1.

Obiectul de studiu al statisticii teoretice

Termenul de statistica precum si primele formulari ale unui concept de statistica a fost utlizat de filosoful german Gottfried Achenwall n 1746 pentru a desemna o tiin a descrierii statului folosit pentru evaluarea ntr-o form sistemic a unor variabile, ca de exemplu producia sau consumul de produse agricole.Statistica este stiinta care studiaza aspectele cantitative ale determinarlor calitative ale fenomenelor de masa,fenomene care sunt supuse actiunii legilor statistice care se manifesta in conditii concrete,variabile in timp si spatiu.Statistica teoretica are ca obiect de studiu dezvoltarea procedeelor si metodelor de abordare si analiza statistica a fenomenelor social economice.

2.Obiectul de studiu al statisticii economice

Statistica studiaz fenomenele social-economice de mas n cadrul crora acioneaz legile statistice i care prezint proprietatea de a fi variabile n timp i spaiu. Statistica este tiina care studiaza aspectele cantitative ale determinrilor calitative ale fenomenelor de mas, fenomene care sunt supuse aciunii legilor statistice. Obiectul de studiu al statisticii l formeaz fenomenele de mas sau de tip colectiv, care se compun dintr-un numar mare de cazuri individuale,variaza de la un element la altul,sunt forme individuale de manifestare in timp,in spatiu.Totalitatea operaiilor, tehnicilor, procedeelor i metodelor de investigare statistic a fenomenelor formeaz metodologia statistic . 3.Statistica descriptiva si statistica inductiva. Termenul de statistica descriptive a fost introdus pentru prima data de G.T.Fechner (18011877).Statistica descriptiva presupune utilizarea metodelor pentru organizarea,agregarea,si descrierea unei multimi.Statistic descriptiv este valoare care reprezint o sintez, un rezumat al valorilor unei caracteristici pentru un eantion sau care evalueaz relaia dintre dou variabile. Statistica inferena-reprezinta un important instrument de analiza utilizat in procesul de luare a deciziilor.Premisa principala a statisticii inferentiale este foarte simpla.Ea face trecerea de la statistica descriptiva a unui esantion(subpopulatie) la descrierea intregii mase care caracterizeaza fenomenul respective(populatia).Cu alte cuvinte statistica inferentiala presupune metode pentru inferenta asupra populatiei generale avind la baza informatii din esantionul desprins din colectivitatea generala.Una dintre utilizarile immediate ale statisticii inferentiale este preveziunea social-economica. 4.Notiuni fundamentale ale statisticii sunt :colectivitatea S,unitatea S, caracteristica S,indicatorii S,datele S,informatia S. Colectivitatea S totalitatea elementelor de aceasi natura supuse unui studiu S. Colectivitatea poate fi grupata in functie de timp: Statice in functie de momentul dat de timp,caract de stoc.Ex:efectivul studentilor la 01.09.09;populatia RM la 01.09.09 Dinamice- devenite in timp,caract de flux.Ex:nascutii vii din municipiul Chisinau in perioada 2000-2005. In functie de sfera de cuprindere: Totale- pe baza tuturor elementelor colectiv Partiale santioane,partial. Unitatea S. elemental constitutiv al colectiv S. acestea pot fi: Statice/dinamice Simple(nemijlocit elementul constitutiv al colectiv S.)Ex;studentul,membrul familiei/compuse(rezulatatul organizarii sociale si economice a colectiv.Ex:grup de studenti,echipa,interprindere,etnie,familia. Caracteristica S. criteriul pe baza careia sunt studiate unitatile colectivitatii.Aceste criterii pot fi insusiri sau trasaturi ale unitatilor care definesc si delimiteaza unitatile intre ele.Formele concrete

