Sunteți pe pagina 1din 47

EVOLUTIA SI CARACTERIZAREA MEDIULUI NATURAL SI A IMPACTULUI ANTROPIC IN EUROPA DE VEST

Grupa220,Geografia Mediului

I.EUROPA DE VEST

EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA

Europa de Vest are un relief variat ce apare sub forma mai multor trepte principale: campii,podisuri,dealuri si munti. Campiile,dealurile si podisurile reprezinta impreuna mai mult de 70% din suprafata totala a continentului(Podisul Lorenei,Podisul Ardeni,Campia NordEuropeana). Muntii se dezvolta ca lanturi razlete,discontinue la periferia continentului(Muntii Scotiei, Muntii Penini,Muntii Grampian,Alpii Francezi). Aceste trasaturi ale reliefului Europei de Vest sunt rezultate ale actiunii reciproce dintre procesele interne si externe in decursul evolutiei paleogeografice. Astfel,marile etape de formare a continentului european sunt: 1.etapa prealpina,foarte lunga,care incepe cu formarea scuturilor precambriene ucrainean si baltic,ce se continua apoi cu formarea muntilor calidonici si hercinici,ce constituie baza arhitecturala veche a Europei; 2.etapa alpina importanta prin adaosul sistemului muntos alpin european,format incepand cu mezocretacicul si pana in neogen si de asemenea prin dezvoltarea eruptiilor vulcanice care au dat nastere masivelor vulcanice ale Europei; 3.etapa cuaternara,mult mai scurta decat cele precedente,caracterizata prin continuarea marilor prabusiri pe locul carora s-a format Marea Mediterana,ca si prin continuarea eruptiilor vulcanice,prin importante miscari verticale de ansamblu(neotectonic), care imprima reliefului trasaturile actuale,prin marile schimbari de ordin bioclimatic. RELIEFUL

Relieful Europei de Vest este reprezentat de urmatoarele unitati: In Scotia(regiune a highlandsurilor si lowlandsurilor) -datorita amplasarii,lipsei de protectie,vanturile sunt mai puternice,iar clima este mai umeda. -relieful Scotiei este dominat de o alternanta de masive peneplenizate cu aspect de podisuri,acoperite de lande si depresiuni. 1. Muntii Scotiei de Nord(Muntii Caledonici) -altitudinea maxima:1182m -orientare NE-SV

-fiorduri:Moray,Lome -versantul occidental-marcat de ploi orografice(2000mm/an) 2. Muntii Grampiani -interfluvii larg ondulate -lande,turbarii,cutari caledonice 3. Muntii Scotiei de Sud -altitudinea in jur de 800m(Brood Law=839m) -fiorduri:Clyde,Forth 4. Muntii Penini -interfluvii netede(600-800m) -orientare N-S -cutari caledonice 5. Muntii Candrieni -altitudinea maxima 1085(Snowdon) -sunt munti hercinici si caledonici -orientare N-S -culmi intens slefuite,aspect de podis si coline 6. Podisul Cormvall -500-600m altitudine(621m-Vf Dartmoor) -varsta hercinica -coline joase,varfuri dezvoltate pe granite -clima blanda 7. Depresiunea Loridrei si Campiile din Estul Angliei (Campia Londrei,Midlands) -bazin epihercinic(bazinul Londrei),cu campii si coline,roci argiloase, depozite jurasice si cretacice; -tarm cu estuare si golfuri -relieful este structural(cueste-Cotswolds Hills=326m; Chiltern,Downe<500m; Cleveland Hills =454m) 8. Masivul Central Francez -in Sudul Frantei -partea cea mai inalta a zonei hercinice -este constituit in cea mai mare parte din formatiuni cristaline si vulcanice,dar si din roci sedimentare mezozoice -alcatuit din masive,podisuri,depresiune(Le Puy,Forez,Limaqne), grabene(Allier,Loire) si conuri vulcanice(stratovulcani) -este inconjurat de depresiuni(Culoarul Rlone-Saone in Est, Bazinul Aquitaniei in Vest, Bazinul Parisul in Nord si Campia Langnedoc in Sud)

-este asimetric,partea de N-V are aspec de podis. 9. Masivul Armorican -in N-V Frantei -este unitate hercinica(din arcul armorican) -are inaltimi reduse(<550m) -alcatuit din sisturi cristaline si roci sedimentare 10. Bazinul Aquitaniei -situat intre Muntii Pirinei(S),Masivul Central Francez(E), Masivul Arimorican(N) si Oceanul Atlantic(V). -este un bazin de sedimentare ce cade in trepte spre litoral -are relief structural(pe structuri monoclinale) si relief de acumulare 11. Bazinul Parisului -situat in partea central-nordica a Frantei -bazinul de sedimentare,alcatuit din formatiuni cretacice si tertiare Podisul Lorenei -este unitate hercinica,alcatuita din depozite sedimentare triasice si jurasice,dispuse monoclinal,cu inclinare spre V Muntii Vosgi nitate hercinica,situata in Podisul Lorenei,cu inaltimea maxima de 1423m, avand versantii asimetrici 12. Podisul Ardeni -unitate hercinica alcatuita din sisturi cristaline,avand altitudini reduse,de aproximativ 500-600m 13. Muntii Pirinei -unitate alpina,alcatuita din roci cristaline si sedimentare,cu altitudini mari(3404m- Pico de Aneto din Masivul Maladitta) 14. Alpii Francezi -au altitudini ridicate(4810m-Mont Blanc) -au o fragmentare intensa,relief glaciar 15. Culoarul Rhone si litoralul mediteranean -este un culoar larg,situat intre Masivul Central Francez(V) si Alpii Francezi si Jura(E) -grabene de mari dimensiuni -la contactul cu regiunile inalte sunt lunci,terase si piemonturi 16. Campia Nord Europeana(in Belgia,Olanda) -relief glaciar,fluviatil,structural -altitudini reduse 200m,iar in zona polderelor,chiar sub 0m

CLIMA

Europa de Vest prezinta un climat temperat oceanic cu variatii in teritoriu in functie de conditiile locale. ELEMENTE BIOPEDOGEOGRAFICE

Europa de Vest apartine zonei padurilor de foioase,Regiunea montana prezinta o etajare a vegetatiei,faunei si solurilor. Vegetatia primara a fost inlaturata in cea mai mare parte. Fauna este specifica padurii de foioase,pasarile fiind predominante. In Franta,la Marea Mediterana apare vegetatie mediteraneana.In Marea Britanie,in regiunile litorale predomina asociatiile de ericacee(Vaccinium vitis-idaea, Vaccinium myrtillus,Calluna Vulgaris).In Irlanda pasunile si fanetele detin aproximativ 2/3 din teritoriu. In olanda,vegetatia forestiera a fost intalnita aproape in totalitate;in N si E apar turbarii si vegetatie de landa. Solurile cele mai raspandite sunt cele brune.In Marea Britanie,solurile de Mlastina si turbariile ocupa cele mai mari suprafete.

EUROPA DE VEST INSULARA-ARHIPELAGUL BRITANIC Scotia EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA

Situata intre Marea Nordului,Marea Manecii si Oceanul Atlantic,Marea Britanie si Irlanda aceasta unitate insulara de prima marime din Oceanul Atlantic si in acelasi timp,din vestul Europei se desprinde prin peisaje marcate de prezenta si influenta oceanului a caracterelor reliefului in stransa dependenta de latitudine.Specificul se constata inca din regiunea litorala,tarmureana.Linia tarmului cunoaste un grad diferentiat de articulare mai accentuat in Scotia si mai complex din punct de vedere genetic in restul arhipelagului.In Scotia este caracteristic tarmul cu fiorduri opera ghetarilor cuaternari.Ele sunt perechi si urmaresc deseori linii de fractura incadrand Scotia de o parte si de alta astfel:Fiorth of Lorne si Moray Firth;Firth of Clyde si Firth of Forth la care se adauga Solway Firth in partea de nord-vest a Angliei in sudul Muntilor Scotiei de Sud.Acest tip de tarm,prin larga sa deschidere catre mare,usureaza patrunderea vaselor in interiorul uscatului.In general este un tarm inalt. Arhipelagul Britanic face parte din structurile foarte vechi ale Europei.Cel mai vechi uscat si care apartine precambrianului se gaseste in nord-vestul Scotiei.Aici formatiunile precambriene(gresii)apar de sub cambrian si se prelungesc spre nord vest in arhipelagul Hebride.In arhipelag apar gnaise,cuartite cambriene,micasisturi strabatute de lave bazice(Emilia Saulea,1967). In rest structurile apartin in cea mai mare parte caledonidelor. Culmile muntoase din Scotia,au altitudini maxime ce nu trec de 1700 m,si o desfasurare generala nord-est,sud-vest. Indelungata peneplenizare alaturi de tectonica a generat asa numitele highlands-uri portiunile inaltate,culmile si lowlands-uri,in general depresiuni sau culoare deseori cu canale care fac legatura intre o parte si cealalta a Scotiei. Spre deosebire de cutarile hercinice ,cele caledonice nu au cunoscut un interval suficient pentru o nivelare asemanatoare suprafetei posthercinice,cuvertura generand un relief specific.Insasi eroziunea diferentiata a creat o serie de forme inclusiv structurale(cueste,suprafete erozivo-structurale)dupa cum pe rocile cristaline a aparut,de asemenea,un relief greoi,masiv. Totusi miscarile paleogene au individualizat sau definitivat unele din masive luand nastere horsturile si grabenele amintite anterior(highlands,lowlands)dupa cum perioada de liniste tectonica ce a urmat a permis formarea unor suprafete de eroziune de mica altitudine asa cum apar in Scotia de Nord-Vest. Principalele culmi din Nord si pana in Sud sunt:Muntii Scotiei de Nord(118 m),Muntii Scotiei Centrale sau Grampiani(Vf Ben Newis 1343 m cel mai inalt din arhipelag),Muntii Scotiei de Sud(cca 840 m) continuati cu Muntii Cheviot(cca 800 m).

In nordul Scotiei se remarca pe langa suprafetele de eroziune de joasa altitudine dezvoltate pe gresii cambriene si inaltimi izolate de cateva sute de metri dupa cum in sud exista Southern Uplands,alcatuit din sisturi in care reapar suprafete de nivelare.Insusi Lowlands-urile,aceste depresiuni de eroziune schitate tectonic inca din devonian,au un aspect usor colinar. In general situarea geografica a Arhipelagului Britanic ii confera un climat temperat-oceanic marcat de inexistenta unor contraste termice evidente mai ales intre anotimpuri.Faptul se datoreste si supunerii permanente a acestuia perturbatiilor atlantice.Scotia este separata de izotermele de 4 grade si 5 grade de ianuarie intr-o regiune vestica si una estica ,iar in luna iulie de 13 grade-15 grade.Precipitatiile sunt cuprinse intre 2020 mm (Fort William in vest) si 640 mm (Aberdeen in est),culmile scotiene constituind adevarate obstacole in calea maselor de aer umed ce vin dinspre vest.Ele dau aici precipitatii orografice substantiale cantitativ. Scotia,ca intreg Arhipelagul Britanic face parte din zona padurilor cu frunze cazatoare inclusa in zona climatica temperata.Padurea apare stratificata cu un strat superior format din fag,carpen si stejar sub care se afla un strat arbustiv din care nu lipsesc cornul si alunul si un strat de ierburi. Suprafata forestiera ocupa sub 9% din teritoriu,mai mult de jumatate fiind proprietate particulara.In scotia peste 35% sunt conifere. Dintre rasinoase predomina pinul silvestru ,apoi larita,molidul,iar dintre foioase stejarul,apoi fagul,frasinul.In Scotia padurea urca pana la 700 m,dar din vechile paduri au ramas doar palcuri,iar impadurirea nu a avut succesul scontat.In altitudine (1300 m) iernile lungi si geroase nu au lasat loc sa creasca decat tufisurilor si ierburilor. Padurile naturale au fost de tipul stejeretelor exceptie facand Scotia in care pe culmile muntilor dominau rasinoasele. In general reteaua hidrografica din Marea Britanie inclusiv Scotia se caracterizeaza prin scurtimea raurilor,dar cu un debit bogat,varietatea lacurilor din punct de vedere al formarii cuvetei,prezenta si lungimea destul de mare a canalelor(canalul Caledonian din Scotia care uneste fiordul Lorne cu fiordul Moray),dar si canalul dintre Tamisa Severn-Trent-Mersey unind Londra-Birmingham si Liverpool,Marele Canal Irlandez si Canalul Regal care in ansamblu unesc vestul cu estul Irlandei. Muntii Penini Reprezinta un anticlinoriu cu directie nord-sud cu grad avansat de slefuire ,insotit pe alocuri,dar mai ales in vest de fracturi.Este imbracat pe flancuri de depozite paleozoice si mezozoice dintre care o larga raspandire o au calcarele.Pe calcarele carbonifere din baza s-a dezvoltat carstul.Nu depasesc 900 m altitudine;adapostesc insa zacaminte de subsol(carbuni,minereuri de fier etc).Structurile Peninilor se afunda in Bazinul Londrei fiind acoperite de cuvertura mezozoica.Se mai intalnesc inca palcuri de paduri de foioase. Peninsula Wales(Tara Galilor) Este o regiune cu munti josi si coline.Muntii Cambrieni nu depasesc in altitudine 1100 m-vf. Snowdon.Relieful corespunde unor aliniamente de fractura pe directia sud-

vest,nord-est fata de care s-au organizat sistemele inaltimilor in limitele carora apare si o suprafata de eroziune situata la 450 m-600 m. Pe cuvertura sedimentara(gresii,conglomerate etc) s-a dezvoltat in Sudul Tarii Galilor relieful structural pe cueste.Si aici relieful glaciar este destul de raspandit mai cu seama in inaltimile Snowdon,din nord-vest,peisaj care a conferit regiunii si calitatea de Parc National (Snowdonia).In nordul Peninsulei Wales ca si in sudul acesteia se gasesc doua estuare a caror importanta este neindoielnica pentru viata porturilor asezate in raza lor(Liverpool,Newport s.a).In ceea ce priveste apele se remarca mai ales,raul Severn cu izvoarele ce traverseaza vestul zonei Midlands si se varsa printr-un estuar in golful Bristol. Principatul Tarii Galilor este putin mai lung de 216 km pe o portiune mai ingusta de 56 km. Granita tine de la Gura de varsare a raului Dee in Golful Liverpool din nord si pana la gura raului Wye din estuarul Severn-ului din sud. Este vorba de linia valului de pamant construit de Offa , puternicul rege anglo-saxon al Merciei intre anii 757 si 796 impotriva celtilor. La 300 de ani dupa Offa , normanzii au impus granite si mai mult spre munti, introducand pe granita puternica autoritate a lorzilor de hotar. Tara Galilor este un tinut ce se remarca prin dealuri inverzite, vai primitoare si ruine de castele. Are plaje lungi, nisipoase si golfuri spectaculoase. Nu este atat de populata ca Anglia. Irlanda Relieful insulei este alcatuit din culmile Donegal(nord-vest) si Wicklow(sud-est) care nu ajung la 1000 m,dar o serie de alte inaltimi de joasa altitudine,cu un intens grad de peneplenizare jaloneaza pe cele precedente. In Irlanda relieful dominant este alcatuit din campii si coline.In extremitatea sudvestica,in limita structurilor hercinice din Muntii Kerry(1041 m)s-a dezvoltat relieful appalasian.Si in Muntii Wicklow din est,sud-est cu o altitudine de 1000 m pot fi surprinse fragmente din suprafata de eroziune de 600 m. In partea nordica a irlandei apar forme reziduale cu aspect de piramide,ramase in urma modelarii glaciare.Horsturi dezvoltate pe cuartite,bazalte iar in centru,in Campia Irlandei,un relief dezvoltat pe gresii si calcare carbonifere sau pe argile tertiare.Glaciatia pleistocena a creat un amplu peisaj de drumlinuri. In intregime relieful regiunii este marcat de prezenta formelor glaciare opera ghetarilor pleistoceni care au acoperit cca 90% din suprafata arhipelagului. Principala artera hidrografica este Shannon. In sud-vestul Irlandei ca si in sud-vestul peninsulei Wales se intalneste tarmul cu riass.El deseneaza o directie perpendiculara a culmilor pe linia tarmului,lasand intre ele golfuri usor protejate. In Irlanda padurea nu ocupa decat 3-4% din suprafata insulei in rest terenuri agricole,pasuni si cca 8% mlastini din care se extrage turba. Importanta este vegetatia de lande,care ocupa mai ales regiunile litorale,asociatii de ericacee cu Calluna vulgaris,Vaccinium myrtilus. Sub paduri se gasesc soluri brune si podzoluri,iar pe suprafetele supraumectate ,indeosebi in campiile Irlandei,turbariile,mlastinile.

