Schimbari in modelele de familie ‘Familiile din societatile contemporane, fie acestea dezvoltate sau in curs de dezvoltare, au suportat in ultimile decenii transformari pro- funde, Schimbarile intervenite sint atit de importante incit si termenul de ..familie’ a devenit tot mai ambiguu, tinzind si acopere astazi reali- tati diferite decit cele caracteristice generatiilor precedente, Cind se face afirmatia c& familia s-a schimbat se are in vedere aspecte diferite ; in unele societdti. schimbarile se refera la traducerea de la familia lirgitd traditional’ la familia nucleara ; pentru societatile dezvoltate, schimbarile privese in principal trecerea de la familia nuclear& la o diversitate de modele familiale, In unele societiti, familia nuclear’ inceteazi de a mai fi nu numai singurul tip de familie, dar nu mai este nici tipul de familie dominant. fntr-o enumerare incompleta, principalele transformari intervenite in modelele familiale pot fi rezumate la urmatoarele : a. Relatia familie-societate : sciderea importantei functiei economice a@ familiei; laicizarea si desinstitutionalizarea partiald a familiei; accen- tuarea mobilitatii sociale a membrilor familiei; intensificarea partici- parii femeii ta activitizile extrafamiliale: prelungirea carierei scolare aecentuarea profesionalizarii. intensificarea participirii la viata socialt si politica’, promovarea sociali, independenta economic& a femeii, ,,eman- ciparea”’ feme prehiarea unor ftunctii familiale de citre societate ; ditninuarea relatiilor de rudenie si vecinditate; diminuarea controlului comunitar asupra comportamentelor demografice ; cresterea tolerantei sociale fati de noite comportamente demografice ; cresterea bundstirii mnateriale a familiilor : eresterea preocupérilor farmiliale fata de problemele sociate (siruatin economicd a societatii, crize economice. ealitatea vietii); b. Comportanentele tinerilor necksdtorité : extinderea experientei sexuale premaritale : controll fecunditayii: extinderea coabitarii premarital extinderea celibatului definitiv si a tuenajelor de o singurit persoant; cresterea permisiviratii sociale sia tolerantei parintilor fat’ de compor- tamentele premaritale ale tinerilor ; & Comportamenteie nuptiele ; desacralizarea cisitoriei; reducerea iinportantei motivatiflor econoiice ale cisdtoriler ; cresterea heteroga- miei cisitoriilor; tendinta de egalizave a pozitiilor la cds&torie ale bir- batilor si femeilor: diminuarea sau disperitia rolului parintilor si rudelor in cdsitorirea tineril aiderea i nuptialtatii; afectarea natali- thtii de seitderea nuptialitatii; d. Comportamentele famitiale : : cresterea. importantei -relatiilor emotional-afective dintre par- teneri; »SOCIOLOGIE ROMANEASCA”, Serie nous, Aual 1, nr. 3—4, p.325—331, Rucuresti, 1990IOAN MIHATLESCU 2 intensificarea preocupirilor sotilor pentru calitalea vietii fami- — diversificarea formelor de convietuire ; declinul relativ al fami- liei nucleare bazata pe torie, extinderea cuplurilor consensuale, extin- derea relatiilor dintre persoane triind in menaje diferite, aparitia unor le care reglementeazd noile forme de convietuire, toleranta sociali, crescutd fat de noile forme de convietuire ; — modificarea relatiilor dintre parteneri: tendinga de egalizare a pozitiilor de autoritate ale sofilor, ,emanciparea” pozitiei femeii, o mai mare acceptare social’ a relagiilor sexuale extraconjagale, scdderea impor- tantei relatiilor economice in cadrul familiei, cresterea importantei comu- niunii de preocupiri, mentalitati, atitudini si interese ; —~ modificarea diviziunii rolurilor in cadrul familiei: tendinta de evalizave a diviziunii rolurilor, supraincircarea relativa a sotiilor ocupate in activitati extrafamiliale, generarea unor noi concepfii cu privire la diviziunea rolurilor, conflicte generate de noua diviziune a rolarilor; 4 — modificarea fertilitatii si a rolului copiilor : seiderea fertilitatii, controlul fecunditatii, unilateralizarea fluxurilor de sustinere (doar de la pirinti la copii), concentrarea preocupiirilor tamiliei pe calitatea descen- dentei, diminuarea rolului mostenirii (avere, nume, rang social); cresterea rvelativa a (ii familiei nucleare : Lit |, sciiderea ratei r itoriilor, o mai mare acceptare indivi- social a divortului, diminuarea consecintelor negative ale divor- tului asupra copiilor minori, afectarea natalititii de cresterea