de manifestare ale caracteristicilor la nivelul fiecarei unitati ce inregistreaza aceiasi varianta sau valoare se num;frecventa sau pondere. Caracteristici dupa continut avem:de timp/de spatiu/attributive; Dupa modul de exprimare:calitative(exprimate prin cuvinte)/cantitative(exprim.numeric.) Dupa natura variatiei(numai cele numerice):cu variatie continua(pot lua orice valoare)/cu variatie discontinua(doar valori intregi). Dup modul de manifestare la nivelul unitilor statistice simple se divizeaz n: alternative manifesta doar 2 forme (ex.- urban/rural; brbai/femei); nealternative mai mult de 2 forme de manifestare(ex ramura economic, profesia etc.). Dup modul de obinere i utilizare a datelor: primare i derivate . Indicatorii S reprezint expresia numeric a unei determinri calitative obiective obinut n urma efecturii unei cercetri statistice raportat la condiii specifice de timp i spaiu i organizatorice i se regsesc cu regularitate n statistica oficial i n publicaiile de specialitate. El msoar de regul, o categorie economic, social, demografic etc. Indicatorii statistici pot fi obinui prin msurare sau estimare. Msurarea presupune exprimarea n uniti concrete de msur i se face atunci cnd s.vine n contact direct cu fenomenele studiate sau preia din ali purttori de informaii numerice. Estimarea presupune o caracterizare s.utiliznd un model sau o ipotez s. prin care pe baza datelor pariale de care se dispune se determin o serie de indicatori generalizatori. Datele S sunt valorile caracteristicilor inregistrate pt toate unitatile colectivitatii. Aceste date pot fi reprezentative, i atunci se poate face o estimare corect, i nereprezentative. Informatia S. Este mesajul pe care il aduce datele S. 5.Observarea statistica Observarea statistica (culegerea datelor statistice), constituie prima etapa a demersului metodologic al statisticii; reprezinta un proces complex de identificare, masurare si inregistrare a fenomenelor de masa, de tip colectiv, in forma lor individuala si concreta de manifestare. Datele individuale obtinute prin observare statistica sunt supuse, apoi, prelucrarii statistice, proces prin care isi pierd individualitatea, regasindu-se doar prin trasaturile lor esentiale cristalizate, prin generalizare si abstractizare, in informatii statistice. Observarea constitue inceputul activitatii practice de cercetare S. Presupunind toate activitatile de culegere,colectarea datelor individuale.La efectuarea observarii trebuie sa se tina cont de anumite principii printre care: 1. datele culese trebuie sa fie autentice(sa reflecte realitatea) 2. sa se refere doar la caracteristici esentiale care corespund cele mai bine scopului propus. 3. culegerea datelor trebuie sa se realizeze in conditii obiective fara preferinte. 6.Prelucrarea statistica Obinerea informaiilor nu se rezum numai la nregistrarea datelor, ci cuprinde i totalitatea operaiilor de inregistrare, sistematizare, prelucrare, analiz i interpretare a informaiilor. 7.Gruparea statistica Gruparea statistic este o metod de baz n prelucrarea datelor. Prin grupare statistic se nelege mprirea unitilor colectivitii n grupe omogene, dup variaia uneia sau a mai multor caracteristici. Gruparea S. este cea mai semnificativa metoda de sistematizare a datelor dupa o caract.numerica. Gruparea parcurge urmatoarele etape : alegerea caract de grupare stabilirea nr de grupe si marimea intervalului enumerarea problemelor de cunoastere care se rezolva prin metoda gruparii. Tipuri de grupari: a) Dup numrul caracteristicilor folosite, gruprile pot fi simple i combinate. b) Dup coninutul caracteristicii, gruprile se clasific n grupri cronologice, grupri teritoriale i grupri dup o caracteristic atributiv.

