Sunteți pe pagina 1din 11

antropologie culturala

anul iv – studii europene si relatii internationale

oferit de: eniko magyari-vincze, serban vaetisi, petruta mindrut


cursul (2 ore/saptamina) si seminarul (1 ora/ saptamina) urmareste cirscumscrierea antropologiei
culturale ca disciplina pe de o parte prin prezentarea scolilor antropologice moderne si postmoderne,
iar pe de alta parte prin abordarea unor probleme metodologice. studentii vor cunoaste
caracteristicile diverselor orientari in mod comparativ, urmarind conceptele si abordarile lor prin
opera unor reprezentanti de seama. cursurile se desfasoara sub forma de prelegere, iar seminariile –
ale caror programa si bibliografie le primesc de la doctoranzii serban vaetisi si petruta mindrut – se
bazeaza pe interventiile studentilor. de-a lungul semestrului fiecare student va experimenta ce
inseamna implicarea intr-o cercetare empirica asupra unui segment relativ cunoscut din contextul lor
social: va realiza doua interviuri si/sau va exersa observatia participativa impreuna cu realizarea
notelor de teren. nota acordata se compune din urmatoarele elemente: participarea activa la
seminarii (30 %: 15% vaetisi si 15% mindrut), realizarea muncii de teren experimentale (30 %) si
lucrarea-examen (take come exam) predata la sfirsitul sesiunii (40%). prima parte a lucrarii va
consta din discutarea temelor definite de enikő magyari-vincze inainte de
intrarea in sesiune, selectate din lista temelor de mai jos. iar a doua parte va
prezenta experientele muncii de teren: care a fost tema/ problema investigata,
cum si de ce s-a luat decizia referitoare la locul cercetarii si care a fost acesta, cum s-a facut
intrarea pe teren/ cum s-au stabilit relatiile intre cercetator si cei investigati, ce metode s-au folosit
(interviu si/sau observatie participativa si note de teren), ce fel de conceptii, comportamente si relatii
sociale s-au identificat.

curs
prof. eniko magyari-vincze

1. introducere in studiul antropologic


clarificari terminologice: arheologie, antropologie fizica, antropologie biologica, antropologie
lingvistica, antropologie sociala si antropologie culturala. etnografia ca munca de teren si scriitura.
etnologia, etnografia si studiile de folclor. definitii ale antropologiei: calatorie in vremuri si locuri
exotice, si inapoi (david kessing); observarea alteritatii in vecinatatatea noastra imediata (sherry
ortner); situarea in perspectiva nativilor … scopul ei este sa ne elibereze din obisnuinta (clifford
geertz); este cea mai stiintifica disciplina in contextul studiilor umanistice si cea mai umanista intre
stiinte (eric wolf).

2. principiile gandirii antropologice socio-culturale


„radacinile” antropologiei socio-culturale moderne. gandirea despre alteritate, si despre diversitatea
si similitudinile vietii socio-umane privita in diferite contexte social-istorice. universalism si
particularism. critica etnocentrismului, eurocentrismului si rasismului. relativismul cultural moral si
relativismul cultural metodologic. holismul. munca de teren: observatia participativa. punctul de
vedere al nativului. abordarea comparativa.

3. antropologia culturala in contextul stiintelor socio-umane


constituirea, profesionalizarea si specializarea stiintelor sociale in secolul al 19-lea (e. wolf si m.
foucault). colonialismul – contextul politic al formarii antropologiei sociale si culturale.
antropologia si sociologia. antropologia, economia politica si stiintele politice. antropologia si
psihologia. antropologia si studiile de folclor. constituirea antropologiei moderne ca stiinta sociala
empirica in secolul al 20-lea: antecedente (herodot, strabo, david hume, immanuel kant,
evolutionismul secolului al 19-lea).

4. evolutionismul
evolutionismul in secolul al 19-lea: evolutionismul biologic – charles darvin; evolutionismul social
– herbert spencer si karl marx; evolutionismul – „actul de nastere” al antropologiei moderne (lewis
morgan - sua, edward tylor – marea britanie si discipolul sau, james frazer): creionarea temelor
antropologice clasice: magie, religie, mit, relatii de rudenie. evolutionismul in secolul al 20-lea sau
ecologia culturala americana sau materialismul cultural: critica teoriei evolutiei unilineare si
evolutionismul specific: gordon childe, leslie white, julian steward, marshall sahlins, elman service,
marvin harris.

