MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Anexa 2 la OMT nr. XXX din XX.XX.2017

NORME TEHNICE
PENTRU ECHIPAMENTELE DE SIGURANȚĂ ALE NAVELOR MARITIME
PARTEA B
Cod MT.ANR – EM - 2017

CONȚINUT :
-PARTEA B-I : SUPRAVEGHEREA
-PARTEA B-II : MIJLOACE DE SALVARE
-PARTEA B-III : MIJLOACE DE SEMNALIZARE
-PARTEA B-IV : ECHIPAMENTE RADIO
-PARTEA B-V : ECHIPAMENTE DE NAVIGAȚIE

PARTEA B-V : ECHIPAMENTE DE NAVIGAȚIE

CUPRINS:
1. PRINCIPII GENERALE
1.1. Domeniul de aplicare
1.2. Definiții și explicații
1.3. Supravegherea și documentația tehnică
2. DOTAREA CU ECHIPAMENTE DE NAVIGAȚIE A NAVELOR MARITIME
2.1. Cerințe generale
2.2. Dotarea cu echipamente de navigație a navelor autopropulsate cu zona de navigație M/3
sau M/4
2.3. Dotarea cu echipamente de navigație a navelor autopropulsate cu zona de navigație M/2,
M/1 sau M/0
3. SURSE DE ALIMENTARE PENTRU ECHIPAMENTELE DE NAVIGAȚIE
4. CONDIȚII TEHNICE PENTRU ECHIPAMENTELE DE NAVIGAȚIE
4.1. Condiții tehnice generale
4.2. Condiții tehnice specifice
5. AMPLASAREA ECHIPAMENTELOR DE NAVIGAȚIE PE NAVE
5.1. Cerințe generale
5.2. Cerințe specifice
5.3. Pupitrele unificate de comandă a navei
5.4. Sisteme integrate de navigație
5.5. Amplasarea acumulatoarelor
6. MONTAREA REȚELEI DE CABLURI
7. INSTALAȚIA DE ANTENE ȘI LEGARE LA PĂMÂNT
7.1. Cerințe generale
7.2. Cerințe specifice pentru instalații de antene
7.3. Legarea la pământ

1. PRINCIPII GENERALE

1.1. DOMENIUL DE APLICARE

1.1.1. Prezenta parte a Normelor tehnice se aplică navelor, așa cum se prevede la punctul 1.1 din partea
B-I a Normelor, al căror echipament de navigație este supus supravegherii tehnice a ANR, precum și
pieselor și componentelor echipamentelor de navigație destinate a fi instalate pe aceste nave.

1.1.2. Prezenta parte a Normelor stabilește cerințele tehnice pe care trebuie să le îndeplinească
echipamentele de navigație, componența acestora și amplasarea pe navă.
1.2. DEFINIȚII ȘI EXPLICAȚII

1.2.1. Definițiile termenilor utilizați în general în Normele tehnice ANR, sunt date în Normele tehnice
privind clasificarea și construcția navelor maritime;

1.2.2. Definițiile termenilor utilizați în prezentele Norme și prescurtările utilizate, precum și zonele de
navigație ale navelor, sunt date în partea B-I a Normelor, punctul 1.2 și punctul 1.3;

1.2.3. În prezenta parte a Normelor se mai folosesc termeni cu următoarele definiții :

1.2.3.1. Echipament de navigație – mijloc tehnic naval destinat rezolvării uneia sau mai multor sarcini de
navigație (aparate de navigație, instrumente de navigație, dispozitive de navigație)

1.2.3.2. Aparat de navigație – aparat destinat efectuării unor funcții de măsurare a parametrilor de
navigație, de prelucrare, păstrare, transmitere, reprezentare și înregistrare a datelor pentru rezolvarea
problemelor de navigație (sondă ultrason, loch, compas magnetic, girocompas, indicator de girație,
echipament radar, echipament ARPA, echipament GPS, echipament AIS, ECDIS, VDR, anemometru,
barometru, barograf, etc.)

1.2.3.3. Instrument de navigație – echipament de navigație destinat efectuării operațiilor manuale de

rezolvare a problemelor de navigație (sextant, alidadă, binoclu, secundometru, sondă manuală, etc.)

1.2.3.4. Dispozitiv de navigație – mijloc tehnic naval destinat rezolvării sau asigurării rezolvării uneia sau
mai multor probleme de navigație (cronometru, glob stelar, BNWAS, sistem de recepție acustică,
înclinometru, indicator al unghiului cârmei, indicator al vitezei de rotație a elicei, indicator al pasului
elicei, hartă de navigație, etc.)

1.2.4. În prezenta parte a Normelor se mai folosesc următoarele acronime, utilizate în literatura de
specialitate internațională și rezultate din denumirile în limba engleză :

1.2.4.1. AIS (Automatic Identification System) – Sistem automat de identificare

1.2.4.2. ARPA (Automatic Radar Plotting Aids) – Dispozitiv automat de trasare radar

1.2.4.3. BNWAS (Bridge Navigation Watching and Alarm System) – Sistem de alarmă și supraveghere a
navigației pe punte

1.2.4.4. ECDIS (Electronic Chart Display and Information System) - Sistem electronic de date și vizualizare
a hărților

1.2.4.5. GNSS (Global Navigation Satellite System) – Sistemul global (mondial) de navigație, prin sateliți

1.2.4.6. GPS (Global Positioning System) – Sistem global (mondial) de poziționare, prin sateliți

1.2.4.7. SRS (Sound Reception System) – Sistem de recepționare a semnalelor sonore

1.2.4.8. (S)-VDR (Symplified) – (Voyage Data Recorder) – Înregistrator (simplificat) de date privind voiajul

1.2.4.9. THD (Transmiter Heading Device) – Dispozitiv pentru transmiterea informației de drum

1.2.4.10. TRS (Terrestrial Radionavigation System) – Sistemul de radionavigație terestru

1.3. SUPRAVEGHEREA ȘI DOCUMENTAȚIA TEHNICĂ

1.3.1. Principiile generale pentru supravegherea echipamentelor de navigație, fabricarea și examinarea
lor, precum și indicațiile privind documentația tehnică prezentată spre avizare la ANR, sunt indicate în
partea B-I „Supravegherea”.

1.3.2. ANR poate supraveghea echipamente de navigație în timpul fabricației, în vederea aprobării de tip
și certificării, numai în condițiile precizate în partea B-I, secțiunea 1.4 („Activitatea de supraveghere”).

1.3.3. Supravegherea tehnică a fabricării echipamentelor de navigație de către ANR se asigură prin:

1.3.3.1. Examinarea și avizarea proiectului tehnic al echipamentului de navigație;

1.3.3.2. Examinarea programului și metodelor de încercări la uzină a prototipului;

1.3.3.3. Supravegherea fabricării și încercărilor la uzină (pe stand) a prototipului;

1.3.3.4. Stabilirea programului și metodelor de încercare a prototipului la bordul navei;

1.3.3.5. Supravegherea încercărilor și probelor prototipului pe navă;

1.3.3.6. Examinarea documentației tehnice pentru avizarea folosirii echipamentului (condițiile tehnice),
precum și a documentației de modificări a proiectului tehnic după încercări (dacă este cazul);

1.3.3.7. Supravegherea execuției echipamentului în producția de serie.

1.3.4. Înainte de începerea executării diferitelor tipuri de echipamente, trebuie să fie prezentată spre
avizare la ANR următoarea documentație tehnică (proiect tehnic) :

1.3.4.1. Descrierea tehnică, inclusiv tema de proiectare;

1.3.4.2. Schemele de principiu;

1.3.4.3. Planurile generale și desfășurate ale echipamentului;

1.3.4.4. Schema de montaj a instalației;

1.3.4.5. Specificația componentelor (inclusiv cea a pieselor de schimb);

1.3.4.6. Programul de probe și încercări (la uzină și la navă).

1.3.5. Prototipul și capul de serie al unui echipament, pregătite și executate după documentația tehnică
avizată de ANR, trebuie supuse la încercări la uzină și pe navă, pentru a stabili dacă toate caracteristicile
lor tehnice și de exploatare corespund prescripțiilor standardelor aplicabile și Normelor. Încercările
trebuie să se facă sub supraveghere ANR.

1.3.6. După încercările la uzină, trebuie prezentate la ANR actele și documentele care consemnează
rezultatele încercărilor, precum și descrierea, schemele, planurile generale, specificațiile și fotografiile
noului echipament. Toate aceste materiale rămân la ANR, constituind baza aprobării pentru folosirea
echipamentului. Documentația tehnică pentru aprobarea folosirii echipamentului de navigație (condițiile
tehnice) trebuie prezentate la ANR cel puțin în două exemplare.

1.3.7. După încercările efectuate la uzină, cu rezultate satisfăcătoare, echipamentul de navigație se

instalează pe navă și se încearcă în funcționare. Pe navele în construcție, încercările de funcționare se
pot face în timpul probelor de cheu și de marș ale navei. Rezultatele satisfăcătoare ale încercărilor pe
stand (la uzină) și pe navă, efectuate sub supraveghere ANR, reprezintă condiția emiterii acceptului de
tip de către ANR.

1.3.8. Acceptarea de către ANR a unor piese componente ale echipamentelor de navigație noi sau
existente, piese componente fabricate fără supravegherea ANR, se poate face pe baza documentației
tehnice (descriere, scheme, protocol de încercări, etc.) și a încercărilor executate în conformitate cu
cerințele standardelor aplicabile și prezentei părți a Normelor. În unele cazuri, în locul încercărilor, ANR
poate să considere suficientă examinarea protocolului de încercări din care să reiasă că piesele fabricate
corespund prescripțiilor standardelor aplicabile și prezentei părți a Normelor.

1.3.9. Recunoașterea și acceptarea unor instrumente de navigație sau dispozitive de navigație care nu
fac obiectul legislației UE privitoare la echipamentul maritim (B-I, 1.1.6.5), fabricate fără supravegherea
ANR, se face pe baza documentației tehnice (descriere, scheme, protocol de încercări, etc.) și a
încercărilor executate în conformitate cu cerințele standardelor aplicabile și prezentei părți a Normelor.
În unele cazuri, în locul încercărilor, ANR poate să considere suficientă examinarea protocolului de
încercări sau a specificațiilor fabricantului, din care să reiasă că instrumentele fabricate corespund
prescripțiilor standardelor aplicabile și prezentei părți a Normelor.

2. DOTAREA CU ECHIPAMENTE DE NAVIGAȚIE A NAVELOR MARITIME

2.1. CERINȚE GENERALE

2.1.1. Echiparea și dotarea navelor cu echipamente de navigație trebuie să se facă sub supravegherea
tehnică a ANR.

2.1.2. ANR poate accepta montarea la bordul navelor sub pavilion român a echipamentelor de navigație
numai dacă acestea îndeplinesc cerințele legislației naționale și ale UE (MED), privitoare la echipamentul
maritim (B-I, 1.1.6.5) și cerințele prezentelor Norme (partea B-I, secțiunea 1.4).

2.1.3. Navele de pasageri se vor dota cu echipamente de navigație în volumul și în conformitate cu

cerințele cap. V din Convenția SOLAS 1974, în versiunea sa actualizată.

2.1.4. Navele de pescuit cu lungimea de 24 m sau mai mare se vor dota cu echipamente de navigație în
volumul și în conformitate cu cerințele din „Norme tehnice privind construcția și echiparea navelor
maritime de pescuit cu lungimea de 24 m sau mai mare” (B-I, 1.1.6.2). În acest caz, lungimea navei este
cea definită în regula 2 a „Normelor tehnice privind construcția și echiparea navelor maritime de pescuit
cu lungimea de 24 m sau mai mare”.

2.1.5. Navele de pescuit cu lungimea sub 24 m se vor dota cu echipamente de navigație în volumul și în
conformitate cu cerințele pentru navele de marfă din prezentele Norme, în funcție de tonaj și zonă de
navigație. Lungimea navei este cea definită în regula 2 a „Normelor tehnice privind construcția și
echiparea navelor maritime de pescuit cu lungimea de 24 m sau mai mare”.

2.1.6. Orice navă de pescuit cu lungimea de 15 m sau mai mare se va dota, în plus față de cerințele de la
2.1.4 sau 2.1.5, cu un echipament AIS (clasa A) care să corespundă standardelor de performanță
elaborate de IMO.

2.1.7. Pilotinele, indiferent de tonaj și de zona de navigație, se vor dota cu echipament AIS, clasa A.
2.1.8. Dotarea cu echipamente de navigație a navelor de mare viteză constituie obiectul unei examinări
speciale din partea ANR.

2.1.9. Navele care nu sunt dotate cu mijloace de propulsie mecanică proprii, indiferent de tonaj,
destinate pentru a fi remorcate sau împinse sau pentru staționare de scurtă durată la ancoră în
acvatoriul portului sau în radă, cu echipaj la bord, trebuie să fie dotate cu un binoclu, un înclinometru și
o sondă manuală.

2.1.10. Dotarea cu echipamente de navigație a navelor fără mijloace de propulsie mecanică proprii, cu
echipaj la bord, cu zona de navigație M/3, M/2, M/1 sau M/0, constituie obiectul unei examinări
speciale din partea ANR.

2.1.11. Dacă pe o navă trebuie instalate două echipamente radar, ele trebuie să lucreze independent
una de alta. Cel puțin unul dintre radare va funcționa în banda X de 3 cm (9 GHz).

2.1.12. Dacă pe o navă este instalat un dispozitiv automat de trasare radar (ARPA), pe navă se va instala
un loch capabil să măsoare viteza în raport cu apa.

2.1.13. La toate navele, lângă fiecare post de comandă de la distanță al acționărilor instalației principale
și auxiliare de guvernare, precum și în compartimentul mașinii cârmei, trebuie să existe indicatoare
pentru poziția cârmei sau ajutajului orientabil al cârmei.

2.1.14. La toate navele, posturile de comandă ale mașinilor principale și ale propulsoarelor, aflate pe
puntea de comandă, trebuie să fie echipate cu : Indicatoare ale sensului de rotație al elicei; Indicatoare
ale numărului de rotații al elicei; Indicatoare ale pasului elicei (în cazul elicelor cu pas reglabil).