Gruparea dupa o caract.atributiva se poate efectua sub 2 forme fie pe variante,fie pe intervale de variatie 8.Frecvente cumulate crescator si descrescator{in caiet avem] 9.Serii statistice.Clasificarea.Modalitati de obtinere. Seria statistica este un sir de valori ale unei caracteristici ordonate in functie de sirul valorilor unei alte caracteristici sau dupa un anumit principiu, cum ar fi ordinea alfabetica, ordinea de marime sau de rangul unitatii statistice etc.Seriile statistice pot fi de mai multe feluri in functie de tipul caracteristicii de grupare sau de forma practica de prezentare a datelor, astfel: 1 - serii simple enumerative - sunt seriile care prezinta o simpla insiruire a datelor. De exemplu, insiruirea notelor obtinute la examenele sustinute de un student la finele unui an de studii universitare.2 - serii de spatiu sau teritoriale - prezinta volumului colectivitatii statistice sau nivelul unei caracteristici statistice in raport cu tipologia teritoriala in care exista unitatile statistice. De exemplu, repartizarea numarului locuitorilor pe judete care a existat, in tara noastra, la o anumita data calendaristica. 3 - serii dinamice, cronologice sau de timp - sunt siruri de date statistice care prezinta schimbarea marimii unor indicatori statistici in raport cu timpul. Seriile dinamice pot fi de doua feluri: - de intervale de timp, cind indicatorii prezentati in serie dinamica au ca perioada de formare intreg segmentul de timp le care se refera. De exemlu, dinamica cifrei de afaceri obtinuta anual de un agent economic intr-o perioada de cinci ani; - de momente, cind indicatorii prezentati in serie dinamica se refera la numarul unitatilor sau marimea caracteristicii statistice inregistrata la o anumita data calendaristica. De exemplu, dinamica stocurilor de marfuri existente intr-un magazin la data de intai a fiecarei luni, pe durata unei anumite perioade de timp (trimestru, semestru, an). 4 - serii de repartitie, de variatie sau de distributie se prezinta sub forma unor date paralele cu referire la o caracteristica statistica de grupare numerica sau cantitativa si numarul unitatilor colectivitatii statistic care revin pe variante ale caracteristicii sau pe intervale de grupare. De exemplu, seria numarului salariatilor care isi desfasoara activitatea in cadrul unei firme comerciale, grupati dupa marimea salariului mediu lunar. 10.Tabele statistice Tabelele statistice constituie un ansamblu de judeci prezentat ntr-o form succint, n cuvinte i expresii numerice, referitoare la fenomene i procese studiate. Ele se folosesc att pentru prezentarea rezultatelor cercetrii, ct i n cadrul analizei indicatorilor derivai. Indiferent care este destinaia tabelelor statistice, acestea trebuie s fie ntocmite respectnd elementele de coninut i de form. Elementele de coninut se refer la subiectul i predicatul tabelului. Subiectul tabelului l prezint colectivitatea i prile sale componente i se nscrie n capetele rndurilor. Predicatul tabelului este format din totalitatea aspectelor cantitative referitoare la colectivitatea cercetat (caracteristicile care au stat la baza sistematizrii datelor) i se nscriu n captul coloanelor. Ele se numeroteaz distinct. El trebuie s fie clar i concis. Titlurile interioare se refer la elemente ale subiectului (se trec n captul rndurilor) i ale predicatului (n captul coloanelor). Tabelele statistice sunt extrem de variate i se folosesc n etapa culegerii datelor, n cursul prelucrrii sau cel al analizei statistice. Tabelele se clasific n primul rnd dup etapa de cercetare statistic n care se ntocmesc. Astfel, n etapa observrii se ntocmesc tabele descriptive sau enumerative folosite pentru nregistrarea datelor primare. Acestea se mai numesc i tabele simple. n etapa prelucrrii se ntocmesc tabele de prelucrare ca instrumente intermediare pentru centralizarea datelor sau pentru aplicarea unui algoritm de calcul al indicatorilor derivai. Dup felul cum este prelucrat subiectul sau predicatul se disting: tabele simple, tabele de grupe, tabele combinate, tabele combinate, tabele combinate cu dubl intrare, tabele de asociere. Tabele simple sunt acelea n care se prezint indicatorii statistici ordonai dup criteriile cronologic, teritorial i organizatoric. Tabelele simple ntocmite dup criteriile cronologic i teritorial servesc pt caracterizarea statistic a fenomenelor n evoluia lor n timp i, respectiv, n plan teritorial.