divortia- lititii, modificarea legislatiilor divorfului. Ca rezultanti general, se poate afirma c&é aceste modificdri au produs : — la nivel individual : 0 egalizare a statutului birbatilor si femeilor, © crestere a bunistirii familie’, o erestere a satisfactiei partenerilor din conviefuirea intr-un anumit cuplu si ca urmare a adoptirii unui anumit comportament nuptial si fertil; la nivel societal ; o scidere a ratei nuptialitatii, o sciidere a nata- littitii sio crestere a instabilitatii familie’ nucteare. Kvolutia industrial’ si urban’ din ultimele secole, in cazul unor societati, si din ultimile decenii, in cazul altor socie| a impus ca tip principal de familie sau chiar ca tip unic — familia nuclear’, O asemenea familie este formata din sot si sotie unifi prin césitorie legald si dintr-un anumit munir de eopii minori (numirul copiilor este variabil de la o fa- milie la alta si dela o societate la alta, dar in majoritatea societatilor euro- pene el a fost acum trei-patru decenii, in medie, mai mare de trei). Familia nucleark indeplineste anumite tunctii socio-efective, biologice, economice si educationale. Diviziunea rolurilor in cadrul familiei nucleare se face conform unor modele larg acceptate la nivel social. Aceste modele stabi- leau:; modul de contractare a cisitoriei, relatiile dintre sot si sofie si dintre pitvinti si copii, rolul economic mai important al sofului, puterea _decizionalé mai mare a sofului, indeplinirea activitatilor menajere de ctre sotie, rispunderea mai mare a sotici in socializarea copiilor, rolul mare al familiei ca grap in filtrarea influentelor exterioare, stabilitatea familiei, atitudini defavorabile fat% de divor}, celibat, concubinaj si rela- tii sexuale extraconjugale. Familia nucleari indeplineyte deci functii3 SCHIMBARI IN MODELELE DE FAMILIE 297 Jarg acceptate social si, intr-o anumité masura, institutionalizate sau reglementate prin norme sociale. Ba este puternic axatii pe copii. Modelul familiei nucleare a suferit schimbiri importante in multe din dimensiunile sale sau, in cazul multor societa{i capitaliste dezvoltate, a incetat s& mai fie singurul model de familie practicat si acceptat. Schimbarile intervenite privesc modalitatile de constituire a familiei, comportamentul sexual structura si dimensiunile familiei, diviziunea rolurilor in cadrul familiei, natura functiilor familiei, stabilitatea tamiliei, atitudinile si conceptiile eu privire la familie. Schimbirile in comportamentul nuptial si sexul, asociate eu fac- tori economici, sociali si culturali, au condus in multe societati la aparitia unor noi tipuri de familie sau la extinderea unor tipuri care anterior erau marginalizate. Ponderea familiilor nucleare in totalul familiilor a scdzut mult; in unele tari s-a ajuns la situatia in care mai mult de jumitate din populatia adulta triieste in alte forme decit familia nucleara. Schim- parile petrecute in modelele familiale sint de o asemenea amploare incit termenul de familie nu mai acopera decit o parte a marii diversititi de situatii. Dacd prin familie se intelege un grap uman format din sot, sotie si copiii acestora, grup care realizeaza anumite functii reglementate social, atunci familia astfel definita. nu mai cuprinde decit o parte a populatiei din Europa de Nord si de Vest. Politicile familiale din unele {iri au fost nevoite si tind seama de aceasta noua situatie. In activitatea stiintifiea si in politica unor organisme guvernamentale, termenul de familie a dobindit o acceptie noud, mai larga, pentru a putea ingloba si alte forme de convietuire decit familia nucleara. Aici intervine nu numai o problema de ordin terminologic ci si practic: cit de mult poate fi extins’ sfera notiunii familiale? Daci notiunea de familie ajunge si denote situatii foarte diverse, nu apare riseul de a o goli de semnificatie? Desigur, ana-~ liza familiei trebuie si-si adapteze terminologia la schimbirile obiective care au avut loc daci vrea si, fie un mijloc solid de diagnosticare a reali- titi. Totusi, adaptirile terminologice nu trebuie sa eludeze faptul ci familia, asa cum a existat ea gi a fost perceputa in urma cu citeva decenii, snfera in prezent modificdri profunde. fntr-o misuri. mai mic&d in tirile est europene si intr-o masurd importanta in {drile dezvoltate, familia prezint& o diversitate de forme si se combina cu alte forme de convietuire care sint foarte