MONUMENTE SI ALTE ATRACTII TURISTICE: Castelul(1204,resedinta stapanirii engleze timp de 700 de ani),catedralele St. Patrick(sec 11-13,in stil gotic englez,remodelata 1864,cu mormantul lui Jonathan Swift) si Christchurch(1169,pe locul unei biserici mai vechi,cu adaugari din 1870),Leinster House(1745,sediul Parlamentului),St Mary Pro-Cathedral(1825,catolica). In procesul de renovare urbana apar si primii zgarie nori moderni,monumente emblematice ale tigrului celtic(Heuston Gate,117m,Point Village Watchtower,120m). Gradina botanica(f.1795) si gradina zoologica(12ha,f.1830,a patra din lume). BAZINUL LONDREI Cuvertura sedimentara mezozoica,dar si neozoica extinsa,mai ales,in bazinul Londrei a constituit suportul aparitiei unui relief corespunzator structurii si litologiei.Astfel pe structura monoclinala a acestui bazin a luat nastere relieful structural reprezentat prin:cueste,depresiuni,vai etc.Se asociaza aliniamente de cueste dezvoltate pe calcare,marno-calcare,creta,conglomerate cu depresiuni subsecvente,butoniere(depresiuneWeld acolo unde cuvertura a fost cutata)etc.Astfel se intalnesc cueste dezvoltate fie pe gresii jurasice,fie calcare si creta cretacica sau mai noi (paleogene)in coline care nu trec de 500 m ca de exemplu: Cotswolds,Chiltern, Downs de Nord si Sud dispuse sub forma unor aliniamente (nord-est sud-vest)intre Southampton si Birmingham.Inaltimile scad usor spre est odata cu scufundarea sau disparitia structurilor geologice. Dispozitivele superficiale (aluviale,glaciare etc.)au constituit suportul unui relief de campie extins in partea de est sud-est,intre golfurile Humber si Brighton.Parte din campii sunt situate foarte aproape daca nu la nivelul polderelor. Un tip de tarm care flancheaza regiunea de-o parte si de alta cu importanta deosebita sub aspectul transportului este cel cu estuare,cu golfuri mari sub forma unor palnii care functioneaza in stransa dependenta cu mareele(flux si reflux).Mai importante sunt estuarele raurilor:Tamisa,Severn in lungul carora se gasesc si orase-porturi foarte active din punct de vedere al transportului maritim(Londra,Cardiff,Newport). Printre cele mai lungi rauri se numara Tamisa(peste 330 km) care izvorete din Kemble, comitatul Gloucestershire, strbate localitile Oxford, Reading, Windsor, i Londra, vrsndu-se n Marea Nordului n apropiere de Southend-on-Sea, dup un parcurs de aproximativ 346 km. Cu un debit n continu i rapid cretere, n ciuda lungimii sale relativ reduse, rul Tamisa poate fi considerat un adevrat fluviu pe ultima sa poriune cuprins ntre Windsor (59,3 m/s) i Southend-on-Sea. n Londra, debitul mediu al Tamisei este de 65,8 m/s. Debitul constant i ridicat al Tamisei ncepnd cu localitatea Oxford a fcut navigaia posibil pe o poriune nsemnat a sa nc din cele mai vechi timpuri. Probail de aceea,

Londra, fiind accesibil maritim i fluvial, a devenit capitala celui mai ntins imperiu pe care vreo naiune sau civilizaie l-a avut cndva. Tamisa i afluenii si acoper un bazin fluvial ce se ntinde pe o suprafa de circa 12,935 km. Asocierea spatiala a conditiilor fizico-geografice a dat nastere unor peisaje asupra carora interventia omului s-a manifestat simtitor.Se deosebesc astfel:peisajul litoralului,peisajul campiilor si depresiunilor,peisajul colinelor si culmilor muntoase. Peisajul litoralului.Avand in vedere marea deschidere a tarii spre Oceanul Atlantic si marile marginase in stransa legatura cu factorii genetici,litoralul(tarmul si fasia din imediata apropiere,pe uscat si,deopotriva pe platforma continentala)cunoaste o dinamica accentuata sub toate aspectele.Oricare ar fi geneza tarmului,amploarea sa favorizeaza comunicatiile si legatura cu restul lumii prin porturile si caile de comunicatie care pornesc de pe litoral.Mai mult decat atat,apele oceanice,patrund mai ales prin estuare sau fiorduri pana-n inima tarii.Chiar si vanturile de Vest propaga spre interior aer maritim umed,atenuand adesea severitatea sezonului rece.Insasi marea amelioreaza amplitudinile termice stergand contrastele sezoniere.Toate acestea au contribuit la aparitia unor importante asezari,orase,inclusiv aglomerari portuare ale tarii(Londra,Liverpool,Glasgow, Edinburgh, Cardiff,Plymouth). Peisajul campiilor si depresiunilor.Prima treapta de peisaj se intalneste,mai ales,in sudul si estul Angliei.Cea de a doua,depresiunile,sunt adapostite intre culmile montane sau colinare.Ele au luat nastere in largi bazine de sedimentare(bazinul Londrei),in stransa dependenta de structura si litologia pe care s-au format.Sunt si campii fluvio-marine,cele periferice formate mai ales in jurul unor golfuri.O alta categorie o formeaza depresiunile cu limite clar conturate cum sunt cele din Scotia(Gleen-Moore,Glasgow-Edinburgh).Cea mai importanta este campia deluroasa a Londrei.Treapta deluroasa s-a dezvoltat pe cuvertura mezozoica in care,relieful structural este precumpanitor.Se succed aliniamente de cueste ca si suprafete erozivo-structurale in limitele dealurilor Cotswolds,Chiltern,Downs(cuesta jurasica,cuesta cretacica)butoniera Weald.Sirurile de cueste au fruntea orientata atat spre vest(in colinele nordice si vestice),cat si spre nord in colinele de sud.Cuestele se continua pana in sudul orasului Newcastle.Treapta joasa este dominata si de campiile argiloase(Oxford,York,Salisbury). In campii(Campia Glasgow,Campia Liverpool,campia din jurul golfului Solway)apar uneori martori de eroziune apartinand treptelor inalte. Asupra unei bune parti a campiilor si-a pus amprenta modelarea glaciara lasand urme evidente. Sunt strabatute de ape cu debit permanent,de canale(Marele Canal Irlandez,canalul dintre Severn si Tamisa s.a).Turbariile si landele populeaza o parte a acestor tinuturi. Sub palcurile de padure,care altadata aveau o mult mai mare raspandire se intalnesc soluri brune de padure,iar in campii soluri de lande(pe nisipuri). Peisajul colinelor si culmilor muntoase.Sunt cuprinse in aceasta grupare sistemul muntilor caledonici care formeaza in totalitate Scotia(Muntii Caledinici-998 m);Muntii Grampiani(Varful Ben Newis-1 343 m cel mai inalt din arhipelag),Muntii Scotiei de Sud(843 m),Muntii Cheviot(837 m).Fac parte de asemenea Muntii Irlandei de

Nord(Donegal-750 m) si inaltimi izolate,ale Irlandei Centrale.In nord-vestul Angliei pe aceeasi structura caledonica au aparut Muntii Cumberland(Cumbrieni) ce se ridica la peste 980 m in vf. Scafell.Mai spre sud,in Peninsula Wales,se intalnesc Muntii Cambrieni(Cambrian Mountains) ce trec de o mie de metri in vf. Snowdon. Axa orografica a Angliei desi redusa ca altitudine(890 m) o constituie Muntii Penini,regiune intens peneplenizata,faliata,iar pe cuvertura mai ales calcaroasa discontinua cu relief carstic si structural. In totalitate unitatile muntoase si deluroase din care multe asociate in horsturi si grabene au fost slefuite,netezite,de calota glaciara pleistocena sau chiar de mici ghetari de circ si de vale,care,prin eroziune extinsa pana la tarmul marii,au dat nastere fiordurilor. In partea sud-estica a Angliei se gaseste stramtoarea Dover.Stncile albe de la Dover sunt coaste abrubte formate din roci calcaroase de cret n apropiere de Dover la rmul cu Canalul Mnecii care desparte Anglia de Frana. Coasta abrubt atinge pe alocuri 106 m nlime. Culoarea alb se datoreaz calcarului aproape pur din care sunt formate stncile care prezint pe alocuri pete formate din cuar negru. Coasta se afl situate la est i vest de Dover, un port englez important. Stncile au ajuns s fie simbolul de aprare al Marii Britanii, fiind situate pe cea mai ngust poriune a Canalului Mnecii (Strmtoarea Dover). Clima temperat-oceanica este sub infuenta Curentului Golfului.In nord indica valori ale temperaturii cu cateva grade mai putin decat in sudul arhipelagului,o frecventa mai mare a invaziilor de aer arctic si un spor de precipitatii,cel putin pe coasta vestica pana la 3000 mm. Sezonul cald este mult mai bine marcat in sud,unde valorile temperaturii pot depasi 15-20 grade C. In cea mai mare parte a anului, vremea este ploioasa si schimbatoare, datorita campurilor ciclonice de joasa presiune formate in Oceanul Atlantic.Cel mai des intalnit fenomen meteorologic este ceata (smog), care in amestec cu fumul rezultat din poluare a dus la aparitia sintagmei ceata londoneza. Cand doi englezi se intalnesc, mai intai vorbesc despre vreme, scria Dr. Samuel Johnson. Doua secole mai tarziu , aceasta obisnuinta nationala rezista inca si nici o fraza legata de vreme nu este considerata prea banala sau plictisitoare la inceput de conversatie. De ce sunt britanicii atat de interesati de capriciile climei lor? Raspunsul rezida in imprevizibilitatea ei. Capriciile vremii nu-i scot deloc in evidenta reputatia . Vremea poate trece rapid aici de la seceta la inundatii, de la ger la canicula. Fiecare schimbare dramatica ii surprinde pe britanicii nepregatiti. In vara anului 1976 a fost cea mai lunga perioada de caldura continua ( urmata de cele din 1990 si 1995) . In august 1990 temperatura a atins un record absolut de 37,1 C . Uraganele din 1987 si 1990 au provocat moartea mai multor personae si au dezradacinat mii de copaci, iar valuri mai mari decat un autobuz cu doua etaje au inecat un orasel pe coasta Tarii Galilor. Astfel de extreme sunt si mai greu de suportat deoarece obiceiurile nationale, cladirile si imbracamintea nu sunt facute sa le reziste. Putine case sau institutii au ventilatoare sau aer conditionat pentru a inlatura caldura mare a verii. Iarna, sistemele de incalzire si de izolatie functioneaza la jumatate, iar drumurile si caile ferate se blocheaza din cauza unei zapezi de 3 cm . Automobilisti indiferenti , tarani si turme de animale

dispar sub dune de zapada intr-un mod care ii uimeste pe continentalii obisnuiti cu astfel de calamitati. Incalzirea globala s-ar putea sa schimbe clima britanica, aducand veri lungi si secetoase. Scriitoarea Virginia Wolf credea ca o astfel de clima ar putea sa ne transforme pe toti in niste mediteraneeni sociabili. Astazi britanicii sunt foarte bine informati cu privire la vreme , urmarind permanent buletinele meteo la radio sau la televiziune. In mod traditional , prezentatorii de vreme erau angajati ai Oficiului meteorologic din Bracknell, Berkshire. Principalele ape din Marea britanie sunt: Shannon, Severn, Tamisa, Trent, Ouse, Tees, Tweed, relativ scurte,au un debit constant sau aproape constant.Sistemul de rauri este completat de cel lacustru(lacuri glaciare,tectonice,carstice). Culmile muntoase si deluroase sunt acoperite cu paduri de conifere si foioase (pin, mesteacan,stejar) cu tufisuri,pasuni si fanete sau servesc agriculturii(pomicultura,vite de vie etc.). In ceea ce priveste fauna si vegetatia,Marea britanie face parte din subregiunea Euro-Asiatica,regiunea Holartica,biomul padurilor boreale cu frunze cazatoare.Date fiind conditiile bioclimatice,aici intalnim dispuse de la nord spre sud,intr-o succesiune zonala,padurile de conifere si cele de foioase cu fauna lor caracteristica,azonal fiind prezente formatiile tufisurilor de ericacee din landele atlantice. Endemismele caracteristice floristice ale acestei subregiuni sunt:conifere(Pinus sibirica,Picea excelsa,Pinus cembra,Larix sibirica,Larix decidua,Abies sibirica etc),dintre foioase,Fagus silvatica,unele Quercinee,Ulmus,Tilia cordata etc.Endemismele faunistice sunt:zibelina(Martes Zibellina),veverita de pamant(Eutamias sibiricus),mancaciosul(gulo gulo),elanul(Alces alces)apoi ursul brun(Ursus arctos)zimbrul (bison bonasus),rasul(Felix lynx),hermelina(Mustela erminea) etc.Pasarile sunt reprezentate prin tetraonide(cocosul de munte,cocosul de mesteacan,ierunca),la care se mai adauga ciocanitoarele cu 3 degete,matasarul,forfecutele etc.Reptilele sunt reprezentate prin vipera comuna(Vipera berus) si soparla vivipara(Lacerta vivipara).Animale caracteristice padurilor de foioase sunt cerbul,caprioara,pisica salbatica,jderul,parsii,iar dintre pasari ciocanitoarea verde,sturzul etc. Din aceasta regiune lipsesc reprezentantii unor grupe tropicale ca papagalii, maimutele,etc. De altfel in zona atlantica se gasesc tufisuri de tip heide si reprezinta stadii de degradare ale padurilor de foioase.Aici solurile sunt extrem de sarace si acide.S-a presupus ca au fost levigate pe cale naturala,in conditiile de climat umed si ca pe ele se poate dezvolta numai vegetatia saraca a tufisurilor de tip heide. In Scotia o patrime pana la o treime din suprafata totala a terenurilor este ocupata de tufisurile de Calluna.Tipul de sol este reprezentat prin podzoluri ferice cu un orizont B dur,adesea transformat in orstein.Tufisurile sunt arse periodic (la cca 15 ani).Calluna vulgaris,specia absolut dominanta ,este un arbust pitic ,ce poate atinge inaltimi de aproximativ 50 cm ,formand o pasla deasa de radacini in primii 10 cm ai solului.In aceasta regiune umeda incendiile sunt provocate numai de catre om. In Scotia,tufarisul de tip heide este folosit ca teren de vanatoare si ca pasune extensiva de oi,calculandu-se pentru o oaie 1,2-2,8 ha teren.In rezervatia Luneburger Heide,a carei originie este de asemenea pe de-a-ntregul antropogena,se facea mai inainte agricultura(culturi de hrisca);in acest scop tufisul de tip heide era destelenit ,adica in

primii 10 cm de humus brut se taiau in bucati patrate ,erau folosite ca asternut in grajduri,iar apoi gunoiul de grajd rezultat era imprastiat pe camp ca ingrasamant.Astazi ,cand tufisul de tip heide nu mai este folosit,terenul se impadureste natural prin semintele de mesteacan si de pin aduse de vant,sau se fac impaduriri artificiale. In afara tufisurilor de tip heide,in Irlanda,de pilda,datorita climatului umed exista pericolul mare de inmlastinare dupa distrugerea padurii.Astfel dupa taierea padurii se poate constata ridicarea nivelului apelor freatice,ceea ce favorizeaza cresterea muschilor de turba.Un rol mare revine muschiului Rhacomitrium lanuginosum,alaturi de speciile de Sphagnum.In regiuni cu mai mult de 235 zile ploioase mlastinile de turba pot acoperi intreaga suprafata chiar intr-un teritoriu valurit.Asemenea mlastini de turba acoperitoare se gasesc in Irlanda de Vest,Wales si Scotia,unde cea mai mare mlastina de turba ocupa 2500 kmp. BELGIA Capitala Bruxelles(Brussel) DATE GENERALE.Supranumit si capitala Europei,Bruxelles este situat in V continentului,in centrul Belgiei,pe raul Senne/Zenne,la 15-70m altitudine si la cca. 100km de Marea Nordului,de care este legat printr-un canal navigabil.Raul Senne/Zenne este legat de Rupel printr-un canal care se prelungeste spre S pana la importantul centru urban si industrial valon Charleroi.Campia Brabantului-regiunea in care a aparut si s-a dezvoltat orasul-este componenta a Campiei nord-europene,arealul inconjurator orasului fiind initial unul mlastinos(numele orasului,se traduce prin casa din mlastina;era desemnata astfel acea locuinta prezenta pe un ostrov al raului Senne. Geografic si lingvistic,regiunea Bruxelles este o regiune bilingva in interiorul uneia monolingve(Regiunea Flamanda). Suprafata:162 km(regiunea Belgiei,infiintata la 18.6.1989) Aspect urbanistic si activitati Centrul Brussel(orasul vechi),cunoscut si sub numele de pentagon,este delimitat de restul orasului printr-o suscesiune de bulevarde(Boulevard du Nord, Boulevard de Hainaut, Boulevard de Waterloo si Boulevard du Regent)amenajate pe aliniamentul celui de-al doilea rand de fortificatii medievale care au fost demolate dupa 1832. Bruxelles este o adevarata metropola regionala,capitala si centru international(2/3 din populatia activa lucreaza in sectorul serviciilor si in cel financiar;bursa de valori); este de asemenea,al doilea pol industrial al tarii(dupa Antwerp/Anvers). Cea mai mare parte a activitatilor industriale sunt localizate in apropierea portului(de pe canalul Willebroek),de-a lungul canalelor si al marilor artere rutiere,cu deosebire in partile de nord si de vest(partile sudice si rasaritene fiind in principal rezidentiale agrementate cu spatii verzi). Dezvoltat la o insemnata intersectie a drumurilor comerciale medievale,Bruxelles este si in zilele noastre unul dintre cele mai insemnate noduri ale retelei cailor de comunicatii europene.Dispune de doua aeroporturi:unul(aeroportul principal) in NE,in municipalitatea Zaventem,si al doilea mai departat(50km,in apropiere de Charleroi), numit Bruxelles-Sud.De asemenea,este conectat printr-o retea de trenuri de mare viteza

de Londra(via Eurotunnel),de Paris,Amsterdam si Koln(prin TGV,ce poarta numele de Thalys) si de Frankfurt/Main (prin trenurile germane ICE).Spre Bruxelles converg trei autostrazi(europene)-E19(pe directia N-S),E40(pe directia E-V) si E411(dinstre SE);lor li se adauga 9 drumuri natioanle.Orasul dispune si de autostrada circulara exterioara/de tranzit numita R0(R-zero) si cunoscuta sub numele de ring/grote ring.Orasul dispune si de propriul sau port(locul 5 ca trafic la nivel natioanl),in NV,pe canalul Willebroek. MONUMENTE SI ALTE ATRACTII TURISTICE Cele mai multe sunt grupate in zona Pietei Mari(Grand Place/Grote Markt) declarata Patrimoniu Mondial Cultural UNESCO(1998)- catedrala Saint Michel et Saint Gudule (sec.13),Hotel de Ville(primaria,sec.15),cladirile corporatiilor(sec.17),Palatul Regal, cladirea Parlamentului,Palatul Egmont(sediul Ministerului de Externe),Manneken Pis (1619),Palais Stoclet/Stoclethuis. PERSONALITATI LEGATE DE ORAS Plastie Bertrand(n.1958),muzician Jacques Brel(1929-1978),muzician

