Ii auzi pe multi vaicarindu-se: "Aoleu, ma doare plamanul! Am racit sau am fumat prea mult".

Chestia
asta cu durerea de plaman nu e adevarata pe de-a intregul, pentru ca plamanul nu doare una-doua si
partea proasta este ca o serie intreaga de boli ale plamanului sunt parsive tocmai fiindca nu dor.
Tuberculoza nu doare, iar cancerul de plaman da dureri doar intr-o faza avansata. Daca ceva este de luat
in seama, acesta este capitolul durerilor de torace, explicate de prof. dr. Paul Stoicescu, membru al
Academiei de Stiinte Medicale. Ca sa simti durerea trebuie sa intre in functiune niste receptori, cei ce
transmit prin nervi semnale spre creier, creierul fiind cel care percepe durerea. Durerea e generata de
aparitia in tesuturi a unor substante fie dupa lovituri, fie dupa infectii, fie in urma unor procese
patologice in tesut. In principiu, tesutul pulmonar, cu alveolele lui ca un burete, nu doare. Exista insa
dureri toracice carora trebuie sa le spui toracice, fiindca e gresit sa le spui pulmonare. Ischemii cardiace
Durerile din spatele sternului sunt un semnal de alarma, dar multi le banalizeaza dand vina pe esofag. In
realitate, durerile in spatele sternului sunt dureri cardiace, nu neaparat foarte mari. Durerile in ischemii
cardiace sunt provocate de faptul ca soseste mai putin sange la tesuturi, deci si mai putin oxigen, asa ca
apare durerea numita angina, localizata in spatele sternului. Aceste dureri apar de regula la efort, dar
exista si o durere acuta, apriga, mai ales in cazul infarctului, cand se astupa un vas, si aceasta durere este
indelungata, nu ca in cazul anginei, cand durerea e mai scurta si cedeaza la o pastila de nitroglicerina.
Poate durea si esofagul, la spasme ale muschiului esofagului si se mimeaza uneori angina cardiaca.
Durerea in esofag e data si in iritatiile provocate de refluxul gastroesofagian. Doare si aorta, cand
tensiunea arteriala e foarte mare. Doare aorta si cand apar acele galusti pe aorta, numite anevrisme.
"Nevralgia la coaste" Foarte des folosita in randul populatiei este zicerea: "Am nevralgie la coaste".
Exista o zona a cartilajelor care joaca rolul de articulatii intre coaste si stern. In aceste cartilaje apar
uneori inflamatii, numite sindromul Titze. Despre nevralgia intercostala se vorbeste cam mult, se face
abuz de acest diagnostic. Printre coaste exista niste nervi care contracta muschii toracelui cand primesc
comanda de la creier. Care sunt cauzele ce conduc la dureri de-a lungul acestor nervi? De vina sunt
uneori nevritele, niste inflamatii ale zonei nervoase, sau se mai intampla ca nervul sa fie prins intr-un
tesut fibros rigid, se manifesta o compresie pe nerv si apar dureri. Unele viroze produc basicute pe
traseul nervilor intercostali si se deseneaza in rosu traseul nervilor, aceasta fiind zona zoster. Dureri
surde pot fi provocate si de unele tumori amplasate pe acesti nervi, unele canceroase, altele benigne.
Sub coaste poate durea pleura. Pleura este o foita transparenta, lipita de torace, captusind in interior
cutia toracica de sus pana jos. Aceasta este pleura parietala si ea doare. Pleura viscerala este foita care
imbraca plamanul si de obicei ea nu doare. Procesele infectioase sau tumorile care se localizeaza la
nivelul pleurei dau dureri. Dupa o pneumonie poate aparea durerea. Ea se transmite la pleura viscerala
si apoi spre pleura parietala care este inflamata. In caz de pleurezie, cand creste lichidul dintre cele doua
foite, paradoxal, durerea scade, fiindca lichidul acumulat impiedica frecarea intre cele doua pleure,
acesta fiind un motiv de durere. Pneumotoraxul In pneumologie se cunoaste si situatia de pneumotorax.
Acesta se explica prin intrarea unei bule de aer intre foite, deci intre pleure. Pleurile se distanteaza,
plamanul se strange si apare o durere asfixianta. Pneumotoraxul apare si in urma unor traumatisme, dar
si dupa o tuse violenta, dupa un efort foarte puternic, care poate duce la spargerea unei alveole din
plaman, cu crearea unei bule de aer. Exista si dureri surde pleurale, date de obicei de un cancer la nivelul
pleurei. Bolnavul respira greu si este chinuit de o durere surda. Durerile generate de boli dezvoltate
direct in plamani trebuie sa indeplineasca o conditie: pentru a durea, procesul patologic trebuie sa
ajunga la nivelul pleurei. TIGARI. Fumatul este blestemul secolului. El ii imbranceste pe cei care pufaie de
dimineata pana noaptea pe drumul nemilos spre cancerul de plamani. Degeaba tot zic unii ca un mos in
satul lor a fumat de-a prapadit si a murit la 103 ani, pana una alta, din zece fumatori doi fac cancer de
plamani. Aflat pe patul de moarte din pricina cancerului de plamani, Yul Brynner s-a cait amarnic
recunoscand ca daca renunta la tigara in timp util nu parasea lumea asta la o varsta atat de nebatrana.
Profesor doctor general Teodor Horvart, seful clinicii de chirurgie toracica de la Spitalul Militar Central,
mentioneaza ca au murit de cancer de plamani Carol I si Gheorghiu Dej, mari fumatori. Fostul presedinte
al Cehoslovaciei si mai apoi al Cehiei, Vaclav Havel, a fost operat de cancer de plamani. TUMORI. O
problema grava o constituie durerile date de tumorile prezente in torace, unde exista o mare
inghesuiala. Exista inima, plamanii, traheea, esofagul si o intreaga retea de vase si nervi. Cancerul
bronho-pulmonar se dezvolta in plamani, dar intr-o faza avansata, el invadeaza si toracele ajungand la
peretele toracelui, moment in care apar durerile. SEMNAL. Cancerul de plamani inseamna pana la urma
o carne crescuta in plaman, precum o conopida, care invadeaza si distruge, care nu menajeaza. Cancerul
de plamani distruge bronhia, obtureaza arterele pulmonare, invadeaza pleura, apoi pleura ce inveleste
coastele si cotropeste chiar mediastinul, care este spatiul din torace neocupat de plaman. El invadeaza
apoi peretele toracic, unde se afla nervii intercostali si apar durerile. In expansiunea lui nebuna, cancerul
de plamani prinde si coastele, coloana vertebrala, plexul brahial, dand dureri foarte mari pana in mana.
Cancerul pulmonar nu doare decat intr-o faza avansata. De aceea, depistarea trebuie facuta cat mai
devreme prin efectuarea unor radiografii toracice periodice, mai ales la cei aflati in grupe de risc.

