizările înscrise la pct.26 subpct.5.
articolul 17 alin.(2) litera d), în sensul eliminării „locului” nașterii din
datele care vor fi înregistrare în cadrul cărții de identitate, având în
vedere faptul că Regulamentul BNR nr.2/2019, la art. 8 alin. (1) litera
b) și alin. (3) litera c), dar și art. 9 alin. 2 litera b) menționează că una
dintre informațiile obligatorii care trebuie solicitate clienților,
beneficiarilor reali ai acestora și persoanelor care reprezintă clienții
instituțiilor de credit este „locul nașterii”. Acesta consideră că, în cazul
în care această informație nu va mai fi preluată în actele de identitate,
cetățenii români vor fi obligați să furnizeze documente suplimentare
instituțiilor de credit pentru a putea accesa produsele și serviciile
bancare din Romania și, în viitor, și din Uniunea Europeană;

3. Se consideră că prevederile art. 351 din proiect pot fi aplicabile
numai în cazul în care măsura anularii actului de identitate este
ulterioară/ concomitentă cu deposedarea titularului de actul de identitate
respectiv sau în măsura în care se asigură accesul tuturor instituțiilor
publice/ private care au obligația legală de a verifica identitatea
persoanelor (ex. instituțiile financiare) la baza de date a D.E.P.A.B.D.,
astfel încât să se poată verifica dacă actul de identitate mai este în
valabilitate sau a fost anulat în baza prevederilor acestui art. 351.
3. Dreptul cetățeanului român de a avea un domiciliu este consacrat și
garantat atât prin Constituție, cât și prin Legea nr. 287/2009 privind
Codul civil, în sensul că domiciliul este definit de legiuitor ca fiind
acolo unde acesta declară că își are locuința principală, în vederea
exercitării drepturilor și libertăților sale civile.
Dispozițiile art. 44 alin. (1) și (2) din Constituția României, statuează
că, dreptul de proprietate este garantat. Proprietatea privată este
garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.

Potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 97/2005, cetățenii
români au dreptul să își stabilească sau să își schimbe, în mod liber,
domiciliu ori reședința, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege.

Conform prevederilor art. 89 din Legea nr. 287/2009, stabilirea sau

16

30. M.G.
1. Se semnalează faptul că proiectul ar trebui să fie în consultare 1. Perioada de transmitere, în scris, a eventualelor propuneri, sugestii
publică pe o durată mai mare de 10 zile calendaristice; sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus consultării
publice a fost stabilită în conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003.
2. Se solicită eliminarea introducerii impresiunilor digitale și a oricăror
categorii speciale de date cum ar fi datele genetice, biometrice,
medicale și chiar financiare pentru a nu încălca regulamentul GDPR și
drepturile naturale ale persoanei;
17
schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozițiilor legii
speciale. Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât
atunci când cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu
intenția de a avea acolo locuința principală.
Prin urmare, dispozițiile articolului 351 se aplică persoanelor care
locuiesc la o altă adresă decât cea înscrisă în cartea de identitate și nu au
solicitat în termen de 15 zile schimbarea domiciliului, potrivit art. 19
alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 97/2005.
2. Eliberarea cărților electronice cu datele biometrice se face în strictă
concordanță cu Regulamentul (UE) 2019/1157 cu privire la
îmbunătățirea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii
Europene, a documentelor de ședere emise cetățenilor Uniunii
Europene și ale membrilor familiilor acestora care își exercită dreptul la
libera circulație.
Potrivit prevederilor art. 172 alin. (1), (2) și (5) din O.U.G. nr. 97/2005,
imaginile impresiunilor papilare se colectează numai cu acordul expres
al solicitantului cărții electronice de identitate sau, în cazul minorilor și
al incapabililor, numai cu acordul expres al părinților sau, după caz,
părintelui care exercită autoritatea părintească ori al reprezentantului
legal.
Datele biometrice se colectează pentru a fi înscrise în cartea electronică
de identitate numai în scopul verificării autenticității acesteia și
identității titularului.
Imaginile impresiunilor papilare colectate pentru eliberarea cărții
electronice de identitate și stocate în Sistemul național informatic de
evidență a persoanelor se șterg prin procedură automată imediat după
ridicarea cărții electronice de identitate sau, dacă nu a fost ridicată, cel
 târziu la împlinirea unui termen de 3 luni de la data programată pentru
eliberarea acesteia.