Tabelul pe grupe se folosete cnd se aplic gruparea simpl cu valori centralizate pentru frecvenele corespunztoare grupelor i pentru valorile caracteristicilor dependente de variaia caracteristicii principale de grupare.Tabelul combinat are subiectul prelucrat dup variaia a cel puin dou caracteristici de grupare ( Xi) i (Yi), iar predicatul este format din valorile centralizate ale variabilelor dependente de factori de grupare ( Zi) i (Vi). Tabelul de asociere se folosete pentru a prezenta i caracteriza legtura dintre dou caracteristici alternative. 11.Grafice statistice William Plyfaircel care a pus la punct construcia primelor grafice moderne n sec. al XVIII-lea, afirma c prin utilizarea graficelor se pot imprima n memorie n cinci minute informaii al cror studiu prin tabele ar fi necesitat zile ntregi. n statistica social economic graficele au urmtoarele scopuri: interpretarea vizual a raportului de mrime dintre doi sau mai muli indicatori statistici; interpretarea structurii i mutaiilor de structur, privite n dinamic sau pe plan teritorial;interpretarea formelor de realizare a interdependenelor dintre dou sau mai multe variabile statistice. Graficul este o imagine spaial, cu caracter convenional, care prin diferite mijloace plastice de reprezentate reliefeaz ceea ce este caracteristic, esenial pentru obiectul cercetrii. Tocmai datorit acestui avantaj se afirm c un grafic simplu valoreaz mai mult dect o expunere lung. El constituie totodat o manier simplificat de descriere a realitii, transpunnd aspectele sale msurabile n mrimi i figuri geometrice variate, acestea imprimndu-se n memorie mult mai uor dect mulimea datelor nscrise n tabele. De aceea graficele sunt utilizate n analizele economico-statistice ca un important auxiliar n prezentarea rezultatelor cercetrii. Graficele statistice nu sunt dect o parte a reprezentrilor grafice care pot fi ntlnite n literatura social economic sau n dirijarea activitii (diagrame de programare a activitii, organigrame, diagrame ergonomice, scheme logice, diagrame de calcul, nomograme etc.). Elementele constructive ale unui grafic sunt: titlul, reeaua, scara de reprezentare, legenda, graficul propriu-zis, sursa datelor i notele explicative. Principalele tipuri de grafice statistice: 1. Diagrame prin benzi i coloane. Se folosesc n scopul popularizrii unor aspecte din viaa social-economic pt a reda imaginea unui fenomen n evoluia lui n timp cnd distanele dintre perioade sunt mari sau neegale. Graficul prin benzi mai este indicat cnd se reprezint indicatori care exprim lungimi. Diagrama prin benzi se construiete sub forma unor dreptunghiuri cu latura mare orizontal sprijinite pe o dreapt ridicat n punctul de origine a axei(orizontale) de reprezentare. 2. Diagramele prin figuri geometrice: a) de suprafa (cerc, semicerc, ptrat, dreptunghi, triunghi) - Grafice prin areale; - Grafice de structur (vezi fig.3.6.). b) de volum(paralelipipedul, piramida, cilindrul etc), denumite stereograme. 3. Diagramele seriilor de timp(cronologice, dinamice) - prin coloane - cronograme - diagrame polare(radiale) 4. Diagramele seriilor de spaiu(teritoriale). - cartogramele - cartodiagramele. 5. Diagramele seriilor de repartiie de frecvene a) Pentru seriile de repartiie de frecvene unidimensionale se folosesc: - histograme - poligonul frecvenelor - diagrama frecvenelor cumulate. b) Pentru seriile de repartiie de frecvene se folosete corelograma(graficul de corelaie sau diagrama norului de puncte).

