2.3.2. Rolul si structura elementelor de patrimoniu 2.3.2.1. Activul eee ee structura sa, modul de valorificare a bunurilor economice, i re Sc consumia bunurile, isi transmit valoarea si isi recupereaza propria valoare, Astfel, se disting dou categorii de bunuri care se caracterizeaz printr-un comportament diferit: a) active imobilizate (fixe) componentele lor fiind denumite si imobilizari sau valori imobilizate; b) active circulante. Distinctia intre activele imobilizate si cele circulante nu este intotdeauna simpla. Ea are un caracter subiectiv: destinafia bunului. Activele imobilizate sunt bunuri destinate si serveascd in mod durabil activitatii entitatii economico-sociale. Prin urmare, se utilizeazi la mai multe circuite economice gi isi transmit valoarea in mod treptat, parte cu parte, sub forma amortizarii. Activele circulante sunt elemente patrimoniale care, conform destinatiei sau naturii lor, nu ramén durabil in patrimoniu. Sunt destinate consumului sau vanzirii, urm4nd circuitul economic: intrebuintare — bani — intrebuinfare. in consecin{, isi recupereaza integral valoarea, prin includerea in costul activitafii intr-un singur circuit economic. De exemplu, un utilaj reprezinta o imobilizare daci este destinat si fie folosit in activitatea de exploatare, dar el poate fi un actiy circulant dac& entitatea I-a fabricat in vederea vanzarii sau l-a achizifionat in scopul revanzarii 63 Scanned with CamScannernecomporale (programe informatice). = active biologice; ~amenajari de terenuri; + actiuni definute jg le afiliate; ~ imprumuturi acordate entitajilor a ~ alte creanfe imobilizate. - depozite bancare py” termen lung: - dobanzi aferente imprumuturilor acorday / Imobiliziri Tmobiltzbri necornorne corvorale fnaneiare Fixe ACTIVE Circulante -—O Stocuri si comenzi ‘murs de execuie Tnvestitii financiare Pe termen scurt ~ materi prime; - materiale _7Produse ” (emitabricate, produse + casa in valuti, = conturi curente lt ~ acrediti + tichete de mas! cresi; ~ timbre fiscale/ postale; Scanned with CamScannerRezult& c activele imobilizate =e a Pot concura la mai multe circuit imp cl + mai multe circuite eoonomice, in } Ip * activele circulante Servesc unui singur circuit, fiind consumate, vant ee ae in cadrul acestuia, oe : a) Activele imobilizate™ (fixe) cuprind: () Beas aNeaEa rind: (i) imobilizdrile necorporale; (i) imobilizarile corporale; (iti) imobilizarile financiare. a Imobilizérile corporale, cunoscute I = Corporal si sub denumirea de mijloace fixe si terenurl, se caracterizeaza prin natura lor ifloace fixe # material, Sunt mijloace de muncé care participa la mai multe circuite economice sia cdror valoare se recupereazi in mod treptat, prin amortizare, adic& prin includerea valorii | lor, in rate lunare, pe toati durata de functionare, in cheltuielile entitatii. Fac exceptie terenurile, intrucét nu-si pierd valoarea prin utilizarea. lor. Prin urmare, nu trebuie inlocuite si nu-si recupereazi valoarea prin amortizare, ci doar prin si in momentul vanzatrii lor. Activele corporale trebuie s& indeplineasc& cumulativ doud condifii: (i) s& aiba o valoare mai mare decat cea prevazuti de lege (in prezent 2.500 lei); (ii) durata lor de viafi s& fie mai mare de un an. Acestea cuprind: terenuri, instalatii si echipamente, utilaje de lucru, mobilier, aparate de control si masur&, birotica, inventar gospodaresc, mijloace de transport, animale de muncé, plantafii, imobiliziri corporale in curs (nefinalizate, nereceptionate integral) etc. Se achizitioneazi de la furnizori, se primesc ca aport in natura, se realizeazi din productie proprie sau se primesc cu titlu gratuit. incadrarea bunurilor in categoria imobilizdrilor corporale trebuie efectuaté cu mare grija, tindnd cont atat de obiectul de activitate al entititii cat mai ales de scopul utilizirii lor pe parcursul mai multor exercitii financiare, in activitatea proprie a entititii. Spre exemplu: (i) terenul achizitionat de o ferma agricola reprezinta un activ corporal in masura in care este strict legat de utilizarea in activitatea agricola a fermei; (ii) un autoturism achizitionat de o firma de transport in scopul utilizarii sale in urmatorii ani, reprezinti un mijloc fix amortizabil nemonetar ” pe toata durata sa de utilizare (ca, de altfel, pentru orice entitate care foloseste un autoturism in activitatea sa proprie); ae . (iii) pentru un_ hotelier, mobilierul primit ca aport in natura sau achizitionat de la furnizori reprezinté tot un activ corporal, amortizabil pe durata sa de folosire; sa ee " Pentru mai multe detalii, va recomanddi a in Capitol j la Ordinul 1802/2014. | IRB Cn a A atl cmon * In categoria element ie areal imobiliarle necorporale et., precum si sumele pltite in avans penint uml # cervice im sf consultati Sectiunea 4.4 Active imobilizate (pet. 65 Scanned with CamScanneromerciant en-gros de marfuri, Spatiile de , inistrativ dobandit prin achizitie, prin aport in nui contract de leasing financiar, reprezinta active ea trucdt sunt definute in scopul exploatarii pe termen Corp atidire aflati in curs de executie reprezint er ‘Acelasi tratament se aplic si in cazul ac eon, Paty imap lung, Pay ti 9 imo Be i/ 7U" ACCIOT Milo, juni de instalare si/sau montare inainte de a gs tig Haag in curs. corporal in curs care necesit’ operat} folosin epind cu anul 2015, legislatia national face ¢ proprietatea imobiliara si investitia imobiliara. Spre exemplu: detinuti pentru productia de bunuri Sau Pentru a fi utilizata ip é administrative este 0 proprietate imobiliara, in timp ce O constructie define inchiriata tertilor este 0 investitie imobiliard. Totusi, o clidire achiitonss construiti de un dezvoltator imobiliar in scopul vanzarii, reprezintg Stoo nu imobilizari corporale. i istincyie Imobilizarile necorporale mai sunt numite imobilizari nematerale sy intangibile. in cadrul acestora, se disting: Cheltuielile de constituire, adic& cele atasate operatiilor care conéija. neaza existenfa $i activitatea entitafii economice si a c&ror suma nu poate § raportati la o productie de bunuri sau servicii determinate. in Rominia, ¢ recupereaza prin amortizare. Cheltuielile de constituire se structureazi i - cheltuieli de prospectare a piefei capitalurilor, de publicitate, tay onorarii pentru infiinfare, cheltuieli de emisiune a actiunilor etc; - cheltuieli de crestere a capitalului si din operatiuni de fuze divizare, restructurare, etc. Nu sunt susceptibile de a fi revandute, dar swt determinante pentru functionarea entititii economice. Cheltuielile de dezvoltare, in cazul in care conduce la objineres & Prototipuri si ulterior la o productie, reprezintd imobilizare necorporala care Va recupera valoarea prin amortizare. wl _ Concesiunile, brevetele, licenjele si alte valori asimilate oe achizitiona de la terfi, realiza pe cont propriu, sau primi cu tithe grault te exemplu, un teren utilizat de o fermi agricola in baza unul oon Coneesiune incheiat pe o durata de 49 de ani cu primaria local nu Pry Pentru ferma respectiva un activ corporal (intrucat acest teren este - iil a dotva primar in calitatea sa de proprietar). Totusi, 1 aco seat et concesiune, ferma agricola va recunoaste un Sake ra pret expres ini esiune, in masura in care in contractul de CO “ah fer” aon mea concesiunii de platit in urmatorii 49 de ani. In a roca Fecunoaste si o datorie pe termen lung fat de primari 66 Scanned with CamScannerFont Paice apare la momentul intrarii activelor corporale in entitate, ca diferent intre costul de achizitie gi valoarea contabil& existent in