2.2. DOTAREA CU ECHIPAMENTE DE NAVIGAȚIE A NAVELOR AUTOPROPULSATE CU ZONA DE

NAVIGAȚIE M/4 SAU M/3

2.2.1. Navele de marfă cu un tonaj brut mai mic de 150 TRB, cu zona de navigație M/3 sau M/4, trebuie
prevăzute
cu : .1. Compas
magnetic de drum; .2.
Echipament GPS; .3.
Binoclu; .
4. Înclinometru;
.5. Reflector de
radiolocație; .6. Sondă
manuală.
Dacă compasul magnetic instalat la bord este un compas magnetic etalon cu un sistem de transmitere
optică sau electrică a indicațiilor la postul principal de comandă a cârmei, atunci compasul magnetic de
drum nu se cere.

2.2.2. În locul dotărilor de la 2.2.1, navele autopropulsate cu un tonaj brut mai mic de 150 TRB care
navighează numai în interiorul acvatoriilor portuare, se pot dota cu o sondă manuală, un binoclu și un
înclinometru.
2.2.3. În plus față de dotările prevăzute la 2.2.1 sau 2.2.2, remorcherele sau împingătoarele cu tonajul
brut sub 150 TRB, cu zona de navigație M/3 sau M/4, se vor dota cu un echipament radar în banda X de
3 cm (9 GHz).

2.2.4. Navele de marfă, cu un tonaj brut de 150 TRB sau mai mare, dar mai mic de 300 TRB, cu zona de
navigație M/3 sau M/4, se vor dota cu echipamente de navigație după cum urmează :
.1. Compas magnetic de drum;
.2. Echipament GPS;
.3. Echipament radar de 9 GHz (bandă X);
.4. Barometru;
.5. Binoclu;
.6. Înclinometru;
.7. Sondă manuală.
Dacă compasul magnetic instalat la bord este un compas magnetic etalon cu un sistem de transmitere
optică sau electrică a indicațiilor la postul principal de comandă a cârmei, atunci compasul magnetic de
drum nu se cere.

2.2.5. În locul dotărilor de la 2.2.4, navele autopropulsate cu un tonaj brut de 150 TRB sau mai mare,
dar mai mic de 300 TRB, care navighează numai în interiorul acvatoriilor portuare se pot dota cu : un
echipament radar, o sondă manuală, un binoclu, un înclinometru.

2.2.6. Navele de marfă, cu un tonaj brut de 300 TRB sau mai mare, dar mai mic de 500 TRB, cu zona de
navigație M/3 sau M/4, se vor dota cu echipamente de navigație după cum urmează :
.1. Compas magnetic etalon;
.2. Alidadă;
.3. Compas magnetic de drum la postul principal de comandă a
cârmei; .4. Compas magnetic de drum la postul de comandă de rezervă
al cârmei; .5. Echipament radar de 9 GHz (bandă X);
.6. Echipament GPS;
.7. Sistem automat de identificare (AIS);
.8. Barometru;
.9. Binoclu;
.10. Înclinometru;
.11. Sondă manuală.
Dacă compasul magnetic etalon este prevăzut cu un sistem de transmitere optică sau electrică a
indicațiilor la postul principal de comandă a cârmei, atunci compasul magnetic de drum nu se cere.

2.2.7. În plus față de cerințele de la 2.2.6, navele de marfă cu tonajul brut de 500 TRB sau mai mare, dar
mai mic de 3.000 TRB, cu zona de navigație M/3 sau M/4, se vor mai dota
cu : .1. Un girocompas;
.2. O sondă ultrason;
.3. Sistem de alarmă și supraveghere a navigației pe punte (BNWAS);
.4. Un al doilea înclinometru;
.5. Un al doilea binoclu;
.6. Un barograf (sau un al doilea barometru).
.7. Dacă puntea de navigație este complet închisă, nava va fi dotată cu un sistem de recepționare a
semnalelor sonore (SRS) sau alte mijloace, pentru ca ofițerul de cart de pe puntea de navigație să poată
auzi semnalele sonore și să determine direcția lor.

2.2.8. În locul dotărilor de la 2.2.6 sau 2.2.7, navele autopropulsate cu tonajul brut de 300 TRB sau mai
mare, care navighează numai în acvatoriile portuare, se pot dota cu : o sondă manuală, un binoclu, un
înclinometru, un echipament radar.

2.2.9. În plus față de cerințele de la 2.2.6 și 2.2.7, navele de marfă cu tonajul brut de 3.000 TRB sau mai
mare, se vor mai dota cu un echipament radar de 3 Ghz (sau un al doilea echipament radar de 9 GHz).

2.2.10. În plus față de cerințele de la 2.2.6, 2.2.7 și 2.2.9, navele de marfă cu tonajul brut de 10.000 TRB
sau mai mare, se vor mai dota
cu : .1. Pilot automat;
.2. Echipament ARPA
.3. Loch electric (sau hidrodinamic).

2.2.11. În plus față de cerințele de la 2.2.6, 2.2.7, 2.2.9 și 2.2.10, navele de marfă cu tonajul brut de
50.000 TRB sau mai mare se vor mai dota cu un indicator de girație și un loch care măsoară atât
componenta longitudinală cât și componenta transversală a vitezei navei (Loch Doppler).

2.3. DOTAREA CU ECHIPAMENTE DE NAVIGAȚIE A NAVELOR AUTOPROPULSATE CU ZONA DE

NAVIGAȚIE M/2, M/1 SAU M/0

2.3.1. Navele de pasageri din clasa A, așa cum aceasta este definită în art.4 al OMTI nr. 422/2011 privind
normele tehnice de siguranță pentru navele maritime de pasageri (B-I, 1.1.6.1), se vor dota cu
echipamente de navigație în conformitate cu cerințele convenției internaționale SOLAS, în versiunea sa
actualizată.

2.3.2. Navele de marfă cu tonajul brut mai mic de 300 TRB, care navighează în afara zonelor de navigație
M/4 și M/3, se vor dota cu echipamente de navigație cel puțin în conformitate cu cerințele de la 2.2.4.

2.3.3. În plus față de cerințele de la 2.3.2, navele de marfă cu tonajul brut de 150 TRB sau mai mare, dar
mai mic de 300 TRB, care navighează în afara zonelor de navigație M/4 și M/3, se vor mai dota cu un
sistem de alarmă și supraveghere a navigației pe punte (BNWAS).

2.3.4. Navele de marfă cu tonajul brut de 300 TRB sau mai mare dar mai mic de 500 TRB, care
navighează în afara zonelor de navigație M/4 și M/3, se vor dota cu echipamente de navigație în
conformitate cu cerințele de la 2.2.6 și, în plus față de cerințele de la 2.2.6, se vor mai dota cu :
-Sistem de alarmă și supraveghere a navigației pe punte (BNWAS);
-Anemometru.

2.3.5. Navele de marfă cu tonajul brut de 500 TRB sau mai mult, care navighează în zonele de navigație
M/0, M/1 sau M/2, se vor dota cu echipamente de navigație în volumul și în conformitate cu cerințele
Convenției internaționale din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS 1974), în versiunea
sa actualizată, chiar dacă nu efectuează voiajuri internaționale.
3. SURSE DE ALIMENTARE PENTRU ECHIPAMENTELE DE NAVIGAȚIE

3.1. Întregul echipament de navigație prevăzut la navă trebuie să fie alimentat de la sursele de energie
electrică principală și de avarie.

3.2. Tabloul de distribuție al echipamentului de navigație va fi alimentat de la tabloul principal de

distribuție și tabloul de distribuție de avarie prin două fidere independente.

3.3. Toate aparatele și echipamentele de navigație funcționând cu energie electrică (cu excepția
girocompasului), trebuie să fie alimentate prin fidere separate de la un tablou comun al aparatelor de
navigație.

3.4. Girocompasul trebuie să primească alimentare de la tabloul principal de distribuție și de la tabloul

de distribuție de avarie prin două fidere independente.

3.5. Dacă diferitele tipuri de echipamente de navigație trebuie să primească alimentări de diverse feluri
în curent sau tensiune, atunci se admite în mod exceptional alimentarea acestora de la alte tablouri de
distribuție, acestea fiind obligatoriu situate în apropierea tabloului de distribuție al aparatelor de
navigație.

3.6. Dacă diferitele echipamente sunt alimentate din tablouri de distribuție suplimentare, aceste
tablouri vor primi alimentare de la sursele respective prin fidere separate.

3.7. La tablourile de distribuție ale aparatelor de navigație trebuie să se prevadă întrerupătoare și

siguranțe sau întrerupătoare automate pe circuitele de ieșire spre fiecare echipament de navigație.

3.8. Orice baterie de acumulatori care se admite a fi folosită pentru alimentarea de avarie a mai multor
consumatori, trebuie să aibă suficientă capacitate pentru a asigura funcționarea continuă a tuturor
consumatorilor simultan timp de 6 ore, fără o încărcare suplimentară.

3.9. Dacă sursa principală de energie este constituită din baterii de acumulatoare încărcate numai de la
un alternator acționat de un motor de propulsie al navei, se va prevedea și posibilitatea încărcării
acestor baterii de la o sursă externă (de la mal sau de la o altă navă).

3.10. În cazul în care sursa de energie electrică, principală sau de avarie, pentru echipamentele de
navigație este constituită din baterii de acumulatoare, trebuie respectate prevederile cap.13
(„Acumulatoare”) din partea A-XI („Echipamente electrotehnice”) a Normelor tehnice ANR privind
clasificarea și construcția navelor maritime;

3.11. Orice instalație pentru încărcarea acumulatoarelor trebuie să îndeplinească cerințele constructive
din partea A-XI „Echipamente electrotehnice” a Normelor tehnice ANR pentru clasificarea și construcția
navelor maritime.

4. CONDIȚII TEHNICE PENTRU ECHIPAMENTELE DE NAVIGAȚIE

4.1. CONDIȚII TEHNICE GENERALE

4.1.1. Construcția echipamentelor de navigație trebuie să corespundă cerințelor standardelor de

încercări detaliate existente în instrumentele internaționale și standardelor de performanță prevăzute în
rezoluțiile adoptate de OMI, așa cum se prevede în Legislația UE privitoare la echipamentul maritim,
transpusă în legislația română prin HG 494/2006 modificată cu HG 267/2010 și HG 514/2016 (B-I,
1.1.6.5).

4.1.2. Echipamentele de navigație instalate la bordul navelor și verificate de către ANR în cadrul
inspecției inițiale (I.I.), trebuie menținute permanent în starea lor inițială de instalare, integritate și
funcționare.

4.1.3. Toate echipamentele de navigație ale navelor maritime trebuie să posede o suficientă siguranță
de funcționare și posibilități de reparație, inspecție și întreținere ușoare. Orice fel de echipament de
navigație trebuie să fie astfel executat și instalat încât să poată fi folosit de către un singur operator.

4.1.4. Construcția aparaturii de navigație trebuie să asigure o fixare sigură a ei pe navă. Se admite
utilizarea corespunzătoare a dispozitivelor de amortizare.

4.1.5. Accesul la toate părțile aflate sub tensiune ale aparaturii de navigație, cu excepția racordurilor de
intrare a antenei și conductoarelor de legare la pământ, trebuie să se poată face numai după
deschiderea cutiei. Dacă deschiderea se face fără folosirea sculelor, atunci după fiecare deschidere,
niciun conductor neprotejat al aparaturii de navigație nu trebuie să se afle la o tensiune mai mare de 55
V, atât față de oricare alt conductor cât și față de masă. Condensatoarele, montate în circuitele de
tensiune mai mare de 55 V, trebuie să se descarce automat până la tensiunea de 55 V sau mai puțin.

4.1.6. Pe toate cutiile aparaturii de navigație trebuie să existe borne de legare la pământ. Ușile care se
deschid, blocurile mobile și panourile demontabile pe care sunt dispuse aparatele de măsurat, alte
elemente ale echipamentului de navigație, trebuie să fie împământate sigur, cel puțin printr-o punte
flexibilă.

4.1.7. Racordarea cablurilor la aparatura de navigație trebuie să se facă respectându-se ecranarea.

Învelișurile metalice ecranate ale cablurilor trebuie să fie legate electric cu corpul aparaturii. Trebuie
prevăzută posibilitatea fixării mecanice a cablului la corpul aparaturii.

4.1.8. În toate cazurile, pentru fixarea carcaselor rabatabile, a panourilor demontabile și a ușilor la
corpul aparaturii de navigație, se recomandă ca, în locul elementelor de fixare filetate, să se folosească
încuietori speciale rotative, piulițe fluture sau clicheți care să nu necesite pentru eliberare folosirea unor
scule.

4.1.9. Pentru a preîntâmpina căderea diferitelor blocuri, șasiuri, etc., rabatabile sau mobile, ale
aparaturii atunci când sunt desfăcute dispozitivele lor de fixare în timpul tangajului și ruliului navei,
trebuie să se prevadă stope de siguranță, acționând în ambele direcții. Ușile care se deschid trebuie să
poată fi fixate în poziție deschisă.

4.1.10. Indicatoarele vizuale ale valorilor citibile, lămpile de semnalizare și aparatele de măsură ale
echipamentului de navigație trebuie să fie dispuse pe panourile din față (frontale) ale corpurilor
aparaturii, în așa fel încât să asigure o ușurință maximă de folosire în condiții de exploatare și să fie bine
vizibile de către operator la lumina dispersată a zilei. Dispozitivele de comandă ale aparatelor trebuie să
fie dispuse pe panoul frontal sau într-un alt loc accesibil. Dispozitivele de comandă și reglare care nu se
folosesc în mod normal zilnic la exploatarea aparatelor, se pot dispune în interiorul corpului aparatului
sau se poate prevedea reglarea printr-o fantă.
4.1.11. Pe organele de comandă și control ale aparaturii trebuie să fie prevăzute inscripții clare sau
simboluri cunoscute în general, indicând destinația și funcționarea lor.