LUXEMBURG Capitala statului omonim din Europa de Vest;aria sa urbana formeaza cantonul omonim din districtul Grevenmacher.Situat in partea sudica a tarii,in campia deluroasa Bon Pays/Gutland,la confluenta raurilor Alzette si Petrusse,din bazinul Moselei/Moselle afluent al Rhinului la 230-302m altitudine. Suprafata:51,46km(238km aria urbana). Orasul ocupa,practic,un platou grezos din ultimele prelungiri ale Podisului Ardeni,fragmentat de multe ravine,ceea ce a impus construirea de numeroase poduri intre care Grande-Duchesse Charlotte(1964),peste Alzette(1899-1903) peste Petrusse. ASPECT URBANISTIC SI ACTIVITATI. In Luxemburg se distinge Orasul de Sus/Oberstadt sau orasul vechi,dezvoltat in jurul unui vechi castel, si orasul nou,aflat pe malul drept al raului Petrusse. Luxemburg a avansat spre est,pe valea puternic meandrata a raului Alzette,prin cartierele Grund,Clausen si Pfaffenthal. In prezent,Luxemburg este un important centru financiar-bancar,comercial si industrial (siderurgie,produse chimice,pielarie-incaltaminte,produse textile,alimentare);nod de transport(5 magistrale feroviare,6 autostrazi si sosele,aeroportul international Findel). Sediu al mai multor institutii ale UE(Curtea de Justitie,Secretariatul Parlamentului European,Curtea de Oficiul de Statistica,Banca Europeana de Investitii). Insemnat centru cultural-stiintific si universitar:trei institutii de invatamant superior (intre care Centre Universitaire de Luxembourg,f.1969,1100studenti),6 societati stiintifice,trei biblioteci mai importante,un teatru(1964).Intre muzee se remarca:Muzeul de Istorie si Arta,cu o sectiune consacrata vietii luxemburgheze,si Muzeul de Arta J.P. Pescatore,cu colectii de pictura belgiana,olandeza si franceza din sec.17 pana in zilele noastre. MONUMENTE SI ALTE ATRACTII TURISTICE. Marele Palat Ducal(aripa din stanga dateaza din 1572,cea din dreapta din 1891,iar alaturi de aceasta se afla un edificiu,din 1859,care adaposteste Camera Deputatilor,

Primaria(1830) si statuia marelui duce de Luxembourg,Wilhelm II al Olandei,Palatul Municipal(1907). BERNA,capitala Elvetiei Oras situat in partea central-vestica a tarii pe valea raului Aar,intr-o zona colinara a Mittellandului(podisul central elvetian).Vatra orasului este un spatiu denivelat pe zeci de metri,intre cartierele apropiate luncii raului Aar(Matte,Marzili) si cele suspuse (Kirchfeld,Langasse).Nucleul orasului s-a conturat pe o colina grezoasa cu aspect de peninsula inconjurata din trei parti(S,E,N) de raul Aar. Orasul este dominat de o serie de culmi muntoase nu foarte inalte(Gurten,858m, Bantiger,947m). Clima,specifica podisului intramontan elvetian,se caracterizeaza prin temperaturi medii lunare cuprinse intre 3,7C - +2,2C(ianuarie) si 12,1C-23,5C(iulie) si precipitatii de 1028mm/an(media anilor 1961-1990). ASPECT URBANISTIC SI ACTIVITATI Partea veche a orasului(Altstadt)-dezvoltata pe partea stanga a raului Aar-pastreaza foarte bine aspectul medieval(strazi inguste,cladiri masive,intre care Rathaus),turnuri de aparare,biserici(faimoasa Munster,cu o clopotnita de 100m,cea mai inalta din Elvetia) si resedinte ale patriciatului urban. In prezent orasul este principalul nod de transport al tarii(6 magistrale feroviare,mai multe autostrazi si sosele,aeroport international,Flughafen Bern-Belp,situat la 10km SE de centrul orasului) si un important centru financiar si industrial(aparate si utilaj electrotehnic,aparate electrice,echipamente tipografice,textile,medicamente,mobila,produse alimentare,insclusiv ciocolata).Specifica orasului este ponderea ridicata a populatiei active antrenata in serviciile administrative(12%,procentul cel mai ridicat dintre toate orasele tarii). Funtia de capitala a contribuit si la consolidarea functiei cultural-stiintifice si de invatamant,orasul gazduind mai multe institutii de importanta nationala si internationala. MONUMENTE SI ALTE ATRACTII TURISTICE. Cele mai multe sunt concentrate in Altstadt(orasul vechi),inclus din 1983 in Patrimoniul Mondial Cultural UNESCO. Orasul dispune de gradina botanica si de o gradina zoologica Dahlholzi,care include si faimosul spatiu destina ursilor,Barengraben(1857),acestia fiind emblema orasului.Cea mai noua atractie a orasului o reprezinta complexul de fantani realizat in fata cladirii Parlamentului si iaugurat la 1.8.2004.Ea se alatura uneia mai vechi,oferita de cea mai scurta cale ferta cu cremaliera din Europa(106m),ce asigura lagatura dintre cartierul Marzili si Piata Parlamentului.

MAREA BRITANIE
Suprafata 244 130 kmp Populatia 59 647 790 mil,loc.(2001) Densitatea 243,6 loc/kmp Capitala Londra 4 142 000 loc. Repartitia populatiei active-Primar 2,2% -Secundar 26,2% -Tertiar 71,6% Limbi vorbite engleza(oficial),limbi celtice:aproximativ 20% din populatia Tarii Galilor, cca 60 000 oameni din Scotia Religii Anglicana-47%,Catolica Romana-16%, Musulmana-2%, Hindu, iudaism-2%, Altele sau niciuna-33% Unitatea monetara-Lira Sterlina Marea britanie=3 natiuni Anglia,Tara Galilor,Scotia Regatul Unit=1 stat compus din Marea Britanie si Irlanda de Nord Insulele Britanice=2 state Regatul Unit si Republica Irlanda Eire=Independent de fapt dupa Primul Razboi Mondial si de drept dupa 1949 Istoria Angliei a traversat cateva momente importante si anume:perioada Romana si Anglo-Saxona;Anglia normanda;perioada confruntarilor franco-engleze;perioada Tudorilor(Le Petit Larousse,1995). Populatia Arhipelagului Britanic s-a format intr-un timp indelungat acest proces fiind determinat in principal de factorul extern,adica cel de ocupare de catre popoare sosite din alte tinuturi.Mai intai,sosirea celtilor in anii 43-83 dupa Hristos,a urmat ocuparea de catre romani si transformarea regiunii in provincie romana(407)mai putin Irlanda si Scotia,pentru ca in sec.V-VI sa fie ocupata de catre triburile anglosaxone.Urmeaza o perioada de confruntari si ocupatie daneza(vikingi),dupa care Anglia este invadata de normanzi.Evenimente ca:razboiul de 100 de ani intre Anglia si Franta,Razboiul celor doua roze,rolul Elisabetei I in procesul de intarire a potentialului maritim al Angliei intregesc istoria complexa a Angliei. Revolutia burgheza inlatura absolutismul,iar in 1689 se pun bazele monarhiei parlamentare britanice.Urmeaza o serie de evenimente cum sunt:cucerirea Irlandei desi a fost insotita de nenumarate rascoale mai ales intre protestanti si catolici,atasarea Tarii Galilor(1536),a Scotiei(1707)momente care au premers formarea Regatului Unit al Marii Britanii.Prezenta acestei puteri pe arena mondiala rezulta si din colonizarea SUA pana in 1775-1783 cand aceasta si-a recapatat independenta.Secolele XVII-XIX aduc Anglia in fruntea tarilor industriale ale lumii.Participa apoi la primul si al doilea razboi mondial fapte care ii scad din puterea economica anterioara.Totusi,colaborarea cu SUA,dar nu numai,o mantine mai ales in sfera politica mondiala,iar in 1973 devine membru al Uniunii Europene.

Exista inca o serie de neajunsuri,confruntari intre catolici si protestantii din Irlanda in legatura fie cu unirea cu republica Irlanda(catolicii),fie de mentinere a statutului de provincie britanica(protestantii). Populatia si orasele. In anul 1801 populatia Marii Britanii din cele 4 mari provincii istorice (England,Wales, Scotland si Northen-Ireland)era de 10,5 milioane locuitori,iar in 1891,34,3 milioane locuitori.Spre deceniile al 7-lea si al 8-lea numarul populatiei a crescut usor ajungand la 55,9 milioane locuitori si 58 483 000 loc. in 1998. Evolutia numerica a scos in relief o scadere treptata a sporului natural de la 10.4% cat era in anul 1800,la 0,74%(1990).Regiunile intens populate sunt cele joase atat in Anglia,Scotia,cat si in Tara Galilor.Mai putin populate sunt zonele muntoase,in general unitatile de relief inalte.Pana in anul 1930 exista un curent de emigratie alimentat de excedentul demografic.Aproape 17 milioane de britanici se indreptau spre alte colturi ale lumii.Acest proces s-a modificat in jurul anilor 50,cand economia tarii s-a reasezat,dar si sub influenta liberei circulatii in Commonwelth.Oricum o serie de reglementari ale procesului de imigratie au aparut dupa 1971. Orasele grupeaza aproximativ 90% din populatie.Un loc important in dezvoltarea acestora l-a avut perioada Elisabetei,urmata de revolutia industriala sec.XIX cand au aparut si s-au conturat marile aglomerari|(1880-1950) cu cele 7 conurbatii:Clydside in Scotia si celelalte 6 in Anglia in care Londra depasea 8 milioane locuitori. In anul 1800 reteaua urbana a Angliei era deja constituita asa incat,dupa aceasta data,au aparut probleme noi legate de:renovarea urbana,iar dupa 1918 o restructurare a spatiului de locuit.Au aparut apoi:notiunea de orase-gradina,iar dupa 1950 orase noi unde se distinge si centura verde a orasului. Astazi se extinde insa fenomenul metropolitan formand asa numitul Marele Sud Britanic,care cuprinde in afara de Marea Londra si regiunile de sud-est,sud-vest,estul Angliei,estul regiunii Midlands. Fenomenul migratiei este prezent si in Marea Britanie.In 1988, din populatia tarii procente importante apartineau imigrantilor din New Commonwealth (India, Pakistan, Bangladesh, Jamaica). De asemenea se constata o migratie a populatiei de la nord catre sud,deci o crestere catre sud si o descrestere catre nord.In structura urbana se vor deosebi: Nuclee de concentrare cum sunt:Londra cu o densitate a populatiei de peste 4000 loc./kmp(Inner London 7078 loc./kmp 1991;Outer London 3199 loc./kmp 1991);Manchester de peste 2000 loc./kmp,Merseyside peste 2000 loc./kmp; Conurbatii ca:Londra(Greater London) cu peste 7 milioane locuitori,West Midlands,Southeast Lancashire,West Yorkshire cu 2-3 milioane de locuitori si Tyneside,Central Clyside,Merseyside cu 1-2 milioane locuitori; Macroaxa urban-industriala Londra-Birmindham-Liverpool. In ceea ce priveste structura pe varste ,predomina populatia cuprinsa intre 15-59 ani(50,3%),urmata de cea de peste 60 ani(20,7%) si sub 15 ani (19%).Populatia ocupata este repartizata astfel:in agricultura 2,2%,in industrie 28,2%,in alte sectoare 55,4%.Se

constata o crestere a populatiei active in sectorul tertiar avand in vedere transferul populatiei din industrie.Populatia urbana detinea 89,5% din populatie(1998). Dupa numarul locuitorilor orasele pot fi grupate in :centre cu peste un milion locuitori(Londra, Birmingham); orase cu numar de locuitori cuprins intre 400 000 si 1 milion(Sheffield,Glasgow, Leeds, Liverpool, Bradford,Edinburg, Manchester) si orase cu peste 100 000 locuitori,aceasta ultima categorie fiind cea mai importanta ca numar. Dupa functii se deosebesc:orase cu functii complexe (Londra, Birmingham, Manchester);orase cu functie predominant industriala(Leeds, Derby);orase cu functie comerciala si de transport (Plymounth). Un numar de 9 orase a caror populatie se ridica in totalitate la peste 30 milioane locuitori alcatuiesc Megalopolisul englez.Acestea sunt: Londra, Birmingham, Liverpool, Manchester, Leeds, Bradford, Sheffield, Nottingham si Leicester). Londra se afla la aproximativ 60 km de mare,mareele patrunzand pe cca 100 km spre interior.La circa 70 km inspre izvoare adancimea apei la mareea joasa este de cca 3 m,iar la cea inalta de 6 m.Impreuna cu spatiul sau metropolitan are 13 milioane locuitori,iar Marea Londra are cca 7,7 mil.loc.(1998).Londra face parte din marile aglomerari urbane ale lumii:New York,Shanghai,Tokyo,Paris s.a.Constituie o importanta arie de atractie prin functiile de capitala comerciala,culturala,portuara,industriala.Fiind situata intr-o regiune de convergenta Marea Londra(Greater London)si-a definit zone functionale cu dispunere concentrica numite ringuri.Astfel exista:o Zona Centrala,mai exact un nucleu central (City of London),cea mai veche parte a orasului cu functii financiare si comerciale.In jurul nucleului se dezvolta zona de la exteriorul sau(The West End si Est End) concretizata prin functii administrative,rezidentiale,comerciale,iar pe alocuri spatii industriale. Urmeaza Zona Verde (Green Belt) ce se desfasoara pe o distanta de 30-40 km la limitele conurbatiei londoneze(Greater London Conurbation).Aici se asociaza suprafete agricole,forestiere,lacustre.Tot aici,au aparut dupa 1946 orase-satelit cu functii industriale si tertiare in scopul descongestionarii capitalei.Asa sunt centrele: Basildon, Bracknell, Crawley, Harlow, Hatfield, Stevenage s.a.De fapt Londra are 4 funcii importante: Capitala tarii si sediul guvernului; Port maritim mondial,al doilea port in Europa dupa Rotterdam; Centru bancar si comercial de importanta mondiala avand in City:bursa de marfuri,comertul etc; Un mare centru industrial in sudul orasului si in lungul portului. Aproape in fiecare zi cca un milion de persoane lucreaza in centru,prin urmare exista o miscare pendulara zilnica,prin care se acopera o distanta de cca 30-40 pana la 70 km. Fata de Centrul Londrei in jos pana la 70 km au aparut orase noi echipate cu cartiere(4000-6000 locuitori)cu parcuri pentru copii,scoli primare,cabinete medicale,magazine,biblioteci.In centrul orasului sunt concentrate activitatile comerciale,magazine specializate,birouri ale administratiei. Zona industriala este situata de obicei in nord-estul orasului spre a o feri de vanturile dominante de sud-vest. In ceea ce priveste functia industriala o serie de ramuri s-au extins in lungul estuarului in dependenta de functia portuara,apoi spre nord si nordvest.