gotele vechiului proprictar. Diferenta pozitiva sau negativa este dati de clemente cu caracter necorporal, precum vadul comercial, clientela, etc. Alte imobilizari necorporale pot fi reprezentate de yrograme jnformatice create de entitate sau achizitionate de la terti gi alte imobilizati de forma nemateriali. De exemplu, un program in: xe formatic achiziti departamentul de contabilitate reprezint& o imo etree, teat 7 ep bilizare necorporala, intrucit scopul dobandirii este legat de utilizarea acestuia pe o perioada mai mare de un an, indiferent de marimea costului de achizitie. Legislatia interna clasificd imobilizarile financiare astfel: (i) actiunile detinute la entitatile afiliate; (ii) imprumuturile acordate entitatilor afiliate; (iii) interesele de Participare; (iv) imprumuturile acordate entitafilor 1a care se defin interesele de participare; (v) alte investitii detinute ca imobilizari; (vi) alte imprumuturi (garantiile, depozitele si cautiunile depuse de entitate la terti). Titlurile financiare detinute de o societate se clasificd in trei categorii: (i) actiuni definute la entitafile afiliate, reprezentdnd titluri detinute la filialele din cadrul grupului; (ii) interese de participare, reprezentand titluri detinute la intreprinderi asociate din grup sau din afara grupului; (iii) alte titluri imobilizate. Acfiunile detinute la entitéjile afiliate: O filiali este o alta entitate asupra careia entitatea mama igi exercitd autoritatea de a conduce politicile financiare si operationale, cu scopul de a obfine beneficii din activitatea acesteia. Existenta controlului asupra unei entitati poate fi generat’ de: © definerea unui drept de vot de peste 50% in Adunarea Generali a Actionarilor, in virtutea actiunilor detinute si/sau a unui acord cu alfi investitori; © autoritatea de a conduce politicile financiare si operationale ale entitatii, stabilita prin statut sau contractual; © autoritatea de a numi sau de a schimba majoritatea membrilor Consiliului de Administratie al entitatii; © autoritatea de a transmite majoritatea drepturilor de vot la adunirile Consiliului de Administratic. . s entitate-mamia trebuie si prezinte situafii financiare consolidate, casi cum Grupul (entitatea-mama impreuni cu toate filialele sale) ar fi o singura entitate. in practic’, entitatea-mama va intocmi: : oe © situafii financiare separate (individuale), in care investifia In filiale este prezentata la cost; . 7 cana © situafii financiare consolidate, care implici combinarea sitvatilor financiare ale entitatii-mamé si a filialelor sale, adundnd impreund, linie 67 Scanned with CamScanner7“ oo ile, capitalurile propri, veniturile si chettuigig Se ore alia cate prezentata la valoarea activelor netg ale stun detinute la intreprinderi asociate: oO intreprindere asociaty g i entitifi este 0 alti entitate asupra creia aceasta exercité © influeny met ent! ae din punct de vedere decizional si care nu constituic nici fliatg ¢ nick Se in partcipaie, Faptul ci 0 entitate exercité influenta Semnificatiyg asupra unei societiti poate fi evidentiat de mai cule aspects o definerea unui drept de vot de peste 20% in lunarea General Actionarilor, in virtutea actiunilor definute si/sau a unui acord cy investitori; . reprezentare in Consiliul de Administratie; - autoritatea de a participa semnificativ la procesul decizional; tranzactii semnificative cu intreprinderea asociat’; schimburi de pozifii intre manageri, de la o entitate la alta; furnizarea de echipamente si informafii esentiale. Facem precizarea ci imobilizarile is amortizare™® (ajustare definitiva), sau pierderea de valoare a imobil natura lor, aceste ajustari de valoa alti 00000 i pierd valoarea in timp, fie prin fie pe seama ajustirilor pentru deprecierea lizarilor (ajustari temporare). Indiferent de i re se inscriu in activul imobilizat cu semnul minus. Spre exemplu, in luna decembrie a exercifiului ..N”, entitatea ,ABC” SRL a achizitionat un echipament tehnologic in valoare de 90.000 lei, pe care ‘a achitat in aceeasi lund. Durata de amortizare este de 3 ani, iar regimul de amortizare ales este cel liniar. Ne Propunem sa reflectim operatiunile descrise mat sus in situafiile financiare ale entitafii , ABC” SRL: Any Operatiuat Reflectarea in situafille inanciare ale entitifl »ABC” SRL {a data dobandirii, entitaten a inregistrat un activ Pobandire echipameny | °™POral de 90.0000 lei da gio datorie comercial ‘ehnologie fat’ de fumnizor, Plata furnizor 90,000 je; | UA data bilantutui, adica 31.12,,N”, echipamentl ‘chnologic este recunoseut in activul imobiliit Corporal la costul de achizitie de 90.000 !¢i Datorile fas de furnizor nu mai sunt ins? oS ol ttn aceas au fost deja achitate, ae ° Pentru Contabilizare, ys Teee “omandim s& analizati it ‘a Sd analizati Subcapitolul 3.5.3 Conturi de imobili Scanned with CamScannerNH” Amortizare an 1 echipament Amortizarea anualé este de 30.000 lei (90.000 lei/3 ani), In contul de profit si pierdere vom reflecta 0 cheltuial® totala de 30.000 lei, format din cheltuiala cu amortizarea echipamentului La finele exercifiului curent, echipamentul este feflectat in categoria imobilizirilor corporale la valoarea neti contabil de 60.000 lei (90.000 lei minus amortizarea de 30,000 lei Ne” Amortizare an 2 echipament in contul de profit si pierdere vom reflecta o cheltuiald totala de 30,000 lei, formaté din cheltuiala cu amortizarea anuala a echipa~ mentului, La finele exercitiului curent, echipamentul este recunoscut in categoria imobilizarilor corporale la valoarea neti contabili de 30,000 lei (90.000 lei minus amortizarea cumulati de 60.000 lei). oN#3” Amortizare an 3 echipament La finele exercitiului curent, in contul de profit si pierdere vom reflecta o cheltuiali total de 30.000 lei, formata din cheltuiala cu amortizarea echipamentului. in activul bilantier, echipamentul este are o valoare de 0 lei (90.000 lei minus amortizarea cumulati de 90.000 lei). 5) activele_circulante’ se mai intalnesc si sub denumirea de intrebuinfari ciclice. eee Pentru mai multe detalii, vi recomandim s& consultafi Sectiunea 4.5 Active circulante (pet. 268 — pet. 308) din Capitolul 4 al Anexei la Ordinul 1802/2014. 69 Scanned with CamScanneratrimoniale care, in functie de natura Ble Sere oat vanifoe durabil in patrimoniu, CU excepg, destinatia lor, nu ich aritatile activitatii. Prin urmare, se afla intr-o Continys cA or legate de farmiar igi schimba forma initiald gi pentru reluarea activitagi acest jocuiea cualtele noi, de aceeasi spefi. Detaliile se vid in Fig, 25 ih pana descris fluxul circuitului de exploatare. Aga cum rezulta si din veferenti i 1 intematfonal (IAS 1), ,,activele circulante cuprind active (precum soci pl ereantls comerciale) care sunt vandute, Sau sau valotificate ca parte a ciclului normal de exploatare, chiar si atunci cand nu ca asteapta Sh fie valorificate in douasprezece luni dupa perioada de raportare [..]