6. Diagramele prin figuri naturale i simbolice sunt grafice de popularizare. 7. Pictogramele recurg la folosirea unor figuri naturale i convenionale, iar n ultima vreme i la folosirea unor fotografii executate la mrime proporional cu nivelul caracteristicii 12.Indicatori statistici.Agregarea. Unitatea dialectic dintre trsturile cantitative i calitative ale fenomenelor i proceselor socialeconomice sub raportul structurii, interdependenelor, al modificrilor n timp i n spaiu este exprimat sintetic cu ajutorul indicatorilor statistici. Un indicator S este expresia numerica a unui fenomen,process sau categorie socio-economice definite in timp si spatiu,are un continut real,obiectiv,determinat,are o relatie de calcul si o forma specifica de exprimare. Indicatorii statistici se pot grupa n : indicatori primari sau absolui i indicatori derivai. Indicatorii primari sau absolui (mrimi absolute) exprim direct nivelul real de dezvoltare al caracteristicii cercetate, caracteriznd fenomenul sau procesul la modul cel mai general din punct de vedere cantitativ. Ei rezult n urma observrii i centralizrii s. a datelor individuale de mas, fie prin nregistrarea direct, fie prin nsumarea total sau parial a datelor individuale de acelai fel. Indicatorii obinui la etapa de nregistrare a datelor se mai numesc i indicatori individual(locali) i exprim valoarea caracteristicii observate la nivelul fiecrei uniti statistice. Se noteaz de obicei prin:xi; yi; zi. Indicatori derivai se obin n faza de prelucrare s.a mrimilor absolute prin aplicarea metodelor i procedeelor de calcul statistic (comparaii, abstarctizri, generalizri). Indicatorii derivai au menirea de a pune n limit i de a face posibil analiza aspectelor calitative a fenomenelor i proceselor cercetate. Indicatorii derivai folosii pentru rezolvarea probleme se calculeaz sub form de mrimi relative, mrimi medii, indicatori ai variaiei, indici statistici, indicatori ce caracterizeaz corelaia dintre dou sau mai multe caracteristici etc. Indicatorii derivai au un caracter abstract, chiar dac uneori se exprim n uniti de msur specifice ( de exemplu, n cazul mediilor). n practic se mai opereaz cu aa noiune ca indicator sintetic - reprezint nsumarea sau agregarea datelor statistice i reprezint rezultatul centralizrii: - pe grupe /-pe ansamblu 13.Marimi relative{in caiet} 14.Marimi medii[in caiet} 15.Proprietatile mediei aritmetice.Utilizarea{in caiet} 16.Indicatorii de pozitie{in caiet} 17.Indicatorii simpli si sintetici ai imprastierii{in caiet} 18.Dispersia.Utilizarea{in caiet} 19.Regula adunarii dispersiilor{pe foaie} 20.Abaterea medie patratica.Utilizarea{in caiet} Abaterea medie ptratic este un indicator de baz, care se folosete n analiza variaiei la estimarea erorilor de selecie, n calcule de corelaie. La fel ca abterea medie liniar, abaterea medie ptratic se exprim n unitatea de msur a variabilei a crei variaie o caracterizeaz. 21.Sondajul statistic.[in caiet] 22.Metode de esantionare.{pe foaie} Prin eantion (sau selecie) vom nelege o submulime a populaiei statistice considerate. Operatiunea de formare a unui eantion se numete sondaj. Sondajele care au anse mai mari de a produce eantioane reprezentative sunt cele bazate pe proceduri de selecie aleatoare. Un eantion nu este reprezentativ n general ci n raport cu o anumit caracteristic i o alt reprezentativitate n raport cu alt caracteristic. Reprezentativitatea depinde de: -Eterogenitatea caracteristicilor populaiei (formula lui e)

La acelai volum, calcule pe variabile mai omogene (cu s mai mic) produc erori de eantionare mai mici Cu ct volumul eantionului este mai mare cu att reprezentativitatea este mai bun, dar relaia nu este liniar cu ct eantionul este mai mare cu att sporul de reprezentativitate este mai mic (desen) Mrimea eantionului este independent de mrimea populaiei din care este extras. Eantioanele aleatoare (probabiliste) permit calculul erorilor de eantionare, cele nealeatoare nu. Dintre cele aleatoare, eantioanele stratificate au erori mai mici dect cele simplu probabiliste sau cluster. -Mrimea eantionului -Procedura de eantionare Stabilirea unitii de analiz i a populaiei. Populaia din care se face iniial selecia trebuie s cuprind toi indivizii relevani pentru studiu (populaie ideal), iar apoi se pot elimina anumite categorii.Stabilirea cadrului de eantionare list cu toi indivizii din populaie. Ex. lista abonailor telefonici, listele electorale. Lista trebuie s includ fiecare individ odat. Limitele cadrelor de eantionare -Lipsa unor elemente (inadecvat sau incomplet) -Alt grad de agregare dect cel dorit (de ex. indivizi n loc de gospodrii) -Elemente n plus (ex. persoane de sex masculin i persoane de sex feminin peste 36 de ani cnd ne intereseaz doar femeile de pn la 36 de ani) -Elemente dublate De la caz la caz aceste probleme trebuie rezolvate. n cazul n care nu exist cadru de eantionare, eantionarea poate privi grupurile sau ariile n care indivizii pot fi gsii. Eantioane aleatoare i nealeatoare (probabiliste i neprobabiliste) Eantion aleatoriu: fiecare element al populaiei are o ans non-nul i calculabil de a fi selectat n eantion Proceduri de eantionare probabiliste: Simpl aleatoare Stratificat Cluster Multistadial Proceduri de eantionare nealeatoare: Pe cote Bulgre de zpad 23.Parametrii populatiei statistice si valorile de sondaj.Utilizarea. Estimatiile obtinute pe baza datelor de sondaj constitue evaluari aproximative ale adevaratelor valori ale parametrilor necunoscuti din populatia generala, deci rezultatele obtinute printr-un sondaj sunt afectate de erori. Ce se poate obtine prin sondaj este nu valoarea adevarata a parametrului cautat ci un interval de incredere, care, cu o probabilitate fixata de catre cercetator, acopera valoarea adevarata dar necunoscuta a parametrului din populatia generala. Acest interval poarta numele de interval de estimatie sau interval de incredere. Cele doua limite ale intervalului de incredere si , se calculeaza pe baza datelor sondajului x1, x2, ., xi, ., xn, astfel incat cu o probabilitate P = 1 sa se indeplineasca relatia . Intervalul precizia estimatiei. Probabilitatea P = 1 nivel de incredere. reprezinta intervalul de incredere si defineste caracterizeaza siguranta afirmatiilor si se numeste