Astmul, hipertensiunea pulmonară (tensiune crescută în arterele pulmonare) şi acumularea de aer

în spaţiul dintre plămâni şi peretele toracic (pneumotorax sau plămâni colabaţi) sunt alte posibile
surse ale durerii în piept. Obstrucţia unei artere pulmonare (embolism pulmonar) poate da, de
asemenea, durere toracică, dar, spre deosebire de cea apărută în infarct, ea devine mai intensă
atunci când tragem aer în piept sau la tuse.

Infarct sau un banal junghi?

19.03.2007

-+

Orice durere in piept trebuie sa sune ca un semnal de alarma si suferindul sa se adreseze de

urgenta medicului, deoarece poate fi vorba de o durere cardiaca. „Durerea de inima este frecvent
descrisa ca penetranta sau distructiva (junghi, arsura, sfisiere, apasare) si asociaza o reactie
emotionala (spaima, greata). Orice durere de intensitate moderata sau crescuta se insoteste de
anxietate si de nevoia de a o stopa", precizeaza conf. dr. Florin Mitu, medic cardiolog in cadrul
Spitalului de Recuperare Iasi.
De altfel, adauga acesta, durerea toracica este unul din cele mai frecvente simptome care aduce
bolnavii la medic. Aceasta durere are o multitudine de cauze: cardiaca (cel mai frecvent),
vasculara, pulmonara, digestiva, parietala, neurologica etc. Dintre cauzele cardiace, cele mai
frecvente sint: boala coronariana, stenoza aortica, pericardita, cardiomiopatia hipertrofica; dintre
cauzele vasculare enumeram: disectia de aorta, embolismul pulmonar, hipertensiunea pulmonara;
dintre cauzele pulmonare mai frecvente sint: pneumoniile, pleureziile, traheobronsita,
pneumotorax, tumori, mediastinita sau emfizem mediastinal.

