Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
D.F.P. 3 Bugetul Uat & Control Curtea de Conturi
D.F.P. 3 Bugetul Uat & Control Curtea de Conturi
1
c) Principiul unităţii – potrivit căruia veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un
singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor
publice locale;
- Este interzisă:
1) Reţinerea şi utilizarea de venituri în regim extrabugetar;
2) Constituirea de fonduri publice locale în afara bugetelor locale, dacă legea nu
prevede altfel.
d) Principiul unităţii monetare – potrivit căruia toate operaţiunile bugetare se exprimă în
monedă naţională.
e) Principiul anualităţii – potrivit căruia veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate
( în condiţiile legii), pe o perioadă de UN AN, care corespunde exerciţiului bugetar.
f) Principiul specializării bugetare – potrivit căruia veniturile şi cheltuielile bugetare se
înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi pe categorii de cheltuieli,
grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora.
g) Principiul echilibrului – potrivit căruia cheltuielile unui buget se acoperă integral din
veniturile bugetului respectiv (inclusiv excedentul anilor precedenţi).
2
1.1.3. În condiţiile legii, bugetele locale sunt alimentate şi de:
- Sume reprezentând cote defalcate din impozitul pe venit încasat la bugetul statului;
- Sume reprezentând cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
- Sume reprezentând transferuri consolidabile pentru bugetele locale.
1.2. Veniturile extraordinare se încasează pentru echilibrarea bugetelor deficitare şi
constau, D.E. in:
- Subvenţii acordate bugetelor locale din bugetul de stat;
- Imprumuturi contractate de autorităţile administraţiei publice locale.
2. Veniturile bugetare locale sunt destinate a fi cheltuite în interes general în scopul
finanţării serviciilor publice locale.
2.1. Lista cheltuielilor care se prevăd în bugetele locale:
2.1.1. Din bugetele celor mai mari unităţi administrativ-teritoriale (judeţe, respectiv
municipiul Bucureşti) se efectuează cheltuieli pentru:
- Necesităţi şi Acţiuni Social-Culturale;
- Servicii;
- Dezvoltare publică şi Locuinţe;
- Drumuri şi Transporturi etc.
2.1.2. Din bugetele celorlalte unităţi administrativ-teritoriale (comune, oraşe, municipii şi
sectoare ale municipiului Bucureşti) se efectuează cheltuieli pentru:
- Autorităţile executive;
- Invăţământ;
- Sănătate;
- Servicii;
- Gospodărire comunală şi locativă;
- Transporturi etc.
3
b. Metodologiile de elaborare a bugetelor locale;
c. Limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi ale
transferurilor consolidabile pe ansamblul judeţului şi, respectiv, a municipiului
Bucureşti, în vederea elaborării de către ordonatorii de credite a proiectelor de
buget.
- Până la data de 1 iulie a fiecărui an - ordonatorii principali de credite ai bugetelor
locale elaborează proiectele bugetelor locale pentru anul bugetar următor, însoţite
de estimările veniturilor şi cheltuielilor bugetare pentru următorii 3 ani.
Aceste proiecte se depun la administraţiile judeţene ale finanţelor publice şi se
transmit la Ministerul Finanţelor Publice, până la data de 15 iulie a fiecărui an.
- În termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al
României – ordonatorii principali de credite definitivează proiectele bugetelor
locale, pe baza veniturilor proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale şi sumelor
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi transferurile
consolidabile (Proiectul bugetului local se publică în presa locală sau se afişează la
sediul unităţii administrativ-teritoriale).
Locuitorii unităţii administrativ-teritoriale pot depune contestaţii împotriva acestui
proiect în termen de 15 zile de la data publicării sau afişării acestuia.
4
Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor publice se aprobă de ordonatorul de
credite numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu care atestă:
- Respectarea dispoziţiilor legale;
- Incadrarea în creditele bugetare aprobate;
- Destinaţia acestora.
Plata cheltuielilor publice se efectuează de către contabil.
Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în
limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea
instituţiilor sau serviciilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale (In
toate cazurile).
Efectuarea cheltuielilor bugetare se poate face numai pe bază de documente
justificative care să confirme, după caz:
- Angajamentele contractuale;
- Primirea bunurilor materiale;
- Prestarea serviciilor;
- Executarea lucrărilor;
- Plata salariilor şi a altor drepturi băneşti;
- Plata obligaţiilor bugetare, precum şi a altor obligaţii.
5
- Pentru acoperirea temporară a golurilor de casă provenite din decalajele între
veniturile şi cheltuielile secţiunilor de funcţionare şi dezvoltare în anul curent;
- Pentru acoperirea definitivă a eventualelor deficite ale secţiunilor de funcţionare şi
dezvoltare, după caz, la sfârşitul exerciţiului bugetar.
6
- Eficacităţii.
Activitatea de control desfăşurată de Curtea de Conturi poartă denumirea de audit
public extern. Această activitate de control cuprinde:
- Auditul Financiar: Prin care se urmăreşte dacă situaţiile financiare la entităţile
auditate sunt complete, reale şi conforme cu legea;
- Auditul Performanţei: Prin care se evaluează modul în care:
1. O entitate;
2. Un program;
3. O activitate;
4. O operaţiune.
7
6. Situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului
şi al unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile
autonome, companiile şi societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau
închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică;
7. Constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare în materia achiziţiilor
publice, privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de
muncă;
8
- Accesibil;
- Fără echivoc;
- Logic;
- Neinterpretabil;
- Concis (fără detalii şi formulări inutile);
- Constructive oportun;
- Competent;
- Convingător.
