EDUCAŢIA FIZICĂ

Valentin Cosmin BLÂNDUL

Universitatea din Oradea
e-mail bvali73@yahoo.com
 Obiective:
După parcurgerea acestui capitol, cursanţii
vor fi capabili:
 să definească principalii termeni ai

educației fizice;
 să identifice sarcinile educaţiei fizice;

 să descrie conţinutul şi formele de

realizare ale educaţiei fizice;

 să explice relaţiile de interdependenţă

care se stabilesc între educaţia fizică şi

celelalte dimensiuni ale fenomenului
educaţional.
 O înfrângere e numai mijlocul
pe care ni-l dă soarta, ca să
vedem ce ne lipseşte încă
pentru a învinge - Nicolae
Iorga
 Delimitări conceptuale:

Educaţia fizică reprezintă un

cumul de activităţi care
contribuie la dezvoltarea fiinţei
umane prin cultivarea şi
potențarea dimensiunii
psihofizice, prin asigurarea unei
armonii între fizic şi psihic, între
psihomotricitate şi intelect,
voinţă, emotivitate.
Sarcini specifice ale educaţiei fizice

Dezvoltare • Viteză
a calităților • Îndemânare
motrice de • Rezistenţă
bază • Forţă

Formarea • Mers
deprinderil • Alergare
• Sărituri
or şi a • Rapiditatea
priceperilor • Precizia
motrice • Coordonarea
Sarcini nespecifice ale educaţiei fizice

Dezvoltarea • Percepţia

capacităţilor • Spiritul de observaţie

• Gândirea

cognitive
• Atenţia

Dezvoltarea • Bucuria succesului

proceselor • Controlul emoţiilor

• Trăirea cu demnitate a înfrângerii

afective
• Încrederea în forţele proprii

Dezvoltarea • Curajul
• perseverenţa

capacităţilor • Iniţiativa
• Spiritul de fairplay

volitive
• Dorinţa de autodepăşire
• Sociabilitatea
 Conţinutul educaţiei fizice

Exercițiile
fizice
Gimnastica Jocurile

Sportul de Turismul
performanţă şcolar
 Forme de organizare ale
activităţii fizice şi sportive

forme organizate în cadrul

şcolii

Activităţile de educaţie fizică

independente ale elevului
 Cerinţe minimale pentru realizarea
activităţilor fizice şi sportului:
 antrenarea elevilor într-un număr raţional de
exerciţii fizice;
 evitarea activităţilor periculoase;
 luarea măsurilor de prevedere a posibilelor
accidente;
 asigurarea condiţiilor materiale şi didactice
necesare;
 îmbinarea raţională a sportului cu munca şi
activităţile intelectuale, dar şi cu ordinea şi
disciplina;
 respectarea particularităţilor psihoindividuale,
dar şi a preferinţelor elevilor.
 Interrelaţii ale educaţiei fizice cu celelalte
dimensiuni ale fenomenului educaţional
Dimensiuni: Valenţe formative ale educaţiei fizice:
- dezvoltarea proceselor şi funcţiilor intelectuale;
Educaţia
- crearea dispoziţiei necesare pentru realizarea efortului intelectual
intelectuală
prin alternarea acestui gen de activităţi cu cele fizice.

Educaţia
- dezvoltarea calităţilor morale ale persoanei.
morală

Educaţia - dezvoltarea calităţilor fizice şi psihice necesare practicării

profesională diferitelor meserii.

Educaţia - cultivarea gustului estetic şi a preferinţei pentru: graţie, ritm,

estetică mişcare şi, în general, pentru frumos.
 În loc de concluzii
 Prin specificul său, educaţia fizică
contribuie semnificativ la dezvoltarea
armonioasă a corpului persoanei, dar, în
egală măsură şi a disponibilităților sale
psiho-intelectuale şi psiho-afective. O
societate care pune accentul pe educaţia
fizică a membrilor săi are create premisele
pentru a fi sănătoasă din toate punctele de
vedere, aspect cu impact major asupra
calităţii vieţii şi evoluţiei sale pe termen
lung.
 Referinţe bibliografice:

 Blândul V. (2014) – Bazele educaţiei

formale, Editura ProUniversitaria,
Bucureşti;
 Cucoş C. (2006) – Pedagogie,
Editura Polirom, Iaşi;
 Nicola I. (2000) – Tratat de
pedagogie generală, Editura Aramis,
Bucureşti.
 Sursa foto –www.google.com/imagini
- valabil in februarie 2020.