. Detaliile privind structura activelor circulante Sunt prezentate in Fig.2.6., pe baza carora se impun unele clarificari terminologice, astfel: Principalele stocuri ale unei entitati pot fi°>: ~ materia prima reprezinti substanta de baz’ a produsului finit sise Tegaseste integral in acesta, in forma sa initiala (ca de exemplu, stofa in costumul de haine) sau sub o forma transformata (ca de exemplu Paina in paine), - materialele auxiliare ajutt sau chiar conditioneazi desfisurarea activitaitii de exploatare, Se pot Tegasi sau nu in produsul finit. De exemplu, ata, fermoarele, catalizatorii, lacurile, —vopselele, ; curdfenie, rechizite, imprimate, etc. Huialele de natura obiectelor de inventar, oa de exemplu, scule, seeiatve, verficatoare, uniforme de lucru si de Protectie, etc, pot ‘a fie o lunga durata de functiona: i ; ; tung: re (mai an) #° valoare mai mici decat cea oe ewe 3 exempl Prevazuti de lege, fie invers. Spre hizitioneazi 2 stati portabile pertT™ ‘tie are 0 valoare de 1,000 lei, TVA 19%, iat 4 va fi , i, TVA 19%. in acest caz, prima stafl€ Valoare mai mick deca nn tOCUtilor de obiecte de inventar (are 9 Imai mict decét valoaren Minima legala de 2.500 lei), iat # N categoria mijloacelor fixe (ca activ Pe toaty _ loacelor fix: Semifabricatel durata sa de utilizare), le sunt bunuri F jal Procesul tehnologic fiind Sconomice care au parcurs parti Prelucratii Jor ‘i depozitat in vedere? lao data p fe temporar, fie in v! % Pentru un cofet Ulterioarg, fie in vederea vanzarii cAtre tert! ler, fri é % "sca produsa in laboratoarele proprii reprezin' Contabilizare, ya ° V4 Tecomanday sca, 0 'm S& analiza Subcapitolul 3.5.2 Conturi de stocu Scanned with CamScannerun semifabricat, intrucét poate fi vanduta ca atare sau poate fi folosita pentru obtinerea torturilor cu frigcd. - produsele finite Sunt bunuti economice care au parcurs integral procesul tehnologic, find destinate vanzirii, de catre producdtorul lor (costumele de haine realizate de 0 fabricd de confectii, mobilierul produs de o fabricd de profil, pantofii la o fabrict de inciltaminte, calculatoarele si telefoanele mobile produse de fabricant etc.) productia in curs este denumiti si productie neterminata. Prelucrarea materiei prime a fost ‘inceputi, dar stadiul in care se afl nu permite depozitarea sau vinzarea (exemplu: fesatura s-a croit, s-au obfinut fefele sau talpa pentru incdltaminte, etc.); marfurile sunt bunuri economice achizitionate in vederea vanzirii lor prin intermediul comerfului. Putem sf afirmam cA orice bun economic dobandit de o societate cu obiect de activitate comertul (en gros, en detail etc.), in vederea vanzarii prin magazine, devine stoc de mirfuri. Tot marfuri devin si produsele finite transferate de catre producdtor in magazinele proprii. - ambalajele sunt materiale sau obiecte destinate sa asigure integritatea si pAstrarea calititilor initiale ale bunurilor ambalate, pe timpul pistrarii, transportului sau desfacerii acestora. incadrarea unui stoc intr-o categorie sau alta este dati de destinatia lui. De exemplu: (i) tabla poate fi materie prima pentru o fabricd de autoturisme, produs finit pentru un furnal sau marfa pentru un magazin de piese auto; sau (ii) telefonul mobil este un stoc de produse finite pentru fabricantul lor, un stoc de marfuri pentru comercianti, un stoc de obiecte de inventar pentru orice utilizator economic, daca valoarea este mai mica de 2.500 lei sau un activ amortizabil daca valoarea de intrare este mai mare de 2.500 lei. De regula, stocurile intra in gestiune fie prin achizitie (materi prime si materiale, marfuri, ambalaje) fie prin productie (produse finite, semifabricate). lesirea din gestiune este diferita, in functie de natura stocului, astfel: - pentru materii prime si materiale, de regula iesirea se realizeazA prin consumul in procesul de productie; oe . - pentru mirfuri si produse finite, iesirea se identifica’ in general cu livrarea acestor bunuri citre terti; 7 : - pentru obiecte de inventar, iesirea se referd la darea in folosina catre salariafii proprii. 7 Scanned with CamScannerReglementarile istere pentru 0 de natura stoct ferma agrico: recunoa: biologice definuti de 0 productiv (care s vacufa destinata v: stocurilor. Laptele | ferma agricola acestea reprezinti Creanyele reprez! unor terfi de la care urmeaza sé ne ne rovin din vanzarea de bunuri, lucrari, servicii sau alte operatiunj econ De financiare. Creantele unei entitati sunt reflectate de urmatoarele elemen furnizori debitori pentru servicii, debitori diversi, actionari sau asociati, ¢ de primit, creanfe in legatura cu statul, cu personalul entitafii etc, ¢ recunoaste 4 produse finite. contabile actuale prezint& noi defini categorie aparte de active”. curilor si la produsele agricole. 14 pentru productia de lapte in structura imobilizarilor co, Anzarii sau sacrificarii reprezint un activ bio) bfinut de la vacufa este considerat produs proceseaza laptele si obfine iaurt, smantana, ‘inti valori avansate temporar de titularul ‘A si primeasca un echivalent sau o Contrapre ‘St 86 St CTiteg Ne Teferim jg a Pre &Xemply wi este un actiy biog ™porale), -y ‘ee Ogi de c Toy Agtico), me brainy, ing | de Patni lati Omieg, ay fete Cliengii sunt persoane fizice sau juridice carora entitatea economics fy vinde bunuri, lucrari, servicii, urmand s& incaseze echivalentul lor. Creanja fag de clienti ia nastere la vanzarea de bunuri, prestarea de servicii sau eXecutare, de lucriri gi se stinge, de regula, prin incasare’’, Spre exemplu, o firma de contabilitate ,AAA” SRL a incheiat rT contract de prestari servicii cu o firma de comert ,,EEE” SRL. Lunar, se emit: 0 facturd de 1.500 lei care se deconteaza in 5 zile lucratoare. Operatiune Contabilitatea Contabilitatea »AAA” SRL EEE” SRL a = » Emiterea facturii de servicii | Primirea facturii are caefect: | contabile determind: Enitere factura | ~ °Testerea cifrei de afaceri (venit | - cresterea cheltuielilor perios a15.01.,N" | din servicii prestate terjlor); (cheltuieli cu serviciile prestate}; > cresterea creanfelor (active) faa | - cre iei comerciale fi ie -sterea datoriei comer: a Clientul EEE SRL cu 1.500 lei. | furnizorul AAA SRL. incasarea facturii genereazi: Plata facturii conduce la: Decontare | . Sfacturé I cresterea_disponibilititilor | - diminuarea _activelor monet 2Lorye | Conturi la banci in lei); > stingerea creantei (cient EEE Sean comerciale fui (conturi la banci in lei); | = stingerea datoriei fatd de i .2.2. Active biologice de natura stocur 282) din Anexa la Ordinul 1802/2014. AAA SRL cu 1.500 lei. Scanned with CamScannerFurnizorii-debitori sunt persoane cir avansuti, urmind s& primeascd bunuri, lucrari, servicii in contul acestora. Creanta fati de pene i debitori it Nastere la plata avansului gi se stinge la rimirea de bunuri, lucriri, servicii in contul avansului. De remarcat, ci se cuprind in categoria creanfelor numai avansuri i i le acordate furnizorilor de servicii, in vreme ce avansutile platite furnizorilor de stocuri se regisesc in categoria stocurilor. Debitorii diversi sunt persoane cirora entitatea le acorda imprumuturi ce urmeazia fi restituite sau care fi produc pagube, ce urmeaza a fi recuperate (de exemplu, 0 intreprindere de transport care, din neglijenta, determina avarierea unor marfuri pe care le transporta pentru un comerciant). Tot aici se includ si orice creanfe nascute in urma vanzirii de imobilizari. Actionarii” sau asociatii sunt persoane fizice sau juridice care subscriu la capitalul unei societ&ti (se angajeazi s4 aduca acesteia un aport la capital in bani si/sau natur’). Creanta fata de ei ia nastere in momentul subscrierii, prin actul constitutiv al societafii, si se stinge la primirea aportului. Efectele de primit sunt inscrisuri, titluri de credit, prin care o persoand se obliga’ si achite o suma determinati unei persoane clar denumite la o anumita data si intr-un anumit loc. Dreptul de a incasa suma ia nastere la data acceptirii efectului si se stinge in momentul depunerii lui in banca spre incasare. Tot aici se cuprind si creanjele fiscale, adici impozitele si taxele de recuperat de la statul roman. Creanjele fata de personal, sunt