Sunteți pe pagina 1din 8

Napoleon Bonaparte (n francez: Napolon Bonaparte; n. 15 august 1769, Ajaccio, C orsica - d.

5 mai 1821, n insula Sfnta Elena), cunoscut mai trziu ca Napoleon I i iniial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic i militar al Franei, ale crui aciuni au influenat puternic politica

european de la nceputul secolului al XIX-lea. Nscut n Corsica i specializat pe profilul de ofier de artilerie n Frana continental, Bonaparte a devenit cunoscut n timpul Primei Republici Franceze i a condus campanii reuite mpotriva Primei i cele i de-a Doua Coaliii, care luptau mpotriva

Franei. n 1799 a organizat o lovitur de stat i s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai trziu s-a ncoronat ca mprat al francezilor. n prima decad a secolului al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez mpotriva fiecri puteri majore europene i a dominat Europa contin ental printr-o serie de

victorii militare. A meninut sfera de influen a Franei prin constituirea unor aliane extensive i prin numirea prietenilor i membrilor familiei n calitate de conductori ai altor ri europene sub forma unor state clientelare franceze. Invazia francez a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitur n destinul lui

Napoleon. Marea sa Armat a suferit pierderi covritoare n timpul campaniei i nu s-a recuperat niciodat pe deplin. n 1813, a asea Coaliie l-a nfrnt la Leipzig; n anul urmtor Coaliia a invadat Frana, l-a forat pe Napoleon s abdice i l-a exilat pe insula Elba. n mai puin de un an, a scpat de pe Elba i s-a ntors la

putere, ns a fost nvins n btlia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon i-a petrecut ultimii ase ani ai vieii sub supraveghere britanic pe insula Sfnta Elena. O autopsie a concluzionat c a murit de cancer la stomac, dei Sten Forshufvud i ali oameni de tiin au continuat s susin c

a fost otrvit cu arsenic. Conflictul cu restul Europei a condus la o perioad de rzboi total de-a lungul continentului, iar campaniile sale sunt studiate la academii miltare din ntreaga lume. Dei considerat un tiran de ctre oponenii si, el a rmas n istorie i datorit crerii codului

napoleonian, care a pus fundaiile legislaiei administrative i judiciare n majoritatea rilor Europei de Vest.