5. particularismul istoric
franz boas: originar din germania, emigreaza in sua, devenind “parintele antropologiei americane”.
domeniile antropologiei. imperativul intelegerii fiecarei culturi in proprii sai termeni – principiul
relativismului cultural. metoda istorica: “race, language and culture” (1940). caracterizarea
particularismul istoric in raport cu evolutionismul. imperativul muncii de teren fata de armchair
anthropology. rolul social al antropologiei – ideea etnografului nativ si ajutorarea oamenilor
periclitati. problematica “omului primitiv”: critica abordarii diferentelor culturale facuta in termenii “
gindirii primitive” – considerarea caracterului universal al “organizarii gindirii umane”, precum si a
particularitatilor “continutului gindirii” ca raspunsuri la si reflectii asupra mediului socio-geografic in
care oamenii traiesc (“the mind of primitive man”, 1911). cultura si personalitate – discipolii lui
boas: ruth benedict (“patterns of culture”, 1934) si margaret mead (“coming of age in samoa”, 1928, “
growing up in new guinea”, 1930, “sexes in a changing world”, 1968), alfred kroeber.

6. functionalismul
functionalismul ca scoala antropologica (antropologia sociala britanica), metodologie etnografica, si
ca teorie sociala. functionalismul – impunerea antropologiei ca stiinta. influenta lui emile durkheim:
definirea faptului social. bronislaw malinowski (originar din polonia, emigreaza in marea britanie):
metoda observatiei participative; functionalismul biologic (nevoile biologice innascute impun
constituirea institutiilor sociale; problema traducerii; antropologia drept cunoastere practica (aplicata
in reforme sociale) (“argonauts of the western pacific”, 1922, “sex and repression in savage society”,
1927, “corsal gardens and their magic”, 1935, “a scientific theory of culture”, 1944, “a diary in the
strict sense of the term”, 1967). structural-functionalismul lui alfred radcliff-brown: antropologia ca
sociologie comparata si ca stiinta societatii. structura sociala (relatii, institutii, norme) si functia sa in
perpetuarea ordinii sociale (“structure and function in primitive society”, 1952, “a natural science of
society”, 1957). metodologia functionalista: abordarea sincronica, prezentul etnografic, analiza
functiei religiei, relatiilor de inrudire, ritualurilor, miturilor in raport cu mentinerea ordinii sociale,
punctul de vedere al nativilor, metoda comparativa transculturala (modalitatile in care instutiile si
credintele analizate se manifesta in diverse societati). alti reprezentanti ai antropologiei britanice
moderne: e. evans-pritchard, abner cohen, mary douglas, raymond firth, meyer fortes, edmund
leach, ernest gellner. impactul functionalismului asupra dezvoltarii ulterioare a antropologiei:
directia structuralista si poststructuralista (analiza “faptelor sociale” ireductibile la indivizi) si directia
simbolica si postmoderna (analiza motivatiilor, precum si a sensurilor si experientelor traite).

7. structuralismul si relatia sa cu lingvistica


rolul structuralismului in constituirea antropologiei moderne ca stiinta a culturii: modelul stiintelor
naturale si identificarea unor legi universale. linvistica – model pentru antropologia structuralista.
evolutia relatiei dintre antropologie si lingvistica. context american: rolul studierii limbii la boas si
ipoteza sapir-whorf. context britanic: problema traducerii la malinowski si teoria lingvistica
functionalista: j.r. firth si edwin ardener. ferdinand de saussure – distinctia dintre „parole” si „
langue”, si constituirea sensului prin diferenta. anii 1950: desprinderea lingvisticii formale de
antropologia lingvistica. etnografia comunicarii si sociolingvistica: comunitate de vorbire, studiul
etnografic al vorbirii in context social, limbajul ca si comportament social. analiza de discurs in
antropologie – john gumperz: studiul comportamentului lingvistic, al evenimentelor lingvistice, al
rolurilor comunicative, al interactiunilor verbale, al capacitatii comunicative umane in toate
ipostazele sale. claude lévi-strass (originar din franta, emigreaza in sua in 1940, iar in 1948 se
intoarce in franta) – antropologia ca stiinta culturii si instrument in combaterea rasismului.
metodologia structuralista: legile limbajului functioneaza ca fenomene obiective dincolo de
controlul subiectilor care vorbesc; la baza diversitatii credintelor si institutiilor stau legi umane
universale, care ghideaza gindirea umana; antropologia trebuie sa identifice aceste modele ale
gindirii care, la rindul ei, constituie si reproduc ordinea culturala, la rindul ei observabila in diverse
ritualuri, mituri si relatii de inrudire. (“les structures élémentaires de la parenté”, 1952, “le
totémisme”, 1962, “pensée sauvage”, 1962, “mythologiques”, 1964-1971). studiu de caz: analiza
prohibitiei incestului prin metoda structuralista. critici la adresa metodologiei structuraliste.