Cambridge este un ora universitar n Regatul Unit, centrul administrativ al comitatului Cambridgeshire n regiunea East din Anglia. Este situat la 80 km nordnordest de Londra ntr-o zon rural. Are o populaie de peste 110.000 locuitori din care peste 22.000 sunt studeni. Oraul este n principal cunoscut pentru Universitatea Cambridge, cea de a 2-a ca vechime din Regatul Unit, dup cea din Oxford. Universitatea Cambridge a luat natere n secolul al XIII-lea, sub forma unor coli religioase situate pe lnga mnstiri franciscane i dominicane. n 1290, Papa Nicolae al IV-lea a recunoscut statutul universitar al oraului Cambridge, dup ce universitatea a ieit de sub tutela mnastirilor. La Universitatea Cambridge au predat mari personaliti ale culturii i tiinei universale: Erasmus din Rotterdam care a predat aici latina i greaca, Isaac Newton care a devenit n 1669 profesor de matematic i de fizic. Zona in care se afla este o regiune mlastinoasa cu rauri mari provenite din lacuri de tipul elestee sau balti, si cu mlastini de coasta pline de pasari. Putine locuri depasesc aici 90 de metri peste nivelul marii. Romanii au fost primii care au incercat sa dreneze cei 5200 de km de mlastina de la Cambridge la Lincoln , insa reusita a venit abia in secolul al XVI-lea cand inginerul olandez Vermuyden a sapat canale prin mlastini. Nici chiar el nu a fost pregatit pentru dramatica micsorare ce a rezultat. Campiile de astazi sunt de regula la 3 metri sub nivelul raurilor care au fost sapate ca sa le dreneze. Mai exista doar o mlastina nesecata; la Wicken Fen moara de vant lucreaza pentru a pastra 240 ha de mlastina inundate, teritoriu protejat de National Trust. Clima este temperat-oceanic cu temperaturi medii multianuale de + 4 grade n ianuarie i + 16 grade n iulie. Economia. Marea Britanie a fost prima putere economica a lumii in secolul al XIX-lea.Treptat insa,a trecut prin perioade mai dificile care au marcat un declin intr-o serie de sectoare de activitate(industria carbunelui,textila, otel,constructii navale). In 1979,primul ministru Margaret Thatcher a luat cateva masuri de extrema importanta cum sunt:privatizarea unor intreprinderi de servicii publice(telecomunicatiile);o mai mare deschidere a economieimsi liberalizarea ei eliberandu-se din patrimoniul statului;mai mare libertate puterilor locale in decizii.Prin aceste masuri se constata o evidenta revigorare prin infuzii de capital strain indeosebi japonez in industria automobilului;o crestere a sectorului bancar,construirea tunelului pe sub Canalul Manecii. Acest soc a fost insotit si de fenomene mai putin agreate de populatie(somaj,tineret necalificat marginalizat etc.). In toate aceste conditii premierul a adus in fata societatii engleze 3 probleme:Inner City(problema cartierelor urbane ajunse intr-un stadiu de degradare prin delicventa) educatia nationala si sistemul de sanatate.Toate acestea au fost bine primite si apreciate. Dupa 1961 (1961-1988) au loc mutatii in activitatile economice ale unor centre,regiuni vizand fenomenul de dezindustrializare.Printre acestea se numara regiunea Londrei,Sud-Vestul si Estul Angliei cu cateva exceptii.Tehnopolul Cambridge Science Park,coridorul de dezvoltare din lungul autostrazii My spre vest,polul militaro-industrial Bristol.Exista insa sectorul servicii care se consolideaza prin:sistemul financiar,transportul aerian cu rol european,servicii de inalt nivel in orasele din sud gratie

antreprizelor particulare,telecomunicatiile moderne etc.Insasi dezvoltarea turismului in lungul Canalului Manecii si Sud-Vest a facut ca prin amenajari o serie de regiuni neprimitoare sa devina parcuri nationale(landele Exmoor si Darmoor),dar si regiuni importante pentru Anglia.De altfel Marele Sud (sud-vest,Sud-est,Estul Angliei) are astazi cca 25 milioane de locuitori si este structurat in lungul autostrazii M 25 care face turul Marii Londre la nivelul centurii verzi. Situata intre primele tari ale lumii in ceea ce priveste produsul national brut,Marea Britanie se inscrie cu economie puternica incluzand industria,agricultura,comertul si toate celelalte activitati. INDUSTRIA

Revolutia industriala inceputa in Anglia (sec. XIX) s-a bazat pe industria carbunelui ,siderurgie,industria textila,ramuri industriale traditionale care astazi au dat prioritate altora considerate de varf cum sunt electronica,aeronautica,optica,informatica. Deja in 1735 existau in Anglia furnale care prin prelucrarea minereurilor furnizau fonta si otel altor ramuri industriale in timp ce,abia in 1850,astfel de instalatii se gaseau in Ruhr(Germania). Industria energetica si-a schimbat treptat structura balantei,locul carbunelui fiind luat de petrol.Principalele bazine carbonifere mai vechi sau mai noi sunt:YorkshireNottingham-Derby-Notts-Leicester(Yorkshire-Derbyshire) in estul Muntilor Penini;bazinul Angliei de Nord-Est (intre Durham si Northumberland);bazinul South Walles;bazinul Scotish Lowlands;bazinul Lancashire si Midlands. Carbunele a constituit baza dezvoltarii industriale a Marii Britanii pana la Primul Razboi Mondial.Productia insa a scazut treptat de la 285 mil.tone (1913) la 120 mil.tone (1990) din care 49 mil.tone huila (1996).Se remarca totusi din cele aproximativ 10-12 bazine carbonifere Yorkshire-Derbyshire.Mare parte din carbune (peste 60%)este destinat centralelor termoelectrice. Petrolul se afla in cantitati importante(exclusiv in platforma continentala).Rezervele de petrol aflate in structurile platformei continentale ale Marii Nordului descoperite in 1960,se ridica la peste 2 miliarde tone,productia anuala fiind de 130 mil.tone(1996).Principalele puncte de extractie sunt:Ekofish,Argyll,Ninian,Forties,Montrose Brent,Piper,Beryl,de unde,prin conducte submarine se trimite catre centrele de rafinare aflate fie pe litoral in estuare,fie in interiorul uscatului catre mari centre de consum. Marea Britanie are mari societati petroliere (Shell si British Petroleum) si o mare capacitate de rafinare. Exploatarea petrolului se face din Marea Nordului aproximativ la 30-40 m adancime in conditii putin diferite de cele din Golful Mexic.Petrolul se exploateaza din structuri mezozoice,neozoice sau mai vechi. Gazele naturale se gasesc in aceeasi platforma a Marii Nordului,dar si in platforma continentala din vestul Tarii Galilor rezervele depasind dupa estimari 700 miliarde m cubi iar productia in 1995 de 74,3 mil.m cubi.Principalele centre de exploatare sunt:Lapworth,Frigg,Leman,Bank,Rough,Viking,Hwett s.a.Totusi Marea Britanie importa gaze naturale lichefiate.

Sunt posibilitati de a produce energie folosind surse geotermale in sud-vestul Angliei sau din biomasa in vest. Energia electrica produsa in 1995 a fost 333 369 mil.kwh.Puterea instalata este de 66 512 MW din care 7 144 MW in centrale nucleare.Acestea se gasesc in sud-vestul Scotiei ,in nord-vestul,sud-estul Angliei,in nordul peninsulei Cornwall. Termocentralele importante se gasesc in regiunea Londrei,Midlands,Yorkshire,iar hidrocentralele in Scotia si nordul Tarii Galilor.Centralele nucleare sunt construite sub conducerea Atomic Energy Autority inca din 1954.In 1973 existau deja 14 centrale atomice si 5 in constructie producand 10% din energia electrica.Astazi insa,unele centrale atomoelectrice au fost inchise ,dandu-i-se mai mare atentie protejarii mediului.Centrale atomoelectrice se gasesc langa Londra ,Bristol,in Cumberland,langaGlasgow. Industria metalurgiei neferoase se bazeaza in cea mai mare masura pe materia prima importata.Totusi Marea Britanie are si ceva resurse de cupru,concentrate de plumb,zinc,cositor,sulf,argint,sarusi potasice,sare. Concentratele de plumb ca si zincul le importa din Canada,Zambia,Chile,iar prelucrarea se face in centrele:Manchester,Liverpool,Bristol,Glasgow,Londra.Industria aluminiului este prezenta in Newport,Fort William,Burntisland,Materia prima se importa din Australia si Guyana(prod. 238 000 tone 1996). Industria constructiilor de masini este o ramura industriala reprezentativa,dar si traditionala,in special pt constructia navelor,a materialului rulant,utiljul textil. In industria constructiilor de masini se remarca trei directii:automobile,aeronautica si productia de nave.Marea Britanie impreuna cu SUA,Japonia,Germania,este o mare producatoare de automobile,cu arii de constructii:aria metropolitana londoneza cu centrele Degenham,Oxford,Luton,aria Merseyside si Scotia. Marea Britanie este la fel o mare producatoare de avioane dintre centre remarcandu-se:Londra,Coventry,Manchester,Preston,Bristol. Constructia navelor a cunoscut permanent o multiplicare a preocuparilor oferind pietei mondiale tipuri de nave cu destinatii dintre cele mai diverse.Centre foarte importante in constructia navelor sunt:Glasgow ,Cardiff, Portsmouth, Liverpool,Middlesbrough,Barrow,Hull.La fel de importante sunt constructiile platformelor de foraj si de baraje care transporta conductele de petrol si gaze si le amplaseaza pe fundul marii. Industria chimica cu multe subramuri traditionale,dar si moderne(petrochimia)produce:mase plastice,cauciuc sintetic,produse sodice,acizi,produse farmaceutice,ingrasaminte azotoase,fosfatice,potasice. Industria textila traditionala in structura domeniului a detinut foarte multa vreme suprematia in industrie in general.Astazi,aceasta ramura ,este concentrata in 3 mari areale specializate in prelucrarea bumbacului,lanii, inului. Preluycrarea bumbacului se face mai ales in vestul Angliei:Manchester,Liverpool-Birkenhead,a lanii in partea centrala (Yorkshire)in orasele Leeds,Bradford,Huddersfield,Glasgow,Stockton,Leicester,Notingham,Oxford iar,cea a inului in jumatatea estica(Aberdeen,Dundee,Edinburgh),cu numeroase centre si in Irlanda de Nord(nord-est)dintre care multe in jurul orasului Belfast.Materiei prime amintite se adauga fibrele sintetice folosite in industria confectiilor,tricotajelor etc.

Industria alimentara si-a dezvoltat o diversitate de subramuri din care nu lipsesc:moraritul si panificatia,industria carnii,a conservelor de carne,peste,industria zaharului. La nivelul industriei Marii Britanii exista urmatoarele tipuri de concentrari industriale diferentiate structural si functional. Concentrari de tip metropolitan. In acest tip sunt incluse centrele: Londra, Birmingham, Manchester. Concentrari de tip multipolar din care fac parte centre de aceeasi categorie functionala,dar cu specific industrial diferit: industria textila(Leeds, Bradford, Huddersfield), industria chimica(vopsele, coloranti),industria constructiilor de masini textile. Concentrari monopolare definite de un centru asociat cu centre ale caror activitati sunt complementare(Sheffield pentru industria siderurgica). Intre Londra si Liverpool s-a format o macroaxa industrial-urbana unind toate aceste activitati si functii proprii diverselor centre. In ceea ce priveste repartitia industriei ,pe cele trei ramuri reprezentative se constata urmatoarele: Industria siderurgica este amplasata fie in Nord-Est,Sudul Tarii Galilor,Lancashire sau Scotia ,acolo unde materia prima (fier si neferoase:plumb,cupru,crom)soseste din import.Carbunele se exploateaza in imprejurimi,iar materia prima importata este preluata de un port specializat;in regiuni care se bazeaza pe materia prima autohtona adica fierul vechi (Midlands). Industria automobilelor este repartizata in general in jurul Londrei,in Midlands si Lancashire.Sunt regiuni si centre mai vechi unde s-au construit automobile(in jurul Londrei-est Luton;Birmingham si Coventry,Liverpool), dar si altele noi cum sunt Glasgow,Oxford.Regiunile noi au rezultat in mare masura prin descentralizarea celor vechi (ex.cele din jurul Londrei spre Glasgow sau Oxford). Industria textila pentru care se poate vorbi chiar de o stricta specializare are urmatoarea repartitie:pentru prelucrarea iutei orasul Dundee din Scotia;pentru lana centrele Glasgow,Tweed,West Ridins,Cotswold si regiunea Midlands;pentru bumbac Glasgow si regiunea Midlands iar pentru textile chimice Londra.Din specificul si repartitia centrelor rezulta ca principalele regiuni in care industria textila are un rol deosebit sunt Yorkshire si Lancashire. Agricultura. Agricultura britanica este una din cele mai moderne din Europa.Ea se practica pe suprafete cuprinse intre 20 si 120 ha.Mai mult de jumatate din tarani sunt fermieri beneficiind de ajutor din partea statului. In agricultura Marii Britanii predomina cresterea animalelor,bovinelor si ovinelor(70% din valoarea productiei globale).Din suprafata totala a tarii 46,6% il ocupa pasunile si fanetele,peste 28% terenurile arabile si cele pomicole si peste 8%padurea.Pot fi separate:clasa I de terenuri arabile situata pe latura estica intre orasele York si Londra,deci cele mai productive si clasa cea mai buna de pasuni si fanete in partea centrala si vestica a tarii.Principala regiune agricola se afla in partea de sud-est unde se cultiva grau,orz,sfecla de zahar,in.In Irlanda 30%din populatie este ocupata in agricultura (cultura orzului,cartofului,inului,cresterea bovinelor,oilor si cailor).Circa 60% din agricultura o reprezinta sectorul de crestere a animalelor.

Suprafetele cu pasuni si fanete ,inclusiv plante furajere ,au permis dezvoltarea sectorului cresterii animalelor (bovine,ovine,porcine).Cresterea oilor s-a dezvoltat mai ales in Wales si Anglia central-nordica.Se practica intens pescuitul,fapt care a permis aparitia unor mari centre(porturi)pescaresti ca:Aberdeen,Milford Haven,Hull,Grimsby.Daca in 1880 flota britanica detinea 60% din tonajul de transport maritim mondial,astazi mai dispune de cca 10%. Caile de comunicatii si transporturi. Conditii favorabile,mai ales de relief,au permis instalarea si amplificarea unei retele de comunicatii dintre cele mai dese din Europa.Traficul de marfuri si pasageri se efectueaza pe sosele,care detin peste 60% din transportul general,pe cai ferate cu 22% ,transportul prin cabotaj 16% si cel prin canalele de navigatie. Caile ferate au o lungime de peste 17 000 km din care cca 3 800 km electrificate.Lungimea cailor rutiere depaseste 330 000 km din care peste 2 400 km magistrale.Densitatea cea mai mare atat a cailor ferate cat si a celor rutiere este cunoscuta in regiunile Londra,Midlands,Lancashire;centre de mare convergenta sunt Londra,Birmingham,Manchester,Newcastle,Glasgow. Marea Britanie este traversata indeosebi de la nord catre sud de magistrale feroviare unind in acest fel Scotia cu sudul Angliei.Trei astfel de magistrale pornesc din orasul Glasgow si Edingurg si se multiplica pe parcurs ajungand pana in sudvest(Plymouth),sud(Southampton),sud-est(Londra). Transportul maritim se ridica la peste 40 milioane twd.cat reprezinta tonajul flotei maritime comerciale. Principalul port al tarii este Londra.Din punct de vedere al activitatilor specifice,porturile pot fi clasificate astfel:porturi specializate in transportul marfurilor generale cum sunt cele din sudul Tarii Galilor(Newport,Cardiff,Port-Talbot, Plymouth, Fleewood, Barrow); porturi de transport al calatorilor(Newhaven, Folkstone,Harwyck. Holyhead, Port Patrick) ; porturi petroliere la care ajung oleoducte(Teesport, Grimsby, Londra, Fawle, Liverpool, Belfast, Finnart). Alte porturi importante ale Marii Britanii sunt:Milford Haven(peste 41 milioane tone) , Southampton(peste 25 milioane tone) , Liverpool-Manchester.Atat portul Londra cat si Liverpool-Manchester se remarca printr-un trafic cu o structura compexa.Altele unesc extremitatile estica si vestica trecand aproape toate prin Londra. Transportul aerian este asigurat de un impresionant numar de avioane de diferite tipuri si capacitati.Principalele aeroporturi sunt:Heathrow,Gatwick din regiunea Londra , Rigway din Manchester , Abboptsinch din Glasgow. Turismul Circa 12 milioane de turisti sunt atrasi de arhipelagul britanic spre centre urbane de renume,spre numarul Impresionant al vestigiilor istorico-arhitecturale si arheologice,spre rezervatii naturale.Anglia si-a dezvoltat un modern sector al serviciilor.Amintind cel putin pt sudul Angliei marea statiune balneara Brighton. Resedintele de lux englezesti Resedintele de lux reflecta mai mult decat un trai privilegiat. Ele ilustreaza si secole de istorie sociala, precum si realizari artistice si arhitecturale deosebite. Resedintele de lux britanice fascineaza turistii care vin cu milioanele in fiecare an. Multe au imbratisat cu entuziasm turismul, muncind suplimentar pentru a oferi atractii ca

parcuri safari, muzee ale transporturilor, reconstituiri istorice, aventuri si parcuri de distractie, insa in mijlocul acestora se afla intotdeauna o casa de poveste. O casa care la prima vedere pare a fi una pur neoclasica de secol XVIII ar putea ascunde un miez medieval si poate un semineu tudorian. Victorienii imbina stiluri, construind castele in stil medieval echipate cu tot confortul pe care tehnologia Revolutiei industriale le-o poate oferi. Scurta era eduardiana a fost martora apogeului petrecerilor fara griji din locuintele de la tara, iar izbucnirea Primului Razboi Mondial a marcat inceputul disparitiei resedintelor asa cum erau stiute ele. Revigorarea datorata deschiderii fata de public a salvat multe cladiri splendide si continutul acestora de la disparitie, oferind posibilitatea de a cunoaste un mod diferit de viata. Longleat - resedinta marghizei de Bath, Longleat, inglobeaza specificul vilei englezesti Tudor. Asezata intr-un parc intins, I s-a atasat si un complex dedicat divertismentului incluzand un parc safari cu lei si gorile. Castelul Howard din Yorkshire este una dintre cele mai frumoase resedinte din Marea Britanie. A fost resedinta familiei Howard de la construirea sa in secolul al XVIII-lea.Are un dom impozant de 21 de metri. Knole- aflat in parcul de caprioare de la Sevenoaks din Kent, este cea mai mare resedinta din Anglia. A fost marita de proprietari de la un simplu conac in secolul al XVlea . Resedinta familiei Churchill, palatul Blenheim din Oxfordshire, plina cu opere de arta in gradini, aceasta se afla in patrimoniul universal. Comertul exterior Se desfasoara intr-un flux important,Marea Britanie importand produse chimice(13%),materii prime,produse alimentare ,produse textile,echipament pentru telecomunicatii,hartie.Exporta:petrol(8%),autovehicule(5,4%),echipament electric,aparate si instrumente. Comertul exterior este orientat indeosebi spre SUA, Germania, Franta, Olanda, Japonia. In ceea ce priveste organizarea spatiului geografic in Marea Britanie au putut fi desprinse doua mari subunitati si anume:Nord,Nord-Estul-o regiune muntoasa,cu un tipic climatic oceanic impus de circulatia vestica,o regiune a celtilor,o economie in care industria a aparut relativ tarziu si care simte efectele unei crize si Sud,Sud-Estul-o regiune colinara si de campie,cu un climat mai putin umed,o regiune cu o puternica baza economica. Diferentieri regionale. Repartitia si concentrare spatiala a populatiei implicit a asezarilor urbane,resursele,dar mai ales specificul activitatilor intr-un anumit teritoriu impreuna de interrelatiile statornicite in timp au permis individualizarea unor regiuni omogene din punct de vedere functional astfel: Scotia.Peisajeimpuse de modelarea glaciara si climatul in general umed.activitatile sunt legate mai ales de preocupari in industria extractiva(carbunele)constructii navale,petrochimie (Dundee), electronica,in comert,administratie.In regiune exista o zona de dezvoltare(Clyde Valley-Firth of Forth).