diferite de familia nucleard sau nu au nimic comun cu familia. Astfel, intflnim : —menaje de o singuri persoan&d formate dintr un singur birbat sau o singuré femeie care au optat pentru celibat definitiv. —menaje de o singurd persoand formate din persoane divertate sau viduve care nu s-au recisadtori fn aceste doui tipuri de menaje distingem persoane care au relatii de scurté sau de lungi duratd cu alte persoane de sex opus si persoane care nu intri in asemenea relati — menaje (familii?) formate dintr-un birbat si o femeie care coa- piteaz’, adic convietuiesc in acelasi menaj dar nu sint uni{i prin casd- torie legald si nu au copii. ~~ menaje-familii de coabitare cu copii. ~- menaje nefamiliale formate din persoane intre care nu se stabi- lesc relafii sexuale. Acestea pot fi formate numai din birbati, numaiIOAN MINAILESCU 4 din femei, din barbati si femei. Intre membrii unui asemenea menaj pot exista sau nu legdituri de rudenie. —menaje formate dintr-un singur pirinie (nai freevent mama) unul sau mai multi copii, Ele pot fi menaje de persoane necasitorite care au copii sau inenaje de persoane care au fost ¢ tovite dar au ramas singure prin divort sau prin decesul partenerului. — faimilii nucleare propriu-zise. — fatuilii cu trei sau patru generatii, Acest tip de familie este tot mai rar; cl poate fi intilnit mai freevent in zonele sudice ale Europei s in unele zone rurale din Buropa de Vest si Ext. O forma de familie cu trei genera{ii mai des intilnita si in mediul urban este menajul format din inte al unuia dintre soti (de obicei, un pi sol, sotie, copiii acestora maia sotiei). Din marea diversitate a tipurilor de menaje/familii nu am retinut decit pe cele mai frecvent intilnite. Tipurile care se regasese in vealitate saint mult mai numervase incit, pe bund drepiate, se poate spune ¢& nu exista tip teoretic posibil de familie xau de menaj care si mu fi fost deja practicat. Cele citeva tipuri de menaje familii pe care le-wm prezentat au avat in ultimile decenii o dinamic& diferita, iar in present de{in o pondere diterita in cadrul aceleiagi societiiti san de la o societate la alta, Ta timp ce ponderea familiei nucleare a scizut in toate tarile capitaliste din Europa, aw Crescut ponderea familiilor de coabitare sau consensuale, ponderea menajelor nefamiliale (a menajelor cu una sau mai multe persoane) si ponderea fatniliilor monuparentale. Dinamica volumului si ponderii imenajelor de o persoand are semnificatii diferite de la o societate la alt: Astfel, in timp ve in societatile nordice menajul de vo persoant reprezint. intr-o misuri importanta, rezultatul anei optiani, in tarile din Europa de Vest si ventral cresterea numarului si ponderii menajelor deo persoanit cxie datoraté intensificdrii mobilitatii, In aceste tari, menajul de o per- soauui reprezinta o situatie tranzitorie si ar fi abuziv sv fie interpretat ca un amunit tip de menaj atractiv pentru unete categorii de populatie, Din panei de vedere al atractivivatii, menajal de o singur: persoan ha pore [i comparat cu corbitarea care este rezultatul wuei preferinte Vatele recousiimintelor si unele cereetiri demugratice ai sociologice indict ed Tenomenul cyabitirii a lub peoportil mari in tirile nordice si tinde s% creased si in restul Buvopei. Coubiiarea este mai des tatilnita la Persoa- neje sub 30 de ani. dar ea a in tie practicata intr 2 side persoanele de paste 39 ani. Studiile ficute i uneie bari est-curopenc Rilgaria, Cagoslavia, Polonia) arata co fenomenul coabitirii ge intl ste sila populatia tindra dia aceste tari. Nu este insa vorba de o substi- taive a modelului familie? conivaetaale eu familia consensual’, ci de o Giapi tranzivorie ia evoluvia comportamentului nuptial al unor tineri ; caabitarea este o fark promorettodve cisivoriei. Situafia este deci dife- rita de pivile nordice in e1re covdinarea are o : mnploare math mai mare aio daratt malt mai ling’ (in caval unor eupluri coabitarea swhstitnie in mod definitiv cisittoria) Schiiabarite in comport. familiale na privesc doar pe cai interes pentru socistate in intr montil napfial al populatie’ si in modelele implicati in relatiile familiale ; ole prezint& ul ei, Pe misura dezvolitirit economico-3 SCHIMBART IN MODELELE DE FAMILIE -sociale, relatiile dintre familie si societate nu si-au diminuat importanta ; dimpotriva, reteaua acestor relatii a devenit tot mai densd si mai com- plex’. Integrata