8. antropologia simbolica si interpretativa


antropologia simbolica in raport cu evolutionismul, functionalismul si structuralismul – comparatie
in termenii temelor investigate si a modului de abordare: abordarea holistica a formelor
culturale/simbolice. antropologia simbolica in contextul anilor 1960: in raport cu ecologia culturala
(materialism versus idealism), si in raport cu structuralismul (dimensiunea cognitiva a culturii/legile
universale versus dimensiunea emotionala a culturii/actor-centrism). antropologia simbolica
britanica in raport cu radcliffe-brown (reproblematizarea ordinii sociale): max gluckman si
manchester school (mary douglas – “purity and danger”, 1966, “natural symbols”, 1970; victor
turner, abner cohen, f. g. bailey): rolul conflictului si a proceselor in restabilirea ordinii sociale,
schimbarea culturala. victor turner (“schism and continuity”, 1957, “the forest of symbols”, 1967) –
drama sociala, rolul social al formelor culturale, ex. al ritualurilor de trecere (dupa arnold van
gennep), in redresarea ordinii sociale. antropologia simbolica americana: clifford geertz (“the
interpretation of cultures”, 1973, “works and lives. anthropologist as author”, 1988) – influenta
filosofiei hermeneutice (paul ricoeur) si a criticii literare (keneth burke): realitatea ca text/discurs
social si analiza ei semiotica; interpretarea interpretarilor; actiunea sociala ca actiune simbolica;
descifrarea sensurilor simbolurilor care denota conceptii despre lume; concepte experience-near si
experience-far; emic si etic; punctul de vedere al nativului; parte si intreg; religia si ideologia ca
sistem cultural; thick description; genuri sterse – reevaluarea granitei dintre scriitura stiintifica si cea
eseista; autoritatea autorului.

9. antropologia post-moderna
j. f. lyotard si introducerea termenului de “postmodern” in teoria sociala: conditia contemporana a
civilizatiei occidentale – meta-narativele (grand theories) generate sub impactul iluminismului isi
pierd credibilitatea, discursurile sociale devin plurale (criza generata de fascism, precum si aparitia
noilor miscari sociale in anii 1960 pun sub semnul intrebarii increderea in progresul unilinear si
ratiunea universala). michel foucault si post-structuralismul: relatia dintre
reprezentare/discurs/cunoastere si putere. analiza practicilor discursive si sociale ale puterii
(arheologia cunoasterii, ordinea discursului; si istoria sexualitatii, a supraveghea si a pedepsi). reactii
in antropologia social-culturala la criza reprezentarii: james clifford – george marcus (eds.): writing
culture: the poetics and politics of ethnography, 1986; george marcus – m.m fischer: anthropology as
cultural critique. an experimental moment in the social sciences, 1986). critica antropologiei
moderne ca produs al colonialismului. critica antropologiei moderne si a modelului “antropologia ca
stiinta generala a culturii” – antropologia postmoderna ca antropologie auto-reflexiva: practica de
cercetare antropologica si producerea textului etnografic. scriitura experimentala: text dialogic,
polifonic, autobiografic si autoreflexiv. repatrierea antropologiei ca si critica culturala: asumarea
rolului de critica sociala in istoria antropologiei (critica rasimului, critica modului de viata capitalist,
critica sistemului capitalist global); reprezentarea criticismelor sociale existente intr-o societate,
formulate fata de normele dominante, adica critica culturala ca lectura a criticilor si dezbaterilor
sociale;