Nordul numit si Lake District se remarca prin industria siderurgica,exloatarea gazelor naturale din Marea Irlandei,constructia navelor si turismul.Principalul centru:Barow. Nord-Vestul.Regiune destul de populata cu orase mari si rol deosebit in peisajul economic englez(Liverpool,Manchester,Preston).Sunt prezente 2 importante conurbatii:Merseyside,Yorkshire.Aici se afla liderii dezvoltarii industriale declansate de Revolutia Industriala(Liverpool si Manchester) si fosta capitala a industriei textileManchester.Este una din cele mai populate regiuni cu rol in dezvoltarea regionala(in 1990 a existat planul de dezvoltare la nivelul regiunii Merseyside).Sunt active industriile:constructii de nave,chimica si petrochimica,electronica;ample activitati portuare ,de transport si comerciale. Nord-Estul.Regiune complexa din punct de vedere economic:activitati industriale (exploatari de carbune, siderurgie neferoasa,constructii de nave,de automobile, petrochimie regiune conectata la centru de exploatare a petrolului din Marea Nordului numit Ekofish),activitati de transport-Hull fiind portul flotei de pescuit.Este una din regiunile Marii Britanii cu activitati turistice eficiente.Se remarca in mod deosebit orasele:Newcastle,Leeds,Bradford,Hull,Middlesbrough. Tara Galilor.Regiune cu recunoscuta identitate culturala,politica si economica.Un loc de refugiu al celtilor.O economie orientata catre sectorul tertiar,cu ramuri si serviciiHigh Tech.In acest sens exista in sudul Tarii Galilor regiunea Ronda Walley,cunoscuta sub denumirea de Toyota Valley.Dupa 1980 regiunea este subventionata de importante investitii japoneze sustinand procesul de reconversie industriala.Exista inca:siderurgie feroasa si neferoasa,constructii de masini,activitati portuare,de transport si comerciale(Swansea,Cardiff,Newport). Midlands de vest.Conurbatie (Midlands)de prima importanta avand ca centru,metropola orientata pe servicii,Birmingham impreuna cu Dudley si Walsall.Activitati care se concentreaza indeosebi in jurul orasuluiBirmingham,o concentrare industriala de tip metropolitan,industrie constructoare de masini,industrie siderurgica,avand ca materie prima fierul vechi iar ca centru specializat Dudley, industria petrochimica (cauciuc,mase plastice).Birmingham este un centru comercial international. Midlands de est.O regiune a carei dezvoltare a fost favorizata de pozitia sa centrala.Industrial, reprezinta o concentrare multipolara: exploatare de carbuni ,siderurgie,constructii de masini (autovehicule) cu centre:Leicester,Derby,Nottingam. Estul.Reprezinta o zona istorica a tarii cu marturii ale invaziilor anglilor.A avut la inceput o economie care se baza in mare parte pe activitati agricole,pe cresterea animalelor,pe industria usoara(mestesugareasca)in care rolul principal il detinea industria textila.Descoperirea petrolului si gazelor in platforma Marii Nordului au dat o alta directie evolutiei economice a regiunii,astfel incat orasele Norwich si Bacton capata noi functii. Sud-vestul.Se detaseaza prin activitati comerciale si transport ,turistice,industriale.Au un rol deosebit orasele:Plymouth.Portsmouth,Southampton. Sud-Estul(si Marea Londra).Regiune cu un potential industrial si al serviciilor ridicat in care Londra joaca un rol polarizant.Activitatile care se desfasoara in lungul estuarului Tamisa si in conurbatia Londrei sunt extrem de importante pentru orasul propriu-zis,cat si pentru imprejurimile mai apropiate sau mai indepartate.Orasele satelit Basildon,Brackvell,Crawley,Harloy,Hartfield,etc.joaca un rol din ce in ce mai important in distributia populatiei,descongestionarea regiunii,etc.

GRADUL DE ANTROPIZARE

n prezent, nu se mai poate vorbi de un mediu natural pur, ci de medii suportnd diferite grade de antropizare. Gradul de antropizare reprezint gradul de transformare a mediului initial de ctre om. Gradul de antropizare este n functie de conditiile oferite de diferitele tipuri de mediu, de nivelul de organizare social, de civilizatie i interese. Din aceast perspectiv, mediul natural este cel n care predomin nc elementele netransformate sau putin modificate de om, influenta antropic fiind predominant . In Marea Britanie gradul de antropizare este ridicat fiind vorba despre o tara foarte dezvoltata. Urbanizarea reprezinta un procent de 90% fapt ce duce si la modificari intense in mediu.Astfel in aceasta regiune nu mai sunt ecosisteme neatinse de om toate prezentand un grad mai mic sau mai mare de antropizare. POLUAREA MEDIULUI IN MAREA BRITANIE

Poluarea aerului Poluarea aerului este adesea vizibila sub forma fumului din hornuri si a gazelor de la tevile de esapament ale masinilor. Fumul este un amestec de gaze si chimicale si poate deveni si mai toxic sub actiunea soarelui puternic, datorita unei reactii chimice provocata de lumina. Smogul care rezulta are un miros neplacut si provoaca lacrimare. Mai de mult el invaluia Londra in timpul iernii, cand in fiecare casa ardeau focuri de carbune. In anii 1950 guvernul a emis legi pentru a impiedica ca in anumite regiuni oamenii sa arda altceva decat combustibili fara fum. Cresterea numarului de cazuri de astm si de boli bronhiale este o dovada a efectelor daunatoare a poluarii aerului. In lupta pentru aer curat, multe autoritati au instalat monitoare pentru verificarea calitatii aerului. Monitoarele masoara particulele suspendate si gazele, inclusiv dioxidul de sulf si monoxidul de carbon. Pe langa efectele directe ale inspirarii aerului poluat, aerul poluat are si un efect devastator asupra mediului. Substantele chimice emanate in atmosfera sunt transportate de vaporii de apa din curentii de aer, iar daca acestia se ridica deasupra muntilor, vapori de apa se condenseaza si cad sub forma de ploaie. Daca exista substante chimice in curentii de aer, ele vor cadea odata cu ploaia, provocand fenomenul de ploaie acida. Poluarea fonica Desi zgomotul in mediul urban nu reprezinta o noutate, este ciudat ca cercetarea sistematica a poluarii fonice este relativ recenta. Prima cercetare importanta din lume a zgomotului a fost efectuata in Londra in 1960. Pe langa problemele tehnice asociate cu o asemenea investigatie, prezentarea datelor privitoare la zgomot intr-o forma inteligibila este complicata. Zgomotul produs de avioane este o problema de mediu care se atenueaza prin reducerea zgomotului la sursa, in motorul avionului, si interzicerea constructiei de locuinte langa aeroporturile cu trafic intens. Efectul zgomotului avioanelor poate fi redus

prin utilizarea unor motoare mai silentioase si prin introducerea in avioanele noi a unor standarde de zgomot imbunatatite, convenite international. Poluarea apei Sursa cu cel mai mare numar potential de poluare este agricultura , care in Anglia si Tara Galilor ocupa aproape 80% din totalul uscatului . Reziduurile netratate de la fermele zootehnice sunt imprastiate pe terenuri si o parte isi croiesc drum pana la cursurile de apa . Anual , fermierii din Anglia si Tara Galilor imprastie pe terenurile lor 2,5 milioane de tone de azotati , fosfati si alte ingrasaminte si o parte din acesti fertilizatori ajung in apa . Unii sunt compusi organici care persista in mediu mai multi ani , patrunzand in lantul alimentar si cauzand probleme ecologice . Compusii organici clorurati , care au proliferat in anii 1950 , sunt astazi complet interzisi in Marea Britanie . Ecosistemele apelor curgatoare sunt tot mai amenintate de reziduurile care se scurg din fermele piscicole , din cauza produselor farmaceutice folosite aici pe scaralarga pentru a preveni raspandirea bolilor . Silvicultura si sistemele de imbunatatiri funciare cauzeaza si ele deversarea unor substante toxice in apele curgatoare , mai alesfier, aluminiu si cadmiu . Cu imbatranirea padurii , solul devine mai acid, iar in timpul ploilor torentiale cantitati mari de acid se preling pe pante ucigand flora si fauna din jur . Reziduurile de la animale sunt de 100 de ori mai toxice decat apele reziduale tratate rezultate din instalatiile de canalizare si deversate in cursurile de apa , cauzeaza catastrofe ecologice majore . In Marea Britanie 95% din apele de canalizare sunt tratate dar restul este deversat in rauri , cauzand proliferarea bolilor Poluarea marilor Apa raurilor se scurge in mare si ca rezultat intinderi mari de litoral au plaje inadmisibile de poluate. In unele parti ale Insulelor Britanice inotul in mare este chiar periculos datorita nivelului inalt de ape reziduale nocive din apa. Scurgerile de petrol din navele-tanc transoceanice pot distruge viata salbatica pe intinderi mari. Mai demult se foloseau detergenti in operatiunea de curatare, dar se considera ca efectul daunatoare ale detergentilor inrautatesc lucrurile si petrolul este lasat sa se disperseze in mod natural. Se estimeaza ca, anual, doar in Marea Nordului se deverseaza pana la 50.000 tone. Plumbul este un metal greu care se gaseste in apa sub forma de solutie. O sursa a poluarii cu plumb a apelor sunt greutatile pescarilor abandonate in apa. Plumbul are un efect puternic asupra lebedelor care ingera greutatile de plumb in timp ce se hranescu cu alge. Plumbul ramane in pipota pasarii, transformandu-se in solutie si ucigand-o. Un simpton al otravirii cu plumb este boala gat frant, care apare atunci cand muschii pasarii nu mai pot sustine gatul lung. Cadmiul este un alt metal greu care patrunde in apa afectand pestii si astfel si oamenii care-l consuma. Si mai periculoase sunt pesticidele agricole: aldrin, dieldrin si endrin care se acumuleaza in tesutul animal. Efectele pe termen lung ale multor chimicale sunt inca necunoscute. . Efectele asupra florei si faunei Unul dintre cele mai obisnuite semne ale poluarii apelor este vegetatia verde de la suprafata , cunoscuta ca eutrofie . Plantele acvatice si algele se dezvolta la suprafata apelor , atunci cand apa este imbogatita cu un amestec de compusi care s-au infiltrat din solurile din apropiere .

In ultimii 20 de ani situatia a devenit alarmanta deoarece 500 din marile bazine din Marea Britanie sunt astazi verzi si toxice datorita poluarii . Apa poluata a devenit un mediu propice pentru dezvoltarea diverselor specii periculoase debacterii, protozoare si ciuperci . Specii de bacterii , cum ar fi salmonella si listeria sau de protozoare , cum ar fi criptosporidium si giardia , sunt foarte periculoase pentru om, la fel cum , in secolul XIX , a fost si holera in Europa . Stratul verde de la suprafata apelor actioneaza ca un invelis gros prin care razele soarelui nu pot patrunde spre straturile din adancuri . Astfel , plantele acvatice care produc oxigenul necesar nevertebratelor sau vertebratelor acvatice mor .In plus , anumite specii de alge albastre produc substante toxice care omoara pestii si alte organisme acvatice . Ca urmare , multe activitati de agrement pe lacuri sunt interzise in lunile de vara din cauza algelor si a toxicitatii . Proliferarea algelor apare in lacuri si bazine si din alte doua cauze : defrisarea padurilor si aplicarea de fertilizatori arborilor din paduri , in urma carora apar infiltratii de substante chimice in apa . Schimbarile climatice reprezinta un factor care afecteaza speciile Marii Britanii: Astfel aceste schimbari recente au dus la disparitia din Marea Britanie a unora dintre cele mai rare specii de pasari din avifauna acestei tari, conform studiilor si estimarilor anuale ale ornitologilor britanici. In ultimii 25 de ani, numarul sturzilor de iarna, a sturzilor rosii si al corcodeilor de iarna, care obisnuiau sa migreze in Anglia si Scotia a scazut simtitor, odata cu cresterea generala a temperaturilor. Cu toate acestea, succesiunea recenta de veri fierbinti si ierni moderate au dus la cresterea numarului unor specii de pasari care viziteaza Mare Britanie din Europa continentala, cum ar fi egreta mica si silvia de padure. Expertii care au studiat modificarea populatiilor de pasari in cadrul a 42 specii rar clocitoare in Marea Britanie, intre anii 1980-2004, au autentificat modificarile aduse in componeta aviafaunei britanice de catre schimbarile accelerate ale climei. Dr. Richard Gregory din cadrul Royal Society for the Protection of Birds declara: Documentele noastre arata modul ireversibil in care fauna locala a fost afectata de schimbarile climaterice. In prezent, unele zone protejate din sudul Angliei prezinta un climat aproape mediteranean. Pe de alta parte, pasarile native din insulele britanice au fost fortate sa-si paraseasca habitatele din cauza incalzirii globale. Un astfel de caz este si cel al sturzilor rosii, care erau in trecut vizitatori frecventi in timpul iernii. In anul 1980, traiau 88 de perechi in Anglia, pentru ca, in prezent, sa mai supravietuiasca doar cateva perechi in Scotia si nordul Angliei. De altfel una din zece specii de pasari din Marea Britanie risca sa dispara complet pana la sfarsitul acestui secol din cauza incalzirii globale, informeaza Daily Mail. Pe masura ce schimbarile climatice sunt tot mai evidente, habitatele si sursele de hrana ale unor pasari se degradeaza sau se pierd, au avertizat oamenii de stiinta din cadrul Societatii Regale pentru Protectia Pasarilor (RSPB). Aproximativ 20 dintre cele 220 de specii de pasari existente in Marea Britanie vor disparea complet, potrivit expertilor de la RSPB. Efectele schimbarilor climatice se vor dovedi a fi dezastruoase pentru unele pasari din Scotia si regiunile montane.