tot mai mult in societatea globali, familia este tot mai mult condifionata de schimbarile economice si sociale si, la rindul ei, influenteaza tot mai mult dinamismul social global, Admitind ideea ca situatia familiei este strins dependenta de situatia economic, social’, culturala si politicdé a unei societiti, trebuie, in consecinta, si admitem ca situatia familiei nu va fi nici mai bund, mici mai rea decit situatia de ansamblu a acelei societaiti. Recunoasterea dependentei dintre familie si societate nu exclude faptul ca familia are si propriul sia dinamisin dato- rat actiunii unor factori specifici acestui grup social. Dinamica comportamentulni familial si a modelelor familiale este datorati unor complexe de factori economici, sociali, culturali, ideologici. Factorii care au generat transformirile modelelor familiale nu sint iden- tici in toate societiftile europene, dupi cum nici schimbarile nu sint ace- leasi nici ca wuploare, nici in continutul lor. E & si tendinte comune si unele similariti{i; acestea se manifest insi cu precidere la nivelul unor mari zone socio-culturale sau social-politice : Europa de Nord si Centrala, Europa de Vest, Europa de Sud, Europa de Est Cercetirile Hicute in (arile din Europa. desi nu au ajwus la rezultate sinilare, perinit totusi surprinderea principalilor factor! care au deter- minat schimbiri in comportamentcle nuptiale si in modelele fantiliale. Vactorii cel mai frecvent pusi in evident sint : diminuavea funetiilor familiei prin preluarea unora de ciitre societate; cresterea gradului de vcupare a femeilor si a dorintei femeilor de promovare social restore independentei economice a tinerilor: cresterea veniturilor prin care s-a asigurat unor persoane posibilitatea de a trai singure si s-a redus mult frecyenta casdtoriilor pe motive de constringere economici; eresterea iliversitatii politice, culturale si spirituale; schimbivi in moravuri cresterea, permisivitddii sociale la uoile forme de comportament ; efecte de contagiune, de fmprumut a anor modele comportamentale de la wi grup ta altul si chiar de la o societate la alta. Degi in uncle cercetiri s-au pus in legitura schimbdrile din modelele familiale cu schimbarile telnice si eeonomice. trebuie preeizat ca reiat de dependent’ dintre aceste dowd categorit de factori nu sint atit de evi- des nite, chimbiri similare ale modelelor familiale s-au invegistrat in secie- 1ati cu grade diferite de dezvoltare : dap’a cum, unele schimbari s-an petre- cu tai intii in societitile velativ mai puyin dezvoltate si aad tirviu in socieltile en un nivel mai ridicat de dezvoltare telnicd si econonsie: Cevcevidrile fieute in unele (iri vest-europene sint destul de eonver- genie in a susiine cd familia sia pierdut mult din caracterul ei de insti- tute socialé, Cuplul familial este tot mai mult interesab de satisfacerea propriilor interese si mai putin de realizarea tunctiilor pe care societatea. le atribnie institufiei familiei. In vot rma.1 multe societiti (chiar si in farile socialiste) s-a prodas 0 diso ivi, dar crescindd, intre sexualitate ai casittorie si intre cdsiitorie si copii. Desi in societiti europene an acpionat in nitimite decenii multi factori similari, acestia MH AL prods peste tot aceleasi efecte asupra com- portamentelor nupfiale si asupra rnodelelor familiale, Ace: aratd ca, luati separat, taciorii mentionati nu produe automat ¢330 JOAN MIITAILESCU 6 efecte. Prin actiunea lor se produce 0 modifieare a modelelor familiale numai daca& ei se asociaza in anumite complexe si numai daci nu sint contracarati de alti factori mai puternici: atasamentul fata de normele familiale traditionale. rolul colectivitatilor locale si al institutiilor sociale in controlul comportamentelor, promovarea valorilor familiei nucleare prin intermediul politicii familiel, sincronizarea factorilor educationali in orientarea comportamentelor. In drile socialiste, actiunea acestei ultime categorii de factori a fost deosebit de puternicd si a contracarat, desi nu complet si nu in toate societatile, acfiunea factorilor care in alte i au produs transformari profunde in modelele familiale. Unele transformiri ale comportamentelor nuptiale si modelelor familiale sint iremediabile. Ele sint rezultatul dinamicii sociale si econo- mice generale si ar fi iluzoriu s& se incerce revenirea la situatia anterioara. Imposibilitatea revenirii este