10. conceptul de cultura in antropologie (1)


evolutia conceptului de cultura (dupa r. bocock): cultivarea pamintului; minte cultivata, cultura
inalta, societate si clasa sociala culta vs. cultura de masa; cultura ca standard al evolutiei societatii
europene; acceptiunea antropologica a culturii: intilniri interculturale, diferente si similitudini
culturale, relativism cultural, democratizarea termenului de cultura, abordare descriptiva. definitii
ale conceptului de cultura in antropologia de pina la anii 1960, inclusiv (dupa r. keesing, 1974): e.
tylor (totalitate complexa); evolutionism/behaviorism (mod de comportament si adaptare la mediu –
marvin harris, oswalt); antropologia cognitiva (mod de gindire – ward goodenough); structuralism
(sistem de clasificare – claude lévi-straus: antropologia ca stiinta culturii in cautare de legi
universale); antropologie simbolica (sistem de simboluri – c. geertz: antropologia ca disciplina
interpretativa in cautare de sensuri). caracteristici ale culturii: invatata, impartasita, normativa si/sau
constituita de individ.

11. conceptul de cultura in antropologie (2)


critica conceptului antropologic traditional de cultura (r. keesing, 1984): esentialism si reificare,
lipsa perspectivei procesuale/istorice si a interogarii hegemoniei culturale. (dupa s. ortner)/ anii 1970
- miscarile sociale contestatare si afirmarea antropologiei critice: marxismul structuralist (franta si
anglia – ex. louis althusser, maurice godelier, marshal sahlins – rolul culturii in reproducerea ordinii
sociale: hegemonia culturala si cultura ca ideologie); economia politica (sua si anglia – ex. eric
wolf, emmanuel wallerstein – world system theory; rolul culturii in mentinerea ordinii mondiale
bazate pe inegalitatea intre tarile dezvoltate si subdezvoltate; problema etnicitatii; perspectiva
istorica; relatia dintre cultura si politica = politica culturii). anii 1980: perspectiva actor-centrica (ce
fac oamenii reali in contexte reale; relatia dintre sistem si individ; relatiile asimetrice si inegalitatile
sociale) si noi concepte: putere simbolica, practica sociala si culturala (pierre bourdieu),
reprezentare, interactiune – cultura ca setul de practici producatoare de sensuri si semnificatii.
relatia dintre social si cultural (dupa jack goody): nu sunt doua elemente in opozitie, ci doua aspecte
ale comportamentului uman si a vietii umane ca viata sociala, care poate fi privita din punct de
vedere cultural si social.
teorii antropologice: marile teorii antropologice si intelegerea
culturii
seminar propus de serban vaetisi
curs antropologia culturala
facultatea de studii europene
A N U L I V, S E M E S T R U L I
2003

prezentare:
seminarul isi propune sa aprofundeze dimensiunile teoretice si critice ale antropologiei culturale ca
disciplina stiintifica. pornind dinspre marile teorii antropologice, respectiv, dinspre principalele
analize critice utilizate in cercetarea antropologica, seminarul intentioneaza sa ofere, totodata, un
cadru teoretico-analitic pe care studentii sa il poata utiliza la elaborarea lucrarilor de licenta.
organizarea seminarului:
seminarul este conceput a studia trei dintre marile teorii antropologice (functionalismul,
structuralismul, interpretivismul) si doua abordari teoretice critice specifice antropologiei ultimelor
decenii (etnografia reflexiv-critica, critica social-politica). acest seminar este dublat de una alt
seminar de metode si metodologii in cercetarea antropologica.
cerintele seminarului:
seminarul urmareste: (i) fixarea cunostintelor privind marile teorii antropologice si principalele
concepte si analize pe care acestea le propun; (ii) discutarea a diverse tipuri de text antropologic;
(iii) exersarea intelegerii si analizei antropologice pe teme non-clasice; (iv) prezentarea dimensiunii
antropologiei ca si critica culturala.
studentii sunt invitati sa-si aleaga la fiecare seminar cate un text cu scopul de a initia in seminarul
urmator o dezbatere (teoretica, problematizanta, comprehensiva si exploratorie) pornind de la
argumentele textelor si propunand noi teme de discutii. lucrarea de semestru pe care studentii o vor
elabora pana la sfarsitul sesiunii (pe o tema la alegere) va trebui sa cuprinda analize teoretice si
critice antropologice similare celor exersate la seminar.
bibliografia de seminar cuprinde un text principal si trei texte secundare prin intermediul carora
ideile, conceptele si directiile pe care textul principal le anunta.