4.1.12. În toate cazurile, pozițiile „conectat”, „pornire”, „crește”, etc., trebuie să corespundă mișcării
manetelor în sus sau în direcția împins sau spre dreapta, sau rotirii manetei în sensul acelor de
ceasornic, sau apăsării butoanelor de sus în jos, sau apăsării butoanelor situate în dreapta față de alte
butoane de pe același panou. Pozițiile „deconectat”, „oprire”, „scade”, etc., trebuie să corespundă
mișcării manetei în jos sau în direcția tras sau spre stânga, sau rotirea manetei invers acelor de
ceasornic, sau acționarea butoanelor de jos în sus, sau apăsării butoanelor situate în stânga altor
butoane de pe același panou. Poziția „conectat” trebuie să aibă o indicare optică.

4.1.13. Gradarea scalelor principale, inscripțiile, notațiile, precum și pozițiile indicatoarelor și organelor
de comandă ale aparaturii trebuie să fie vizibile de la o distanță de 700 mm, în cazul unei acuități vizuale
și iluminări normale. Trebuie prevăzute, în interiorul echipamentelor sau în apropierea echipamentelor,
sisteme de iluminare adecvate, astfel încât să poată fi posibilă identificarea și citirea indicatoarelor și
organelor de comandă ale aparaturii.

4.1.14. În aparatele și dispozitivele de navigație trebuie să se prevadă lămpi pentru iluminarea panoului
frontal unde sunt instalate dispozitivele de comandă și reglare. Sistemele de iluminare, încorporate în
echipamentele ce se vor amplasa în timonerie, vor fi prevăzute cu un dispozitiv pentru reglarea continuă
a iluminării.

4.1.15. La aparatele care folosesc drept indicatoare tuburi video sau LED, trebuie asigurată posibilitatea
urmăririi indicațiilor imaginii în timpul zilei.

4.1.16. Pe carcasele aparaturii destinată a fi instalată în apropierea compasului magnetic, trebuie să fie
indicată distanța minimă de siguranță magnetică.

4.1.17. Conexiunile filetate ale conductoarelor de montaj interior sau exterior, precum și ale părților
contructive ale aparaturii a căror slăbire ar putea perturba parametrii de funcționare, trebuie să fie
rezistente și prevăzute cu mijloace speciale de asigurare împotriva autodeșurubării, asigurându-se însă
poisibilitatea de deșurubare repetată a piulițelor și șuruburilor fără deteriorarea filetului sau a utilajelor.

4.1.18. Elementele interioare ale aparaturii trebuie să fie numerotate clar și marcate bine în
conformitate cu schema de principiu. Marcarea elementelor mărunte se admite să se facă pe carcasele
și ecranele subansamblelor respective, precum și pe fotografii mărite anexate la descriere. Pe bornele
de ieșire ale aparaturii trebuie să fie indicată destinația, iar pe circuitul de alimentare trebuie să fie
indicate tensiunea și polaritatea.

4.1.19. Aparatura de navigație și dispozitivele ce se conectează la aceasta trebuie să îndeplinească

cerințele privitoare la compatibilitatea electromagnetică prevăzute în partea A-XI „Echipamente
electrotehnice” a Normelor tehnice ANR pentru clasificarea și construcția navelor maritime.

4.1.20. Toate organele de comandă trebuie să aibă o asemenea construcție încât să nu-și schimbe
poziția fixată. Dispozitivele de fixare a panoului și carcasele rabatabile sau demontabile ale aparaturii
trebuie să fie necăzătoare.

4.1.21. Construcția prizelor folosite în aparatura de navigație trebuie să excludă posibilitatea conectării
greșite. Pentru aceasta trebuie să fie luate măsuri de preîntâmpinare a unor conectări greșite a
ștecherului la o priză care nu îi este destinată. Contactele proeminente ale prizelor, dacă sunt de tip
deschis, nu trebuie să se afle sub tensiune în poziția deconectat.

4.1.22. Schema și construcția echipamentului de navigație trebuie să excludă posibilitatea unor

deteriorări rezultate din folosirea incorectă a organelor de comandă sau modificarea polarității sursei de
alimentare.

4.1.23. Pe aparatura de navigație se recomandă să se prevadă dispozitive de semnalizare acustică și/sau

optică a defecțiunilor și a regimurilor critice în circuitele importante ale echipamentului, precum și a
aplicării alimentării. Culorile semnalizărilor optice trebuie să corespundă părții A-XI „Echipamente
electrotehnice” a Normelor tehnice ANR pentru clasificarea și construcția navelor maritime.

4.1.24. Rezistența de izolație a diferitelor circuite ale echipamentului de navigație, măsurată între
conductoare și corpul navei sau priza de pământ, nu trebuie să fie mai mică decât 20 Mohm, în condiții
climaterice normale. Se poate admite rezistența de izolație a circuitelor de alimentare de minim 1
Mohm, în condiții climatice extreme (temperatura mediului ± 40 ⁰C și umiditatea de 95 ± 3 %).

4.1.25. Temperatura corpului aparaturii în timpul funcționării, în condițiile normale climatice, nu trebuie
să depășească 60 ⁰C. Nivelul zgomotelor mecanice, produse de aparatura de navigație în timpul
funcționării, măsurată la distanța de 1 m de corpul aparaturii, nu trebuie să depășească 60 dB.

4.1.26. Echipamentul de navigație, în general, trebuie să fie calculat pentru alimentarea de la rețeaua de
joasă tensiune a bordului (cel mult 250 V). La o variație a tensiunilor de alimentare de ± 10 % și a
frecvenței curentului de ± 5 % din valorile nominale, parametrii electrici ai echipamentului trebuie să se
mențină în limitele prevăzute în prezenta parte a Normelor. Echipamentul trebuie să păstreze
capacitatea de lucru în cazul abaterilor de scurtă durată ale tensiunii rețelei de bord de la + 20 % la – 30
% timp de 1,5 secunde și ale frecvenței de ± 10 % timp de 5 secunde. Echipamentul calculat pentru
alimentarea de la acumulatori trebuie să-și păstreze capacitatea de lucru când scade tensiunea acestora
cu 20 % sau crește tensiunea cu 25 % față de cea nominală.

4.1.27. Pe aparatele și instalațiile de navigație trebuie să fie prevăzute siguranțe fuzibile și

întrerupătoare sau întrerupătoare automate reglabile, montate în circuitele de alimentare și calculate
pentru curenții și tensiunile de funcționare respective. Se recomandă ca siguranțele, întrerupătoarele și
automatele să fie dispuse în asemenea locuri unde înlocuirea siguranțelor fuzibile sau conectarea
manuală a automatelor sau întrerupătoarelor să poată fi făcută de operator fără a fi necesară
deschiderea corpului aparatelor. Trebuie să fie prevăzute măsuri constructive de protecție a
operatorului contra electrocutării în momentul înlocuirii siguranțelor fuzibile.

4.1.28. Aparatele de navigație vor avea posibilitatea interconectării între ele și posibilitatea
interconectării cu sistemele integrate de navigație.

4.1.29. Fiecare echipament trebuie să fie marcat la exterior, pe etichete bine fixate și rezistente la
condițiile de mediu, cu următoarele informații care trebuie să fie clar vizibile în poziția normală de
instalare a aparaturii : numele fabricantului; tipul și / sau modelul de identificare a echipamentului;
numărul de serie al echipamentului și anul fabricației.
4.1.30. Toate aparatele și instalațiile de navigație trebuie să fie protejate în funcție de locul lor de
instalare cu cel puțin protecția : IP – 21, pentru încăperi de serviciu închise și uscate; IP – 56, pentru
punțile deschise și magaziile de marfă; IP – 68, pentru spațiile din dublul fund.

4.1.31. Aparatele de navigație trebuie să fie prevăzute cu alimentare de la una sau mai multe surse de
alimentare din rețeaua electrică a navei:
-curent continuu de 24, 110 și 220 V;
-curent alternativ monofazic, cu frecvența de 50 Hz, de 110, 127 și 220 V;
-curent alternativ trifazic, cu frecvența de 50 Hz, de 220 V.
Se admite utilizarea tensiunii de 380 V curent alternativ trifazat pentru alimentarea motoarelor
electrice, a convertizoarelor, etc., care fac parte din completul de aparate și instalații de navigație.
Totuși, pentru fiecare caz în parte, aceasta face obiectul unei avizări special a ANR.

4.2. CONDIȚII TEHNICE SPECIFICE

4.2.1. COMPASUL MAGNETIC

4.2.1.1. Compasele magnetice trebuie să aibă habitaclu și iluminarea electrică a rozei, suficientă pentru
vederea clară a gradațiilor rozei. Trebuie să se prevadă posibilitatea reglării intensității luminoase.
Iluminatul electric de bază al compasului trebuie să fie asigurat de la sursa de curent alternativ. În afară
de iluminatul de bază, trebuie să se prevadă iluminarea autonomă de rezervă. Tensiunea de alimentare
a iluminării trebuie să fie mai mică decât tensiunea periculoasă.

4.2.1.2. Compasul etalon trebuie să fie dotat cu o alidadă care trebuie să asigure luarea relevmentelor cu
o precizie de ± 0,25 grade. Alidadele trebuie să asigure citirea directă a relevmentelor.

4.2.1.3. Trebuie să se asigure posibilitatea unei citiri exacte a rozei compasului de drum de la o distanță
nu mai mica de 1,4 m, atât la lumina zilei cât și la iluminarea artificială. Se admite utilizarea dispozitivelor
de mărire.

4.2.1.4. Compasul magnetic cu transmitere electrică a indicațiilor la distanță trebuie să asigure indicarea
drumului la repetitoare. Erorile în indicațiile repetitorului nu trebuie să depășească ± 1 grade. Scoaterea
din funcțiune sau deconectarea unui repetitor nu trebuie să influențeze precizia indicațiilor celorlalte
repetitoare sau a compasului etalon.

4.2.1.5. Trebuie să fie prevăzut un sistem de semnalizare acustică pentru orice defecțiuni ale sistemului
compasului magnetic cu transmiterea indicațiilor rozei la distanță. Semnalizarea acustică trebuie să aibă
alimentare de la o sursă independentă.

4.2.1.6. În completul compasului magnetic cu transmiterea electrică a indicațiilor la distanță trebuie să

se prevadă un dispozitiv special de semnalizare luminoasă cu inscripția „Repetitorul este conectat la
compasul magnetic”. A se vedea și 5.2.2.10.

4.2.1.7. Lungimea periscopului compasului magnetic de drum, cu transmiterea optică a indicațiilor la

distanță, trebuie să fie astfel încât la instalarea compasului pe perna de lemn și scoaterea tubului
periscopic deasupra punții, ecranul să poată fi instalat la nivelul ochilor timonierului. Se va prevedea un
dispozitiv care să permită reglarea înălțimii ecranului la 100 – 150 mm deasupra și sub poziția medie.
4.2.1.8. Ecranul trebuie să fie dotat cu un sistem de protecție împotriva luminii strălucitoare a soarelui
sau a luminii folosite în scopul iluminării sectoarelor rozei compasului pe ecran. Pe ecran, sectorul
trebuie să fie văzut clar, atât pe timpul zilei cât și noaptea.

4.2.1.9. Construcția traseului optic și al ecranului trebuie să fie astfel încât să lumineze sectorul gradat al
rozei și să se poată lua în mod precis și clar relevmentele optice cu habitaclul compasului închis.

4.2.1.10. Trebuie să se prevadă un dispozitiv pentru reglarea și fixarea poziției ecranului în scopul citirii
comode a indicațiilor.

4.2.1.11. Traseul optic trebuie să aibă o construcție cu grad de protecție IP-56. Trebuie să fie luate
măsuri împotriva aburirii traseului și a condensării apei pe el, precum și pentru asigurarea unui acces
comod la partea optică pentru ștergerea ei.

4.2.2. GIROCOMPASUL

4.2.2.1. Compasul giroscopic (girocompasul) instalat pe navă, în condiții de exploatare la latitudini de

până la 60 grade, trebuie să corespundă următoarelor cerințe tehnice :
-Timpul de stabilizare a compasului giroscopic în meridian – nu mai mult de 6 ore;
-Eroarea statică a indicațiilor, condiționată de influența mediului înconjurător prin modificarea tensiunii
și frecvenței rețelei de pe navă, trebuie să fie în limitele ± 1 grade x (secant latitudine);
-Eroarea indicațiilor, condiționată de modificarea rapidă a vitezei navei cu 20 Nd, nu trebuie să
depășească ± 2 grade;
-Eroarea indicațiilor, condiționată de modificarea rapidă a drumului navei cu 180 grade la o viteză de
până la 20 Nd, nu trebuie să depășească ± 3 grade;
-Eroarea remanentă a indicațiilor de drum (după corectarea influenței vitezei și a drumului), la o viteză
constantă de până la 20 Nd, nu trebuie să depășească ± 0,25 grade x (secant latitudine);
-Eroarea citirilor, cauzată de ruliu până la 20 grade, tangaj până la 10 grade și ambardee până la 5 grade,
cu perioada de la 6 la 15 secunde și la accelerația maximă orizontală cel mult 1 m/s², să nu depășească 1
x (secant latitudine);
-Diferențele între indicațiile repetitoarelor și a aparaturii de bază a compasului nu trebuie să depășească
± 0,2 grade.
Erorile se stabilesc ca diferență între valorile măsurate și cele determinate ale drumului.

4.2.2.2. Completul girocompasului trebuie să fie prevăzut cu un corector pentru corectarea indicațiilor
girocompasului în funcție de viteza navei și de latitudinea locului.

4.2.2.3. Sistemul de urmărire al girocompasului trebuie să fie calculat în așa fel încât să asigure
permanent funcționarea simultană a repetitoarelor montate în alte aparate și instalații de
electronavigație.

4.2.2.4. Instalația înregistratorului de drum (cursograf) trebuie să asigure înregistrarea drumului în timp,
cu o precizie de ± 1 %.