sume de recuperat de la proprii salariati fie pentru c& entitatea a imputat pagube aduse de acestia prin sustragere de bunuri, rebutari de produse etc., fie a acordat din eroare drepturi salariale mai mari decat cele cuvenite. Tot in categoria creanfelor vom cuprinde si ajustdrile pentru deprecierea acestora. Spre exemplu, producatorul ,DDD” SRL a livrat comerciantului ,,AAA” SRL la data de 02.04.,.N”, bunuri in valoare de 500.000 lei, TVA 19% (ambii parteneri aplicd sistemul TVA la facturare). Potrivit Prevederilor contractuale, perioada de decontare este de treizeci de zile de la data facturirii. La data de 05.10.,N” se incaseazi 200.000 lei. Pand ta 31.12.,.N”, producatorul nu a incasat diferenfa de la clientul siu, motiv pentru care se estimeazi ci 40% din crean{i va fi pierduti definitiv. In exercifiul urmator, existd indicii cé diferenta nu va mai fi incasata niciodata din cauza insolvabilititii clientului, De aceea, Ia 31.12.,N+1, ,DDD” SRL ajusteaza valoarea creantelor neincasate pentru 100% din creanta. In exercifiul N42 se incaseaza 50.000 lei. Ne propunem si reflectim aceste tranzactii si evenimente in patrimoniul celor doud entit’i. Ora entitatea economica le achiti pee ’ ™ Pentru mai multe detalii, va recomandim si consultafi Secjiunea 4.6 Terfi (pet. 309 ~ pet. 353) din Capitolul 4 al Anexei la Ordinul 1802/2014. 73 Scanned with CamScanner~ eresterea creanfelor fata de clientul ‘AAA SRL cu 595.000 I P erosterea venitului din vanzarea Emitere facturd | 5 gyselor finite cu 500.000 1002.04." |” cresterea obligatici fata de stat, TVA. colectaté cu 95.000 lei. bunutitor are gy ~ resterea datorig, fata de fu izorul Boe + ctesterea stocuril 500.000 tei; ™ = cresterea creany Mei fa gy Tncasarea penereazi: / Decontare = cresterea disponibilititilor (conturi la partial facturd ne) cu200.0001e; | (cont 7205.10," | dinusea reanfe comercial (lien | - ciinuarea dat ag AAASRL). nizorul DDD SRL ev 2i0 ay” Din motive de prudenf’, producitorul va transfera creanja din categoria ,clienti” in cea de ,,clienti incerti” gi va ajusta ks creanfa neincasati la 31.12”, Ajustarea”’ | eer Presupune recunoasterea unei cheltuieli a de 158.000 lei pe seama unui activ ue reetificativ denumit ajustarea pentru | deprecierea creantelor clienti. in t, creanfa va fi recunoscuti la 237,000 lei, valoarea probabilli de incasat. Producatorul va suplimenta ajustarea™, Ajustare | in contul de profit si pierdere avem o | creanja la | cheltuialé de 237.000 lei, iar in bilant | 31.12,,N+1"" | creanfa va fi de zero lei (clienti 395,000 eres Plata parfiala conducel: ry hee Rene = diminuarea activelor moo 203.08, Ne? (conturi la binei in eis _— 2 ae ee ° Exemple de elemente monetare sunt dispon ile binesti si ereanfele lien (dmmmie acti a ar is ile banesti si creant bese aes Datoriile faji de furnizori sau dividendele de plata in numerat >” Ey 4 ! 95.000 lei rimasi de incasat se esti abil de , estimeazi ci valoarea pro we 37.000 lei (60% * 395,000 lei). Aceasta inseamnd e& mirimea cu ajustataleoreta ; 4026 * 395.000 105, fA de client este de 158.000 lei (395.000 Lei minus 257 Ajustirile pentru de care trebuie corecta Sinele exercitiului 74 00 ki oo Scanned with CamScanner> diminuarea — creanfei (client incerti AAA SRL). Tot acum, trebuie anulaté. o parte din ajustarea_constituité in precedente”. comercial = diminuarea datoriei faji_ de furnizorul DDD SRL cu 50.000 exercitiile | lei. Mijloacele circulante bdnesti sunt acele mijloace care imbraci forma si/sau indeplinesc functia de bani, In structura lor sunt cuprinse: investitiile financiare pe termen scurt sunt titluri dobandite pe termen sub un an in vederea revanzirii lor, in scopul castigurilor speculative. Spre exemplu, actiunile gi obligatiunile emise de alte societiti si cumpirate de entitate de pe piata bursiera. Tot aici, se regisesc si obligatiunile emise de stat si cumparate de entitate (in masura in care scadenta este foarte scurta, in caz contrar acestea reprezentind imobiliziri financiare). disponibilitdjile banesti se pastreazi in conturi deschise la banci si/sau in casieria societdtii, in lei si/sau valuta si servesc in operatiile de decontare cu tertii (incasari sau phiti)*. tot aici se includ si avansurile de trezorerie, adici sumele de bani acordate salariafilor proprii, fie din contul bancar, fie din casierie, care sunt trimisi in delegatie in interes de serviciu. Avansul de trezorerie se stinge, de reguli, la data depunerii decontului de cheltuieli sau ordinului de deplasare (dat la care se ,,deconteaza” avansul: dacd valoarea platilor efectuate de salariati a fost mai mare decat avansul acordat anterior, atunci salariatul are de primit diferenta prin plata efectuati de entitate; in situatia contrara, salariatul are de restituit diferenta, prin incasare de citre entitate). tichetele de masa achizitionate pentru salariajii proprii, biletele de tratament si odihna sau biletele de cilatorie reprezinta active - din momentul dobandirii lor pana in momentul utilizarii - si fac parte din categoria denumit alte valori de trezorerie. Activele de regularizare si asimilate delimiteazi cheltuielile in avans si sume in curs de clarificare. De exemplu, chiria achitatd anticipat pentru exercifiile viitoare care sunt recunoscute in contul de rezultate, pe seama cheltuielilor, numai cdnd ajung la scaden{a. ® Dm ; Diminuarea pierderilor presupune recunoasterea unui venit din reluarea ajustirilor, concomitent cu diminuarea ajustirilor la depreciere. In bilan, creanjele apar tot la valoarea 2er0 (client incerfi 345.000 lei minus ajustare la depreciere 345.000 lei Pentru contabilizare, vi recomandim s& analizati subcapitolul 3.5.1 Conturi de trezorerie, 75 Scanned with CamScannermai ariitat, pasivul sau capitalurile exprimg = ¢ de finantare asigurate de proprictar si/say Petsoang videntiaz modul de finanfare a bunurilor eeonyt is CF jare financial ni sau altfel SP™ . . (activelor).. utorilor literaturit de spe ‘ate prezinta st dupa modul de finantare a active paseo de exigibilitate | de stingere/decontare). Detay ett in Fig. 2.7; de fuziune Sutatene breve} Reeve ‘Capital propriu Surse atrase (da- |(fonduri proprii| toril) — cap.strain Lew ee ec eT [Dupi modul de finantare| a activului PASIVE (surse de finantare / provenienti) tate (termenul de plati) Ly. ‘Sars de finanjaretemporare efocte de furnizori || ° plata Figura 2.7, Structura pasivului 16 Scanned with CamScannerUrase) este reprezentat de datoriile”® Pentru care ea trebuie si acorde 0 prestatie ead Pectiva entitatii, tertii sunt denumiti generic creditor’. Datoriile comerciale provin in Principal din achi cau servicii de la furnizori, Datoria se na tia de bunuri, lucrari ; iste din mom izitiei si i Fadecontare, de reguld prin plata, lentul achizitiei gi se stinge Spre exemplu, dacd entitatea cumpira un autoturism in valoare de 100.000 lei, ea va recunoaste: = unactiv de natura imobilizarilor corporale (mijloc de transport) sau de natura stocurilor (mirfuri), in functie de obiectul sau de activitate side scopul achizitici (pentru utilizare sau vanzare); - 0 datorie fafa de furnizorul de Stocuri sau de imobilizari, dupa caz, de la care a cumpirat autoturismul. in acest sens, cumparatorul il Priveste pe furnizor ca pe un creditor comercial, Ulterior, plata integrala a furnizorului va determina in patrimoniul entititii noastre atét stingerea datoriei cat si diminuarea activelor sale (de regula, a disponibilitatilor din contul curent bancar). Datoriile comerciale mai cuprind: (i) efectele comerciale