Până la asigurarea infrastructurii tehnice necesare se eliberează actuala

carte de identitate, după care cetățenii pot opta pentru o cartea
electronică de identitate sau pentru o carte de identitate simplă.

3. Se semnalează faptul că, în Nota de fundamentare a proiectului, ar
trebui să se regăsească informații privitoare la efectele pe care
introducerea cărții electronice de identitate le are asupra vieții sociale și
private a persoanelor;
3. Măsurile propuse prin proiect nu vizează introducerea cărții
electronice de identitate. Aspectele referitoare la cartea electronică de
identitate sunt în vigoare și se regăsesc, în prezent, în cuprinsul O.U.G.
nr.97/2005, sens în care completarea Notei de fundamentare a
proiectului, în sensul celor solicitate, nu se justifică.

4. Se consideră că este limitat dreptul la libera circulație a persoanelor 4. Cetăţenii români pot călători în statele membre ale Uniunii Europene
care nu optează pentru cartea electronică de identitate; prin prezentarea cărţii electronice de identitate, astfel cum prevede
Regulamentul (UE) 2019/1157 cu privire la îmbunătățirea securității
cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii Europene, a documentelor
de ședere emise cetățenilor Uniunii Europene și ale membrilor
familiilor acestora care își exercită dreptul la libera circulație;

Eliberarea cărţii electronice de identitate facilitează dreptul la libera

circulaţie a persoanelor în statele membre ale Uniunii Europene.
Actualele cărți de identitate pot fi folosite ca și documente de călătorie
până la data de 02 august 2031 astfel cum prevede regulamentul enunțat
mai sus. Cartea de identitate este un document de identitate care are și
valența de document de călătorie. Dreptul la libera circulație poate fi
exercitat în primul rând în baza documentelor de călătorie prevăzute de
lege.

5. Propune eliminarea sintagmei „statutului civil” din cuprinsul art. 6 5. Modificarea art.6 din O.U.G. nr.97/2005 nu face obiectul proiectului.
alin. (2) din proiect.

31. L.T.
1. Se supune analizei problema persoanelor care suferă de handicap
locomotor, care nu au posibilitatea de a se deplasa la sediul autorităților
în fața cărora trebuie să formuleze declarație de primire în spațiu a unei
persoane și solicită găsirea unei modalități simplificate;
18
1. Potrivit dispozițiilor art. 50 alin. (1) lit. a) din Norme, la solicitarea
instituțiilor sau a persoanelor interesate, S.P.C.L.E.P., în colaborare cu
autoritățile administrației publice locale, participă la organizarea unor
activități în teren, de preluare a cererii, a documentelor și informațiilor
necesare eliberării actelor de identitate și dovezilor de reședință,
 folosind echipamentele din dotare, pentru persoanele netransportabile
sau internate în unități sanitare ori în unități de ocrotire socială;

2. Se solicită detalierea și explicarea modului în care vor fi stocate 2. A se vedea precizările înscrise la pct.30, subpct.2.
imaginile impresiunilor papilare colectate cu ocazia eliberării cărții
electronice de identitate.

32. I.S.M.
1. Se propune păstrarea mențiunilor privind locul nașterii titularilor și a 1. În cuprinsul Anexelor nr. 5 și 6 la H.G. nr. 295/2021, care
informațiilor referitoare la numele tatălui și a mamei; reglementează forma și conținutul noilor cărți de identitate (a cărții
electronice de identitate și a cărții de identitate simple), se regăsesc
informații cu privire la data nașterii, fiind eliminate informațiile
referitoare la „locul nașterii”. Introducerea numelui tatălui și al mamei
nu face obiectul proiectului în analiză.