4.2.3. LOCHURI

4.2.3.1. Lochurile relative și absolute trebuie să asigure determinarea vitezei navei și a distanței parcurse
în raport cu apa și respectiv cu solul (fundul apei), la toate vitezele de marș ale navei, în orice moment
de timp și în orice stare a vremii.
4.2.3.2. Lochul trebuie să determine componenta longitudinală a vitezei de deplasare a navei în gama -5
÷ 30 Nd, iar acolo unde se prevede acest lucru, componenta transversală a vitezei de deplasare în gama
0 ÷ 8 Nd în fiecare bord. Cerința de măsurare a vitezei de marș înapoi a navei nu este obligatorie pentru
lochurile care măsoară viteza în raport cu apa.

4.2.3.3. Pragul de sensibilitate al lochurilor nu trebuie să fie mai mare de 0,1 Nd.

4.2.3.4. Eroarea de măsurare a vitezei nu trebuie să depășească 5 % din viteza măsurată sau 0,5 Nd, care
dintre aceste valori este mai mare, în condițiile în care nava nu este supusă efectului apelor puțin
adânci, a vântului, a curentului sau a mareei.

4.2.3.5. Eroarea de măsurare a distanței parcurse nu trebuie să depășească 5 % din distanța parcursă de
navă în timp de o oră sau 0,5 Mm, care dintre aceste valori este mai mare, în condițiile în care nava nu
este supusă efectului apelor puțin adânci, a vântului, a curentului sau a mareei.

4.2.3.6. Diferența de indicare între repetitoare și aparatul principal nu trebuie să depășească ± 0,01 Mm
iar între repetitoare nu trebuie să depășească ± 0,02 Mm. Repetitoarele de viteză și de distanță parcursă
trebuie să lucreze simultan. Repetitoarele de viteză trebuie să fie cu autosincronizare. Se admite
utilizarea unor indicatori numerici pentru repetitoarele de viteză, cu condiția marcării clare a direcției de
mișcare a navei în acest caz.

4.2.3.7. Instalația imersă a lochurilor trebuie să corespundă următoarelor cerințe constructive :

-Dacă instalația imersă a lochurilor ce se instalează pe fundul navei are o construcție mobilă, ea trebuie
executată astfel încât punerea ei în pozițiile de funcționare și retragere în interiorul corpului navei să
poată fi executată ușor și repede de către un singur om;
-Valvulele instalațiilor mobile imerse trebuie să corespundă ca rezistență și trebuie să asigure
etanșeitatea, atât în funcționare cât și la ridicarea sau punerea pe poziție a instalațiilor imerse;
-Dacă greutatea instalației mobile imerse depășește 16 kg, atunci pentru ridicarea ei trebuie să se
prevadă instalații mecanice (vinci, palanc, etc.). Timpul de ridicare nu trebuie să depășească 2 minute;
-Se recomandă să se prevadă dispozitive pentru punerea în poziția de lucru și de retragere în interiorul
corpului navei a instalației mobile imerse a lochului, de la distanță, respectiv din timonerie. În acest caz,
trebuie să se prevadă întrerupătoare de sfârșit de cursă, care să limiteze corespunzător lansarea
(instalația pe poziția de lucru) și ridicarea în interiorul corpului navei. Deasemenea, trebuie să fie
prevăzută etanșarea deschiderilor cu valvule corespunzătoare și semnalizarea luminoasă în timonerie,
indicând poziția instalației imerse „ridicat” – „coborât” precum și semnalizarea luminoasă „valvulă
închisă” – „valvulă deschisă” (dacă aceasta o cere construcția lochului).

4.2.3.8. Lochurile trebuie să corespundă următoarelor cerințe constructive :

-Lochurile trebuie să aibă un dispozitiv pentru reglarea, după instalarea la navă, a erorilor de indicare;
-Indicatorul de distanță parcursă al aparatului principal, precum și repetitoarele, trebuie să asigure
posibilitatea citirii zecimilor de milă, milelor, zecilor de mile, sutelor de mile și miilor de mile.
Deasemenea, trebuie prevăzut un dispozitiv pentru readucerea contorului la „zero”;
-Valorile gradațiilor scalelor indicatorului de viteză trebuie să fie de cel mult 0,1 Nd. Scalele trebuie să
aibă iluminare electrică interioară;
-Conectarea repetitoarelor indicatoare de viteză și contoarelor de distanță parcursă trebuie să se facă
prin siguranțe corespunzătoare.
4.2.3.9. Lochul trebuie să asigure posibilitatea transmiterii automate a informațiilor privind componenta
longitudinală și respectiv transversală (dacă este prevăzută) a vitezei navei, la alte echipamente de
navigație sau la sistemele integrate de navigație.

4.2.3.10. Lochurile care au posibilitatea de măsurare a vitezei atât în raport cu fundul apei cât și în raport
cu apa, trebuie să fie dotate cu un indicator al modului de lucru.

4.2.3.11. Vibratorii lochurilor nu trebuie să genereze perturbații care să afecteze funcționarea altor
echipamente hidroacustice instalate pe navă.

4.2.4. SONDE ULTRASON

4.2.4.1. Sonda ultrason trebuie să asigure măsurarea adâncimii în gama de la 1 m sub vibratoare și până
la 400 m.

4.2.4.2. Construcția sondei ultrason trebuie să asigure posibilitatea indicării adâncimilor pe indicatorul
optic și înregistrarea adâncimii pe aparatul înregistrator.

4.2.4.3. Sonda ultrason trebuie să corespundă următoarelor condiții constructive :

- În completul sondei ultrason trebuie să intre un indicator și un înregistrator de adâncime (aparat
înregistrator). Indicatorul de adâncime poate să nu se prevadă dacă aparatul înregistrator dă
posibilitatea citirii precise a adâncimii măsurate, în orice moment de timp;
– Indicatoarele sondelor ultrason (în afara celor digitale) trebuie să aibă următoarele scale de adâncime :
scala adâncimilor mari (cuprinde întreaga gamă de adâncimi); scala adâncimilor mici (cuprinde 0,1 din
gama de adâncimi); scala adâncimilor foarte mici (cuprinde 0,01 din gama de adâncimi). Dacă scala
adâncimilor foarte mici nu este prevăzută, se admite instalarea unei sonde separate pentru măsurarea
adâncimilor foarte mici, care să poată măsura 0,01 din gama de adâncimi, dar nu mai mult de 0,05 din
gama maximă de adâncimi (20 m);
- La sonda ultrason trebuie prevăzută posibilitatea reglării manuale a amplificării impulsurilor
recepționate;
- La sondele ultrason trebuie să se prevadă un dispozitiv de semnalizare a adâncimilor prestabilite, care
să permită o reglare manuală la adâncimi prestabilite în limitele 0 – 100 m, sau o reglare a acestora la 1
m, 5 m, 50 m și 100 m;
- Trebuie să se prevadă posibilitatea aplicării corecției pentru determinarea adâncimii sub partea cea
mai afundată a navei;
- Construcția sondei ultrason trebuie să asigure înlăturarea paraziților de orice fel.

4.2.4.4. Conectarea sondei ultrason trebuie să se efectueze la o singură manipulare. Timpul de punere în
funcțiune a sondei ultrason nu trebuie să depășească 30 secunde.

4.2.5. INDICATORUL DE GIRAȚIE

4.2.5.1. Indicatorul de girație trebuie să funcționeze independent de girocompas și de stația de

radiolocație și să indice direcția și mărimea vitezei unghiului de girație a navei pe care este instalat.

4.2.5.2. Trebuie să se prevadă funcționarea indicatorului de girație, atât în cazul utilizării comenzii
automate a deplasării navei, cât și în cazul comenzii manuale.

4.2.5.3. Indicatorul de girație trebuie să aibă o funcționare stabilă în timpul oscilării navei pe valuri.
4.2.5.4. Indicatorul de girație trebuie să fie gata de funcționare după o perioadă nu mai mare de 4
minute din momentul conectării. Trebuie să se prevadă un indicator de funcționare.

4.2.5.5. Viteza unghiului de girație a navei trebuie să fie indicată de către un indicator de girație analogic,
de preferință de formă rotundă. Înscrierea nulului se va face în partea superioară a scalei. Se va asigura
indicarea precisă a sensului de rotație.

4.2.5.6. Girația navei spre stânga sau spre dreapta va fi indicată prin deplasarea acului indicator spre
stânga sau respectiv spre dreapta față de poziția nulului. Dacă viteza efectivă de girație a navei
depășește limitele scalei, aceasta trebuie să se reflecte clar și precis pe indicator.

4.2.5.7. Mărimea scalei în fiecare sens, măsurând de la punctul de nul, trebuie să fie nu mai mică de 120
mm. Sensibilitatea sistemului trebuie astfel aleasă încât modificării vitezei de girație cu 1 grad/minut să-i
corespundă, pe scală, o deviație a acului indicator de minim 4 mm.

4.2.6. ECHIPAMENTE RADAR (STAȚII DE RADIOLOCAȚIE)

4.2.6.1. Stația de radiolocație destinată navigației trebuie să asigure detectarea obiectelor de pe

suprafața apei și determinarea poziției lor. Aceasta trebuie să asigure observarea circulară, pe tot
orizontul, în regim de mișcare relativă. Se recomandă să se prevadă și posibilitatea de lucru a stației de
radiolocație în regim de mișcare adevărată.

4.2.6.2. Pe indicatorul stației de radiolocație instalată pe navă, la o înălțime a antenei de 15 m de la

nivelul mării, trebuie să fie asigurată obținerea unei imagini clare a diferitelor obiecte, aflate la
următoarele distanțe : 20 Mm, pentru obiecte mai înalte de 60 m; 7 Mm, pentru obiecte mai înalte de 6
m sau nave cu un tonaj de 5000 TRB; 2 Mm, pentru nave cu un tonaj de 20 TRB sau geamanduri cu
reflectoare cu suprafața de 10 mp.

4.2.6.3. Distanța minimă de descoperire (raza zonei moarte) a unei stații de radiolocație instalată pe
navă, cu o antenă de 15 m înălțime deasupra nivelului mării, nu trebuie să fie mai mare de 50 m.

4.2.6.4. Indicatorul stației de radiolocație trebuie să permită orientarea imaginii atât față de planul
diametral al navei cât și față de meridianul adevărat.

4.2.6.5. La indicatorul principal al stației de radiolocație trebuie să fie prevăzute toate organele de
comandă necesare pentru folosirea stației.

4.2.6.6. La indicatorul stației de radiolocație care lucrează în regim de mișcare adevărată, schimbarea
imaginii obiectelor din jurul navei trebuie să se corecteze atât manual cât și automat la apropierea
imaginii propriei nave de limita ecranului. Se recomandă să se prevadă un sistem de semnalizare a
apropierii punctului navei de marginea ecranului.

4.2.6.7. Trebuie prevăzute măsuri de atenuare a impulsurilor reflectate datorită precipitațiilor și valurilor
mării.

4.2.6.8. Stația de radiolocație trebuie să ajungă în stare completă de funcționare în timp de maxim 4
minute de la pornirea din stare rece. Timpul de pornire/repornire a stației de radiolocație nu trebuie să
depășească un minut. În acest scop se va prevedea o poziție „pregătit” de la care stația să poată fi
trecută în regim de „lucru” în timp de maxim 15 secunde.
4.2.6.9. Diametrul efectiv al imaginii radar trebuie să fie cel puțin:
- 180 mm, la navele cu tonajul brut de 150 TRB sau mai mare, dar mai mic de 1000 TRB;
- 250 mm, la navele cu tonajul brut de 1000 TRB sau mai mare, dar mai mic de 10000 TRB;
- 340 mm, la navele cu tonajul brut de 10000 TRB sau mai mare.

4.2.6.10. Indicatorul radar trebuie prevăzut cu următoarele scale de distanță : 0,25 Mm; 0,5 Mm; 0,75
Mm; 1,5 Mm; 3 Mm; 6 Mm; 12 Mm; 24 Mm. Se pot prevedea scale de distanță suplimentare. Pe fiecare
scală trebuie să existe cel puțin 4 cercuri fixe de distanță. În plus, trebuie prevăzut un cerc de distanță
mobil cu citire digitală, care se poate folosi în orice gamă de măsură.

4.2.6.11. Indicatorul stației radar trebuie dotat cu un dispozitiv pentru măsurarea relevmentului la
țintele observate. Stațiile radar destinate să lucreze în regim de mișcare adevărată trebuie să fie dotate
cu un dispozitiv de relevare electronică.

4.2.6.12. La stațiile radar prevăzute să lucreze în regim de mișcare adevărată, viteza navei trebuie să se
introducă atât de la loch cât și manual, împreună cu corecția de derivă.

4.2.6.13. Stația de radiolocație trebuie să asigure rotația neîntreruptă a antenei în sensul acelor de
ceasornic pe un cerc de 360 grade în azimut. Viteza de rotație nu trebuie să fie mai mică de 12
rotații/minut. Antena trebuie să funcționeze la o viteză a vântului de 100 Nd.

4.2.6.14. Trebuie să se asigure posibilitatea de sincronizare a stației de radiolocație cu girocompasul.

Eroarea de sincronizare trebuie să se mențină în limitele de 0,5 grade pentru o viteză de rotație a
traductorului girocompasului de 2 rotații/minut.

4.2.7. ECHIPAMENTE PENTRU TRASAREA AUTOMATĂ A DRUMULUI ȚINTELOR RADAR (ARPA)

4.2.7.1. Parametrii tehnici și de exploatare ai mijloacelor de înregistrare automată radar (ARPA) trebuie
să corespundă cerințelor prevăzute la 4.2.6.

4.2.7.2. Achiziționarea țintelor poate fi manuală și/sau automată. Totuși, întotdeauna trebuie să existe
un dispozitiv manual de achiziționare și de renunțare la aceasta. La instalațiile ARPA cu achiziționare
automată trebuie să existe posibilitatea limitării achiziției la anume zone explorate. Dacă achiziția este
suprimată într-o anumită zonă, oricare ar fi scara distanțelor, zona de achiziționare trebuie să fie
marcată pe ecranul indicatorului.