de plati: plecind de la exemplul anterior, entitatea transmite un bilet la ordin prin care se obliga si faci plata furnizorului la o data expres precizaté (si considerim scadenta la 90 de zile de la data achizitiei autoturismului). in acest caz, datoria se transforma din datorie fata de furnizor in datorie pe bazii de efecte de plata; precum si (ii) avansurile_primite de a clienti inainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor (caz in care persoana de la care s-a incasat avansul se numeste client-creditor). Datoria se naste din momentul incasirii avansului de la clientul creditor si se stinge fie la restituirea avansului, fie la momentul in care are loc vanzarea bunurilor sau prestarea serviciilor. Cu titlu de exemplu, producitorul de vinuri ,AAA” SA incheie un Contract comercial prin care se angajeazi si vanda 5.000 sticle de vin comerciantului en-gros ,,BBB” SRL. ~~ s ‘i ‘ Pentru mai multe detalii cu privire In datorii, va recomandim si consultati Sectiunile 4.8 (et. 360 ~ pet. 363) gi 4.9 (pet. 36d — pet, 368) din Capitolul 4 al Anexei la Ordinul 1802/2014, "Pentru contabilizare, va recomandiim s& analizai subeapitolul 3.5.5 Conturi de datori. a ~~ Scanned with CamScanner3 a bunurilor ontractate este de 2.000.000 lei, valoarea tonal Jor contractuale, AAA’ os are de primit uy ava potrivit cine ya fi decontat la data livrarii sticlelor de vin, MS & . ca lei, avans 300.000 teed ili sect ratiunilor in contabilitatea celor go; «a anatizim incidenta operat OP oes _— Contabilitatea AAA SA Contabilitatea Bay ‘Operatiun roducitor de vinuri) LF incasarea avansului de la clientul | Plata avansului citre funn BBB SRL determina | AAA SA se reflects ca; recunoasterea ae - 0 diminuare Ail incasarefplaté | - unui activ monetar (conturi la | monetare (conturile |g Dini incasar ; + imlei); lei; cavans 800.000 lei | b&nci in lei); 1a 30.11..." _ : + unei datorii nemonetare (clienti | - 0 crestere @ cream’ fay g creditori BBB SRL). furnizorul AAA og (furnizori-debitori pentru soc) ‘Vanzarea genereazi: Achizitia vinului are ca efect ~ cresterea ciftei de afaceri cu | - cresterea activelor nemoneue 2.000.000 lei (venit din vanzarea | (stocul de miérfuri) la cost & Vinzareleumparare | Poduselor finite); achizitie 2.000.000 de lei; vin 2.000.000 lei la ; ea. ~ stingerea datoriei faji de clientul | - stingerea creanfei fai. & creditor BBB SRL cu 800.000 lei; | furnizorul-debitor AAA SA; ~ oesterea creanfelor (active) fata | - ore datorici 8 & ~ eresterea datorici de BBB SRL cu 1.200.000 lei, furnizorul AAA SA cu 1.20000 Incasarea finala conduce la: Plata finala implic3: metres te intrarea unui activ monetar | - iesirea unui activ mone a ia fej | (Sonturi la bane in tei); (contur a ne ine; | .03.,.N-]" ~ iesirea (st je *| er, Taare creantelor fafi | - stingerea datorici | lentul | mi | BB SRL. furnizorul AAA SA. 8 ema al — Scanned with CamScannerDatoriile financiare pe termen lung” se refera 1a datorii contractate pe en mediu si lung, cum ar fi creditele bancare, imprumuturile din emisiunea de obligatiuni, imprumuturile primite de la entititile afiliate, datoriile din jeasing financiar etc. ; Creditele_bancare sunt imprumuturi contractate cu organismele de ereditare care SC ramburseazi la termene fixe si sunt purtatoare de dobanzi. Si quam 8 exemplu, cazul unui fabricant de bere ,,BBB” SRL care are nevoie de finantare extemd pentru a-si finanta planul de investijii. Dupa finalizarea procesului de creditare, fabricantul incaseaz’ 500.000 lei sub forma de imprumut de la un bancher, cu un termen de rambursare de 10 ani. Pentru BBB” SRL, incasarea imprumutului va fi recunoscuta ca un activ de trezorerie (conturi la banci in lei) dar gi ca o datorie fata de institutia financiar-bancara (credite bancare pe termen mediu gi lung). Pentru bancher, acordarea jmprumutului conduce la diminuarea activelor sale de trezorerie (contul bancar) dar gi la cresterea creanfelor pentru imprumutul acordat. in categoria datoriilor financiare pe termen oria lung se includ imprumuturile primite de la societatea mama. Un alt exemplu, il reprezinta datoriile niscute in urma achizitiei_de bunuri_in regim de leasing financiar, Chiar daci entitatea devine proprietara juridicd a bunurilor abia la finele contractului (dupa ce igi achita toate ratele si dobinda). Spre exemplu, achizifia unui mijloc de transport in regim de leasing financiar va conduce la recunoasterea: unui activ imobilizat (bunul este activat de locatarul utilizator, intrucat se considera ca riscurile gi beneficiile au fost preluate de la locatorul finan{ator); unei datorii financiare pe termen lung (intrucét locatarul care utilizeazi mijlocul de transport trebuie si achite periodic ratele de leasing si dobanda aferentd; in plus, orice contract de leasing financiar are o durata de cel putin 12 luni). imprumuturile din emisiunea de obligatiuni reprezinté contravaloarea obligatiunilor emise potrivit legii. Emitentul transmite obligatiunile creditorilor sai de la care, in schimb, va incasa bani. Primirea imprumutului va conduce la cresterea activelor monetare (conturi la banci in lei) dar si la © crestere a datoriilor financiare, intrucat entitatea trebuie si ramburseze la 0 scadenta certa natele si dobanda aferenta acestui tip de imprumut. Evident, pentru definatorul pea a ” Avand in vedere pet. 351 alin. (4) din Ancxa la Ordinul 1802/2014, atragem atentia 2, Pentru contractele valid incheiate dupa 01.01.2015, onorariile si comisioanele bancare achitate in Vederea obfinerii de imprumuturi pe termen lung se recunose pe seama cheltuielilor inregistrate in avans, 79hy ty & ilor, aceste titluri reprezintd investifii financiare igatiunilor, aces obligatiun! jobindirii. ree lung, functic de a ve din ratiuni de atragere a creditorilor. Sunt situal emisiune a obligal mici decft valoarea nominal (valoarea Te emiteni) este Msbuie efectiv restituith creditorilor), fn acest cay obligatiume, care ha rambursarea obligajiunilor. Spre exemplu, s¢ despre prime ea re nominald unitara de 1.000 lei si 9 Valoare de My obligatiuni cu o valoa sta inseamni ca emitentul va incasa 980.000 felt ng unitard de 980 lei. a identia o datorie din imprumutul din emis ™ monetare), oe om 000 lei. Prima din rambursarea imprumutulyj tae Sen adicd entitatea trebuie sa achite, in afara de dobanda, o sumg t ae 20.00 ei dees suma imprumutuluiprimit inital Pane I rambusse mare a recunoaste cu semnul minus in structura datoriilor, iar la Fambure devine o cheltuiala financiar pentru emitentul obligatiunilor. Datoriile salariale sunt generate de relatia cu _personalul enti economice. Acestea cuprind salariile datorate angajatilor, indemnizatile 4 concediu de odihna sau concediu medical, refineri din salarii datorate teri (cum ar fi rate, popriri etc.). Datoriile sociale au legitura cu folosirea muncii salariate. Ele cuprini contributiile sociale obligatorii, atat cele suportate de salariati (Contributia asiguririle sociale si contributia la asigurarile de sanatate retinute din salarie datorate de entitate), cat si cele suportate de angajator (precum CAS CAMCAM contributia asiguratorie Pentru munca ete.), Datoriile fiscale evidentiaza Obligatiile fafa de bugetul. stauhi, decurgand din impozite si taxe, Datorii patronale Sata de actionari cote Parti din profit sub forma dividendelor, entitatii pentru imprumuturile Pe termen s Privind capitalul social de tambursat, Pe termen Seu f » Valo, ion i 1 + ate iunilor (adicd imprumutul efectiv primit pa Sau asociati. Acestora li se cuit Tot aici se