Unele boli gastrointestinale pot determina dureri toracice: refluxul gastroesofagian, spasmul
esofagian, boala ulceroasa, unele afectiuni biliare, pancreatita. Dar durerea toracica poate fi
determinata si de cauze musculoscheletice precum: artroza cervicala, artrita de umar sau coloana,
inflamatia articulatiilor condro-costale, crampe ale muschilor intercostali. Alte cauze pot fi:
afectiuni ale sinului, tumori de perete toracic, herpes yoster, tulburari afective.

Junghiul intercostal

Foarte multi oameni se pling de junghiuri intercostale. Dar ce inseamna, de fapt, un junghi
intercostal? „Acesta reprezinta o durere brusca, de intensitate mare, localizata intr-o zona a
toracelui, simtita de pacient ca o lovitura de pumnal. Se poate accentua la inspir, tuse, stranut sau
palpare locala", spune conf.dr. Mitu.

Acesta precizeaza insa ca exista tipuri diferite de junghi intercostal, specific fiecarei boli. Astfel,
in pneumonie junghiul are caracter de durere transfixianta, localizata submamelonar, precedata
de frison unic, urmat de febra, respiratie rapida, dar greoaie, tuse cu expectoratie ruginie. In
traheobronsite, junghiul are caracter de durere retrosternala difuza, putin intensa, asemanata cu o
arsura si accentuata de tuse.

In pleurezii („apa la plamini"), junghiul este ca o durere intensa, transfixianta, localizata frecvent
submamelonar, accentuata de miscari respiratorii, tuse, presiune asupra toracelui; pacientul
prefera sa doarma pe partea sanatoasa."In ceea ce priveste junghiul intercostal, atunci cind
vorbim de o durere toracica de cauza cardiovasculara, cauza poate fi coronariana, aortica sau
pericardica", mentioneaza conf.dr. Mitu.

Durerea coronariana - cea mai frecventa manifestare a cardiopatiei ischemice

Durerea de origine cardiaca se intilneste in ischemia miocardica, pericardita, disectie de aorta,

embolism pulmonar, alte cardiopatii. Durerea de cauza ischemica sau durerea coronariana este
una din cele mai frecvente si mai tipice manifestari ale cardiopatiei ischemice. Durerea apare in
conditiile in care necesitatile de oxigen ale miocardului depasesc aportul de oxigen.

"Circulatia sanguina coronariana este predominant diastolica (atunci cind vasele se relaxeaza), in
cursul sistolei (contractiei) vasele coronariene fiind comprimate de catre contractia ventriculara.
In conditii normale, in cursul efortului fizic, arteriolele coronariene se dilata, iar debitul
coronarian poate creste de patru-cinci ori, concomitent cu cresterea consumului de oxigen,
existind un echilibru intre nevoia si aportul de oxigen miocardic. Cind arterele coronare sint
ingustate (cu mai mult de 70% din diametrul luminal), arteriolele coronare intramiocardice se
dilata cu scopul de a mentine un flux sanguin adecvat in repaus. In cursul efortului, dilatarea
ulterioara a arteriolelor nu mai este posibila, rezerva de flux coronarian fiind diminuata sau
absenta. Se produce astfel un dezechilibru intre necesarul de oxigen si aportul de oxigen
miocardic. In momentul in care nevoia de oxigen nu mai poate fi suplinita, metabolismul
miocardic devine anaerob, cu formare de acid lactic si acid piruvic si acidoza metabolica.
Produsii de metabolism anaerob stimuleaza receptorii vasculari si declanseaza durerea", explica
conf. dr. Mitu.

Crizele dureroase - cele mai tardive manifestari ale ischemiei miocardice

Pentru ca durerea sa apara, ischemia trebuie sa depaseasca un anumit prag de severitate, care este
variabil de la o persoana la alta, dar si la aceeasi persoana, fiind dependent de numerosi factori.
De altfel, in cascada evenimentelor ischemice, durerea este expresia unei ischemii severe ca
durata si intensitate, fiind comparata cu „virful unui iceberg".

Ischemia miocardica determina, initial, tulburari ale functiei diastolice (de relaxare) a
miocardului, ulterior, tulburari ale functiei sistolice (de contractie), care pot fi detectate
ecocardiografic; apoi apar modificarile electrocardiografice, iar durerea este cea mai tardiva
manifestare a ischemiei miocardice.