2. Se propune eliminarea art.16 alin.(2) din proiect întrucât prin 2. Documentele de identitate eliberate în prezent nu mai respectă
stabilirea termenului de 03.08.2031 se încalcă libera circulație a condițiile de securitate, iar art.5 din Regulamentul UE nr.2019/1157
oamenilor care nu doresc să li se aplice amprentarea digitală. obligă retragerea acestora din circulație cel mai târziu la data de
03.08.2031

3. Propune păstrarea actualei configurări a cărții de identitate cu 3. Forma și conținutul cărții electronice de identitate este prevăzută în
tricolorul pe frontispiciu, cu stema României pe fundal, fără steagul Anexa nr. 5 din Normele Metodologice de aplicare unitară a
Uniunii Europene; dispozițiilor legale privind evidența, domiciliul, reședința și actele de
identitate ale cetățenilor români, precum și pentru stabilirea formei și
conținutul actelor de identitate, ale dovezii de reședință și ale cărții de
imobil, aprobate prin H.G. nr. 295/2021, la care a fost adăugat și
tricolorul României.

33. S.N.P.L.
Se propune:
1. Majorarea cuantumului amenzilor prevăzut la art.43 din OUG 1. Majorarea cuantumului amenzilor nu face obiectul proiectului de act
nr.97/2005; normativ;

2. Modificarea art. 28 alin. (2) lit. c) din proiect prin eliminarea 2. În ceea ce privește modificarea art. 28 alin. (5) din proiect precizăm
sintagmei „de ordine publică” și a art. 28 alin. (5) din proiect prin că, în materie de evidență a persoanelor, poliția locală desfășoară acele
eliminarea sintagmei „de siguranță publică”; activități prevăzute în mod expres la art.11 din Legea nr. 155/2010.
Astfel, activitățile pentru efectuarea verificărilor în teren prevăzute de
19
 dispozițiile art. 28 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 97/2005 și de cele ale
art. 60 alin.(3) din Anexa 1 la H.G. nr. 295/2021, revin în exclusiv
Poliției Române.

Menționăm că, în conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. (1) pct. 23

din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției
române, una din atribuții este „exercitarea controlului legalității
stabilirii domiciliului sau reședinței cetățenilor români și străini aflați pe
teritoriul țării în condițiile legii.

3. Modificarea art. 38 alin. (2) din O.U.G. nr.97/2005, în sensul 3. Modificarea art. 38 alin. (2) din O.U.G. nr.97/2005 nu face obiectul
stabilirii exprese a faptului că întocmirea și actualizarea cărții de imobil proiectului.
se face de către președintele asociației de proprietari, pentru a se asigura
corelarea cu prevederile art. 57 din Legea nr. 196/2018.

34. Asoc. J

1. Se propune eliminarea oricărei prevederi legate de anularea actului 1. A se vedea precizările înscrise la pct.29 subpct.3.
de identitate, respectiv anularea pct. 14 din proiect, întrucât prin acesta
se aduce atingere unei serii de drepturi garantate prin Constituție;

2. Se propune eliminarea prevederilor din proiect care vizează 2. Activitățile pentru efectuarea verificărilor în teren prevăzute de
acordarea unor atribuții privind verificarea adresei de domiciliu dispozițiile art. 351 alin.(3) din proiect revin exclusiv Poliției Române.
funcționarilor de la evidența populației;
În conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. (1) pct. 23 din Legea
nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției române, una
din atribuții este „exercitarea controlului legalității stabilirii
domiciliului sau reședinței cetățenilor români și străini aflați pe
teritoriul țării în condițiile legii.

3. Se solicită argumentarea soluțiilor legislative ce se doresc a fi 3. Argumentele sunt menționate în Nota de fundamentare.
legiferate și argumentarea acestora în detaliu, inclusiv din punctul de
vedere al legislației europene și al metodelor folosite în celelalte țări
UE;

20
4. Se consideră că sintagma „prelevarea imaginilor impresiunilor 4. Actul normativ va fi armonizat conform prevederilor art. 3 alin. (5)
papilare” nu este corectă, întrucât trebuie să se menționeze clar că este din Regulamentul (UE) 1157/2019.
vorba de imagini de amprente și nu o prelevare clasică, așa cum este
prevăzută de procedura criminalistică și propune utilizarea sintagmei
„amprente” în locul celei de „impresiuni papilare”;

5. Se semnalează faptul că „nimeni în afara părinților nu are dreptul să 5. Prelevarea amprentelor pentru copii se realizează cu respectarea
solicite acte de identitate electronice pentru copii și nici să-i pună să-și drepturilor şi libertăţilor minorului, precum şi a dispoziţiile art. 3 alin.
de amprenta”. (7) din Regulamentul (UE) 2019/1157 cu privire la îmbunătățirea
securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii Europene, a
documentelor de ședere emise cetățenilor Uniunii Europene și ale
membrilor familiilor acestora care își exercită dreptul la libera
circulație.