regisese si ote ‘curt (credit patron) sau sum! rare ) Suma algebrica 4 capitalului Social, primelor de capital, rezerehrs firme Misi eutent 5 reporta Teprezinti capitalul propriu® sau activul Scanned with CamScannermai mic de 90.000 fe ‘ar numérul actionarilor nu poate fi mai mic de 2. in cazul societitilor cu rispundere limitatd, capitalul social nu poate fi mai mic de si se divide in parti sociale ¢; i i. 20 tascam poate fm mare de so, Ph (® eh De atemenes Spre exempli, societatea ABC” SRI este infiinjata de ,AAA” SA. in acest fel, »AAA” SA (Societatea mama) este consideratd proprietara ABC” SRL (societate fica). ABC” SRL primeste un aport in bani de 10.000 lei si emite in schimb 1.000 Parti sociale in valoare unitar’ de 10 lei per parte Reflectarea infiin{arii este diferita in contabilitatea celor douad societati, din perspectiva noii entitati, activul siu este reprezentat de bani incasati in contul bancar iar pasivul (sursa de finantare) este dat de capitalul social varsat (care reprezint persoana ,,AAA” SA, cireia i s-au acordat parti sociale); din perspectiva societitii mama ,,AAA” SA, transmiterea aportului determina scAderea activelor sale (conturi la banci in lei) si cresterea investitiilor financiare pe termen lung (reprezentaté de marimea partilor sociale emise de ,,ABC” SRL). Majorarea capitalului social se poate face prin primirea de noi aporturi sau prin incorporarea de rezerve ori capitalizarea profitului, iar diminuarea capitalului social se efectueaz prin rambursarea unei parfi actionarilor sau asociatilor in cazul reducerii volumului de activitate, prin acoperirea pierderilor din anii anteriori etc. Capitalul social se poate completa si din alte surse. Acestea au un caracter consumabil si o destinatie precisa. Este vorba despre primele de capital care reprezint un capital aditional creat ca diferenfi intre valoarea de emisiune sau valoarea de aport a titlurilor de capital (actiuni) si valoarea lor nominala. De regula, apar la la majorarea capitalului social prin noi aporturi. Spre exemplu, o societate pe actiuni are un capital social de 2.000.000 de lei, format din 5.000 actiuni. Adunarea generali a actionarilor decide majorarea capitalului social, prin emiterea suplimentara a unui numar de 2.000 actiuni citre un nou actionar, pentru care incaseazi 1,200,000 lei. Societatea va Tecunoaste un activ monetar (conturi la bainci in lei), concomitent cu cresterea capitalurilor proprii, format din: _ : - cresterea capitalului social cu 800.000 lei (2.000 actiuni * 400 lei valoarea nominal); ; ; - cresterea primelor de emisiune cu 400.000 lei [1.200.000 lei valoarea de emisiune minus 800.000 lei valoarea nominalé a acfiunilor emise sau 2.000 actiuni * (600 lei - 400 lei)]. 81 Scanned with CamScanneris Itatul_exercitiului repre,; Dupi cum stim, rezultatul_exercitiului reprezintg gi | eniturile si cheltuielile exercifiului Curent. In situatia in care ae | ozitiva (V - Ch > 0), entitatea va evidentia profitul contabit cu = tens * aatiaa capitalurilor proprii. In situafia inversa, (vy _ Ch< % Vinlgiian tras ot Ph, obfinut se numeste pierdere contabild gi se inscrie cu semnu minus ¢ itty N, Rezultatul_reportat reprezinta Profitul,, sau Pierdereg eal bilan exercifiile anterioare. La inceputul fiecirui an”, entitatea transteng diy exercifiului anterior la rezultatul teportat, tocmai pentru a CVideng “Ulta rezultatul contabil al noului exercitiu. Daca Tezultatul Contabil de 1, ete exercifiului curent a fost pierdere contabila, aceasta va fj transfe fin exercitiul imediat urmator la rezultatul reportat, devenind Pierdere gn. Daca entitatea a obfinut profit contabil, el se va regasi sub forma eek reportat la inceputul exercitiului urmator. Pro, Rezervele reprezinta ,,profit conservat” firmei si neincorporat in capital. Scopul lor est impotriva pierderilor. ___ Rezervele statutare se constituie din profitul net, in baza Statutului ¢ societate. Alte rezerve cuprind rezervele constituite din Profitul net (altele decit rezervele legale sau statutare) pentru diverse situatii, precum acoperite, eventualelor pierderi contabile din exercifiile viitoare sau acordarea & dividende in anii cu pierderi ori profituri marunte. Rezerva legal se constituie numai din profitul brut contabil (inainte & impozitarea profitului sau venitului, dupa caz), Facem observatia cd Adunae: generala a actionarilor sau asociatilor (AGA) decide repartizarea profitului att in exercifiul urmator celui in care se obfine profitul contabil. Cu toate acest. rezerva legal& trebuie repartizata la finele exercifiului in care a fost bjt Profitul contabil, intrucat constituirea rezervei legale este o obligatie imps legea societatilor 31/1990, republicati. Astfel, orice societate er Tepartizeze 5% din profitul sau contabil pana cand rezerva legal te shee cineime (20%) din capitalul social, Doua exemple legate de consti Tezervei legale: + 2AAAY SRL are un capital social varsat de 5.000 lei. in pm de functionare obfine un profit brut contabil de 70.000 teil inseamna c& rezerva legala de constituit este de 1.000 lei, sil © cincime din capitalul social, chiar daca profitul conta Permis o rezervai legal de 14,000 lei; ial ese ~ »ABC” SA s-a infiinfat in exercitiul ,N”. Capitalul soerifu™ 100.000 lei, iar profitul brut contabil obtinut in acelagi &X* in mod durabil Ja dispori le dea Proteja capitalu} ng nul pp capital ” Pentru contabilizare, vit recomandam sa analizaji subcapitolul 3.5.8 Conturi de cat" Scanned with CamScannerde 300.000 lei. Rezerva maxima ce poate tituits este de 20,000 lei (20% * 100.000 le). Totus, acd igals ce se poate constitui in exercifiul ,N” este de numai 15.000 lei (5% * 300.000 lei). Accasta insemni ci in exercitiile viitoare, societatea va trebui si suplimenteze rezerva cu maximum 5.000 lei (evident in anul in care va obtine profit), Pentru exemplificarea reportirii profitului, va prezentam situatia unei gocietiti care are un capital social de 100.000 lei gi rezerve legale constituite in trecut 20.000 lei. Din punct de vedere fiscal, societatea analizaté este plititoare de impozit pe veniturile microintreprinderii, In exercitiul ,.N” ea objine venituri impozabile de 90.000 lei si efectueazii cheltuieli de 40.000 lei. e Venituri totale contabile (impozabile) 90.000 () Cheltuieli contabile (exclusiv impozitul pe venit) 40.000 = Profit inainte de impozitare (profit brut) 50.000 ()_ Impozit pe venitul microintreprinderii (1% * Vti) 900 = Profit contabil dupa impozitare (profit net) 49.100 Impozitul datorat se recunoaste pe seama cheltuielilor dar si ca o datorie fati de statul roman. Profitul net contabil va fi transferat la inceputul exercitiului ,N+1”, astfel ci acesta va deveni profit reportat. Cu ocazia aprobarii situatiilor financiare ale anului ,.N”, AGA va decide (i) fie sa nu repartizeze profitul reportat, (ii) fie sil repartizeze pe diverse destinafii (rezerve statutare, alte rezerve, dividende de plata etc.). O situatie aparte o constituie transferul profiturilor curente in anii in care societatea a repartizat si rezerva legal. Motivul este generat de transferul in rezultatul reportat numai a parti de profit ramasa de distribuit pe alte surse (dividende, alte rezerve, rezerve statutare etc.). Plecdnd de la datele exemplului anterior, s& consideram ca rezervele legale constituite in trecut erau de numai 15.000 lei, Deoarece profitul brut contabil este de 50.000 lei, rezerva legala de constituit in exercitiul ,,N” este de 2.500 lei (5% * 50.000 lei). in plus, entitatea trebuie si calculeze