În vederea respectării acestor exigenţe, raportul de control trebuie să fie însoţit de:
- Acte;
- Documente;
- Situaţii;
- Tabele;
- Precum şi note de relaţii necesare susţinerii deficienţelor/neregulilor şi celorlalte
aspecte verificate.
În funcţie de constatări, auditorii publici externi pot propune:
1. Suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul
financiar, contabil şi fiscal;
2. înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală
controlată;
3. Stabilirea întinderii prejudiciului şi luarea măsurilor pentru recuperarea integral a
acestuia, precum şi a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere;
4. Blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea
nelegală ori ineficientă a acestora;
5. Sesizarea organelor de urmărire penală şi informarea entităţii controlate în
legătură cu această sesizare (în situaţia în care s-a constatat existenţa unor fapte
pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, care au
determinat sau nu producerea de prejudicii).
6. Suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare
de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate
în urma controalelor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care
sunt implicate.
Entitatea auditată poate face obiecţii scrise la constatările şi propunerile din raportul
de control în termen de 15 zile calendaristice (acest termen nu cuprinde ziua
înregistrării raportului de control la entitatea publică auditată şi nici ziua
depunerii/expedierii obiecţiunilor).
9
Obiecţiunile depuse de entitatea publică sunt analizate de către auditorii publici
externi care au efectuat controlul şi de către conducerea structurii de specialitate
(fiind întocmită Nota privind punctul de vedere faţă de obiecţiuni).
3.2. Raportul de control stă la baza emiterii deciziei Curţii de Conturi prin care se pot
dispune, după caz, următoarele măsuri:
a. Suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul
financiar, contabil şi fiscal;
b. Blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală
sau ineficientă a acestora;
c. Suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de
prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în
urma controalelor efectuate până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt
implicate.
d. Sesizarea organelor de urmărire penală, în situaţiile în care Curtea de Conturi
constată existenţa unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu
încălcarea legii penale;
e. Inlăturarea neregulilor/abaterilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau
fiscală controlată şi recuperarea prejudiciilor;
Conducătorul entităţii verificate poate depune contestaţie la structura Curţii de Conturi
care a emis decizia, într-un termen de decădere de 15 zile calendaristice, care începe să
curgă de la data primirii acesteia.
Această contestaţie are natura unei plângeri administrative prealabile, obligatorie
pentru exercitarea dreptului la acţiune în contencios administrative.
Prin depunerea contestaţiei se suspendă obligaţia executării deciziei până la
soluţionarea acesteia de către comisia de soluţionare a contestaţiilor.
Executarea deciziei devine însă obligatorie pentru entitatea publică de la data
comunicării încheierii de soluţionare a contestaţiei (prin care se poate respinge integral
sau parţial contestaţia).
Cu excepţia situaţiei în care suspendarea executării deciziei este dispusă de către
instanţa de judecată.
Fiind sesizată, comisia de soluţionare a contestaţiilor poate dispune:
- Admiterea totală sau parţială a contestaţiei;
- Respingerea contestaţiei;
- Suspendarea soluţionării contestaţiei şi reverificarea entităţii publice auditate.
Împotriva încheierii emise de comisia de soluţionare a contestaţiilor, conducătorul
entităţii publice verificate poate formula acţiune în anulare în termen de 15 zile
calendaristice de la data confirmării de primire a încheierii.
10
Instanţa de judecată competentă să soluţioneze fondul acţiunii în anulare poate să fie,
după caz:
a. Secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în raza căruia se află
sediul entităţii verificate (în cazul încheierilor date în soluţionarea contestaţiilor
formulate împotriva deciziilor emise la nivelul camerelor de conturi judeţene şi a
municipiului Bucureşti);
b. Secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în raza căreia se află
sediul entităţii verificate (în cazul încheierilor date în soluţionarea contestaţiilor
formulate împotriva deciziilor emise de structurile centrale ale Curţii de Conturi).
3.3. Decizia necontestată sau împotriva căreia a fost respinsă contestaţia/acţiunea
în anulare este obligatore (iar Curtea de Conturi verifică îndeplinirea de către entitatea
publică audită a măsurilor dispuse prin decizie, sens în care încheie un raport de follow-
up).
In cazul în care se constată că nu au fost luate măsuri pentru recuperarea prejudiciului,
Curtea de Conturi va sesiza organele de urmărire penală împotriva conducerii entităţii
publice auditate.
In situaţia în care prin raportul de follow-up se constată că entitatea publică verificată
prezintă argumente justificative pentru neîndeplinirea măsurilor dispuse prin decizie,
Curtea de Conturi va emite o decizie de prelungire a termenului de ducere la îndeplinire
a măsurilor.
Raportul privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizie
(raportul de follow-up):
- Nu poate fi contestat de sine stătător, întrucât nu are caracteristicile unui act
administrativ de autoritate şi
- Nu produce efecte juridice proprii, ci doar constată modul de aducere la îndeplinire
a unor măsuri dispuse prin decizie.
Entitatea publică verificată poate face obiecţiuni la raportul de follow-up, pe care
auditorii publici externi trebuie să le analizeze.
11