6. Se consideră că mențiunea din Nota de fundamentare a proiectului 6. Aspectele din Nota de fundamentare a proiectului vor fi reformulate,
care stabilește că, potrivit dispozițiilor Regulamentului (UE) în mod corespunzător.
2019/1157, cartea de identitate simplă nu este document de călătorie,
este eronată, întrucât aceasta poate fi considerată document de călătorie
dacă statele membre UE consimt la aceasta;

7. Se propune eliminarea mențiunii privind limita de valabilitate a cărții 7. Documentele de identitate eliberate în prezent nu mai respectă
de identitate până la data de 03.08.2031 deoarece nimeni nu poate condițiile de securitate, iar art.5 din Regulamentul UE nr.2019/1157
garanta că „infrastructura tehnică necesară punerii în circulație” se obligă retragerea acestora din circulație cel mai târziu la data de
poate asigura în timp util; 03.08.2031

8. Se solicită reintroducerea în cartea de identitate a mențiunilor privind 8. În cuprinsul Anexelor nr. 5 și 6 la H.G. nr. 295/2021, care
numele părinților și locul nașterii titularului; reglementează forma și conținutul noilor cărți de identitate (a cărții
electronice de identitate și a cărții de identitate simple), se regăsesc
informații cu privire la data nașterii, fiind eliminate informațiile
referitoare la „locul nașterii”. Introducerea numelui tatălui și al mamei
nu face obiectul proiectului în analiză.

9. Se propune completarea art. 17 alin. (6) din proiect, în sensul că 9. Potrivit dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din O.U.G. nr. 97/2005,
eliberarea cărții electronice de identitate să se poată face fără înscrierea republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actul de identitate
imaginii faciale, atunci când prelevarea acestei imagini este imposibil a este documentul cu care se face dovada identităţii.
fi realizată;
În acest context, pentru a se face dovada identităţii cu actul de identitate
21
 la datele de stare civilă trebuie ataşată/anexată imaginea facială a
titularului acestora.

10. Se propune eliminarea pct. 8 din proiect și păstrarea precizării 10. A se vedea precizările înscrise la pct.32/1. În cuprinsul Anexelor nr.
locului nașterii și a mențiunii privind numele părinților în actele de 5 și 6 la H.G. nr. 295/2021, care reglementează forma și conținutul
identitate; noilor cărți de identitate (a cărții electronice de identitate și a cărții de
identitate simple), se regăsesc informații cu privire la data nașterii, fiind
eliminate informațiile referitoare la „locul nașterii”. Introducerea
numelui tatălui și al mamei nu face obiectul proiectului în analiză.

11. Se propune ca numărul de persoane care au dreptul să își declare 11. A se vedea precizările înscrise la pct.3
adresa de domiciliul la aceeași locație să fie stabilit proporțional cu
suprafața și posibilitățile spațiului locativ;

12. Se semnalează formularea eronată a pct. 13 din proiect și propune
rectificarea acestei greșeli și modificarea art. 28 în sensul reglementării
posibilității „de a-ți face actul de identitate la o adresă, chiar daca nu
locuiești efectiv acolo, dar vei locui după ce se va elibera actul de
identitate”;
12. Propunerea de modificare s-a realizat pentru ca persoanele să-şi
declare domiciliului la adresa la care locuiesc efectiv. În prezent, există
înregistrate în evidenţe adrese la care şi-au declarat „în mod fictiv” un
domiciliu doar pentru a obţine o carte de identitate.
Aspectele propuse sunt prevăzute la art. 27 alin. (1) din O.U.G.
nr. 97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Această „definiţie” a domiciliul a dat posibilitatea la diverşi proprietari
de a-şi exprima consimţământul de primire în spaţiu pentru mii de
cetăţeni români care nu au locuit niciodată la adresa imobilului.

13. Se propune clarificarea lit. e) a art. 28 din proiect, în sensul stabilirii 13. Aspectele vor fi reformulate astfel încât în text să se specifice că
despre ai cui părinți este vorba în această reglementare. este vorba de copiii minori şi persoanele care au un reprezentant legal.

22