Printre pasarile aflate in pericol se numara si singura specie care se gaseste numai in Marea Britanie, si anume forfecuta galbena, care traieste in padurile de pin Highlands. De asemenea, presura, care supravietuieste numai in platoul Cairngorm, notarita cu gat rosu, care este o pasare de balta si o specie de rata care traieste in special in regiunile nordice sunt amenintate cu extinctia din cauza ca nu se pot adapta la schimbarile climatice. Previziunile specialistilor de la RSPB si ale expertilor de la Universitatea Durham au fost facute pe baza unui model de schimbare climatice ce prevede o crestere a temperaturilor globale cu 3 grade Celsius, pana in 2100. Dupa ce s-au aflat pe muchie de extinctie din cauza poluarii, vidrele isi revin, si, mai mult decat atat, se stabilesc in orasele din Marea Britanie, informeaza Earth Telegraph. Mamiferele semi-acvatice erau vazute pana acum doar pe malurile cursurilor de apa din zonele rurale, si chiar acolo foarte rar. Un recensamant al People's Trust for Endangered Species and Mammal Trust UK arata, insa, ca vidrele iau exemplul vulpilor si veveritelor adoptand un stil de viata urban. Acestea pot fi gasite in parcuri si gradini in orase precum Bristol, Birmingham, Manchester si chiar in Londra in Tamisa. Conservationistii estimeaza ca, in total, vidrele s-au stabilit in 13 orase britanice si au fost vazute in alte 100 de locatii urbane. Expertii cred ca migrarea vidrelor din zonele rurale in cele urbane se datoreaza imbunatatirii calitati apei si a stocurilor de peste din raurile britanice. Acestia mai spun ca este foarte posibil ca si alte specii sa se urbanizeze. Protectia mediului Londra a anuntat ca va construi, in zece ani, locuinte cu nivel de carbon zero. Un procent semnificativ de emisii de carbon provine de la cele 21 de milioane de locuinte ale britanicilor. Este vorba de aproximativ 27 de procente de emisii de carbon, care provin de la casele acestora. Guvernul si-a propus ca in urmatorii zece ani sa ajunga la asa-zisul concept de "nivel de carbon zero", adica o locuinta ar trebui sa produca 0% emisii de carbon pentru a nu mai aduce prejudicii mediului inconjurator. Acest lucru inseamna ca o casa va produce, din toate energiile pe care le foloseste, o cantitate neta de zero emisii de carbon. Este un proces de durata. Este nevoie de timp pentru a construi astfel de case. Acest lucru nu se intampla numai in Marea Britanie, ci si in alte tari. Guvernul si-a propus sa incurajeze acest proiect printr-o combinatie de taxe-stimulent, printr-o serie de reguli pentru imbunatatirea constructiilor pentru a crea case mai eficiente din punct de vedere energetic. De exemplu, inlocuirea sistemului invechit de incalzire cu unul nou, performant, eficient din punctul de vedere al consumului de energie. Reciclarea Datele agentiei de reducere a deseurilor WRAP arata ca numarul pungilor de plastic oferite de marile supermarketuri britanice a scazut de la 13,4 miliarde la 9,9 miliarde din 2006 pana in prezent, informeaza Earth Telegraph. Cantitatea de plastic folosita a scazut, de asemenea, cu 40% in aceeasi perioada prin utilizarea unei cantitati mai mici de plastic pentru fiecare punga si prin utilizarea de materiale reciclate. Obiectivul de reducere a impactului pungilor de plastic asupra mediului este parte a unei intelegeri cu guvernul, iar retailerii au cazut de acord sa reduca folosirea pungilor de plastic cu 50% pana in mai anul acesta. Acest lucru ar duce la evitarea emiterii a 130.000

de tone de dioxid de carbon in atmosfera, cantitate echivalenta cu scoaterea din circulatie a 41.000 de masini. Ministrul britanic al Mediului, Jane Kennedy, a declarat ca supermarketurile sunt pe calea cea buna pentru indeplinirea obiectivului. Atat retailerii cat si cumparatorii au facut progrese remarcabile care arata ca reducerea dependentei de pungi de plastic a devenit un mod de viata, a declarat aceasta.

FRANTA

Evoluia paleogeografic a Franei


1.Regiunea de Nord este cuprins ntre Marea Mnecii, grania cu Belgia, Ardeni, i Bazinul Parizian; este format din uniti morfologice distincte, fiind locul de contact al bazinului sedimentar anglo-belgian, a prii sudice a marelui masiv istos renan( Ardeni) i a Bazinului Parizian. -Cmpia Flandrei franceze format din argile i nisipuri, ocupnd cea mai mare parte a regiunii. Este joas (2-80m), neted presrat la interior cu nlimi izolate(Munii Cassel 157m) i separat de mare prin numeroase dune i cordoane litologice. -Spre est de rul Escaut se gsesc cmpiile calcaroase Hainaut, Cambresis i Thierache cu aspect de podi, ocupnd partea central i estic a regiunii. Din punct de vedere geologic, n est , gresiile i isturile paleozoice formeaz osatura teritorial peste care s-au depus marne i calcare mezozoice. Datorit constituiei geologice, relieful are aspect de podi ondulat(100-150m), tiat de cteva vi largi cu versani repezi. 2.Regiunea de Nord-Est cuprinde Masivul Ardeni, Munii Vosgi i Cmpia Alsaciei. -Masivul Ardeni reprezint o parte a marelui masiv istos renan care se ntinde pe teritoriul Germaniei Occidentale, Luxemburgului i a Belgiei.Frana stpnete o mic parte din sudul acestei mari uniti cuprins ntre Cmpia Flandrei n vest, Bazinul Parizian n sud-est, grania cu Belgia n nord. Acesta este un fragment din lanul hercinic constituit din formaiuni paleozoice(isturi ardeziene).Datorit eroziunii se prezint astzi ca un podi nclinat uor spre vest. Cele mai mari nlimi ale Masivului Ardeni apar n partea estic(400-500m) ntre Bazinul Parizian i marginea sudic a Ardenilor rul Meuse i afluenii si au creat o depresiune periferic care limiteaz zona muntoasa. Meuse traverseaz Ardenii printr-o vale adnc i foarte meandrat. Se disting trei subuniti: podi, depresiune ardenez i Valea Meusei. -Masivul Vosgi este limitat n partea estic de Cmpia Alsaciei, n partea sudic de poarta Bourgone i de Cmpia Superioar Saone, iar n partea vestic de vestic de Cmpia Lorenei. Masivul Vosgi i Munii Pdurea Neagr formau un singur lan muntos hercinic. n era teriar Vosgii au fost renlai odat cu perioada de cutare alpin, n timp ce partea de mijloc s-a scufundat rezultnd o depresiune tectonic n care se afl Cmpia Alsaciei.

-Cmpia Alsaciei este o depresiune care separ Munii Vosgi de Munii Pdurea Neagr. Aceasta a fost umplut cu aluviuni crate de Rin i afluenii si. Se distinge o regiune joas, aluvionar, inundat de Rin i Ill i o serie de terase acoperite cu un strat gros de 10-15m de loess fertil sau de lehm. Contactul dintre cmpie i Munii Vosgi se face n cea mai mare parte printr-un povrni faliat. 3.Masivul Armorican cuprinde teritoriul dintre Marea Mnecii, Oceanul Atlantic, Bazinul Acvitanian i Bazinul Parizian. Contactul cu marile bazine de sedimentare n prile nordic i nord-estic se face prin zone n care formaiunile vechi dispar sub mantaua de sedimente mai noi necutate. Este constituit din isturi cristaline, gnais i granit de vrst precambrian i de formaiuni sedimentare paleozoice: gresii i cuarite cu structur cutat. Acest masiv a fost intens erodat, avnd nlimi ce abia depesc 400m i fiind stbtut de numeroase ruri. 4.Bazinul Acvitanian delimitat n sud-vest de Masivul Armorican, Masivul Central, Munii Pirinei i cu larg deschidere ctre Oceanul Atlantic. n Mezozoic, Bazinul Acvitaniei se contureaz ca un golf marin n care se depun calcare, argile i gresii, care apar la zi n Podiul Perigord i n Quercy. Ctre sfritul Mezozoicului i nceputul Teriarului odat cu procesele de cutare petrecute n Pirinei i Alpi, formaiunile secundare din sudul i sud-estul Bazinului Acvitaniei au fost afectate de micri tectonice (faliate, scufundate i slab cutate), crendu-se astfel o mare denivelare ntre Bazinul Acvitaniei i regiunile nconjurtoare. Depresiunea format n sudul bazinului a fost umplut cu material detritic provenit din erodarea Munilor Pirinei i din alterarea rocilor din Masivul Central. Centrul bazinului a fost acoperit de depozite calcaroase care apar mai evident n regiunea Bordeaux, sau de un amestec de nisipuri, marne i argile. Componena litologic i structura Bazinului Acvitaniei au condiionat unele trsturi ale reliefului. 5.Regiunea de est i sud-est cuprinde Munii Jura i Culoarul Saome-Rhone Munii Jura se ntind pe o distan de aproximativ 300km ntre vile Ronului i Rinului n forma unui arc de cerc. Sunt mrginii la nord de Cmpia Alsaciei, la vest de Saonei i n est de Podiul Elveiei. -La temelia lor se gsesc roci mezozoice, care apar la Chamagnieu, n Muntele Serre, n Masivul Saulnot. -n nord-est i sud pe o fie ngust n est, se succed o serie de culmi cu structur cutat, avnd anticlinale i sinclinale bine definite-structur jurasic propriu-zis. -Centrul i vestul sunt ocupate cu podiuri cu structur tabular, rareori cutate. -Pe marginea vestic a masivului apare la nord de Rons-le Saunier o structur foarte complicat. -Altitudinea maxim: 1727m n Cret de la Neige. Culoarul Saome-Rhone cuprins ntre Munii Alpi, Jura i Vosgi la est i Masivul Central la vest,de-a lungul rului Saome i al Ronului pe 800km, un adevrat uluc depresionar. -Acesta face legtura ntre Bazinul Parizian i regiunile renane pe de o parte i regiunile mediteraneene pe de alt parte.

-Martorii formaiunilor primare de pe lturi( Masivul Serre, Cremieu) aceste culmi se afl aezate pe un fundament hercinic. Mrile teriare au depus aici nisipuri, gresii, marne, calcare. n Pliocenul Inferior marea a naintat ca un fiord pe un traseu asemntor cursului actual al Ronului. 6.Bazinul Parizian reprezint cea mai mare regiune geografic a Franei(1/4 din suprafaa rii), fiind mrginit de Munii Ardeni, vosgi, Morvan, Masivul Central i Masivul Armorican. -Regiunea reprezint o arie de scufundare umplut cu depozite mezozoice i teriare, formate din calcare, argile, nisipuri i aluviuni. Depozitele bazinului sunt aezate orizontal, uor nclinate, sprijinite cu capetele pe formaiunile cristaline. -Forma de cuvet cu pantele convergente spre centru, alternana rocilor permeabile i impermeabile, nclinarea stratelor, rezistena lor diferit la procesul de eroziune au fost factorii care au contribuit ca relieful bazinului s prezinte o mare varietate. El nglobeaz numeroase cmpii i podiuri de vrst i altitudine diferit. Nord-vestul Bazinului Parizian. Relieful acestei periferii a bazinului cuprinde n linii generale colinele i podiul Artois i, strns legate de ele, Cmpia Picardiei. Acest relief este constituit din cret marnoas i acoperit de o manta mai groas sau mai subire de argile i nisipuri de vrst cuaternar. Depozitele bazinului n aceast parte au fost afectate de uoare micri de boltire, dnd reliefului o nfiare vlurit. -Cmpia Flandrei este desprit de Bazinul Parizian prin Colinele Artois, nalte de 200m. Partea vestic a acestor coline a fost erodat aa c depozitele mezozoice au fost scoase la zi. S-a format astfel o depresiune-Boulonnais- un fel de amfiteatru larg deschis spre Marea Mnecii. -La sud de Depresiunea Boulannais i Colinele Artois, ntre rmul Mrii Mnecii la vest, Valea Oise la est, Valea Bethune i cuestele Braz n sud se ntinde cmpia monoton a Picardiei, joas(100-150m), puin ondulat i fragmentat de vi adnci. Centrul i estul Bazinului Parizian. Relieful prezint o succesiune de cmpii, podiuri netede sau uor vlurite i nclinate, cueste n benzi concentrice. -La sud de Sena se prelungete ctre Loire cmpia calcaroas Beauce, neted i secetoas. De la confluena rului Oise cu Serre pn la rul Marne se ntind cmpiile: Soissonnais, Valois i Ile de France. La sud-est ntre Marne i Seine se afl Cmpia Brie. -ntre valea rului Aisne la nord i Yonne la sud, mrginite n vest de Brie i cuesta Vignoble, se ntinde sub forma de arc de cerc cmpia calcaroas cu sol albicios i uscatChampagne. Cmpiile din sudul Bazinului Parizian. Toat partea de sud a bazinului este ocupat de Cmpiile Loirei. Structura i relieful nu se aseamn cu a celorlalte pri ale bazinului. Aici formaiunile mezozoice au fost puternic erodate i acoperite cu o manta groas de nisipuri, argile, presrate cu insule izolate de calcar. Cmpiile sunt netede , joase, iar pe suprafaa lor rurile rtcesc i-i schimb mereu cursurile. Cele mai importante cmpii sunt: Nivernais, Berry, Poitou, Sologne, Touraine. Cmpiile din vestul Bazinului Parizian. Regiunea cuprins ntre Masivul Armorican i Pays de Braz este cunoscut sub numele de Normandia. Ea constituie cea mai important faad maritim a Bazinului Parizian.

ZONAREA BIOPEDOCLIMATICA A FRANTEI Pozitia geografica, formele reliefului si miscarile aerului sunt factori care conditioneaza clima Frantei. Cuprinsa intre 41 20" si 51 5" latitudine nordica, Franta este situata in zona temperata. Clima Frantei , ca si a celorlalte regiuni ale continentului care se invecineaza cu Oceanul Atlantic, se afla insa sub influenta moderatoare a maselor de aer ( umede si racoroase ) care vin dinspre vest. Iernile sunt mult mai calde si verile mult mai racoroase decat acelea ale tinuturilor departate de ocean situate la aceeasi latitudine. Cu toate acestea, datorita intinderii sale, formelor de relief precum si modului lor de orientare, Franta ofera o mare varietate de tipuri climatice, iar trecerea dintre ele se face treptat. Centrul si estul Frantei, cu relief inalt, mai departate de ocean, au o clima cu caracter continental. Partile sudice, situate la latitudine mai mica ( diferenta de latitudine dintre partile cele mai nordice ale Frantei si cele mai sudice fiind de 9 ) nu sunt supuse influentei oceanice, ci celei mediteraneene. Pentru a ne da seama de particularitatile ce prezinta clima Frantei, sa urmarim variatiile anuale ale temperaturii si presiunii aerului precum si distributia precipitatiilor. CLIMA Harta temperaturilor medii anuale ne indica +15C in sudul Frantei ( litoralul Mariii Mediterane ) si +10C in partile de nord. Acest fapt ilustreaza influenta latitudinii in repartitia temperaturii aerului. Izotermele lunii ianuarie arata o scadere a temperaturii pe masura ce inaintam spre interiorul continentului, fiind aproape paralele cu litoralul oceanic si marin. In vecinatatea Oceanului Atlantic si a Marii Mediterane, temperatura aerului este mai ridicata ( +7), in timp ce in est , pe crestele inalte ale Alpilor, temperatura aerului este de 0C. Clima regiunii pariziene sufera modificari in raport cu apropierea sau departarea de ocean; cea din Acvitania in raport cu latitudinea, cea din est in raport cu relieful. Climatul regiunii pariziene: temperatura medie in timpul iernii este mai scazuta ( Paris, in ianuarie +2, Brest +6; numarul zilelor cu inghet creste pana la 60-80 pe an. Vara este mai calda: Paris, in luna iulie +18 ). Maximum de ploi cad la sfarsitul toamnei si in impul verii. Acest climat ilustreaza lupta ce se da intre influentele oceanice si cele continentale. In timpul anului, in fiecare sezon, predomina cand influentele oceanice , cand cele continentale. PARIS

Teperatura ( Precipitatii Linile C) (mm ) ianuarie 3,5 56 februarie 4,4 46 martie 7,9 35 aprilie 11,1 42 mai 14,6 57 iunie 17,8 54 iulie 19,6 59 august 19,2 64 septembrie 16,5 55 octombrie 11,8 50 noiembrie 7,3 51 decembrie 4,3 50

Climatul Bazinului Acvitanian: influenta oceanica se resimte aici prin prezenta ploilor abundente, iernilor umede si blande. Vara este foarte calduroasa si secetoasa ( media lunii iulie +20) , iar toamna este lunga. Precipitatiile maxime cad primavara. Climatul Frantei de est: departarea de ocean si relieful inalt imprima acestei regiuni o influenta continentala asupra climatului. Nuanta continentala a climatului e indicata de diferenta dintre temperaturile medii ale lunii de iarna ( ianuarie 0) si vara ( iulie +20), de iernile lungi si aspre, de primaverile tarzii si de verile calduroase. In campiile Alsacia, Saone si Limagne verile sunt calduroase si scurte ( nu rareori termometrul arata in luna iulie la umbra +30 la Strasgourg), iernile sunt friguroase si lungi, durand 100-120 de zile pe an. Ploua putin in timpul verii si de asemenea in mijlocul iernii precipitatiile sunt reduse. Pe munti clima variaza in rapot direct cu inaltimea, cu directia culmilor si a vailor. In Muntii Vosgi si Jura, climatul de munte se prezinta cu ploi abundente si zapezi bogate in timpul iernii, care acopera pamantul 4-6 luni. Pe marile inaltimi ale Alpilor se intalneste climatul alpin cu veri reci ( - 6 pe varful Mont Blanc, 0 la 3.500m altitudine, 10 la 2.000m altitudine), cu ierni aspre si lungi ( peste 9 luni ) si vanturi puternice. Precipitatiile ating un maximum la 2.000m altitudine sis cad apoi pe marile inaltimi. In partile sudice ale Alpilor, climatul are influente mediteraneene. Climaul mediteraneean cuprinde tinuturile dintre Pirineii de rasarit, marginea de sud si sud-este a Masivului Central, Alpii sudici, valea inferioara a Ronului si Corsica. Acest climat se caracterizeaza prin ierni scurte si blande, veri calduroase si secetoase, adevarate veri tropicale, Din luna mai si pana in octombrie, atmosfera pastreaza o limpezime caracteristica aceste regiuni; saptamani de-a randul nu cade nici o picatura de ploaie.