este valoarea complementara a nivelului de incredere, se numeste nivel sau prag de semnificatie si se fixeaza prin programul de cercetare. Cele mai utilizate valori ale probabilitatii de incredere sunt 90%, 95%, 99%, 99,9%, carora le corespund niveluri de semnificatie de 10%, 5%, 1%, 0,1%. Jumatatea intervalului de incredere se numeste eroare limita admisa si se noteaza . 24.Determinarea parametrilor in sondajul simplu aleator. n sondajul aleator simplu sansa de selectie n esantion a fiecarei unitati statistice din colectivitatea generala trebuie sa fie egala. Acesta este un sondaj cu un singur grad, n care unitatile sunt extrase din ntreaga populatie, care constituie baza de sondaj. Pentru efectuarea unei selectii simple aleatoare corecte, este esential sa eliminam elementele preferentiale ale alegerii umane care ar putea duce la formarea -arbitrara a esantionului. Un esantion simplu aleator este asadar selectat astfel nct: fiecare unitate statistica are o probabilitate egala de a fi aleasa n esantion si unitatile sunt alese independent, fara legatura una cu cealalta. Alcatuirea bazei de sondaj implica sistematizarea unitatilor statistice din colectivitatea generala n liste, harti etc, astfel nct sa permita alegerea ntmplatoare a unitatilor ce vor fi selectate n esantion. Baza de sondaj trebuie sa fie completa, exacta, fara duble nregistrari si fara omisiuni, astfel nct fiecare unitate sa aiba sansa calculabila, diferita de zero, de a fi cuprinsa n esan-tion. Unitatile de esantionare pot fi simple sau complexe: orase, gospodarii, persoane, firme, piese pentru controlul calitatii etc. Independenta selectiei unitatilor, una fata de cealalta, este asigurata prin -amestecarea si ordonarea unitatilor n baza de sondaj dupa un criteriu ce nu are legatura cu cercetarea statistica efectuata. Sondajele pot fi repetate sau nerepetate, dupa cum exista posibilitatea revenirii unei aceleasi unitati n cadrul aceluiasi esantion. 25.Sondajul stratificat. Se recomanda in situatia in care colectivitatea este neomogena. In acest caz se separa unitatile simple pe straturi (grupe) mai omogene dupa o variabila calitativa sau cantitativa. Daca, de exemplu, colectivitatea generala este formata din totalitatea agentilor economici, in vederea separarii pe straturi (grupe, tipuri) s-ar putea folosi caracteristici ca: domeniul de activitate, numarul angajatilor, cifra de afaceri etc.Esantionul se formeaza prin extragerea din fiecare strat a unui numar de unitati simple (subesantioane, ni), fapt ce conduce la o mai mare reprezentativitate, si ca atare la erori mai mici.Pentru ca sondajul tipic sa poata da rezultate acceptabile este necesar si suficient ca numarul unitatilor extrase din fiecare grupa sa fie mare.Daca se foloseste dispersia din populatia de baza eroarea limita va fi: Pentru sondaj repetat Pentru sondaj nerepetat

Tipuri de sondaj tipic: a).Sondaj tipic proportional (cu probabilitati egale) se caracterizeaza prin faptul ca din fiecare grupa in care a fost impartita populatia generala se extrag atatea unitati incat raportul dintre numarul lor si volumul grupei din care s-au extras sa fie egal cu