bibliografia:
bibliografia oferita este formata dintr-o
-bibliografie generala, utila pentru lucrarea de semestru, precum si in vederea dezvoltarii si
continuarii studiului antropologic individual;
-bibliografia obligatorie (○) si
-bibliografia secundara(▪) utilizate la seminar; si
-bibliografia complementara, utila in vederea aprofundarii fiecarei teoriiin parte.
titlurile sunt indicate cu cotele din biblioteci. textele din primele trei bibliografii, care nu se gasesc
in biblioteci, se afla fotocopiate in reader (Ž).
0. antropologia culturala. istoric, teme, teorii, abordari si metode antropologice
BIBLIOGRAFIE GENERALA:
istoric/sinteze al/e teoriilor, scolilor si ideilor antropologice
o m. harris, the rise of anthropological theory, columbia university, 1968. bcu605383
o m. harris, culture, people, nature: an introduction to general anthropology, harper college
publishers,1993. bse57
o p. bonte, m. izard, dictionar de etnologie si antropologie, polirom, 1999. bse0
o c. rivičre, introduction a l’anthropologie, hachette, 1999. bcu874970
o j.p. colleyn, elements d’anthropologie sociale et culturelle, université de bruxelles, 1998.
bse572
o w.a. haviland, cultural anthropology, harcourt, 1996. bse572
o c. hann, social anthropology, teach yourself books, london, 2002, pp.14-45. Ž

teme antropologice
o m.-o. géraud, o. leservoisier, r. pottier, notiunile cheie ale etnologiei. analize si texte,
polirom, 2001. bse572
o j. peoples, g. bailey, humanity. an introduction to cultural anthropology, west/wadsworth,
1997. bse57
o j. clifford, g.e. marcus, eds., writing culture. the poetics and politics of ethnography,
university of california press, 1986. bam

teorii antropologice
o s.r. barrett, the rebirth ofanthropological theory, university of toronto press, 1992. bse572
o k. hastrup, a passage to anthropology: between experience and theory, routledge, 1995.
bse572
o h.l. moore, ed., anthropology theory today, cambridge polity press, 1999. bse572

abordari antropologice
o j.&j. comaroff, ethnography and the historical imagination, boulder, westview press, 1992.
bse39
o t. del valle, ed., gendered anthropology, routledge, 1993. bse572
o m. herzfeld, anthropology through the looking-glass: critical ethnography in the margins of
europe, cambridge university press, 1995. bse572

metode antropologice
o m. hammersley& p. atkinson, ethnography. principles in practice, routledge, 1995. bse39
o fr. laplantine, descrierea etnografica, polirom, 2000. bse39
o f. de singly, et al., ancheta si metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor,
interviul comprehensiv, polirom, 1998. bse303
o j.p. spradley, participant observation, harcourt, 1998. bse30
o b.h. russel, research methods in anthropology, qualitative and quantitative approaches,
altamira press, 1994. bse303

1. functionalism si individualitatea antropologiei culturale

o B. MALINOWSKI, “the essentials of the kula”, the argonauts of western pacific. an


account of native enterprise and adventure in the archipelagoes of melanesian new guinea,
illinois, waveland press, 1984 (1922) , pp.81-104. bse527
e. durkheim, „ce este un fapt social?”, regulile metodei sociologice, polirom, 2000
(1897), pp. 35-48. gii35681
b. malinowski, „stapanirea rationala a mediului de catre om”, magie, stiinta, religie,
moldova, 1993 (1925), pp. 25-44. gii15423
a.r. radcliffe-brown, “asupra conceptului de functie in stiinta sociala”, “despre
structura sociala”, structura si functie in societatea primitiva, polirom, 2000 (1952),
pp.165-188. bse572/giii16565
o concepte si problematica:
antropologia ca stiinta sociala antropologia sociala (britanica)
moderna antropologia economica (kula)
terenul antropologic
opera reprezentativa: monografie etnografica (noua guinee)
argonauts of western pacific (1922)
concepte cheie fapt social, structura sociala, schimb, functie
acceptiuni teoretice societatea ca organism, instrumentalitatea
culturii, armonia sociala
argument faptele culturale pot fi explicate prin necesitatea
functionarii organismului social
metoda analiza functionala, etnografiere