Ore insorite/zi 2,0 2,9 4,9 6,6 7,3 7,2 7,3 6,6 6,0 4,0 2,1 1,5

VEGETATIA SI FAUNA

Padurile, in principal de foioase, ocupa mari suprafete in Multii Alpi, Jura si Vosgi. In landele nisipoase din sud-vest se dezvolta paduri de pin, iar in Corsica este dominant maquisul mediteranean. Fauna este relativ bogata: pasari ( flamingo, egrete,

fluierari- in Camargue ) , ursi ( in Pirinei ), vulturi, marmote, ibex, mufoni ( in Corsica ), s.a. In Masivul Amorican, vegetatia este alcatuita din palcuri de padure de stejar ramase in urma defrisarilor, vegetatie de lande si importante culturi cerealiere, vitipomicole, etc. Muntii Vosgi sunt bine impaduriti cu paduri de brad, de amestec de brad, strejar si fag, iar spre poale numai de foioase. Culmile inalte sunt acoperite cu o bogata cuvertura ierboasa de pajisti si fanete. Masivele Ardeni, Maures si Estrel: in aceste regiuni se intalnesc paduri de amestec, foioase, pin si stejeret dar si asociatii de maquis pe terasele silicioase si garriga, asociatii adaptate la uscaciunea terenurilor calcaroase si a climei in general. Zona mediteraneeana este domeniul maslinului salbatic si domestic, a pomilor fructiferi, a vitei de vie si a culturilor irrigate din care nu lipseste orezul. Muntii Pirinei sunt acoperiti cu paduri de stejar si brad, dar si pajisti si fanete. Campia Alsaciei si Culoarul Rhodanian: climatul continental de adapost ca si prezenta Mariii Mediterane au favorizat existenta policulturii cu deosebire cultura vitei de vie si a pomilor frctiferi alaturi de cereale, plante tehnice. SOLURILE

Provincia vestica, mult mai umeda si cu o mai mare uniformitate termica intre sezoane, are o diferentiere sporita de soluri datorita frecventelor intercalari de masive muntoase, podisuri, sau campii de varste diferite si roci variate. In zonele de campie si podis predomina luvisolurile albice, luvisoluri care se extind spre sud pana la Alpi sau Pirinei. Arealul luvisolurilor este frecvent intrerupt de cambisoluri ( in regiunile colinare ), de leptosoluri rendzinice, litice sau districe, de regosoluri sau andosoluri ( in reginile muntoase) sau de cernoziomuri ( in regiunile bine adapostite). HIDROGRAFIA

Reteaua hidrografica: Diversitatea reliefului, climei si a solului Frantei imprima retelei hidrografice un caracter variat in ceea ce priveste marimea si regimul de alimentare al raurilor. Cea mai mare parte dintre rauri se varsa in Oceanul Atlantic si marile anexe; numai cateva ajung in Marea Mediterana. Principalele rauri care se varsa in bazinul Oceanului Atlantic si in marile anexe: - Rinul izvoraste din Alpi in apropierea Ronului si face pe o parte a cursului sau mijlociu ( de la Bale pana la confluenta cu raul Lauter ) hotar intre Franta si Germania. Din Franta primeste ca afluenti raul Ille, pe care este asezat orasele Strasbourg si Moselle care trece prin orasul industrial Nancy. Partea de nord a Frantei este drenata de fluviu Meuse. Ea are numai cursul superior si mijlociu in Franta. Se varsa in Marea Nordului , langa marele port belgian Roterdam, dupa un curs de 950 km. Campia din nord este drenata de fluviile Escaut si Somme. Escaut izvoraste din colinele Vermandois, mai la nord de Saint-Quentin. Somme are izvoarele vecine cu ale fluviului Escaut si se varsa in Marea Manecii printr-un estuar. Are valea scurta cu panta

putin inclinata. Pentru a feri regiunea inconjuratoare de inundatii, cea mai mare parte din cursul lui a fost indiguit. Bazinul Parizian este drenat in cea mai mare parte de fluviul Sena. Sena izvoraste din podisul Langres ( 40 Km de orasul Dijon) de la altitudinea de 471 m. Dup ace strabate podisul Bourgogne, regiunea Champagne, Ile-de-France, campia Parisului si regiunea Normandie, se varsa in Marea Manecii printr-un larg estuar. Valea Senei ( lunga de 770 km ) are panta mica, fluviul descriind meandre numeroase si largi. Cursul apei este domol, debitul nu prea bogat ( regiunea pe care o strabate primind precipitatii putine fata de alte regiuni ale tarii ), iar regimul apelor destul de regulat ( maximum in ianuariefebruarie, minimum in iulie-august ). Caracteristicile sale naturale au permis ca acest fluviu sa devina una din arterele principale ale navigatiei interne. De-a lungul cursului superior si mijlociu, Sena primeste apele numerosilor sai afluenti din podisul Bourgogne si din Champagne (exceptand raul Oise ). Dintre acesti afluenti cel mai lung si cel mai cunoscut este Marne. Cel mai important fluviu de pe fatada atlantica si in acelasi timp cel mai lung fluviu al Frantei ( 980 Km ) este Loire. Izvoraste din Masivul Central, pe care il strabate printr-o vale cu numeroase chei, trece prin campie ( partea sudica a Bazinului Parizian ), apoi strabate partea de sud a Masivului Armorican si se varsa in Oceanul Atlantic. Datorita faptului ca are bazinul in regiuni diferite, regimul apelor sale este neregulat, debitul variabil. Partea superioara a raului Loire are debit maxim la sfarsitul iernii, minim la sfarsitul verii; in cursul inferior- debit maxim in ianuarie si minim in septembrie. Cursul superior are caracter de rau de munte. Din Gerbier-de-Jonc, unde are obirsia coboara spre nord printr-o vale ingusta, sapata in sisturi cristaline, vale care se largeste in campia Forez si Roanne. In aceasta regiune primeste numerosi afluenti mici. In apropiere de Neveres are loc varsarea afluentului sau Alier. In cursul sau mijlociu traverseaza campia sudica a Bazinului Parizian; aici valea se largeste, apele isi scad mult nivelul verii, iar toamna, cand debitul de apa este mare, inunda regiuni intinse. In partea inferioara ea strabate Maivul Armorican printr-o vale larga de cativa km si se termina printr-un estuar. Cel de-al doilea fluviu ca marime a fatadei atlantice, Garonne, are izvoarele pe versantul sudic al versantului Maladetta, in Spania. El traverseaza Muntii Pirinei si patrunde in Franta la Pont du Roy. In partea superioara are regimul de ape caracteristic raurilor de munte; nivelul sau este maxim la sfarsitul primaverii ( mai-iunie ) si minim la sfarsitul verii. Cursul apei este repede, debitul foarte variabil, ofera conditii mediocre pentru navigatie, in schimb poseda importante rezerve hidroenergetice. In cursul mijlociu raul prezinta alte caractere; regimul lui este determinat de afluentii principali care vin din Masivul Central, dintre care cei mai importanti sunt Tarn si Lot. Acestia au cel mai mare debit iarna sic el mai mic vara, ceea ce face ca raul Garrone in aval de Toulouse sa aiba un regim mai regulat. Pe teritoriul Frantei exista si numeroase lacuri dintre care cele mai cunoscute sunt: Leman / Geneva la granita cu Elvetia ( 582 Km ), Bourget (44 Km ), Grandlieu. Apele Frantei sunt legate intre ele prin canale navigabile in lungime totala de 4.600 Km. In

afara apelor enumerate mai sus mai exista si apele subterane, dintre care cele mai cunoscute sunt apele arteziene, al caror nume provine de la numele provinciei Artois. Franta POPULATIA

In Franta sunt 57 206 000 locuitori, natalitatea este de 13,3 . Mortalitatea este de 9,2 , iar populatia urbana reprezinta 74 %. Aglomeratii principale urbane se inregistreaza in: Lyon (1 262 mii locuitori), Marseille (1 087 mii locuitori), Lille (950 mii locuitori), Bordeaux (685 mii locuitori), Toulouse (608 mii locuitori), Nantes (491 mii locuitori), Nice (475 mii locuitori), Toulon (438 mii locuitori), Grenoble (400 mii locuitori), Strasbourg (388 mii locuitori) si Rouen (380 mii locuitori). Francezii sunt 3,6 milioane. Imigrantii reprezinta 6,3% din populatia tarii (dintre care 22% portughezi, 20% algerieni, 14% spanioli, 13% italieni, 8% marocani, tunisieni, iugoslavi, turci, senegalezi si malieni. Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in regiunea pariziana (890 locuitori/km2 ,adica 2% din suprafata Frantei si 19% din populatia tarii), in regiunea Nord-Pas de Calais (320 locuitori/km2), Marseille-Nice (290 locuitori/km2), Lyon-St Etienne (280 locuitori/km2) si in Alsacia (196 locuitori/km2). Valori mult sub media pe tara se intalnesc in Auvergne si Franche-Comt (50-70 locuitori/km2), in ChampagneArdenne (52 locuitori/km2), in regiunea Limousin (43 locuitori/km2) si in insula Corsica (30 locuitori/km2) . Frana avea o populaie de 62.998.773 locuitori la data de 1 ianuarie 2006, din care 61.166.822 erau n Frana metropolitan[, ceea ce corespunde la aproximativ 1% din populaia mondial. Din 1801 s-a organizat, la intervale regulate cte un recensmnt naional general, din 2004 acesta devenind permanent. Creterea demografic nregistrat de Frana este una dintre cele mai dinamice din Europa i este datorat unui nivel al natalitii superior mediei europene i unui sold migrator pozitiv (aproximativ 100.000 persoane anual). n ceea ce privete fecunditatea, aceasta se claseaz printre primele n Europa, cu 2,01 copii per femeie n anul 2006; doar Albania, Muntenegru i Islanda avnd indici de fecunditate mai mari. n plus, datorit creterii speranei de via, se nregistreaz o cretere a proporiei de persoane n vrst, fenomen cunoscut sub numele de pappy boom i este datorat ajungerii la vrsta a treia a generaiei baby boom din anii 1950. Limba francez este singura limb oficial din 1992, astfel c Frana este singura ar din Vestul Europei (cu excepia microstatelor) care are o singur limb recunoscut oficial. Cu toate acestea, n Frana se voresc 77 limbi regionale [15] care nu au nici un statut oficial, dar n ultima vreme au nceput s fie predate n unele coli. Alte limbi strine, cum ar fi limba portughez, limba italian, limba arab i altele, sunt vorbite de diferitele colectiviti de imigrani.

ECONOMIA

Situata printre primele cinci puteri ale economiei mondiale, Franta dispune de variate resurse minerale, dar cu o productie modesta si in scadere, apeland in masura din ce in ce mai mare la importul de materii prme si semifabricate. Industria are un ridicat nivel tehnologic, competitiv mai ales in aeronautica, material rulant, energia nucleara, industria alimentara. In ansamblul economiei mondiale, pozitia Frantei s-a erodat in ultimele doua decenii (in 1970 reprezenta 8,2% din productia industriala a OECD iar in 1990 doar 5,7%). Politica de reconversiune energetica (reducerea dependentei de importul de hidrocarburi) a condus la sporirea la 70% a ponderii centralelor nucleare in productia de energie electrica (locul intai pe glob). Marile concentrari industriale sunt: regiunea pariziana, valea Rhnului, Sena inferioara, zona Lyon. Productia industriala este extrem de diversificata, pondere mai mare in cadrul exportului avand industria autovehiculelor, utilajelor industriale, aeronautica, chimia de sinteza si industria alimentara (unt, branzeturi si vinuri). Agricultura antreneaza 7% din populatia activa desi are o contributie redusa in PNB (3,3%), Franta situandu-se pe locul intai in Europa si cinci in lume la productia de cereale.Ca valoare a exporturilor agricole, Franta ocupa locurile doi-trei pe glob. Viticultura este si ea larg reprezentata (locul al doilea pe glob la productia de struguri si de vinuri). Cresterea animalelor asigura 53% din valoarea porductiei agricole. Se cresc bovine, porcine si ovine. Reteaua cailor de comunicatii este bine dezvoltata si polarizata de capitala. Balanta comerciala este echilibrata, principalii parteneri fiind tarile CEE. Turismul are o contributie insemnata (peste 20 miliarde USD anual) la balanta de plati. Ajutorul financiar extern acordat de Franta insumeaza 7,5 miliarde USD anual. Gradul de urbanizare difera de la o regiune la alta. Din categoria regiunilor cu un grad mare de urbanizare fac parte regiunile Paris, de Nord, Bouches-du-Rhone, Gironde. Orasele. Dupa pozitia geografica, centrele urbane pot fi: de convergenta (a cailor de comunicatie), de convergenta si contact (contactul dintre unitati geografice diferite), situate in bazinele carbonifere, la estuarele fluviilor Seine, Loire, Gironde, etc. Dupa numarul locuitorilor se disting orase mici, mijlocii, mari si foarte mari. Orasele cu peste 100 000 locuitori constituie o categorie importanta. Cea mai mare concentrare urbana de tipul aglomeratiei, care reprezinta un ansamblu de asezari urbanizate situate in jurul unui pol unic este cea pariziana cu 9,9 milioane locuitori. In Franta de Nord se afla conurbatia Lille-RoubaixTourcoing, care are 1,01 milioane locuitori (1980). In bazinul carbonifer Saint Etienne se afla conurbatia cu acelasi nume, formata din centre urbane, in genral mici, care are 343 600 loc. (1980). AGRICULTURA Agricultura franceza este dezvoltata si performanta, aceasta tara fiind unul dintre marii producatori europeni si, totodata, mondiali de cereal (indeosebi grau) si floarea-soarelui. In privinta productiei vegetale, se remarca, insa, prin cultura vitei de vie si, implicit in productia de struguri , Franta fiind cel mai mare exportator mondial de vinuri. Are vinuri renumite in intreaga lume: cele de Bordeaux, Bourgogne, Champagne s.a.

De asemenea, Franta este al doilea crescator European de bovine, pentru carne si lapte si detine acelasi loc pe continent la unt si branzeturi. Se cresc, de asemenea, ovine si porcine. Franta beneficiaza de o suprafata agricola utila importanta (aproximativ ha per locuitor) si de conditii geografice si climatice favorabile, aflandu-se la paralela 45. Acesti factori explica, in principiu, faptul ca Franta este prima tara agricola a Uniunii Europene. Principalele productii sunt cerealele (grau, porumb), zaharul, vinul, produsele lactate, fructele si legumele si produsele din carne. Sectorul legat de cresterea animalelor a suferit in ultimul timp crize succesive, datorita bolilor precum vaca nebuna sau gripa aviara. Aproximativ 3,6 % din populatia activa totala a Frantei lucreaza in agricultura. Acest sector s-a modernizat in aceasta tara datorita politicii agricole comune reducand astfel, fara incetare, nivelul de mana de lucru. Agricultura sustine un sector puternic, cel al industriei agro alimentare. Locul agriculturii in economia franceza Ponderea activitatii agricole (ce cuprinde sectorul industriilor agro alimentare) reprezenta in anul 2004 - 3,9 % din PIB. In anul 1980 acest procent se ridica la aproximativ 7 %. Numarul persoanelor angajate in agricultura in anul 2006 se ridica la 751 000, sau 3 angajati la 100 ha. In anul 1988, acest numar era de 4,7 angajati la 100 ha. Structura exploatatiilor Agricultura franceza cuprinde 348 000 exploatatii, pentru o suprafata exploatata de 25 519 000 ha (2003), sau o medie de 71 ha per exploatatie. Doua treimi sunt reprezentate de ferme traditionale particulare, iar o treime au adoptat forma de societate, in special pe cea de exploatatie agricola cu responsabilitate limitata (EARL) sau pe cea de asociatie agricola (GAEC). Utilizarea suprafetelor In 2003, teritoriul francez (548 000 km) era repartizat intre :

Suprafata agricola utila : 295 000 km (53,7 %), din care : o Terenuri arabile : 184 000 km (33,5 %), din care : cereale : 89 000 km (16,3 %) ; pajisti artificiale : 30 000 km (5,4 %) terenuri destinate plantelor uleioase : 19 000 km (3,4 %) ; terenuri furajere : 17 000 km (3,0 %) ; ogoare : 13 000 km (2,4 %).

Culturi permanente : 111 000 km (20,2 %), din care : pajisti naturale : 100 000 km (18,1 %) ; podgorii : 8 900 km (1,6 %) : Alte suprafete : o paduri, terenuri intelenite, paduri tinere: 182 000 km (33,2 %) ; o alte terenuri neutilizate (lacuri, suprafete urbane, infrastructuri) : 70 000 km (12,8 %).
o

Cerealele, ocupand 50% din terenurile arabile, reprezinta, de departe, principala cultura in Franta.