Cea mai frecventa cauza de ischemie miocardica o reprezinta ateroscleroza coronariana care
ingusteza lumenul vascular. Cind placa aterosclerotica se complica cu tromboza, poate determina
angina instabila si infarct miocardic acut. Alte cauze de ischemie miocardica sint: stenoza aortica
si cardiomiopatia hipertrofica (care determina o disproportie intre presiunea de perfuzie
coronariana si nevoile miocardice de oxigen), cresterea brusca a nevoii de oxigen (tahiaritmii
severe), hipoxie, anemii.

O durere „anginoasa" care depaseste 15 - 20 minute poate semnala un infarct miocardic

Sediul, iradierea si calitatea durerii

„Durerea din angina pectorala este in principal retrosternala, uneori prinde si regiunea
precordiala sau regiunea toracica anterioara. Pacientul o arata aplicind toata palma sau pumnul
pe zona dureroasa", sustine conf.dr. Florin Mitu.

Iradierea poate fi diferita: - pe marginea interna a membrului superior sting pina la ultimele doua
degete („mina de violonist") sau la pumn („semnul bratarii"); - pe ambele membre superioare si
in acest context poate fi de tip centripet, adica incepe de la membrele superioare si este
retrosternala si apoi apare la membrele inferioare. Iradierea mai poate aparea si in mandibula si
dinti, la ceafa, interscapular, bolta palatina.

„Alte iradieri citate, dar mai rare si atipice sint in regiunea temporala, coloana vertebrala,
hipocondrul drept, coapsa. Tipul sau calitatea durerii depinde de intensitatea durerii si de
personalitatea pacientului. Astfel, ea este descrisa ca senzatie de presiune (apasare), „gheara",
zdrobire, arsura, constrictie, mai rar ca junghi sau sfredelire. Este resimtita ca o durere profunda,
a carei intensitate este variabila, de la simpla jena sau disconfort retrosternal la durere intensa,
atroce", precizeaza conf.dr. Mitu.

De asemenea, durerea anginoasa se poate asocia si cu alte simptome: dispnee ( greutate in

respiratie datorata insuficientei ventriculare stingi ischemice), anxietate pina la senzatia de
„moarte iminenta", palpitatii. Caracteristica este oprirea activitatii fizice in momentul aparitiei
durerii - asa-numita atitudine de „spectator de vitrina".

Conditiile de aparitie

Circumstantele de aparitie sint imprejurarile care determina cresterea consumului de oxigen

miocardic: efortul fizic, frigul, mesele copioase, raporturile sexuale, emotiile puternice (stresul
psihic).

Durata crizei anginoase

Durata crizei anginoase este variabila. „In medie, este de 2-3 minute, maximum 15 minute. O
durere „anginoasa" care depaseste 15-20 minute este fie expresia unei nevroze, fie a unei angine
instabile, fie a unui infarct miocardic. In cursul crizei anginoase, pacientii sint in general calmi,
nu agitati. Durerea se poate repeta la intervale variabile, zilnic, de mai multe ori pe zi sau dupa
pauze de saptamini sau luni. Frecventa crizelor depinde de severitatea leziunilor coronariene si
de stilul de viata al pacientului", mentioneaza conf.dr. Florin Mitu.

Conditii de ameliorare a durerii

Raspunsul pozitiv la nitroglicerina este un test patognomonic: la administrarea de nitroglicerina

sublingual, durerea dispare complet in maximum trei minute. Nitroglicerina nu are efect in
urmatoarele situatii: angina instabila, infarct miocardic, angina atipica, durere toracica de alte
cauze. Alte conditii care pot favoriza oprirea durerii sint: incetarea efortului fizic care a
declansat-o; mai rar - compresiunea sinusului carotidian (manevra Czermak), blocarea respiratiei
in inspir fortat (manevra Valsalva).

Cum stim ca durerea toracica este de origine digestiva

Durerea esofagiana este descrisa ca arsura retrosternala, asociata cu disfagie, regurgitatii acide
sau alimentare; unele alimente acide, aspirina, alcoolul accentueaza durerea, pe cind antiacidele
o amelioreaza. In hernia hiatala, simptomele apar in decubit (cind corpul este intins la orizontala)
si se atenueaza in ortostatism (atunci cind persoana se ridica in picioare). Ulcerul gastro-
duodenal, afectiunile cailor biliare, pancreatita determina mai rar dureri toracice.