4.2.7.3. Instalațiile ARPA trebuie să asigure în mod automat analiza, prelucrarea, afișarea simultană și
continua înnoire a informațiilor, pentru cel puțin :
- 20 de ținte, dacă instalația are posibilitatea achiziționării automate, indiferent de faptul că lucrează cu
achiziția automata sau manuală;
- 10 ținte, dacă instalația are numai posibilitatea achiziționării manuale.

4.2.7.4. Dacă instalația nu analizează toate țintele vizibile pe ecranul indicatorului, țintele analizate
trebuie să fie marcate clar. Gradul de încredere al analizei țintelor nu trebuie să fie mai mic decât cel
asigurat în cazul uilizării înregistrărilor manuale a pozițiilor succesive ale țintei, obținute de pe ecranul
radar.

4.2.7.5. Instalațiile ARPA trebuie să permită afișarea, la cerere, a cel puțin 4 poziții anterioare, la interval
de timp egale, ale oricăreia dintre țintele care au fost analizate timp de cel puțin 8 minute.
4.2.7.6. Indicatorul ARPA poate fi o parte separată sau integrată în instalațiile radar ale navei. Totuși,
acesta trebuie să poată include toate datele care se cer instalației radar. Dacă indicatorul constituie o
parte a instalației radar a navei, deficiențele oricărui element al instalației ARPA nu trebuie să afecteze
integritatea imaginii radar de bază.

4.2.7.7. Ecranul pe care se afișează informațiile ARPA trebuie să aibă un diametru efectiv de cel puțin
340 mm.

4.2.7.8. La instalațiile ARPA trebuie să se prevadă cel puțin următoarele scări de distanță : 12 sau 16
Mm; 3 sau 4 Mm.

4.2.7.9. Informațiile despre drum și viteză obținute prin ARPA pentru țintele prelucrate, trebuie să fie
afișate sub forma unui vector sau grafic, care să arate în mod clar deplasarea previzibilă a țintei.
Lungimea vectorilor afișați trebuie să poată fi ajustată la scara timpului aleasă de navigator, sau să
corespundă unei scări fixe. Trebuie să existe un mod clar de indicare a scării timpului aflată în funcțiune.

4.2.7.10. Trebuie să se asigure posibilitatea supravegherii indicațiilor ARPA de către cel puțin doi
operatori, în condițiile de iluminare normală ce se întâlnesc pe puntea de comandă, atât ziua cât și
noaptea. Se va prevedea reglarea independentă a luminozității. Trebuie să se prevadă posibilitatea
eliminării informațiilor ARPA neutilizabile.

4.2.7.11. Trebuie să existe posibilitatea determinării rapide a distanței și a relevmentului la orice obiect
care ar apărea pe ecranul ARPA.

4.2.7.12. După apariția unei ținte pe ecranul radar și după achiziția ei automată sau după prelucrarea
manuală, instalația ARPA trebuie să afișeze, în timp de maxim un minut, tendința de mișcare a țintei,
apoi, în timp de maxim 3 minute, deplasarea previzibilă a ei.

4.2.7.13. La un minut după terminarea unei manevre a navei proprii sau a unei ținte analizate, instalația
ARPA trebuie să dea o indicație a tendinței de mișcare relativă a țintei, iar la 3 minute trebuie să afișeze
deplasarea previzibilă a acesteia.

4.2.7.14. După comutarea scărilor de distanță sau a felului mișcării (relativă sau adevărată), restabilirea
completă a tuturor informațiilor ARPA, afișate pe ecran, trebuie să se producă într-un interval de timp
nu mai mare de 4 cicluri de explorare.

4.2.7.15. Instalațiile ARPA trebuie să avertizeze, printr-o semnalizare optică și/sau acustică, pentru
oricare dintre țintele vizibile pe ecran, apropierea la o anumită distanță sau intrarea într-o anumită zonă
stabilită de navigator. Ținta care a declanșat avertizarea trebuie să fie marcată clar pe ecran.

4.2.7.16. Instalațiile ARPA trebuie să marcheze clar dacă vreuna dintre țintele analizate s-a pierdut
(dintr-o cauză diferită de cea a ieșirii în afara scării de distanță), iar ultima poziție înregistrată a țintei
pierdute trebuie să fie indicată clar pe ecran.

4.2.7.17. Trebuie să existe posibilitatea cuplării și decuplării semnalizărilor de avertizare.

4.2.7.18. La opțiunea navigatorului, pentru oricare dintre țintele analizate, trebuie să poată fi furnizate
imediat următoarele informații, într-o formă alfa-numerică : distanța actuală la țintă; relevmentul actual
la țintă; distanța minimă previzibilă a țintei (dmin); timpul previzibil până la distanța minimă (tdmin);
drumul adevărat calculat al țintei; viteza adevărată calculată a țintei.
4.2.7.19. La instalațiile ARPA trebuie să existe posibilitatea simulării unei manevre a navei proprii pentru
evitarea celorlalte ținte analizate, fără a se întrerupe înnoirea informațiilor despre aceste ținte.
Simularea manevrei trebuie să fie pusă în funcțiune printr-un comutator special, reversibil, și să fie
indicată corespunzător pe ecran.

4.2.7.20. La instalațiile ARPA trebuie să existe avertizări corespunzătoare despre funcționările

defectuoase, care să permită navigatorului să țină sub control corectitudinea operațiilor sistemului. Pe
lângă acestea, trebuie să existe și programe de testare pentru verificarea completă, periodică, a modului
de lucru al instalației, prin compararea cu caracteristicile date.

4.2.7.21. Indicatoarele de viteză care au intrări la echipamentele ARPA, trebuie să dea viteza navei în
raport cu apa.

4.2.8. PUPITRELE UNIFICATE DE COMANDĂ A NAVEI

4.2.8.1. În pupitrul unificat de comandă a navei se admite să se amplaseze organele de comandă, control
și aparatele indicatoare ale echipamentului de navigație, precum și alte dispozitive de comandă a navei
prevăzute să se instaleze în camera de comandă (timonerie) sau în locul de unde se execută conducerea
navei, cerute de prezentele Norme sau de alte părți ale normelor tehnice ANR.

4.2.8.2. În accepțiunea punctului 4.2.8.1, sunt considerate organe de comandă, control și aparate
indicatoare acele organe și aparate destinate
pentru : .1. -Modificarea marșului navei (comanda de
la distanță a motorului principal, a palelor elicei cu pas reglabil, tahometrele arborelui portelice,
indicatorul poziției palelor elicei cu pas reglabil și altele); .2. -Emiterea și înregistrarea comenzii de
modificare a marșului navei cu mijloace electromecanice (telegraful mașinii, reversograf și altele);
.3. -Observarea instalațiilor înconjurătoare în raionul de navigație (indicatoarele stației de radiolocație,
indicatoarele de adâncime, indicatoarele hidrolocatoarelor, indicatoarele lungimii lanțului virat al
ancorei și altele);
.4. -Indicarea valorilor care se referă la elementele de deplasare ale navei (indicatoarele de drum,
indicatoarele de viteză, indicatoarele de distanță parcursă, indicatoarele de poziție a penei cârmei,
indicatoare ale pescajului și altele);
.5. -Legături radio prin UUS/VHF (organe de comandă de la distanță și instalații de radiotelefonie);
.6. -Semnalizarea acustică și luminoasă exterioară (organe de comandă a fluierelor, instalații cu program
de emitere automată a semnalelor sonore, organe de comandă de la distanță a electromegafoanelor,
cheile lămpilor de semnalizare Morse, comutatoarele luminilor de navigație și altele);
.7. -Legăturile interioare de comunicații și ale semnalizărilor acustice (legăturile telefonice bilaterale,
comutatoarele de comandă ale legăturilor telefonice de serviciu, stația automata de telefonie a navei,
comutatoarele de comandă ale difuzoarelor și legăturilor de transmisie, contactele semnalizării de
alarmă și altele);
.8. -Asigurarea vitalității navei și alte operații de răspundere (organe de comandă de la distanță a
iluminării punților, ventilației încăperilor de locuit, de serviciu și a magaziilor, organe de comandă a
închiderii ușilor etanșe și a celor rezistente la foc, organe de comandă a instalațiilor de guvernare cu
elica transversală, a cârmei active și altele);
.9. -Semnalizarea acustică și luminoasă privind defecțiunile și semnalizarea privind executarea exactă a
comenzilor date (semnalizarea generală și individuală referitoare la defecțiunile diferitelor mecanisme,
sisteme și instalații, semnalizarea referitoare la realizarea valorilor limite admisibile și altele);
.10. -Comanda automatizată sau automată a navei și pentru rezolvarea problemei de evitare și prevenire
a abordajului navei;

4.2.8.3. În pupitrul unificat de comandă a navei se admite amplasarea instalațiilor de comutare,

protecție și alimentare, prevăzute în partea A-XI „Echipamente electrotehnice” a Normelor tehnice ANR
pentru clasificarea și construcția navelor maritime.

4.2.8.4. Construcția pupitrului unificat de comandă a navei trebuie să prevadă tablourile

corespunzătoare pentru dispunerea liberă și ușoară a organelor de comandă necesare, a aparatelor de
control și indicatoarelor, iar volumul lui interior trebuie să fie suficient și pentru amplasarea montajului
interior a echipamentului conform punctului 4.2.8.3, dacă acesta există.

4.2.8.5. Se admite utilizarea panourilor unificate de comandă a navei, executate sub formă de
construcție generală (integrală) sau sub formă de secții separate legate între ele mecanic și electric,
precum și amplasarea în câteva pupitre separate a organelor de comandă, de control și a aparatelor
indicatoare.

4.2.8.6. Dimensiunile pupitrelor unificate de comandă ale navelor trebuie să fie alese în așa fel încât să
asigure posibilitatea satisfacerii cerințelor de la 4.2.8.4, în funcție de montarea în pupitru a aparatelor și
instalațiilor, precum și de folosirea organelor de comandă și de instalarea pe ele a aparatelor și
mijloacelor de semnalizare. Direcția observării aparatelor și indicatoarelor va fi pe direcția provei navei,
în fața operatorului și să nu împiedice observarea instalațiilor înconjurătoare.

4.2.8.7. Cerințele de la 4.2.8.6 vor fi considerate satisfăcătoare dacă se respectă următoarele cerințe :
-Înălțimea panoului vertical sau a panoului pupitrului cu organele de comandă, control și indicatoare,
dacă este dispus pe peretele fără hublouri, va fi astfel încât organele indicatoare să nu se afle mai jos de
650 mm și nici mai sus de 2000 mm;
-Adâncimea secțiilor separate sau a pupitrului în întregime să nu depășească 650 mm, dacă se instalează
pe peretele din prova al timoneriei asigurând accesul la hublouri.

4.2.8.8. Se admite ca tabloul pupitrului unificat de comandă să se dispună sub orice unghi, dacă asigură
scoaterea în evidență în mod clar a gradațiilor aparatelor indicatoarelor și o folosire ușoară a organelor
de comandă.

4.2.8.9. Toate organele de comandă trebuie să fie amplasate în limitele admisibile personalului și
aproape de aparatele și indicatoarele cărora le aparțin sau unificate cu acestea pe tablou, cu gradații
clare, și trebuie să aibă marcaje distincte care să indice sensul și direcția acționării organelor de
comandă.

4.2.8.10. Aparatele indicatoare instalate pe pupitrul unificat de comandă trebuie să asigure obținerea
informațiilor continuu și automat. Se admite folosirea indicatorului instalației care dă informații numai la
apelarea aparatului de către observator (navigator).

4.2.8.11. În toate cazurile când se prevede semnalizarea acustică și luminoasă referitoare la defectarea
aparatelor, instalațiilor sau mecanismelor, semnalul acustic trebuie să fie bine auzit în toate locurile din
comanda de navigație. Din necesitate, trebuie să se prevadă semnale de diferite tonalități.

4.2.8.12. Tabloul pe care se instalează organele de comandă ale sistemelor de avarie trebuie să fie de
culoare roșie. Pe aparatele destinate pentru indicarea avariilor sau pe sistemele corespunzătoare de
prevenire, sectoarele corespunzătoare ale scalelor trebuie să fie de culoare roșie.
În acest caz :
-Execuția semnalizării referitoare la conectarea mecanismelor, sistemelor sau instalațiilor trebuie să se
aleagă nu în funție de deplasarea sau poziția organelor de comandă, ci în funcție de impulsurile directe
caracteristice stării de funcționare date de mecanism, sistem sau instalație;
-Legat de semnificația culorilor semnalizării luminoase, semnalele luminoase și literele scrise pe
indicatoare trebuie să fie de culoare „verde”, pentru regim normal de lucru și de culoare „roșie”, pentru
regim de avarie;
-Folosirea culorilor indicate în semnalizarea optică trebuie să se facă în conformitate cu cerințele de la
4.1.14 și 4.1.23.

4.2.8.13. Organele de comandă amplasate în conformitate cu cerințele de la 4.2.8.9, trebuie să fie de o

astfel de construcție încât deplasarea timonei, manivelei, manetei, comutatorului și altele similare, să fie
în conformitate cu modificarea parametrilor reglați, așa cum se prevede la punctul 4.1.12 al prezentei
părți a Normelor și în părțile A-VII „Instalații de mașini” și A-XI „Echipamente electrotehnice” ale
Normelor tehnice ANR pentru clasificarea și construcția navelor maritime.

4.2.8.14. Aparatele și instalațiile încorporate în pupitrul unificat de comandă a navei trebuie să

primească alimentarea cu energie electrică prin fidere separate, în conformitate cu cerințele de la
punctul 3.3, sau de la o instalație amplasată în construcția pupitrului unificat de comandă a navei care să
corespundă cerințelor de la partea A-XI „Echipamente electrotehnice” a Normelor tehnice ANR pentru
clasificarea și construcția navelor maritime.