o seminarul urmareste:
- familiarizarea cu textul antropologic clasic, in original
- relevarea importantei metodei etnografice (teren etnografic, descriere amanuntita, urmarirea
unor fapte culturale si teme ilustrative, ilustrarea unei teorii)
- definirea unor concepte utile analizei sociale si intelegerii antropologice in general
- intelegerea si exersarea utilizarii critice a analizei functionaliste pe exemple non-clasice

o bibliografie complementara:
bronislaw k. malinowski:
1922 argonauts of the western pacific.
1925 magic, science and religion. (trad. rom., 1993)
1926 crime and custom in savage society.
1927 sex and repression in savage society.
1935 coral gardens and their magic. a study of the methods of tilling the soil and of
agricultural rites in the trobriand islands.
1944 a scientific theory of culture and other essays.
1967 a diary in the strict sense of the term.
alfred r. radcliffe-brown:
1922 the adaman islander.
1952 structure and function in primitive society. (trad. rom., 2000)
1958 method in social anthropology.
robert firth, ed., 1963, man and culture. an evaluation of the work of bronislaw malinowski.
adam kuper, 1996 (1973), anthropology and anthropologists. the modern britisih school.

2. structuralism si fascinatia ordinii


o C. LÉVI-STRAUSS, tropice triste, ed. stiintifica, 1968 (1955), pp. 222-254. g 91/l55
c. lévi-strauss, „structurile sociale in brazilia centrala si orientala”, antropologia
structurala, ed. politica, 1978 (1958), pp. 143-157. gii18597
c. geertz, “the world in a text. how to read ‘tristes tropiques’?”, words and lives. the
anthropologist as author, stanford university press, 1988, pp. 25-47. Ž
d. dubuisson, „de la uvertura la finalul mitologicelor”, mitologii ale secolului xx.
dumézil, lévi-strauss, eliade, polirom, 2003 (1993), pp.117-139. giii17815
o concepte si problematica:
antropologia ca teorie filozofica antropologia structurala (franceza)
antropologia artei si a mitului
antropologia rudeniei
opera reprezentativa: insemnari de teren (america de sud)
tristes tropiques (1956)
concepte cheie gandire salbatica, mitem, structura inconstienta
sistem de relatii
acceptiuni teoretice relatii binare, structurante si de transformare;
cultura functioneaza ca un limbaj
argument exista invarianti mentali care structureaza
realitatea socio-culturala
metoda analiza structurala, diagrama, validarea
structurii, descrierea complexului cultural
structurant

o seminarul urmareste:
- familiarizarea cu un tip de text antropologic aflat la marginea stiintificitatii (jurnalul de
calatorie/de teren)
- relevarea importantei teoriei antropologice pentru privirea antropologului
- explicitarea metodei analizei structurale in antropologie
- intelegerea si exersarea utilizarii critice a analizei structurale pe subiecte non-clasice

o bibliografie complementara:
claude lévi-strauss
1949 les structures élémentaires de la parenté.
1952 race et histoire.
1955 tristes tropiques. (trad. rom. 1968)
1958 anthropologie structurale. (trad. rom. 1978)
1962 le totémisme aujourd’hui. (trad. rom. 1970)
1962 la pensée sauvage. (trad. rom. 1970)
1964-1968 mythologiques i (trad. rom. 1995), ii (rad. rom. 1998), iii, iv
1983 de prčs et de loin.
edmund leach, 1970, claude-lévi strauss.
clifford geertz, 1973, “the cerebral savage: on the work of claude lévi-strauss”, the interpetation
of cultures.
per hage, frank haray, 1983, structural models in anthropology.
aurel codoban, 1984, structura semiologica a structuralismului.
ileana petras-voicu, 1992, introducere in antropologia lui claude lévi-strauss.
daniel dubuisson, 1993 (ed. rom. 2003), mythologies du xxe sičcle (dumézil, lévi-strauss,
eliade).