Tipuri particulare de angina pectorala

* Angorul de efort stabil: „Este vorba de durerea care apare la un anumit efort fizic, de regula de
aceeasi intensitate. Durerea scade pina la disparitie odata cu incetarea efortului sau la
nitroglicerina, cu durata de pina la 15 minute. O astfel de durere este expresia unei obstructii
coronariene stabile, fixe", spune conf.dr. Flroin Mitu. 
* Angina instabila este durerea care apare la eforturi minime, in repaus sau noaptea, cu durata
mai mare si care nu raspunde la nitroglicerina; in aceeasi categorie a angorului instabil intra si
angina cu debut recent, a carei evolutie nu este previzibila (poate evolua spre angina stabila de
efort, angina instabila sau infarct).

* Angina varianta „Prinzmetal" este un tip de angina instabila cu aparitie in repaus, noaptea, si
care se datoreaza spasmului coronarian.

10 „indici" de excludere a diagnosticului de angina pectorala

„Dupa cum durerea anginoasa se defineste foarte bine pe baza criteriilor sale clinice, anumite
caracteristici ale durerii toracice pot exclude acest diagnostic. P.D. White, in 1972, a alcatuit 10
„indici" care constituie argumente de excludere a diagnosticului de angina pectorala. Stiind care
sint acesti indici, ne putem da seama daca este vorba de angina pectorala", spune conf.dr. Florin
Mitu. Nu este vorba de angina pectorala daca:

1. Durerea e acuta, ca o intepatura de ac sau de cutit;

2. Durerea e de foarte scurta durata (secunde);

3. Este vorba doar de junghiuri, impunsaturi;

4. Durerea dureaza peste 30 minute (in acest caz trebuie exclus un infarct miocardic acut);

5. Declansarea durerii are loc in repaus, in pozitie culcata sau sezind (in afara efortului);

6. Ameliorarea durerii apare la efort fizic;

7. Declansarea durerii apare la miscari ale bratului;

8. Declansarea durerii apare la respiratie profunda;

9. Apare o sensibilitate a regiunii in care este durerea;

10. Pe linga durere, mai sint constatate si numeroase simptome care insotesc durerea: palpitatii,
dispnee cu oftat, ameteli.

De asemenea, este exclusa angina pectorala si atunci cind sint indeplinite urmatoarele conditii: 

* aparitia durerii dupa terminarea efortului fizic;

* localizarea precordiala precisa, la virful inimii, aratata de bolnav cu degetul si nu cu toata

mina;

* durere provocata de apasarea toracelui;

* aparitia durerii spre seara, in partea a doua a zilei;

* durere care dispare tardiv la nitroglicerina (peste 10 minute).

Durerea este „sfisietoare" si dureaza peste 30 minute

Durerea din infarctul miocardic acut este durere retrosternala cu iradiere similara cu cea din
angina pectorala, dar are o serie de particularitati. Putem suspecta ca este vorba de un infarct
miocardic atunci cind sint indeplinite criteriile de mai jos. Bineinteles, diagnosticul il pune
medicul specialist, atunci cind consulta pacientul. Aceste criterii ne pot ajuta insa sa banuim ca
persoana in cauza a suferit un infarct si atunci trebuie sa o ajutam sa ajunga cit mai repede la
spital", sustine conf.dr. Florin Mitu.

* In infarctul miocardic acut, durerea apare in repaus sau dupa un efort deosebit de mare sau in
conditii de stres marcat. 

* Durerea este intensa, cu caracter sfisietor si dureaza peste 30 minute, fara a ceda la
nitroglicerina; se poate ameliora la administrare de opiacee. 

* Durerea se insoteste de anxietate marcata si fenomene vegetative precum transpiratii, greturi,

varsaturi, hipotensiune arteriala.

Durerea pericardica inferioara este resimtita la nivelul gitului si umarului

Pericardul este invelisul fibroseros al inimii, locul de origine al marilor vase de singe. Pericardul
visceral este insensibil la durere, ca si pericardul parietal, cu exceptia portiunii inferioare care are
un numar redus de fibre dureroase prin intermediul nervului frenic.