4.2.8.15. Pupitrul unificat de comandă a navei sau secțiile lui separate trebuie să fie de o asemenea
construcție încât organele de comandă și aparatele indicatoare centrale, importante din punct de
vedere al siguranței navigației navei și destinate pentru folosirea imediată în împrejurări extraordinare
în timpul marșului navei, să fie dispuse pe un panou amplasat drept în planul diametral al navei.
Organele de comandă, control și aparatele indicatoare, enumerate la 4.2.8.2.1 – 4.2.8.2.6, vor fi dispuse
începând de la extremitatea tribord a pupitrului unificat către planul diametral, în ordinea crescătoare a
enumerării.
Organele de comandă, control și aparatele indicatoare, enumerate la 4.2.8.2.7 – 4.2.8.2.9, vor fi dispuse
începând de la extremitatea babord a pupitrului unificat către planul diametral, în ordinea crescătoare a
enumerării.
Organele de comandă, control și aparatele indicatoare, enumerate la 4.2.8.2.10, cu excepția celor care
se pot încadra la 4.2.8.2.1, pot fi dispuse pe partea dinspre babord a pupitrului unificat.

4.2.9. SISTEME INTEGRATE DE NAVIGAȚIE

4.2.9.1. Sistemele integrate de navigație trebuie să asigure determinarea continuă (cu probabilitate de
95 %) a poziției navei, cu următoarele precizii :
-În zonele costiere și în marea largă : 4 % din distanța până la cel mai apropiat obstacol, dar nu mai mult
de 4 Mm;
-În zonele de separare a traficului : 20 % din lățimea pasei de trecere sau 4 % din distanța până la
obstacol (cea mai mare dintre aceste valori).
Pentru asigurarea preciziei indicate, în componența acestor sisteme trebuie incluse receptoare ale
sistemelor de navigație. În scopul asigurării securității navigației în locurile înguste, pe canale și la
intrarea în porturi, se poate prevedea utilizarea lochurilor cu măsurarea absolută (în raport cu fundul
apei) pe două direcții, pentru determinarea traseului parcurs, sau utilizarea echipamentelor ARPA,
pentru lucrul cu cu stațiile radar de orientare de la uscat.

4.2.9.2. Poziția curentă a navei trebuie să se reprezinte automat pe harta de navigație sau pe
echipamentul care indică imaginea cartografică a zonei de navigație.

4.2.9.3. Trebuie să se asigure și o funcționare automată a tuturor echipamentelor de navigație care intră
în componența sistemului integrat de navigație automatizat sau care sunt conexe acestuia, pentru
cazurile de defectare a unor blocuri sau subansamble ale instalației de prelucrare a datelor.

4.2.9.4. Funcționarea echipamentelor de navigație în cadrul sistemului de navigație automatizat nu

trebuie să afecteze parametrii lor de exploatare separată.

4.2.9.5. Introducerea datelor de la sursele de informații de navigație în instalația de prelucrare a datelor

trebuie să se facă automat. Ca rezervă, trebuie să existe și posibilitatea introducerii manuale a acestor
date.

4.2.9.6. Simultan cu sosirea de la sursele respective a informațiilor despre parametrii de navigație

măsurați, în sistem mai trebuie să parvină și un semnal de permisie a utilizării acestor date, semnal
generat de un dispozitiv de control al funcționării corecte a surselor de informații.

4.2.9.7. Comanda funcționării,în procesul de exploatare a sistemului, trebuie să se efectueze de la un

pupitru unic de comandă pe care, în afara organelor de comandă, trebuie să fie amplasate și mijloace de
semnalizare a funcționării corecte a principalelor subansamble ale sistemului și a rezolvării corecte a
problemelor de navigaqție.

4.2.9.8. Sistemul de navigație automatizat trebuie să fie prevăzut cu o protecție programată contra
greșelilor de logică la introducerea în sistem a datelor de către ofițerii de navigație.

4.2.9.9. Complexul trebuie să fie prevăzut cu un sistem intern de control al funcționării anumitor
dispozitive ale sale și cu semnalizări a nefuncționării acestora.

5. AMPLASAREA ECHIPAMENTELOR DE NAVIGAȚIE PE NAVE

5.1. CERINȚE GENERALE

5.1.1. După cum este cazul, în funcție de dotări, orice navă care are în dotare echipamente de navigație
va fi prevăzută cu următoarele încăperi :
- Timonerie și camera hărților (comune sau separate);
- Compartimentul agregatelor și/sau aparatelor (încăpere special pentru instalarea echipamentului de
navigație);
- Compartimentul acumulatori;
- Încăpere pentru instalarea blocurilor principale ale girocompasului;
- Puțul lochului și/sau al sondei ultrason. .

5.1.2. Toate încăperile în care se montează echipamente de navigație (cu excepția puțului lochului sau
sondei ultrason) vor avea iluminat electric, prize și încălzire. Unele aparate de navigație și pupitrele de
conducere operativă a navei se pot monta pe aripile punții de comandă.
5.1.3. Aparatele de navigație, dispozitivele, cablurile și alte echipamente instalate pe puntea de
comandă vor fi amplasate astfel încât câmpurile magnetice create de acest echipament să nu producă
erori în citirile compasului magnetic mai mari de ± 5 %.

5.1.4. Se va asigura o trecere directă, dintr-un bord al punții de comandă în celălalt, de cel puțin 1200
mm.

5.1.5. Distanța de la peretele prova al timoneriei până la orice pupitru de navigație sau instalație
amplasată pe puntea de comandă nu trebuie să fie mai mică de 800 mm. Se admite amplasarea
pupitrului unic de comandă a navei direct pe peretele prova al punții de comandă. Distanța dintre două
pupitre alăturate nu trebuie să fie mai mică de 700 mm. În oricare din amplasările menționate trebuie să
se asigure posibilitatea de supraveghere a mediului înconjurător al navei prin ferestrele timoneriei.

5.1.6. La navele cu un tonaj brut mai mic de 1600 TRB, ANR poate accepta exceptări de la cerințele 5.1.5,
în urma unei examinări speciale.

5.1.7. Aparatele folosite direct pentru conducerea navei sau cuplate cu organele de comandă vor fi astfel
concepute încât să permită perceperea indicațiilor de la distanța de cel puțin 1000 mm în orice condiții.
Toate celelalte aparate montate pe puntea de comandă trebuie să fie astfel realizate și amplasate încât
citirea indicațiilor lor să poată fi efectuată de la cel puțin 2000 mm distanță în condiții de iluminare
normală.

5.1.8. La bordul navei trebuie să se afle în permanență următoarea documentație tehnică :

-descrierea și instrucțiunile de utilizare / operare a echipamentului de navigație, în limba română;
- schemele de instalare și de montaj ale întregului echipament de navigație, corectate în conformitate cu
toate modificările introduse în decursul timpului.

5.1.9. Amplasarea echipamentului de navigație la bordul navelor de construcție specială, cum ar fi

navele cu aripi portante, navele cu pernă de aer, navele nepuntate, macaralele plutitoare, navele
macara, etc., constituie obiectul unei examinări speciale a ANR.

5.2. CERINȚE SPECIFICE

5.2.1. COMPASUL MAGNETIC

5.2.1.1. Compasul magnetic trebuie să fie instalat și fixat în așa fel încât un plan vertical să treacă prin
linia de credință și prin planul diametral al navei sau paralel cu el, cu o abatere care să nu depășească 0,2
grade.

5.2.1.2. Compasul principal (etalon) trebuie să fie instalat pe puntea superioară a navei, pe un loc
deschis, asigurând pe cât este posibil relevarea optică a obiectivelor pe cea mai mare parte a orizontului.
În toate cazurile trebuie să fie asigurată relevarea într-un sector de 230 grade, adică 115 grade în fiecare
bord față de direcția prova. Trebuie să fie asigurat accesul liber la compas din toate părțile.

5.2.1.3. Înălțimea postamentului compasului etalon trebuie să fie astfel încât, împreună cu perna de
lemn pe care este montat, să aibă înălțimea de cel puțin 1300 mm de la punte și până la planul sticlei
cuvei compasului. Înălțimea cea mai mare a compasului nu se reglementează, însă în toate cazurile ea
nu trebuie să depășească valorile care asigură folosirea comodă a compasului.
5.2.1.3. Compasul de drum trebuie să fie instalat la postul principal de comandă a cârmei în timonerie și
la postul de comandă de avarie.

5.2.1.4. Instalarea oricărui obiect neprevăzut la începutul proiectului lângă compasul magnetic se face
numai cu aprobarea ANR, în urma unei examinări speciale.

5.2.1.5. Între locurile unde se instalează compasul magnetic etalon și cel de drum trebuie să fie o porta-
voce sau alte mijloace de comunicație bilaterale.

5.2.1.6. Dacă pe navă se instalează un compas magnetic cu transmiterea electrică a indicațiilor la

distanță, funcționând cu elemente speciale sensibile și dacă este imposibil ca acesta să fie folosit în
calitate de compas etalon, atunci trebuie să se instaleze un compas magnetic etalon.

5.2.1.7. Compasul magnetic cu element sensibil special, cu transmiterea indicațiilor la distanță, care nu
are calitatea de compas etalon sau de drum, trebuie să fie instalat pe navă într-un loc în care influența
câmpului magnetic al navei este minimă, asigurându-se o deservire ușoară de către navigator.

5.2.1.8. În completul compasului magnetic, instalat pe navele cu zona de navigație nelimitată, trebuie
prevăzut un dispozitiv de compensare a magnetismului.

5.2.1.9. La bordul fiecărei nave trebuie să existe tabelul deviației remanente a compasului magnetic
întocmit de către un organism complet împuternicit în acest scop. ANR nu se ocupă de supravegherea,
oportunitatea, calitatea determinărilor sau compensarea deviației compaselor magnetice.

5.2.1.10. Compasul magnetic etalon cu transmiterea optică a indicațiilor la distanță trebuie să fie instalat
în conformitate cu cerințele de la 5.2.1.1 – 5.2.1.5. În afară de aceasta, mai trebuie îndeplinite
următoarele condiții : -
ecranul periscopic trebuie să se afle, pe cât este posibil, la nivelul ochilor timonierului și la distanță de
cel mult 1,2 m;
- tubul periscopic nu trebuie să creeze unghiuri moarte de vizibilitate pentru timonier.

5.2.2. GIROCOMPASUL

5.2.2.1. Compartimentul în care se află girocompasul principal trebuie să corespundă următoarelor

cerințe :
- Să se afle, pe cât posibil, în planul diametral al navei, aproape de secțiunea maestră și la nivelul uneia
dintre liniile de încărcare în acțiune;
- Compartimentul va fi ferit de umezeală, praf, fum și gaze nocive. Se recomandă să se prevadă aer
condiționat;
- Se va asigura iluminatul electric normal și de avarie și se va instala un sistem de comunicații prin voce,
bilateral, cu puntea de comandă. Legătura de comunicații poate fi directă sau poate fi conectată la
rețeaua de comunicații de serviciu a navei (rețeaua telefonică automată poate fi folosită numai ca mijloc
de dublare a legăturii);
- În compartiment nu se admite să se monteze aparate și echipamente ce nu aparțin mijloacelor tehnice
de conducere a navei. Pe navele cu un tonaj brut mai mic de 300 TRB, această cerință nu se aplică.

5.2.2.2. Când girocompasul principal are dimensiuni mici, ANR poate permite montarea sa în timonerie
sau în camera hărților.
5.2.2.3. Girocompasul trebuie să primească alimentare de la tabloul principal de distribuție și de la
tabloul de distribuție de avarie, pe două circuite independente.

5.2.2.4. Trebuie să se prevadă comutarea automată a alimentării girocompasului de la tabloul principal

de distribuție la tabloul de distribuție de avarie (în cazul existenței unui diesel-generator de avarie).

5.2.2.5. Trebuie să fie asigurat accesul liber la girocompasul principal. De asemenea, trebuie să fie
asigurată deschiderea ușoară a capacului, precum și accesul ușor la rigletele cu borne de contact.

5.2.2.6. Un repetitor al girocompasului trebuie să fie instalat pe puntea superioară (conform

prescripțiilor de la 5.2.1.2) sau trebuie să se prevadă pe aripile punții de comandă câte un repetitor în
fiecare bord, astfel încât să se asigure un sector de relevare de cel puțin 180 grade în fiecare bord
începând de la drept în prova.

5.2.2.7. În toate locurile unde se poate executa comanda navei, inclusiv la postul de comandă de avarie
a cârmei, se va instala un repetitor de drum al girocompasului. Repetitorul de drum trebuie să fie dispus
astfel încât timonierul să-l poată utiliza ușor.
La instalarea în timonerie a panoului principal al instalației pilotului automat cu repetitor giroscopic
montat în el, nu mai este necesară montarea unui alt repetitor de drum al girocompasului.

5.2.2.8. Linia 0 – 180 grade la girocompasul mamă și la repetitoare trebuie să fie dispusă în planul
diametral al navei sau paralel cu acesta, cu o abatere maximă care să nu depășească 0,2 grade.

5.2.2.9. Agregatele de alimentare și aparatura de pornire și reglaj trebuie să fie instalate în încăperea
agregatelor (dacă aceasta există) sau împreună cu aparatul principal, astfel încât să existe posibilitatea
măsurării turației agregatelor de alimentare și întreținerii rulmenților. În toate aceste cazuri, butoanele
de pornire și comandă de la distanță a agregatelor de alimentare trebuie să fie instalate în încăperea în
care este instalat girocompasul principal.

5.2.2.10. Se admite montarea simultană pe navă a girocompasului și a compasului magnetic cu

transmiterea electrică a indicațiilor la distanță și folosirea unuia și aceluiași repetitor. În acest caz, în
timonerie trebuie să se prevadă o semnalizare optică cu indicația „Repetitorul este conectat la compasul
magnetic”. Această semnalizare trebuie să intre în funcțiune la comutarea repetitorului pentru lucru cu
transmițătorul compasului magnetic. A se vedea și 4.2.1.6.

5.2.2.11. Girocompasul cu răcire cu apă, care nu funcționează normal la o temperatură a apei de răcire
sub + 30 ⁰C, trebuie să fie alimentat de la o instalație de răcire specială instalată pe navă.