3. interpretativism si relativismul culturilor


o C. GEERTZ, “thick description: toward an interpretive theory of culture”, the
interpretation of cultures, basic books, 1973, pp. 412-453. Ž
g.e. marcus, m.m.j. fischer, “ethnography and interpretive anthropology”,
anthropology as cultural critique, university of chicago press, 1986, pp. 17-40. Ž
c. geertz, „a fi acolo si a scrie aici” (din works and lives. the anthropologist as author,
1988), in rev. sinteza nr. 80/1989, pp.58-63. Ž
r. rorty, „despre etnocentrism: o replica lui clifford geertz”, eseuri filozofice.
obiectivitate, relativism si adevar, univers, 2000 (1991), pp.353-364. gii34140
o concepte si problematica:
antropologia ca metoda hermeneutica antropologia interpretativista (nord-americana)
antropologia societatii proprii
opera reprezentativa: eseu teoretic (pluralitatea culturilor)
the interpretation of cultures (1973)
concepte cheie descrierea densa, localismul culturii, sistem
cultural simbolic, context cultural,
joc de semnificatii
acceptiuni teoretice cultura este localizata acolo unde se produce
sensul acelei culturi; jocul, arta, economia,
ideologia sunt sisteme culturale
argument cultura este o retea de sensuri
metoda analiza simbolica (a intelesurilor), descierea
densa, interpretarea faptelor culturale,
contextualizatea interpretarii

o seminarul urmareste:
- familiarizarea cu un tip de text antropologic teoretico-eseistic
- relevarea necesitatii interpretarii cat mai multor subtexte si contexte culturale pentru analiza
antropologica
- remarcarea problemelor de filozofie culturala si de teorie a textului antropologic pe care
opera lui geertz le provoaca/le deschide
- intelegerea importantei si a resurselor „descrierii dense” in antropologia culturala
contemporana

o bibliografie complementara:
clifford geertz
1963 agricultural involution: the process od agricultural change in indonesia.
1973 the interpretation of cultures.
1983 local knowledge. further essays in interpretive anthropology.
1988 works and lives. the anthropologist as author.
1995 after the fact: two countries, four decades, one anthropologist.
2000 available light: anthropological reflections on philosophical topics.
victor w. turner
1967 the forest of symbols: aspects of ndembu ritual.
1969 the ritual process. structure and anti-structure.
1974 dramas, fields, and metaphors. symbolic action in human society.
sherry b. ortner, 1984, theory in anthropology since the sixties.
victor crapanzano, 1986, “hermes dilemma: the masking of subversion in ethnographic
description”, in j. clifford, g.e. marcus, eds., writing culture: the poetics and politics of
ethnography.

4. noua etnografie si critica textual-culturala


o j. CLIFFORD, “introduction: partial truths”, in j. clifford, g.e.. marcus, eds., writing
culture. the poetics and politics of ethnography, university of california press, 1986, pp. 8-14.
bam
       fr. laplantine, “teoria descrierii etnografice”, in descrierea etnografica, polirom, 2000,
pp.123-142. bse39
       m. hammersley, p. atkinson, “what is ethnography?”, “writing ethnography”, in
ethnography. principles in practice, routledge, 1995, pp.1-22; 239-262. bse39
g.e. marcus, ethnography through thick and thin, princeton university press, 1998,
pp.69-98. Ž

o concepte si problematica:
antropologia ca si critica culturala antropologia postmoderna (globala/locala)
etnografia reflexiva
etnografia critica
etnografia textuala
opera reprezentativa: colectie de studii (retorica culturilor)
writing culture (1986)
concepte cheie criza reprezentarii culturii, antropologul ca
autor, retorica textului etnografic, textualizare,
metaetnografie
acceptiuni teoretice cercetarea antropologica este un fenomen
istoric, social si politic; este necesara o teorie
critica pentru a intelege cultura
argument cultura se produce intr-un context ideologic
metoda analiza discursului, deconstructia textului,
decontextualizarea, (auto)ironia

o seminarul urmareste:
- familiarizarea cu un tip de text antropologic reflexiv, critic si care recupereaza texte
divergente
- urmarirea modului in care „noua etnografie” se dezvolta pe urma teoretizarilor antropologiei
interpretativiste (cultura ca si con/text → textualismul culturii)
- remarcarea problemelor de ideologie culturala si politica si critica discursiva si institutionala
pe care noua etnografie le deschide
- intelegerea importantei reflexivitatii critice pe care etnografia etnografiei o propune

o bibliografie complementara:
james clifford, george e., 1986, marcus, eds., writing culture. the poetics and politics of
ethnography
michael herzfeld, 1987, anthropology through the looking glass: critical ethnography in the
margins of europe george e. marcus, 1992, rereading cultural anthropology
paul atkinson, 1992, understanding ethnographic texts
h. driessen, ed., 1993, the politics of ethnographic reading and writing
jim thomas, 1993, doing critical ethnography
richard borofsky, ed., 1994, assessing cultural anthropology
j. van maanen, ed., 1995, representation in ethnography
a. jomes, j. hockey and a. dawson, eds., 1997, after writing culture: epistemology and practice
in contemporary anthropology
charlotte davies, 1999, reflexive ethography
george e. marcus, ed., 1999, critical anthropology now: unexpected contexts, shifting
constituencies, changing agendas.