„Se pare ca durerea din pericardita ar fi datorata inflamatiei pleurei parietale adiacente. Durerea
cu origine in pericardul parietal inferior este resimtita la nivelul gitului si umarului, uneori in
partea superioara a abdomenului. Este accentuata de respiratie, tuse sau inspir profund (datorita
iritatiei pleurale), precum si de decubitul dorsal si atenuata de ortostatism sau de aplecarea in
fata. Unii pacienti descriu durerea cu sediu retrosternal, mimind durerea din infarctul miocardic",
spune conf.dr. Florin Mitu.

Durerea aortica - brusca, deosebit de intensa, cu iradiere spre umeri

Durerea aortica apare in disectia acuta de aorta care inseamna formarea unui lumen (canal al
unui vas sangvin) fals in media peretelui aortic. „Lumenul fals poate aparea fie prin ruperea
intimei si patrunderea singelui sub presiune cu disectia peretelui, fie prin formarea unui hematom
subintimal care se rupe in lumen, ulterior singele sub presiune intrind in grosimea peretelui.
Evolutia este grava prin pericolul de rupere a lumenului fals cu hemoragie masiva fatala",
explica conf.dr. Florin Mitu.

Durerea aortica, adauga conf.dr. Mitu, este brusca, deosebit de intensa, localizata toracic
anterior, cu iradiere spre umeri, atunci cind sediul disectiei este in aorta ascendenta. Durata este
de ore sau zile. Daca disectia intereseaza si ramurile aortei, se poate complica cu un infarct
miocardic prin disectie coronara, ceea ce poate schimba caracterele durerii.

Durerea din embolismul pulmonar

* Durerea toracica acuta din embolia pulmonara masiva este determinata de hipertensiunea
pulmonara si distensia (intindere sau umflare excesiva) arterei pulmonare. Un infarct pulmonar
determina o durere de tip pleuretic, sub forma de junghi, cu localizare substernala sau
laterotoracica.

Cind si „cum" ne „doare" inima

* Durerea coronariana este una din cele mai frecvente cauze ale durerii toracice. Se intilneste in
angina pectorala si infarctul miocardic acut.

* Durerea anginoasa are localizare retrosternala, descrisa ca o apasare, constrictie, gheara, arsura;
pacientul o arata cu toata palma sau cu pumnul (nu cu un deget). Iradiaza in mandibula, in
membrele superioare pe marginea cubitala pina la ultimele doua degete, mai rar in spate sau
subscapular. „Durerea poate fi de tip centrifug - apare retrosternal si iradiaza spre periferie - sau
de tip centripet - incepe la periferie si iradiaza spre regiunea sternala. Aparitia ei este in contextul
unui efort fizic, stres sau dupa un prinz abundent. Durata in timp este scurta, de maximum 3
minute, si cedeaza prompt la oprirea efortului (atitudinea spectatorului de vitrina ) sau la
nitroglicerina sublingual. Poate asocia alte simptome ca dispnee, palpitatii, senzatie de moarte
iminenta", explica conf.dr. Mitu.

* Durerea din infarctul miocardic acut are intensitate mare, apare in repaus sau dupa un efort
fizic intens, are durata peste 30 minute, nu cedeaza la nitroglicerina, se insoteste de transpiratii
profunde, greata, varsaturi, sindrom de debit cardiac mic.

* Durerea aortica este tipica in disectia de aorta; are intensitate mare, localizare anterioara si
iradiere interscapulara; se insoteste de asimetrii ale pulsului, pierdere de cunostinta.

* Durerea din pericardita acuta are sediu retrosternal, este persistenta, accentuata de inspir
profund, tuse, cascat, deglutitie, se asociaza cu febra, dispnee.

.........................................................................................................................................................

Nevralgiile sunt atacuri severe, dureroase, localizate de-a lungul unuia dintre nervi. Ele pot fi
cauzate de traumatismul sau iritaţia nervului însă, de cele mai multe ori, cauza rămâne
necunoscută. Anumite nevralgii pot apărea ca rezultat al virusului herpetic zosterian.
Acesta produce nevralgia postherpetică sau infecţia cu herpes simplex. Nevralgia postherpetică
poate determina afectarea funcţională. Ea prezintă, în mod tipic, o durere arzătoare constantă
care este mai puternică decât scurta componentă ascuţită, sfredelitoare. Atingerea sau mişcarea-
chiar un strănut- poate provoca un nou atac dureros. Durerea nervoasă poate dura săptămâni, luni
şi uneori ani după ce toate celelalte semne de infecţie herpetică au dispărut.