5.2.3. LOCHURI

5.2.3.1. Puțul lochului (și/sau al sondei ultrason) trebuie să corespundă următoarelor cerințe de bază :
-Dimensiunile puțului trebuie să asigure accesul la traductori;
- Puțul se va închide cu ușă etanșă sau va avea o gură de vizită cu capac, având șuruburi rabatabile
(fluturi), iar pe capac sau pe rama puțului se va monta un robinet de control;
- Coborârea în puț trebuie echipată cu o scară obișnuită sau din scoabe;
- Puțul va fi testat hidraulic, conform cerințelor părții A-II „Corp” a Normelor tehnice ANR pentru
clasificarea și construcția navelor maritime; -
Puțul va avea iluminat permanent și priză etanșă pentru lampă portativă la tensiunea de cel mult 12 V.
5.2.3.2. Dacă puțul lochului (și/sau al sondei ultrason) este situat în zona tancurilor de marfă la
petroliere, în plus față de cerințele de la 5.2.3.1, vor mai fi îndeplinite următoarele cerințe :
- Puțul va fi separat de tancurile de marfă prin coferdamuri; -
Montajul cablurilor de alimentare și a cablurilor de semnal din interiorul puțului se va realiza în țevi de
oțel etanșe la gaze;
- Va fi prevăzută o ventilație corespunzătoare a puțului;
- Construcția dispozitivului de închidere a gurii de vizită trebuie să excludă posibilitatea formării
scânteilor.

5.2.3.3. Traductorii de viteză trebuie să se amplaseze pe fundul navei, de preferință aproape de locul de
intersecție a planului de bază cu planul diametral al navei, astfel încât, la cel mai mic pescaj și la înclinări
maxime, aceștia să nu se descopere iar liniile straturilor hidrodinamice să rămână paralele între ele.

5.2.3.4. Înaintea traductorilor nu trebuie să existe părți proeminente ale corpului navei și nici prize de
fund sau orificii de evacuare care ar putea perturba paralelismul liniilor de curent care se scurg
dealungul navei.

5.2.3.5. Traductoarele pot fi instalate în valvule cu sertar sau direct pe corpul navei. Instalarea
traductoarelor trebuie să asigure paralelismul axului lor longitudinal cu planul diametral al navei cu o
precizie de cel puțin + 1 grade.

5.2.3.5. Valvulele cu sertar ale traductoarelor trebuie dispuse într-un puț special care satisface cerințele
de la 5.2.3.1 și 5.2.3.2.

5.2.3.6. Traductorii de inducție instalați staționar în orificii decupate în fundul navei trebuie să se fixeze
prin suduri corespunzătoare, cu o rezistență egală cu a corpului navei.

5.2.3.7. Repetitorul de viteză și distanță parcursă se va instala în camera hărților. În timonerie și în postul
central de comandă se vor instala numai repetitori de viteză.

5.2.3.8. Dacă pe puntea de comandă există un indicator centralizat de informații tip monitor, atunci
repetitorii de viteză pot să lipsească, cu excepția repetitorului de pe pupitrul de comandă automată de
la distanță a motorului principal sau în imediata vecinătate a acestui pupitru.

5.2.4. SONDA ULTRASON

5.2.4.1. Puțul traductorilor (vibratoarelor) sondei ultrason trebuie să îndeplinească cerințele de la 5.2.3.1
și 5.2.3.2.

5.2.4.2. Indicatorul de adâncime trebuie să fie instalat în timonerie, iar aparatul înregistrator (dacă
există), trebuie să fie instalat în timonerie sau în camera hărților, în locul și la distanța care asigură o
exploatare comodă. În unele cazuri, cu acordul ANR, se admite instalarea numai a unuia din aparatele
menționate, iar acesta trebuie să fie instalat în timonerie.

5.2.4.3. Vibratoarele sondei ultrason trebuie să se instaleze în locurile cu cele mai puține vibrații, pe
fundul navei, departe de borduri și extremități, la distanța care să excludă ieșirea lor din apă la balans.
Se recomandă instalarea vibratoarelor la distanța de 0,2 până la 0,75 din lungimea navei măsurată de la
etravă în planul liniei de plutire corespunzătoare celui mai mic pescaj de exploatare și lângă planul
diametral al navei.
5.2.4.4. Lângă vibratoare nu trebuie să se afle dispozitive care să transmită ultrasunete sau alte aparate
care funcționează simultan cu sonda ultrason și nici alte părți proeminente ale corpului sau orificii de
admisie sau evacuare, care pot să producă perturbații în funcționarea sondei ultrason. La instalarea
vibratoarelor portabile se vor respecta aceleași cerințe.

5.2.4.5. Trebuie luate măsuri de protecție a corpului navei pentru a preîntâmpina coroziunea ca o
consecință a funcționării vibratoarelor.

5.2.4.6. Se recomandă ca vibratoarele să se instaleze în încăperi speciale (puțuri), care îndeplinesc

cerințele de la 5.2.4.1. Se admite instalarea vibratoarelor sondelor ultrason în coferdamurile tancurilor
de marfă sau de combustibil, în compartimentele dublului fund și în tunele ventilate sub
compartimentele de încărcare ale petrolierelor, cu condiția amplasării lor într-o separație specială a
corpului, etanșă la gaze. Vibratoarele instalate în încăperile sus menționate trebuie să aibă o construcție
care să nu necesite întreținere.

5.2.4.7. Vibratoarele trebuie să se instaleze în așa fel încât suprafața lor de emisie – recepție să fie
paralelă cu planul orizontal și să se afle la același nivel, când nava e pe chilă dreaptă și nu are înclinare.
Această cerință se aplică și vibratoarelor portabile. Se admite abaterea de la planul orizontal cu cel mult
± 3 grade, pentru vibratoarele instalate în decupări pe fundul navei.

5.2.4.8. La instalarea în decupările de pe fundul navei, vibratoarele trebuie dispuse astfel încât suprafața
lor de emisie să fie la același nivel cu suprafața exterioară a învelișului corpului navei. În cazul
imposibilității instalării vibratoarelor în poziție orizontală din cauza curburii corpului navei, atunci
trebuie să fie folosite forme hidrodinamice pe direcția prova – pupa.

5.2.4.9. La instalarea vibratoarelor în decupările fundului, în caz de necesitate, trebuie să fie prevăzută
întărirea suplimentară a tablelor fundului.

5.2.4.10. Dacă vibratoarele se instalează într-un tanc special, fără decuparea fundului, atunci tancul
trebuie să fie umplut cu lichid cu proprietăți acustice apropiate de cele ale apei de mare. Aceste tancuri
speciale pentru vibratoare, după instalarea lor pe navă, trebuie să fie probate la etanșeitate în
conformitate cu cerințele părții părții A – II „Corp” a Normelor tehnice ANR pentru clasificarea și
construcția nevelor maritime.

5.2.4.11. Suprafața de emisie a vibratoarelor nu trebuie să fie piturată și nici deteriorată de acțiuni
mecanice (șocuri, lovituri, frecări, etc.).

5.2.4.12. Pentru vizitarea cutiilor de îndozare a cablurilor și verificarea izolației vibratoarelor, trebuie să
fie asigurat accesul la ele din încăperile interioare ale navei.

5.2.4.13. Echipamentul de forță al sondei ultrason (convertizoare, transformatoare, etc.) trebuie să fie
instalat în încăperea agregatelor sau într-o nișă specială separată, în interiorul încăperilor încălzite ale
navei.

5.2.5. INDICATORUL DE GIRAȚIE

5.2.5.1. Aparatul principal al indicatorului de girație a navei trebuie instalat pe un suport rigid, în
compartimentul agregatelor sau aparatelor, în apropiere de timonerie. Suprafața superioară a
suportului va fi paralelă cu planul de bază al navei. Se admite instalarea aparatului principal în timonerie,
cu condiția respectării cerințelor de la 5.1.3 și a nivelului admisibil de zgomot.

5.2.5.2. Repetitoarele indicatorului de girație trebuie instalate în timonerie (în vecinătatea postului de
comandă a cârmei), în orice loc de pe navă de unde se face guvernarea, precum și pe aripile punții de
comandă.

5.2.5.3. Indicatorul de girație trebuie să fie dispus pe puntea de comandă a navei, astfel încât să se
asigure urmărirea comodă a scalelor și accesul la organele de comandă.

5.2.6. ECHIPAMENTELE RADAR (STAȚIILE DE RADIOLOCAȚIE)

5.2.6.1. Indicatorul principal al stației radar trebuie dispus în timonerie, în apropiere de peretele prova.
Dacă există un indicator suplimentar, se recomandă să fie instalat în apropiere de locul unde se
efectuează navigația (camera hărților).

5.2.6.2. Emițătorul și celelalte aparate ale stației radar pot fi instalate în timonerie sau în camera
hărților, numai dacă densitatea fluxului de radiații de înaltă frecvență, nivelul zgomotelor mecanice sau
nivelul perturbațiilor electrice pentru recepția radio nu depășesc normele admise. În caz contrar,
aparatajul indicat trebuie instalat într-o încăpere specială închisă și ecranată.

5.2.6.3. În locul unde se află instalat indicatorul principal al stației radar se va afișa diagrama de
directivitate a antenei, care va indica zonele moarte.

5.2.6.4. La navele care necesită instalarea unei a doua stații radar, indicatorul acesteia va fi montat în
timonerie. În acest caz, indicatorul stației principale de radar se recomandă să se instaleze în tribord iar
cel de-al doilea indicator în babord.

5.2.7. ECHIPAMENTUL PENTRU TRASAREA AUTOMATĂ A DRUMULUI ȚINTELOR RADAR (ARPA)

5.2.7.1. Indicatorul ARPA poate fi independent sau cumulat cu indicatorul stației radar. Cerințele privind
amplasarea indicatorului cumulat cu indicatorul stației radar, pe puntea de comandă, sunt cele
formulate la 5.2.6.1.

5.2.7.2. Indicatorul ARPA independent trebuie instalat în timonerie, în apropiere de indicatorul principal
al stației radar, alături de postul de guvernare (conducere) a navei.

5.2.7.3. Indicatorul ARPA trebuie instalat în timonerie astfel încât să se asigure urmărirea concomitentă
a ecranului său de către cel puțin doi operatori.

5.2.8. SISTEMUL DE ALARMĂ ȘI SUPRAVEGHERE A NAVIGAȚIEI PE PUNTE (BNWAS)

5.2.8.1. Sistemul de alarmă și supraveghere a navigației pe punte (BNWAS) se instalează pe puntea de

comandă a navei, cu scopul de a monitoriza activitatea de pe puntea de navigație și a detecta
eventualele stări de inactivitate sau incapacitate de acțiune ale ofițerului de cart.

5.2.8.2. Toate componentele echipamentului BNWAS trebuie să fie astfel protejate încât niciun membru
al echipajului să nu poată influența funcționarea corectă a acestuia. Setarea funcțiunilor echipamentului
(modul de operare și durata perioadei de confirmare) trebuie să poată fi făcută numai de către
comandantul navei.
5.2.8.3. Echipamentul BNWAS trebuie alimentat de la sursa principală de energie electrică a navei.
Sistemul de semnalizare a avarierii echipamentului trebuie să fie alimentat dintr-o baterie de
acumulatori (internă sau externă).

5.2.8.4. Trebuie instalați senzori de confirmare a activității pe punte în toate zonele în care ofițerul de
cart își desfășoară activitatea. Senzorii de confirmare a activității pot fi :
- butoane de confirmare;
- senzori de mișcare;
- senzori incluși în alte echipamente din timonerie operate de ofițerul de cart.
Butoanele de confirmare trebuie să aibă aceeași construcție și trebuie să fie iluminate pentru a putea fi
identificate pe timpul nopții.

5.2.8.5. Trebuie să se instaleze butoane de confirmare la postul principal de comandă a cârmei și în

camera hărților (dacă există). Se pot instala butoane de confirmare și în alte poziții, la posturile de lucru
ale ofițerului de cart. Se pot instala senzori de mișcare în spațiul timoneriei, în camera hărților și pe
aripile punții de comandă.

5.2.8.6. Nu trebuie să fie posibilă confirmarea semnalului de alarmă BNWAS dintr-o altă poziție care nu
este amplasată în zona de activitate a ofițerului de cart.

5.2.8.7. În instalația BNWAS se vor prevedea echipamente de alarmare după cum urmează:
-alarmă optică în timonerie;
-alarmă acustică în timonerie;
-alarmă acustică în cabina comandantului;
-alarmă acustică în careu echipaj.
Alarmele trebuie să intre în funcțiune succesiv, conform setărilor echipamentului.

5.2.9. ÎNREGISTRATORUL (ÎNREGISTRATORUL SIMPLIFICAT) DE DATE PRIVIND VOIAJUL (VDR, S-VDR)

5.2.9.1. Blocul înregistrator de date al echipamentului VDR (S-VDR) se amplasează pe puntea de

navigație, într-o încăpere protejată la intemperii, în timonerie sau în camera hărților, astfel încât să fie
posibil accesul ușor la echipament pentru întreținere sau verificare.

5.2.9.2. Capsula de memorie a echipamentului VDR (S-VDR) se instalează în vecinătatea timoneriei, pe o

punte deschisă, cât mai aproape de planul diametral al navei, astfel încât să poată fi ușor recuperată de
un scafandru sau să pluti liber în caz de scufundare a navei.

5.2.9.3. Echipamentul VDR (S-VDR) trebuie alimentat de la sursa principală de energie electrică a navei și
de la sursa de energie electrică de avarie a navei. Sistemul de semnalizare a avarierii echipamentului
trebuie să fie alimentat dintr-o baterie de acumulatori internă.

5.2.9.4. Pentru înregistrările audio ambientale, se vor instala în timonerie unul sau mai multe
microfoane.

5.2.9.5. Datele de înregistrat trebuie colectate de la echipamentele montate pe navă (senzori).

Următoarele date trebuie să fie furnizate echipamentului VDR (S-VDR), în vederea înregistrării : Data și
ora înregistrării; Poziția navei; Viteza navei; Drumul (direcția de deplasare a) navei; Zgomotele și
conversațiile din timonerie; Comunicațiile prin radiotelefonul VHF (principal); Imaginea radar (sau
datele țintelor înregistrate prin AIS).
5.2.9.6. În plus față de datele de la 5.2.9.5, echipamentul VDR trebuie să mai poată înregistra :
Adâncimea apei sub chila navei; Poziția cârmei și comenzile acesteia; Comenzile motorului principal și
răspunsurile la acestea; Starea deschiderilor din corpul navei (dacă este cazul); Starea ușilor etanșe și a
ușilor antifoc; Alarmele principale transmise în timonerie; Viteza și direcția vântului.