argumentatd in mod rispicat in numeroase analize ale sociologilor si demografilor din tarile dezvoltate. Dacd am incerca s& restabilim familia nucleard traditional’ atunci ar trebui einghete progresul tehnologic, si& se blocheze dezvoltarea serviciilor sociale pentru familie, s4 se impiedice mobilitatea sociald (indeosebi a femeilor), se opreascd tendinta de desventralizare si de democratizare @ societatii, sA se standardizeze normele sociale si s& se intensifice contro- Jul social al respectarii lor, 54 se contracareze tendinta de crestere a tole- rantei si permisivitatii sociale, activitatea femeilor sa fie limitat& la gos- podarie, si nu se permit’ dobindirea independentei economice de citre tineri pentru a-i mentine dependenti de parinti, si se interzicd mijloacele de coutrol al fecundititii, s4 sead& nivelul de trai al familiilor, sA scada nivelul veniturilor pentru a nu mai permite persoanelor singure si-si asigure un nivel de trai avceptabil. Cu alte cuvinte spus, 84 se frineze dezvoltarea economica si sociali, Formularea unor asemenea alternative este, in mod evident, exagerat. A pune problema in acesti termeni inseamna. a aceepta imposibilitatea oricdrei politici demografice si familiale. Dintr-o perspectiva mai optimista, se poate aprecia ca aceste politici pot conduce la rezultate dezirabile din punct de vedere social si in consens cu intere- sele indivizilor si cuplurilor dac& familia nu este considerati doar ca unitate de producere a copiilor ci si ca grup de buniistare gi fericire, daca familia nu este vazutad doar ca obiect al politicii ci si ca element activ in realizarea misurilor care o privesc, daci se cistig’ adeziunea populatiei la misurile luate, dacd se tine seama de transformirile care au avut loc in structura si functiile familiei si de marea diversitate de comportamente ete. Schimbiarile in comportamentele nuptiale si in modelele familiale au consecinte importante asupra relatiilor dintre familie si societate, dintre individ si societate si asupra posibilit&tilor de realizare a functiilor familiei. De ccle mai multe ori, consecintele pozitive se combin’ cu cele negative si nu intotdeauna ceea ce este perceput ca fiind pozitiv pentru individ sau pentru cuplu este pozitiv si pentru societate. Schimbirile peirecuie in modelele familiale au permis in unele tari si in cazul unor grupuri familiale cresterea gradului de satisfactie a partenerilor, creste- rea independentei lor unul fat de altul, eresterea insertiei femeii in ac- tivitatea sociala si cresterea posibilitatilor ei de participare la viata so- cial gi politicd. Pe de alt& parte, unele modele noi de familie sau de menaj7 SCHIMBARI IN MODELELE DE FAMIDIE 23 {cuplurile consensuale nefertile, menajele de o singurt persoand) sdra- cese familia de unele sau de majoritatea functiilor ei, in condifiile in care aceste functii nu pot fi realizate decit sau in principal de cupluri stabile si fertile. Se poate afirma c& in prezent, in societatile europene dezvoltate, familia produce mai mult venit nat ional, dar produce mai putini copii. Pe termen scurt, societatea devine mai bogaté, dar, pe termen lung, sci- derea fertilitifii poate afecta posibilititile de dezvoltare economich si sociald ale respectivei societati. Gisirea unei solutii de compromis s-® dovedit fi foarte dificil’ in majoritatea societitilor europene. Din aceast’ schematizare nu se poate trage concluzia ch transfor- marile comportamentelor demografice familiale au avut consecinte pozitive doar pentru indivizi si cupluri si consecinte negative doar pentru societate. Consecintele pozitive si negative coexista atit la nivelul cuplu- rilor cit si la nivel societal. Nu se poate spune ch o societate este indife- vent’ dac& membrii sii sint sau nu satisfacuti de modul in care traiesc. Problema esentiali care se pune este in ce misuri se poate realiza 0 con- vergenfi a intereselor individuale cu cele sociale generale, in ce misur’ pot fi disociate consecintele positive de cele negative. Schimbirile in comportamentele nuptiale si in modelele familiale nu semnified nicidecum pribusirea familiei ca in titutie socialt. Indiferent de complexitatea si profunzimea schimbirilor care au avut loc, in toate societitile europene se manifesta o atitudine fayorabili fati de familie si se practicA comportamente deziderabile din punct de vedere societal. noiembrie 1987 IOAN MIHAILESCU