5. antropologia postcomunismului si critica social-politica


o k. VERDERY, “o tranzitie de la socialism la feudalism? reflectii despre statul
postsocialist”, in socialismul. ce a fost si ce urmeaza, institutul european, 2003 (1996), pp.
259-294. bcu876071
a. forbess, “the romanian transition to democracy in 2000: local politics in romani,
northern wallachia”, in v. anastasoaie, cs. konczei, e. magyari-vincze, o. pecican, eds.,
breaking the wall. representing anthropology and anthropological representations in post-
communist eastern europe, efes, 2003, pp.173-187 bse572
g.w. creed, “economic crisis and ritual decline in eastern europe”, in c. hann,
postsocialism. ideals, ideologies, and practices in eurasia, london, 2002. Ž
e. gellner, conditiile libertatii. societatea civila si rivalii ei, polirom, 1998, pp. 133-161.
bcu827254

o concepte si problematica:
antropologia ca si analiza culturala a antropologia ideologiilor
comunismului si a perioadei critica sistemelor inchise, dogmatice si a
postcomuniste totalitarismului
consecintele antropologice ale comunismului
opera reprezentativa: studii de caz (etatizarea timpului, genul si
what was socialism and what comes natiunea, nationalismul, restituirea proprietatii,
next? (1996) mirajul imbogatirii rapide, statul postsocialist)
concepte cheie socialism si postsocialism, economie politica,
societate civila si drepturi civile, democratie,
critica a capitalismului
acceptiuni teoretice formele culturale, sociale, economice, juridice
si politice produse in comunism nu pot fi brusc
inlocuite; ele afecteaza oamenii si societatile in
perioada postcomunista; identitatile culturale
sunt renegociate
argument comunismul, a carui obiectiv era apoteoza
umana este o tema antropologica majora
metoda studii culturale, analize empirice politice,
economice, sociale

o seminarul urmareste:
- familiarizarea cu un tip de analiza a politicului specifica antropologiei contemporane
- urmarirea modului in care analiza antropologica parcurge o critica a ideologiilor din
perspectiva modului in care politicile, dicursurile si solutiile practice afecteaza oamenii si
societatile in schimbare
- remarcarea problemelor culturale pe care nationalismul, comunismul, postcomunismul,
tranzitia, capitalismul, globalizarea le contine si le ridica
- intelegerea importantei criticii social-politice pe care antropologia o propune

o bibliografie complementara:
ernest gellner, 1987, cultura, identitate si politica
steven sampson, 1980, national integration through socialist planning: an anthropological study
of a romanian new town
katherine verdery, 1996, compromis si rezistenta. cultura romana sub ceausescu
gail kligman, 2001, politica duplicitatii. controlul reproducerii in romania lui ceausescu
vladimir tismaneanu, coord., 1999, revolutiile din 1989. intre trecut si viitor
david kideckel, ed., 1995, east european communities: seeking balance in turbulent times
michael buravoy & katherine verdery, eds., 1999, uncertain transition: ehtnographies of change
in the post socialist world
ivan szelenyi & rebecca j. emigh, eds., 2000, the racialisation and feminisation of poverty: the
case of central and south-eastern europe
michael stewart, 1997, the time of the gypsies
gernot grabher & david stark, eds., 1997, restructuring networks in post-socialism
s. bridger and f. pine, eds., 1998, surviving post-socialism: local strategies and regional
responses in post-socialist eastern europe and the former soviet union
j. pickles & a. smith, 1998, theorising transition: the political economy of post-communist
transformations
michal buchowski, 2001, rethinking transformation: an anthropological perspective
on postsocialism
chris hann, 2002, postsocialism. ideals, ideologies, and practices in eurasia.

S-ar putea să vă placă și