5.2.9.7. Dacă nava este prevăzută cu senzori pentru accelerațiile și eforturile în corpul navei, aceste date
trebuie înregistrate de echipamentul VDR.

5.2.9.8. Dacă este posibil, interfața cu diverșii senzori trebuie să fie în conformitate cu standardele
internationale. Totuși, orice conexiune la orice echipament de pe navă trebuie să fie astfel efectuată
încât să nu afecteze în vreun fel buna funcționare a echipamentului respectiv, chiar dacă echipamentul
VDR (S-VDR) este defect.

5.2.10. AMPLASAREA PE NAVE A ALTOR ECHIPAMENTE DE NAVIGAȚIE

5.2.10.1. Receptoarele sistemelor de radionavigație (GPS, GNSS, TRS, etc.) trebuie să fie instalate în
apropiere de locul unde se efectuează navigația, fiind posibilă urmărirea indicațiilor lor de la locul de
lucru al navigatorului.

5.2.10.2. Echipamentul AIS trebuie să fie instalat în timonerie sau în camera hărților, astfel încât să fie
posibilă citirea indicațiilor lor de la locul de lucru al navigatorului. Echipamentele AIS clasă A vor fi
prevăzute cu priză specială pentru conectarea PPU („Personal Pilot Unit”), instalată în timonerie, lângă
postul de lucru al pilotului.

5.2.10.3. Instrumentele de navigație și dispozitivele de navigație portative, care nu sunt instalate

permanent în poziții fixe pe navă, trebuie amplasate și păstrate în locurile de unde se face conducerea
navei (în timonerie sau în camera hărților). Dispozitivele de navigație care se instalează permanent în
poziții fixe trebuie amplasate în timonerie, în locuri în care să poată fi observate și citite de la postul de
guvernare a navei.

5.2.10.4. Indicatorul de poziție a cârmei va fi situat într-un loc care să asigure posibilitatea efectuării
sigure a citirilor și perceperii indicațiilor din orice loc al timoneriei.

5.2.10.5. Reflectorul de radiolocație trebuie instalat staționar sau va fi suspendat pe o saulă

corespunzătoare în locuri care să nu fie acoperite de suprastructuri sau alte construcții metalice.
Înălțimea de instalare va fi cel puțin 2 m deasupra nivelului apei la pescajul maxim al navei (în cazul
reflectoarelor cu suprafața echivalentă de reflexie de 40 mp) sau cel puțin 4 m deasupra nivelului apei la
pescajul maxim al navei (în cazul reflectoarelor cu suprafața echivalentă de reflexie de 10 mp).

5.2.10.6. Stația orară a sistemului electric sau electronic de indicare unitară a timpului pe navă trebuie
dispusă pe puntea de comandă a navei, astfel încât să poată fi deservită cu ușurință. Ceasuri comandate
de stație trebuie dispuse în timonerie, în postul central de comandă a navei și în încăperile de serviciu
(careuri, bucătărie, etc.).

5.3. PUPITRELE UNIFICATE DE COMANDĂ A NAVEI

5.3.1. Pupitrele unificate de comandă a navei trebuie dispuse în timonerie. În acest caz se vor respecta
cerințele de la 5.1.
5.3.2. În funcție de construcția pupitrului unificat de comandă, acesta trebuie dispus în timonerie
simetric față de planul diametral sau împărțit pe părți ori secții amplasate în dreapta sau stânga planului
diametral.

5.3.3. Unul dintre organele de comandă la distanță a instalației de guvernare va fi situat în planul
diametral.

5.3.4. Pe lângă organele de comandă manuală a fluierelor amplasate pe pupitrul unificat de comandă a
navei, vor mai fi instalate asemenea organe de comandă manual la extremitățile laterale ale timoneriei
și pe aripile punții de comandă.

5.4. SISTEME INTEGRATE DE NAVIGAȚIE

5.4.1. Pupitrul de comandă a aparatelor de navigație care fac parte din sistemele integrate de navigație,
dispozitivele de reprezentare a informațiilor și dispozitivele de intrare-ieșire pot să se asambleze sub
forma unor secții separate ale pupitrului de navigație.

5.4.2. Sistemul integrat de navigație trebuie dispus în timonerie, astfel încât operatorul să poată lucra cu
aparatele complexului și să urmărească totodată situația înconjurătoare.

5.4.3. Unele aparate sau dispozitive care fac parte din sistemul integrat de navigație, care nu necesită
urmărirea permanentă și comanda operativă, se pot instala în compartimentul agregatelor sau într-un
spațiu special, în apropiere de timonerie.

5.5. AMPLASAREA ACUMULATOARELOR

5.5.1. Acumulatoarele care alimentează echipamentul de navigație pot fi dispuse în compartimentul

acumulatorilor care alimentează echipamentele mijloacelor de radiocomunicații, cu condiția să nu
conducă la perturbarea recepției radio.

5.5.2. Amenajarea încăperii acumulatoarelor, precum și sistemul de încălzire și ventilație, trebuie să

corespundă cerințelor părții A-XI „Echipamente electrotehnice” și părții A-VIII „Instalații cu tubulaturi” a
Normelor tehnice pentru clasificarea și construcția navelor maritime.

5.5.3. Construcția și sistemul de ventilație a lăzilor de acumulatoare trebuie să îndeplinească cerințele

părții A-XI „Echipamente electrotehnice” și părții A-VIII „Instalații cu tubulaturi” a Normelor tehnice ANR
pentru clasificarea și construcția navelor maritime.

6. MONTAREA REȚELEI DE CABLURI

6.1. Montarea rețelei de cabluri a echipamentului de navigație și măsurile care se iau pentru protecția
radiorecepției contra perturbațiilor provocate de instalațiile electrice ale navei trebuie să fie realizate în
conformitate cu cerințele părții A-XI „Echipamente electrotehnice” a Normelor tehnice ANR pentru
clasificarea și construcția navelor maritime, cu completările și precizările menționate în prezentul
capitol.

6.2. Alimentarea echipamentelor de navigație de la rețeaua navei trebuie să se facă în conformitate cu

partea A-XI „Echipamente electrotehnice” a Normelor tehnice ANR pentru clasificarea și construcția
navelor maritime. Dacă pe navă se află un diesel-generator de avarie, tabloul de distribuție pentru
echipamentele de navigație trebuie să se alimenteze de la acesta printr-un cablu separat. La tabloul de
distribuție pentru echipamentele de navigație trebuie să se prevadă pe fiecare circuit de plecare
aparatură de comutație și protecție pentru conectarea și protecția echipamentelor.

6.3. În tabloul de distribuție pentru echipamentele de navigație vor fi instalate aparate de măsură
pentru controlul permanent al tensiunii rețelei navei.

6.4. Rețeaua de cabluri aferentă echipamentelor de navigație trebuie să fie executată din cabluri
ecranate, cu respectarea continuității ecranării.

6.5. Toate rețelele de cabluri, montate în încăperi în care sunt instalate echipamente de navigație
navale, trebuie să fie executate în întregime din cabluri ecranate cu ecranul neîntrerupt. Ecranele
cablurilor trebuie să fie legate la pământ. În încăperile în care sunt instalate echipamente de navigație
navale nu se admite folosirea unui echipament radio sau a altor instalații electrice fără o ecranare
corespunzătoare.

6.6. Rezistența de izolație a oricărui cablu montat, deconectat la ambele capete, trebuie să fie de cel
puțin 20 MΩ, indiferent de lungimea lui.

7. INSTALAȚIA DE ANTENE ȘI DE LEGARE LA PĂMÂNT

7.1. CERINȚE GENERALE

7.1.1. Antenele vor fi amplasate pe catargul principal al navei sau pe puntea etalon a navei, la înălțimile
recomandate de fabricanții echipamentelor cărora le aparțin, astfel încât să nu fie obturate de alte
construcții. Antenele de emisie și cele de recepție aparținând aceluiași echipament se vor amplasa cât
mai departe posibil unele de celelalte.

7.1.2. Se admite instalarea pe navă a antenelor de orice tip, care asigură utilizarea cea mai eficientă a
echipamentului de navigație conform destinației acestuia. Antenele trebuie să fie rezistente la acțiunea
factorilor mecanici și climaterici care apar în condițiile de exploatare a navei.

7.1.3. Antenele echipamentelor de navigație trebuie să corespundă cerințelor secțiunii 7 a părții B-IV
(Echipamente radio) a prezentelor Norme.

7.1.4. Antenele de recepție trebuie să fie construite și amplasate astfel încât influența antenelor de
emisie asupra lor și a antenelor de recepție între ele să fie minimă.

7.1.5. Pe petroliere, mineraliere-petrolier, vrachiere-petrolier, nave pentru gaze lichefiate și nave pentru
produse chimice, în tachelajul metalic al catargelor (cabluri de ancorare, straiuri, cabluri de acționare a
sirenelor, etc.) trebuie să se introducă izolatoare. Acestea trebuie să fie amplasate astfel încât distanța
dintre ele să nu fie mai mare de 6 m, iar distanța de la punte până la izolatorul inferior să nu fie mai mică
de 3 m și mai mare de 4 m.

7.1.6. Părțile inferioare ale tachelajului metalic al catargelor și al coșurilor de fum trebuie să fie electric
legate cu puntea navei. Legătura electrică cu puntea navei a părții inferioare de fixare a tachelajului
catargului și coșului de fum trebuie să fie realizată printr-un toron de cablu sau cu ajutorul unor
conductoare metalice, care trebuie să se prindă cu corpul metalic al navei prin două șuruburi sau prin
sudare. Locurile de îmbinare cu corpul navei trebuie să fie piturate.

7.2. CERINȚE SPECIFICE PENTRU INSTALAȚIILE DE ANTENE

7.2.1. Antena stației de radiolocație trebuie să se instaleze astfel încât pe ecranul indicatorului să se
asigure o observare cât mai bună pe direcție de deplasare a navei, pe cât posibil fără sectoare moarte în
limitele unor unghiuri de marș de 15 grade în babord și tribord, iar observarea la orizont să nu fie
împiedicată din cauza construcțiilor, tubulaturii, ventilatoarelor, etc. Antena stației de radiolocație
trebuie să fie instalată la o înălțime suficientă, încât energia de înaltă frecvență radiate pe punțile
deschise ale navei, pe care se pot afla oameni, să nu depășească nivelul admis. În toate cazurile, va fi
asigurată posibilitatea de revizie și reparație a blocului de antenă montat la post, de către personal
specializat.

7.2.2. Pentru a evita coturile la montarea ghidului de undă al unei antene radar, antena trebuie să fie
instalată pe cât posibil deasupra emițătorului.În cazul când nu este posibil să se monteze ghidul de undă
pe un drum drept, numărul coturilor trebuie să fie minim.

7.2.3. Toate ancorele catargelor pe care se instalează antena stației de radiolocație trebuie să fie
secționate cu izolatoare în părți neegale, cu o lungime de la 2 m până la 6 m. În cazul când nu este
posibil să fie secționate, ancorele trebuie legate electric la corpul navei.

7.2.4. La navele la care se instalează două stații de radiolocație, antenele acestora trebuie instalate astfel
încât să nu genereze interferențe la funcționarea concomitentă a ambelot stații.

7.2.5. Nu se admite instalarea antenelor receptoarelor sistemelor de navigație dedesuptul altor

conductoare orizontale.

7.2.6. Blocurile de adaptare și amplificatorul de antenă (dacă sunt prevăzute) ale antenelor
receptoarelor sistemelor de navigație trebuie amplasate la baza antenei.

7.2.7. Antena VHF a echipamentului AIS va fi omnidirecțională și va avea polarizare verticală. Antena va
fi amplasată astfel încât să existe o distanță de minim 2 m pe orizontală între aceasta și obstacole din
materiale conductoare (construcții metalice). Antena nu va fi instalată lângă orice construcție verticală
de mari dimensiuni.

7.2.8. Acolo unde este posibil, antena VHF a echipamentului AIS va fi instalată la cel puțin 3 m distanță
față de antena radar sau față de alte antene de emisie.

7.2.9. Echipamentele AIS clasa A trebuie conectate la o antenă GNSS. Antena GNSS va fi instalată astfel
încât aceasta să nu fie obturată de obstacole pe un orizont circular de 360 grade și pe verticală în
interiorul unui unghi cuprins între 5 grade și 90 grade deasupra orizontului. Acolo unde este posibil, se
recomandă amplasarea antenei GNSS la o distanță de cel puțin 3 m față de alte antene de emisie.

7.3. LEGAREA LA PĂMÂNT

7.3.1. Corpul metalic al aparaturii de navigație trebuie să fie legat electric la corpul navei, pe calea cea
mai scurtă. La intrarea cablurilor în aparatură, ecranele lor trebuie să fie legate electric la corpul
aparatelor.
7.3.2. Toate echipamentele de radionavigație vor avea o legătură la pământ de înaltă frecvență.

7.3.3. Pe navele nemetalice, trebuie să se execute o priză de pământ generală, pentru tot echipamentul.
Pentru aceasta, contactul electric cu apa trebuie să se asigure printr-o placă de cupru sau alamă, cu o
suprafață de cel puțin 0,5 m² și o grosime de cel puțin 4 mm, fixată pe învelișul exterior al corpului sub
linia de pescaj minim. În locul unor prize de pământ speciale, pe navele de lemn se admite să se
folosească legătura la chilă sau la protecția metalică a învelișului de lemn. Priza de pământ poate fi
aceeași cu cea amenajată pentru echipamentele radio.

7.3.4. Rezistența totală a oricărei legături la pământ nu trebuie să depășească 0,02 Ω.