Principalele activitati agricole in Franta Mai jos, primele produse agricole ale Frantei dupa volum, clasate pe valoare dupa FAO (2004). Produse Grau Sfecla Lapte de vaca Porumb Orz Struguri Cartofi Seminte de rapita Legume proaspete Mere Carne de porc Carne de vita Mazare uscata Seminte de floarea soarelui Carne de pasare Oua de pasare Rosii Carne de curcan Ovaz Volum (tone) 39 641 000 29 419 000 24 200 000 15 743 000 10 999 000 7 800 000 6 900 000 3 961 000 3 000 000 2 400 000 2 100 000 1 850 000 1 674 000 1 456 000 1 200 000 1 010 000 855 000 625 000 594 000 Nivel mondial a 5-a 1-a a 5-a a 5-a a 5-a a 2-a a 10-a a 5-a a 8-a a 4-a a 7-a a 7-a a 2-a a 6-a a 9-a a 8-a a 22-a a 2-a a 14-a

TRANSPORTURI

In ceea de priveste transporturile, in Frana, infrastructura de transport este foarte bine dezvoltata cu un numar mare de kilometrii de cale ferata, autostrazi si drumuri nationale si peste 400 de aeroporturi. Reteaua de cale ferata are aproximativ 30.000 km cu ecartament standard de 1.435 mm din care peste 14.000 km sunt electrificai. Franta este renumita pentru sistemul de trenuri TGV ce pot circula, pe linii dedicate, cu viteze de peste 300 km/h. Exista conexiuni cu toi vecinii sai, (cu excepia Andorei care nu posed sistem de cale ferat), inclusiv cu Regatul Unit prin intermediul Tunelului Canalului Manecii. Numeroase orase dispun de sisteme de trenuri suburbane (RER n Paris) i metrou, unele dintre ele fiind de tip VAL automate. De asemenea n marile orae tramvaiul a nceput s fie din ce n ce mai prezent, dup ce, n anii 1960 majoritatea liniilor au fost defiintate. Reteaua rutiera are peste 890.000 km drumuri publice, marea majoritate asfaltate, din care reeaua de asutostrazi are peste 10.000 km, majoritatea fiind cu taxa si unele sunt operate de companii private. De asemenea, exista o reea bine dezvoltata de drumuri nationale, de peste 30.000 km, care leaga principalele orase. Piata auto este dominata de producatorii interni cum ar fi Renault (27% din piaa auto n 2003), Peugeot (20,1%) i Citron (13.5%). De asemenea, cu 70% din mainile nou vandute n 2004, utilizarea motoarelor de tip diesel devine alegerea preferata, inaintea benzinei sau a GPL-ului. Din cele 478 aeroporturi franceze, 176 sunt aeroporturi cu piste pavate, cel mai mare fiind Aeroportul Internaional Charles de Gaulle n apropierea Parisului. Air France este compania nationala, in curs de privatizare, parte a concernului Air France-KLM, care este cea de a treia companie mondiala de transport aeronautic. Pana in Secolul XIX transportul fluvial era foarte dezvoltat, existand n continuare peste 14.000 km de canale si cursuri de apa navigabile, din care peste 6.000 km sunt foarte dens navigate. Exista numeroase porturi, Le Havre, Saint-Nazaire, Bordeaux i Marsilia fiind printre cele mai importante.

Reteaua de cai de transport este moderna, dar polarizata indeosebi pe capitala tarii. Franta a avut, in ultimele decenii ale secolului al XX-lea realizari remarcabile in domeniul transportului feroviar de mare viteza, asa-numitul TGV. Dispune, totodata de o insemnata retea de cai de autostraziz si alte cai rutiere modernizate. Transporturile pe apa atat fluviale cat si maritimesunt, de asemenea, bine dezvoltate. Franta are o mare retea de cai navigabile interne , principalele porturi fluviale fiind Paris (pe Sena), Strasbourg (pe Rin), Lyon (pe Ron). Dispune, totodata de o importanta flota comerciala maritima si de unele dintre cele mai importante porturi de pe glob : Marsilia si Le Hvre. Aeroporturile Parisului (Charles de Gaulle si Orly) se inscriu printer cele mai mari din lume. TURISMUL

Franta dispune de un mare potential turistic pe care l-a valorificat intr-o larga masura. In prezent , ea are o puternica infrastructura turistica, permitand practicarea unor forme diferite de turism. Cel mai mare centru de convergenta turistica este Parisul. De asemenea, mari regiuni turistice sunt Alpii si regiunile mediteraneene, intre care Coasta de Azur. In 1980, numarul turistilor straini a fost de 30,1 milioane. Franta este una dintre tarile cele mai vizitate si cu cele mai mari venituri din turism. Intre cele mai importante atractii turistice se inscriu : Parisul si imprejurimile, alte orase cu monumente si muzee (intre care Chartres, Reims, Lyon) valea Loarei, statiunile situate pe Coasta de Azur (Cannes, Saint-Tropez, Nisa, s.a.), statiunile montane si de sporturi de iarnadin Alpi (Chamonix), insula Corsica. Intre numeroasele atractii ale Parisului de inscriu catedrala Notre Dme, muzeul Luvru (cel mai renumit in lume), turnul Eiffel, iar in imprejurimi palatal Versailles.

OLANDA
Asezat in Europa de Vest si scaldata de Marea Nordului, Olanda se invecineaza la sud cu Belgia, iar la est cu Germania, ocupand o suprafata de 41.160 kmp. Importanta pentru economia tarii o are si situarea ei pe cursul inferior al Rhinului, la varsarea lui in Marea Nordului prin intermediul caruia isi asigura legaturi economice cu unele tari din Europa de vest si centrala. CADRUL NATURAL In Olanda relieful de campie constituie trasatura esentiala a cadrului natural. Campia olandeza este joasa, inclinata lent spre zona de subsidenta din Zeeland, avand altitudinea cea mai mica de 6,70m sub nivelul marii, la nord de Rotterdam. Sectorul Nordic al campiei prezinta altitudini mai mari, 50-100m si urme ale glaciatiunii cuaternare evidente in morenele frontale din Veluwe si Twente. Litoralul olandez este nisipos, cu insule (zona Wadden) I-le Frisice de Vest, digururi nisipoase (10m) sub care se gasesc depozite cuaternare, golfuri supuse intens modelarii (la gura raurilor Escaut, Schelde, Maas, Rhin), plaje amenajate, dune. Prin actiunea antropica de recuperare a terenului de mare si transformare a lor in poldere mai mult de 50% din suprafata tarii a devenit un polderland, fiina astfel un fapt unic, pe plan mondial (I. Marin). Datorita pozitei geografice, clima este temperat ocenaica, temperature media a lunii ianuarie este d 1,7C, iar a lunii iunie este de 17C. Precpitatiile, peste 700mm annual, cad aproape in tot timpul anului. Din punct de vedere al hidrografiei, Olanda este strabatuta de o serie de ape, Rhin cu bratele sale Waal si Lek, apoi Maas, Schelde care prezinta un debit bogat, favorabil activitatii de transport. Vegetatia Olandei este caracterizata prin predominanta pasunilor si fanetelor, 32,4% din teritoriul tarii; padurile (fag, stejar) ocupa numai 8,4%. POPULATIA SI ORASELE Olanda se remarca printr-un grad ridicat de populare, printr-o retea urbana densa, in care exista centre cu o mare varietate functionala. Evolutia populatiei la primul recensamant, cel din anula 1930, s-au inregistrat 2,5 mil. loc., apoi a urmat o perioada de crestere continua, iar in 1981, populatia a atins cifra de 14,1 mil.loc. Pe de alta parte, evolutia natalitatii si a mortalitatii s-a desfasurat in mod diferit: natalitatea a scazut de la 31,6, in anul 1900 la 13 in anul 1979, iar mortalitatea de la 17,9 la 9, prin urmare sporul natural s-a redus de la 13,7 la 4 (I. Marin). Datorita diferentelor regionale si a sporului natural, exista evidente dispuneri spatial in distributia populatiei, astfel aproape jumatate din populatia tarii se afla concentratya in partea vestica in care s-a concentrate intr-o mare masura activitatea industrial si portuara. Densiatea populatiei este de 343loc/kmp.

Evoluita, sporul natural si al migratiei s-a rasfrant in structura piramidei pe grupe de varste astfel grupa de varsta de 30-45 ani fiind mai putin reprezentata, in schiomb cea de 25-30 ani datorita sporului mai mare este relative mai numeroasa. Populatia care are peste 65 ani atinge 11,1% din populatia totala (1978). Pe medii, se remarca o neta preponderenta poppulatiei din mediul urban, 76%, Olanda face astfel parte din categoria tarilor cu inalt grad de urbanizare. Orase. Datorita evolutiei,exista mai multe tipuri de orase, astfel dupa marime exista mai multe tipuri de orase: orase mici. Mijlocii, mari si foarte mari (Utrecht, Eindhoven, Arnhem, Enschede, Haarlem) la care se adauga doua orase milionare: Amsterdam si Rotterdam. Cea mai mare parte dintre centrele urbane se afla concentrate in provinciile vestice, ele formeaza conurbatia oleandeza Ranstad-Holland (Amsterdam, Rotterdam, Utrecht), concentradn 31,5% din populatia tarii. Amsterdamul este cel mai mare centru industrial si administrativ din Olanda. Dezvoltarea lui a inceput in secolul XIII lea in locul unde se varsa raul Amstel in Zuiderzee. Orasul a inceput sa se extinda pe insulele mlastinoase invecinate, are peste 800 de poduri, iar multe constructii sunt ridicate pe piloni pentru a fi ferite de inundatii. Este si azi oras portuar. Legatura cu marea este realizata prin Noordzee Kanal (canalul Marii Nordului), executat intre orasele Amsterdam si Ijmuiden. Aceasta este capitala oficiala a tarii, dar sediul guvernului, al reprezentantelor diplomatice si al catorva ministere se afla in Haga. Al doilea oras ca marime este Rotterdamul (1069000 locuitori) unde se afla cel mai mare port al lumii. Portul Rotterdamului a fost completat de un Europort de mare capacitate aflat pe malul lui Nieuwe Waterweg, dupa ce fluviul Rin a primit un rol important in derularea activitatii comerciale a Comunitatii Europene si in transporturi. AGRICULTURA Din totalul suprafetei tarii 27% este pamant cultivat, alte 32% sunt utilizate ca pasuni, iar 9% sunt paduri. Agricultura foarte moderna, intensiva si foarte productiva ocupa 4% din forta de munca si produce 4% din produsul intern brut. Cea mai dezvoltata ramura este cresterea vitelor prin pasunat si cultivarea florilor. Se produc in cantitati mari cartoful, sfecla de zahar si cerealele. Pe poldere cresc peste 4,5 milioane vaci de lapte. Olanda se afla pe locul cinci in Europa la productia de unt, pe locul al patrulea la productia de cascaval iar pe primul loc in productia de bulbi de flori. Pe multe poldere se cultiva lalele, zambile si crini, mai ales in zonele Leiden si Haarlem, de unde anual se exporta milioane de bulbi de flori. Un produs important de export il constituie zarzavaturile pentru salate, cultivate in general in sere. TRANSPORTUL Campia intinsa a creat conditii bune pentru infiintarea unor retele intinse de transporturi, cu toate ca multimea de rauri, canale si santuri au creat probleme. Lungimea cailor ferate este de 2753 km din care 1987 km electrificata. Lungimea drumurilor rutiere este de 111891 km. Are una dintre puternice alxe rutiere de circulatie, cea cu directia vest-est:Rotterdam-Utrecht-Arnhem, la care se adauha in nord Amsterdam-Helversum-

Amersfoort si alta in sud- Rotterdam-Nijmenjen. Este foarte important transportul pe nave maritime, mare parte a comertului Europei Occidentale se efectueaza pe cale maritima prin Olanda. Lungimea retelei navigabile este de aproximativ 4340 km (1978), prin cele doua mari porturi amsterdam si Rotterdam se realizeaza un bun acces la mare si un mare trafic de marfuri. Traficul maritim de marfuri este concentrat in deosebi de Rotterdam, cel mai mare port european, situat pe unul din bratele Rhinului si care are acces direct la mare prin canalul Nieuwe Water weg(traficul a fost de 277,5mil.t. si este constituit mai ales din petrol, minereuri, produse chimice, carbuni, cereale). Transportul aerian intern este nesemnificativ, dar KLM-ul (Societatea Regala Olandeza de Transport Aerian) are multe linii internationale. Cel mai mare aeroport se afla la Amsterdam ( Schiphol), Rotterdam si Hilversum. COMERTUL EXTERIOR Olanda este o tara cu o larga sfera a legaturilor comerciale: se exporta produse agricole, masini, produse chimice, petroliere, textile si alte marfuri. Se importa masini, petrol, produse chimice, otel. Comertul exterior (cu un volum de 130,9 mld.$ in 1979) este orientat spre tarile din piata comuna, Suedia si SUA. INDUSTRIA Olanda este o tara cu o industrie moderna si dezvoltata. Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de masini, electronica, producerea titeiului, constructia de nave si avioane, productia otelului, a produselor textile, a mobilei si a hartiei, a confectiilor si a berii. Amsterdamul este centrul mondial al prelucrarii si al comertului cu diamante. Industria grea: rafinarea petrolului, fabricile de otel si constructoare de masini se concentreaza in zona de coasta, mai ales in Rotterdam, dar centre industriale importante sunt si Ijmuiden, Amsterdam si Kijmegen - toate aflate pe malurile unor rauri - sau canale. Sunt foarte populare cascavalurile, produsele de cacao si de ciocolata, trabucurile, conservele de legume, ginul si berea fabricate in Olanda. ATRACTII TURISTICE Amsterdam este renumit pentru cartierul su clduros Wallen cu ale sale numeroase coffee shops care comercializeaz n mod legal cnep indian (cannabis), muzeul casei Rembrandt, care se gsete la 30 de kilometri de ora i canale pe malul crora se afl case vechi. n Amsterdam poate fi vizitat i cartierul cu felinare roii, care adpostete o serie de bordeluri. Prin Amsterdam trec fluviile Amstel i Het IJ. Portul din Amsterdam este legat direct cu Marea Nordului prin canalul Noordzeekanaal . Obiective turistice * Rijksmuseum Amsterdam - cel mai mare muzeu din tara, ce deine o colecie speciala de art olandeza *Anne Frank House - ascunztoarea din mijlocul orasului unde Anne Frank se adpostea

pentru a-si scrie faimosul jurnal din perioada celui de-al doilea Razboi Mondial * Muzeul Houseboat - ansa de a cunoate istoria celebrei flote olandeze din Evul Mediu * Jewish Historical Museum - muzeu cu 4 sinagogi, cea mai veche datnd din secolul al XVII- lea * Muzeul Stedelijka - cu o colecie de arta moderna si o superba gradina de sculpturi, ce se afla in spatele cldirii * Muzeul Amstelkring - gzduiete acum o colecie de argintrie bisericeasca si tablouri religioase. * TIN, Muzeul Teatrului - picturile de pe perei si tavan, precum si scara din marmura, formeaza fundalul muzeului. * Muzeul Allard Pierson - unde se afla singura colecie arheologica a oraului, ce contine piese de arta de origine egipteana, greaca, si romana. * Muzeul Maritim Scheepvaart - deine cea mai mare colecie de vapoare din lume * Muzeul Filmului are o colecie de mii de filme, poze, postere si scenarii de filme olandeze si internaionale. * Muzeul Van Gogh - gzduiete 200 de picturi si 550 de schite ale celebrului pictor. Numeroase atracii si priveliti ncntatoare fur privirile trectorilor si merita vizitate, iar printre acestea, cele mai renumite sunt: * Oude Kerk - veche biseric nconjurat de casue in stil gotic renascentist * Dam Square - loc plin de istorie, situat chiar n centrul oraului * Artis Zoo - cea mai veche grdin zoologica din Olanda. * Cartierul Red Light (al Felinarelor Rosii) Haga, resedina Familiei Regale, un ora de o deosebit elegant ce ofer turitilor piee colorate, staiuni atrgtoare cu faleze pline de viat dar si un binecunoscut si frecventat casino. Rotterdam este un ora portuar, n provincia Olanda de Sud, Tarile de Jos. Are 588718 locuitori n oraul propriu-zis i aproximativ 1.600.000 n zona metropolitan. Aceasta face parte din proiectul de unire a unor orae din vestul rilor de Jos ntr-o singur aglomerare: Randstad Holland. Este cunoscut pentru faimosul pod Erasmus si numeroase cldiri istorice.

BIBLIOGRAFIE
1.Albu Nicoleta,Marin M.,Ion M.,Lungu M.,2009, Geografia regionala a continentelor,Editura Universitara 2.Cioaca,A.,2002,Biogeografie,Editura Universitara 3.Marin I,Marin M.,2009,Medii si regiuni geografice,Editura Universitara 4.Marin I,Marin M,2006,Europa.Geografie fizica,umana si economica,Editura Universitara 5.Marin I,Nedelcu A,1996Geografie economica mondiala,Editura Universitara 6.Pisota I,1987,Biogeografie,Editura Universitatii din Bucuresti 7.Prisnea Elisabeta,1957,Franta,Editura Stiintifica