rezerva de constituit in viitor, astfel: © Rezerva maxima de constituit (20% * Ksv) 20.000 () Rezerva legal constituité pand la 01.01.,.N” 15.000 = Rezerva rimasi de constituit la 01.01.,,.N” 5,000 (© Rezerva legal constituitd la 31.12.,N” 2.500 = Rezerva legala de constituit in viitor 2.500 Profitul net contabil este tot de 49.100 lei (50.000 lei minus 900 lei). Totusi, profitul net contabil distribuibil in ,N+1” este mai mic (46.600 lei), cu 83 Scanned with CamScannerrimea rezervelor legale constituite la 31.12.,.N”. fa in stoctura capitalurilor proprii din bilant: ta care este ‘Capital social varsat (+) Reed legal "ny (4) Rezultat reportat (profit) 50 (aa) Rezultatul exercifiului “ ()_ Repartizarea profitului é i In = Capitaluri proprii as » Aceasta inseamna ca, de la 01.01.,,N+1”, rezultatul Tepottat ya 46.600 lei, intrucdt rezerva legali a fost deja inregistrata la 31.12,» Rezerva__din_reevaluare reprezint4 surplusul din reeyay imobilizarilor corporale. Spre exemplu, in exercitiul ,,N”, entitatea AAA” s-a infiinfat prin primirea unui aport in numerar de 300.000 lei si a unyj apo in natura sub forma unui teren construibil evaluat la 200.000 lei. Pe Acest tere s-a construit un imobil in valoare de 10.000.000 lei. Imobilul a fost tin folosinfa la finele exercitiului ,,N”, iar plata furnizorului a fost efectuati in te, transe, una de 4.000.000 lei la data achizitiei, a doua in exercitiul ,N+" & 3.000.000 lei si diferenfa in exercitiul ,N+2”. Durata de amortizar : imobilului este de 50 de ani (ceea ce inseamna cA amortizarea anuali este ée 200.000 lei: 10 milioane lei/50 de ani), prima lund de amortizare fiind lm ianuarie ,N+1”. Dupa 2 ani, administratorul societatii AAA” SA deciée reevaluarea celor doua active corporale definute, intrucdt considera ci valoara lor de piafi difera semnificativ de costul lor initial. Astfel, in uma uri reevaluari, efectuati la finele anului ,N+2” de un evaluator profesionis, ¢ rezultat c& valoarea terenului a crescut la 500.000 lei iar valoarea just * imobilului este de 16.000,000 lei. Ne propunem si reflectim toate tranzacit si evenimentele descrise mai sus in situafiile financiare ale entititi .AAAS* ituafiile financiare An eratiuni Reflectarea in situafil client; > creditor; > furnizor; b)_ Datoria fati de furnizor apare la > achizifia de bunuri cu plata imediata; > la vanzarea de marfuri; > achizitia de bunuri, lucriri, servicii cu plata ulterioara. c) Persoana creia entitatea ii vinde bunuri, lucrari si servicii care fac obiectul sau de activitate, se numeste > furnizor; > client; > proprietar 4) Sumele de incasat de la clienti (creanfele) iau nastere la data > Zari de bunuri, lucrari sau servicii cu incasare imediata in numerar; > achiziticei de bunuri, lucriri sau servicii cu plata ulterioard a furnizorului; > vanzirii cu incasare ulterioara. Exereifiul 2) Completafi spatiu! punctat cu rispunsul corect: a) Persoana de la care societatea are de primit un echivalent valoric (0 sum de bani, o contraprestatie) se numeste b) O persoand fati de care entitatea economicd are o datorie se numeste ©) Salariile datorate de entitate angajatilor sunt datorii : 4) Avansurile acordate salariatilor de citre entitate sunt creante — Exereifiul 3) Un costum barbditesc in valoare de 500 lei reprezint&: 2) pentru 0 societate de confectii; by Penta 9 socielate de pazi si protectie, cumparat pentru angajati; 9 —___ pentru un magazin de imbracdminte. 87 Scanned with CamScannerism in valoare de 15.000 lei reprezinta; om Exereifiul 4) Un aon ) un mijloc de transport pentru arf, ey hy ‘Sy an produ finit pentru. _ To . intd tru detinatorul ei: a) un actiy: b jul §) O acfume reprecinté pentru detinat . Bie ae d) © investitie sigura; e) o creanti; f) propriu; oportunitate. Exercifiul 6) O obligatiune reprezinti pentru detinatorul ei: a)un activ; b) Un cayig propriu; c) o datorie. Exercifiul 7) O societate emitenta recunoaste 0 acfiune ca fiind: a) b) 0 datorie; c) un activ; d) o pierdere; €) 0 resursa controlati ¢; ) un capital Propry de dividende viitoare; f) 0 investitie riscanta, are va genera Plat Exercifiul 8) Primirea unui credit bancar reprezinté pentru entitate: a) ») © creanfa; c) 0 datorie; d) un capital propriu; e) finantare; f) 0 inve: stoc. © investi, tte; 2) Exercifiul 9) Socictatea emite actiuni (majoreaza capitalul social), Ea le transnie 8) proprietarului (actionar); b) creditorului; c) Proprictarului (asociat); d) debiton: ©) funizorului; f) administratorului., Exercifiul 10) Plata dividendului se face cat 4) actionar; e) statul Toman; f) salariat, timpului; g) un creditor pentru stingerea dai re: a) client; b) asociat; c) fumizor, Pentru munca depus’ de-a lungil toriilor comerciale. Exercifiul 11) Dividendul cuvenit actionarilor reprezint& a) un venit; b) 0 cotd part din profitul Societitii; c) 9 cheltuiala; d) 0 datorie comerciala, Exercitiul 12) Emisiunea de obligatiuni reprezints: a) obtinerea unui imprum find una dintre sursele de finantare ale entitatii; b) acordarea unui imprum ©) rambursarea unui credit bancar; d i eo investitie Si Temunerare a salariatilor Merituosi. Exercitiul 13) Posesorul unei ) actiuni are dreptul la Posesorul une; obligatiuni are de incasat 0 a a) dobanda; b) dividend; ©) renta, 88 Scanned with CamScannergxercifiul 14) Un televizor utilizat de enti in timp ce un televizor de 3.000 Ga imobizat ;b) un obiect de inventar (ac itate in valoare de 1.000 lei reprezintd lei reprezinta : a) un mijloc fix tiv circulant). O entitate achizitioneaza, i a ti Exercifiul 15) O © u + pentru nevoile proprii, un calculator in yaloare de 2.400 lei. Ce reprezinta pentru entitate calculatorul? R: a) un mijloc fix; }) un obiect de inventar, c) un produs fini; d) 0 marta, Exercifiul 16) O entitate achizitioneazi de la un furnizor un calculator in valoare de 7.200 lei, iar de la un alt furnizor cumpara o imprimanta in valoare de 500 lei. intrucdt bunurile sunt folosite pentru nevoile proprii ale entitatii, acestea sunt: a) un mijloc fix; b) un obiect de inventar; c) dou’ obiecte de inventar, Exercifiul 17) Care este diferenta intre un activ imobilizat si unul circulant? iul 18) Achizifia unui mijloc fix se face de la: a) un furnizor; b) un furnizor de imobilizari; ) un creditor divers. Exercifiul 19) Vanzarea unui mijloc fix se face cétre: a) un client; b) un client de imobilizari; ¢) un debitor divers. Exercifiul 20) Care este diferenta dintre un furnizor si un furnizor de imobilizéri? Exercifiul nr. 21) Care este diferenta dintre un client si un debitor divers? Exercitiul 22) Care este diferenja dintre 0 marfét si un produs finit? Exercifiul 23) Care este diferenja dintre marfuri si obiecte de inventar? Exercitiul 24) Un top de hdrtie reprezinti: a) produs finit pentru fabrica de 3b) pentru o librarie; °) pentru o editura; d) pentru departamentul de contabilitate al unei entitafi. Exereitiul 25) Sabiliti denumirea fiecdrui tip de stoc in parte, cunoscfnd cX entitatea detine urmatoarele stocuri: > stoc A — achizitionat in scopul comercializirii in acecasi stare eee > stoc B — achizitionat in scopul prelucririi directe in procesul de Productie. 