raportul dintre volumul general al esantionului si volumul populatiei,adica sau fj=f(j=1,2,..,k) b).Sondaj tipic optim.Daca volumul sondajului de grupa nj este astfel dimensionat incat eficienta sa fie maxima,atunci sondajul tipic e optim.Acest fapt revine la determinarea numarului nj care sa satiafaca conditia n1+n2+..+nk=n 26.Determinarea volumului esantionului. Volumul esantionului determina precizia acestuia,deci se vor selecta esantioane mari atunci cind se doreste o eroare mica. Volumul esantionului depinde de trei elemente: * Eroarea maxima admisa = Precizia (Dx); * Probabilitatea de garantare a rezultatelor = Coeficientul de incredere in raspunsuri (p); * Dispersia = Nivelul imprastierii populatiei studiate (D2). Se citeste: "Cu o probabilitate p se garanteaza rezultatele cu o eroare maxima admisa de +/-e%". Se observa ca volumul esantionului nu depinde de volumul colectivitatii generale (N), atunci cand acesta ia valori mari. 27.Determinarea parametrilor sondajului pentru caracteristica calitativa. 28.Serii cronologice.Clasificari{in caiet} 29.Indicatorii de analiza a seriilor cronologice.{in caiet} 30.Marimi medii la seriile cronologice. Ind exprimati in marimi absolute(bucati,unitati,tone,kg,u.m) pot fi: a) ind de nivel b) ind ai modificarilor absolute Ind de nivel (xt) arata marimea sau val caract inregistrate pt momentul sau perioada t. Ind ai modificarilor absolute arata cu cit s-a modoficat val caract in perioada t curenta fata de val in perioada precedenta t-1,sau din perioada de baza.Aceasta pot fi calc prin2 modalitati: 1. modificarea absoluta cu bazza fixa 2. mod absoluta cu baza mobila Proprietatea modif absolute: Ind exprimati in marimi relative: a) indici de dinamica b) ritmuri de modificare c) val absoluta a unui % din ritmul de modoficare Ind de dinamica cu b fixa Ind de dinamica cu b mobila Ind in coeficienti arata de cite ori sa modoficat val caract in perioada t fata de perioada de baza sau in per precedenta.(t-1) Ind in % arata cite % reprez sau constitue val.caract in perioada curenta t,din va in perioada de baza sau din val perioadei precedente t-1. Propritate: Ritmurile de modificare arata cu cite % sa modificat val in perioada curenta fata de val in perioada de baza sau fata de val in perioada precedenta. Ind medii.Nivelul mediu(media) unei SCR pe intervale se calc ca o m.aritmetica simpla. M unei SCR de momente se calc ca o m.cronologica. Pt seriile de moemente cu intervale egale intre momente se utilizeaza m.cronologica simpla: n-nr momentelor inregistrate Pt seriile de momente cu intervale neegale intre momente se utilizeaza SCR ponderata. t-intervale dintre momente Xcr-ponderata.

31.Metoda indicilor.Indicii individuali.{in caiet} 32.Indicii de grup.Sisteme de ponderare folosite la construirea indicelor de grup.{caiet} 33.Descompunerea in factori a indicatorilor complecsi. Pentru analiza si previziunea modificarii structurii unor indicatori complecsi se recurge frecvent la metoda lanturilor Markov. Aceasta metoda se bazeaza pe logica dependentei probabilistice a structurii indicatorilor complecsi nregistrata la nivelul unui anumit segment de timp de structura localizata n segmentul de timp precedent. Deoarece schimbarile structurale se fac remarcate mai pregnant la intervale de timp mai mari de un an, calculele pot avea n vedere si stari structurale ale indicatorilor complecsi localizate la distante de 3, 4 sau 5 ani. 34.Marimile relative si metoda indicilor.{in caiet] 35.Corelatia satistica.Utilizarea{in caiet} 36.Determinarea parametrilor modelului de regresie liniara 37.Testarea semnificatiei coeficientului de corelatie.{in caiet} Coeficientul de corelatie este o valoare cantitativa ce descrie relatia dintre doua sau mai multe variabile. El variaza ntre (-1 si +1), unde valorile extreme presupun o relatie perfecta ntre variabile n timp ce 0 nseamna o lipsa totala de relatie liniara. O interpretare mai adecvata a valorilor obtinute se face prin compararea rezultatului obtinut cu anumite valori prestabilite n tabele de corelatii n functie de numarul de subiecti, tipul de legatura si pragul de semnificatie dorit. 38.Utilizarea testului Fischer pentru validarea modelului de regresie liniara. 39.Utilizarea statisticii teoretice la descifrarea fenomenelor social-economice. 40.Un exemplu cu date statistice unde se utilizeazasau pot fi utilizae metodele si procedeele din materialul studiat de Dumneavoastra la statistica teoretica.