89 Scanned with CamScannernut pentru @ fiutilizat ca echipament de lucru = detinut =stoc C ‘ combustibil pentru mijloacele de transport wey . stoc D dolar E - obfinut in urma parcurgerii tuturor fazelor de Producti, oy ¥ - stoc B — obi destinat vanzdirit___—_——— ‘n urma parcurgerii primei faze de productie si de inut i . ; = stoe F = obfin’ continuirii procesului de productie POzitat jn, Ye comercializarii sau ee ul 26) Care este diferenta dintre marfuri si materi prime? Exel a) ambele reprezinti bunuri de natura stocurilor Cumparate, diferenta este dati de locul in care se vand. Astfel, mirfurile se Vind i magazine, iar materiile prime se vind din | depozite. ; b) materiile prime sunt stocuri care se consuma in procesul & productie, in timp ce miarfurile sunt bunuri care se vand prin intermedi, comertului; c) nu exista diferente majore intre cele doud categorii de stocur, intrucat ambele se achizitioneazi de catre societate; d) marfurile sunt bunuri dobandite cu scopul de a fi vandute, ix materiile prime se cumpira de la producitori pentru a fi vandute ulterior; e) materiile prime reprezinta principalele stocuri detinute de w comerciant, in timp ce méarfurile sunt recunoscute in bilant ca activ. necorporale; ) materiile prime se consuma treptat in mai multe cicluri de productc Pentru a fi vandute ca atare, in timp ce stocurile de mirfuri se cumpici si vand in aceeasi stare; {2ereitiul 27) Selectati afirmatia care NU corespunde cu explicatia refetost Ja natura bunului: a) un creion se re, b) o carte este u ©) un top de hai _ 4) un autoturis; obiecte de inventar; Bseste ca stoc de produse finit pentru producttot in stoc de marfai pentru o librarie; tie reprezinta materie prima pentru o editur&; “ (3 ‘ st0¢ m utilizat de o firma de taximetrie reprezintd U0! ©) un set . ant mall; de produse cosmetice este o marfa pentru un comer 1) Piesele auto deti ) etinut ca materiale consumabile ame pe Fy sen te gunt tt un service auto in scopul utilizdrii su" 90 Scanned with CamScannersxerciial 28) _In continuare, vi sunt prezentate mai multe categorii de stocuri ce pot fi intilnite in teoria si Practica contabili. Stabilifi care este varianta care nu corespunde cu definitia stocului respectiv: a) marfuri — orice bun dobandit in scopul comercializarii in aceeasi prin magazine sau comertul online; b) materi prime — bunuri achizitionate de producatori in scopul relucrarii directe in procesul de productie (spre exemplu stofa pentru societatea de confectii, lemnul pentru fabrica de mobili, pielea ecologica pentru marochinarie ete.); c) obiecte de inventar — bunuri de mici sau mare valoare definute pentru a fi utilizate ca echipamente tehnologice sau utilaje (cum ar fi echipamentul de lucru, sculele, dispozitivele si verificatoarele folosite la un service auto, tractoarele la o ferma agricola etc.); d) piese de schimb — bunuri cumparate pentru reparatii viitoare la activele aflate in dotare; ¢) produse finite — bunuri obfinute de producator in urma parcurgerii tuturor fazelor de productie, cu viza CTC, destinate vanzarii (cum ar fi imbricdmintea, autoturismele, cheresteaua, mobilierul etc.); f) produse agricole — bunurile recoltate de la activele biologice ale unui producator agricol, de exemplu laptele, nucile, ciresile, portocalele, lana etc.; stare Exercifiul 29) in baza clementelor de mai jos, precizaji care este mdrimea activelor (in coloana din dreapta veti inscrie suma numai daca elementul este de activ): Element de activ ~ capital social 100 = terenuri 800 - — furnizori 400 + casa in lei 20 ~ cliengi 100 = mijloace de transport 650 = credite bancare 1.000 - materi prime 50 > obiecte de inventar 180 ~ disponibil existent in conturile bancare 200 = rezultatul exercitiului (profit) 100 = construcfii 400 - dividende de plata 1.000 produse finite 140 Total active: oD Scanned with CamScanner> ari datoriilor totale stiind ox ti nati mdrimea datoriilor “ : jgiul 30) Deter at dreapla veti inscrie suma numai daca ele si ‘ Exercil (in coloar Ie date urmitoarel "ny Boos ator: datorie): 4.000 a izori 3.000 jizori lun: ee : fete bancre pe fee : 800 [>—— dividende de plat 100 LF - olienfi 20 [-——} . impozit pe profit datorat faa CS - TVA de recuperat 300 [——--] personal salarii datorate wo Sod = impozit pe salarii datorat - Fee teart do inet 2.000 [--—] = furnizori de imobilizari wi pred aa = avansuri acordate personalului _— = credite bancare pe termen scurt 50 Ed = capital social a . 5 impuruturi dn misiunea de obligatiuni a ey = efecte de plata 10 Eom + efecte de primit ey = furnizori debitori too [EF = clienti creditori 100 = debitori diversi 400 + creditori diversi 300 Total datorii; Exercifiul 31) Determinati marimea capitalurilor proprii, cunoscand ch: ; otal pop - capital social (actiuni emise de socictate $i aflate | m Posesia proprietarilor) roo | e ‘eaultatul exerctiului (profi) 2000 [I > Fezultatul reportat (Pierdere) ae a ~ Fezerve legale 00 | > fumizorj [ 7 aa 200 [__ Vidende de plata © ate reve 300 [ = Stlun emise de alte ise: . > Ee peta ae (tluri de panic,’ late in posesia Pri : de participare) 100 Prime leat de capt [ese el 150 | _—* Total capital propriu: | __-— 92 Scanned with CamScannerjul 32) Domnul Ton Tache decide sa. rofitabila: confectionarea si reparar sincere Fi ocietatea ,Pantoful sugubzt” pent Si investeascd micile economii intr-o rea de inciliminte. Ca urmare, el tru care transmite urmitoarele bunuri sub _ qumerar depus in conturile de la banca “ciocan, nicoval ~calapoade 25.000 3.000 2.000 Socictatea emite 30 de parti sociale in valoare de 1.000 lei/buc si le transmite lui Jon Tache. Antocmiti bilanyul societdqii ,,Pantoful sugubay” dupa constituirea sa. La sase luni de la infiinjarca societijii ,Pantoful sugubat” situatia patrimoniului se prezintd astfel: = constructie 100.000 - autoturism 80.000 - capital social 30.000 - piele neagra 25.000 - disponibil in contul curent bancar 70.000 - _ linie tehnologica de objinere a incdlfamintei 400.000 - credite bancare 700.000 - furnizori 80.000 - pantofi de dami aflati in stoc in vederea vanzarii 30.000 - calapod 7.000 - _adezivi si coloranti 4.000 - numerar in casieria societajii 15.000 - _ salarii datorate personalului 45.000 - clienti 80.000 - impozit pe profit datorat 5.000 - profit (cuvenit) de distribuit proprictarului x a) prezentafi activele, capitalurile proprii si datoriile societajii; b) grupafi activele pe dou’ categorii: imobilizate gi circulante; c) prezentati bilantul societifii. Exercifiul 33) Determinati mdrimea activelor societitii (in coloana din dreapta vefi inscrie suma numai daca elementul este de activ): Active > mijloace de transport pone > salar datorate se > materii prime neo > disponibil 1a banca sis > capital social nevarsat 5000 Een) 93 Scanned with CamScannerit in plus 1.000 __impozit pe salarii platit in plus aco capital social varsat 50 “i rezultatul reportat (pierdere) en “ = decontir cu asociatii cu privire la capi i | cheltuieli de constituire 4.500 - clienti 2.400 = obiecte de inventar 2400 = furizori en 7000 * are exercitiului (pierdere) 4200 - mari Sit aia se in casieria societatii : ~ numerar in casieria s vo 2, Exercifiul 34) Determinati marimea capitalului propriu: Capital propria - obiecte de inventar 4.000 > marfa 15.000 = capital social nevarsat 3.000 > Fezerve legale 5.000 = fumizori 5.000 - capital social varsat 30.000 + Tezultatul exercitiului (profit) 15,000 - — clienti Pee eee a fee a bee = impozit pe profit 4.000 12.000 ~ rezultatul reportat (pierdere) 4,000 - alte rezerve 2.000 Total capital propriu: [__———S—Sd Exercifiul 35) Determinati marimea datoriilor societatii ,Fericirea” SA, (in coloa™ dim dreapta vetiinscrie suma numai penn datorii): Datorii > fumizori 5.000 = cliengi 11.000 > mijloace fixe 40.000 ~ obiecte de inventar 3.000 ~ Salarii datorate 12.000 ~ impozit pe profit (platit in plus) 2.500 ~ CAS de platy 2.500 > mia i ‘ furl 4,500 94 Scanned with CamScanner